UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

Disciplina: Sportul pentru toti


Profesor Coordonator :
Conferentiar dr. Stirbu Catalin


Masterand :
BUTUNOI MARIUS
SEMESTRUL II




Iai, 2014

Sarituri cu schiurile

Prezentare Generala
Sriturile cu schiurile reprezint un sport de iarn care const n coborrea pe
schiuri a unei rampe i avnd drept obiectiv aterizarea ct mai departe posibil.
Zborul dureaz ntre 5-7 secunde, timp n care sritorii ncearc s-i menin o
poziie ct mai aerodinamic.
Provine din Norvegia, impreun cu combinat nordic i schiul fond, face parte din
grupul de discipline de schi nordic. La fel ca cele mai multe sporturi, sriturile cu
schiurile au fost supuse unei dezvoltri extensive, de la nceputul su n 1870.
Un concurs de srituri cu schiurile const dintr-o rund de antrenament, una de
calificare, prima rund din competiie i runda final. Condiiile de calificare
depind de tipul de concurs; de obicei, 50 de sritori se califica n prima rund din
concurs, iar cei mai buni treizeci continua apoi n runda final.
Sriturile au loc pe rampele certificate de diverse dimensiuni, cu profil i faciliti
aprobate. Anterior trambulinele erau marcate n conformitate cu punctul de
construcie (K): K 30, K 50, K 120, etc. Acest lucru este acum nlocuit cu unul
mult mai precis HS (hill-size = dimensiunea dealului) de etichetare, de exemplu,
HS 134, care se calculeaz individual pentru fiecare deal, cu formule speciale. Sunt
inute concursuri att individuale ct i n echipa. Echipe sunt formate din patru
jumperi, fiecare srind pe rnd, scorurile lor sunt nsumate.






Motivarea alegerii temei
Pasiunea mea pentru sporturile de iarna m-a determinat sa aleg aceasta
tema.Sariturile cu schiurile implica mult antrenament,adrenalina si concentrare,
devenind tot mai mult un sport al tinerilor.
Eu consider c acest sport se deosebeste de cele tradiionale nu att prin nivelul de
pericol sau prin adrenalina generat, ct prin interesul comercial i prin activitile
publicitare din jurul lor.



Foto sursa: http://eyowf2013.ro/



Capitolul I Notiuni de baza
Regulament
n competiii, ctigtorul este desemnat cel care acumuleaz cel mai mare punctaj
n urma a dou mane.
Fiecare trambulin are un "punct de constructie", pentru trambulinele mari fiind, de
obicei, la 120 de metri. Sportivul care ajunge la aceast distan primete 60 de
puncte. Pentru fiecare metru n minus i se scade 1,8 puncte, iar pentru fiecare
metru n plus i se adaug 1,8 puncte, rezultnd punctajul pentru lungime.
Evoluia fiecrui sritor este evaluat de 5 arbitri i se bazeaz pe lungimea
sriturii i pe stilul zborului. Sunt date 5 note cu valori ntre 1 i 20. Cea mai bun
i cea mai slab se anuleaz, restul fiind adunate la punctajul pentru lungime.
Pe baza punctajului final se realizeaz clasamentul, ctigtorul primind 100 de
puncte.
Srituri cu schiurile vizeaz cel mai lung salt posibil, folosind cea mai precisa
tehnic posibil. Conform tabelelor uniforme, jumperul este punctat pentru
lungimea saltului. Tehnica de salt este evaluat de cinci judectori de srituri,
fiecare poate da pn la 20 de puncte. Cele mai mari i mai mici scoruri sunt
ignorate. Scorul maxim de stil poate fi, astfel, 60. Judectorii evalueaz ntregul
salt: de la faza de zbor, cu jumperul aproape nemicat, poziionat ntre schiuri, la
faza de aterizare Telemark (picioarele ndoite la genunchi, i genunchiul
piciorului din spate este n imediata apropiere a gleznei piciorului din fa), la o
plecare perfect de pe pista de aterizare. Scorurile pentru lungimea de salt i stil
sunt nsumate, jumperul cu cel mai mare scor att din prima rund ct i final este
ctigtorul competiiei.
n competiia pe echipe, un jumper de la fiecare echip sare la rndul su, scorurile
tuturor membrilor echipei sunt evaluate, iar echipa cu cel mai mare scor ctig.
Capitolul II Organizarea competitiilor
1. Cupa Mondial de Srituri cu schiurile
Cupa Mondial de Srituri cu schiurile este organizat anual de Federaia
Internaional de Schi. Primul sezon al acestei competiii s-a desfurat ntre anii
1979 i 1980.
Fiecare sezon este alctuit din 25-30 de competiii, de obicei desfurndu-se cte
dou competiii n acelai week-end, pe aceeai trambulin. O competiie
presupune o rund de calificri, mana nti i mana a doua. Primii zece sritori
din clasamentul general sunt calificai automat n prima man, n timp ce ceilali
se lupt pentru celelalte 40 de locuri calificante. Cei mai buni 30 de sritori din
prima man se calific n cea de-a doua, man ce se disput n ordine invers.
Astfel, cel mai bine clasat sportiv dup prima man va sri ultimul n cea de-a
doua. Scorurile cumulate din cele dou mane reprezint rezultatul final al
competiiei. Primii 30 clasai ntr-o competiie primesc puncte n clasamentul
Cupei Mondiale. Ctigtorului i sunt atribuite 100 de puncte, n timp ce
deinttorul locului 30 obine 1 punct.
Campionatul mondial de zbor cu schiurile este o competiie care are loc odat la
doi ani. Campionatul se desfoar pe trambuline gigantice, care au punctul de
construcie peste 185 m. Campionul de zbor cu schiurile este determinat dup patru
srituri, nu dup dou cum se ntmpl n competiile de srituri cu schiurile. n
prima man i-au startul 40 de sritori, din care doar cei mai buni 30 se calific
pentru ultimele trei mane. Competitorul care adun cele mai multe puncte n cele
patru mane ctig titlul de campion mondial. n 2004, Federaia internaional de
schi a introdus i competiia pe echipe. Fiecare ar are dreptul s alinieze la start
patru competitori, ctigtoarea fiind determinat dup dou mane.

Sursa foto: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Telemark_landing


2. Turneul celor patru trambuline
Turneul celor patru trambuline este o competiie de srituri cu schiurile ce se
desfoar n Germania i Austria ce cuprinde patru etape din cadrul Cupei
Mondiale de srituri cu schiurile.
Turneul Celor 4 Trambuline este cea mai cunoscuta competitie de sarituri cu
schiurile, fiind comparata cu Turul Frantei, la ciclism sau cu Cupa Stanley, la
hochei. Cu o istorie care incepe inca de la jumatatea secolului trecut, Turneul Celor
4 Trambuline s-a nascut cu aproape trei decenii inaintea primei Cupe Mondiale de
Sarituri cu Schiurile (1979/1980), prima editie avand loc in sezonul 1952/1953.
Chiar daca punctele stranse sunt adunate la coeficientul pentru Mondiale, Turneul
Celor 4 Trambuline difera serios fata de competitiile de la Cupa Mondiala.
Principala diferenta apare la modul in care se desfasoara prima runda. In timpul
acesteia, atletii concureaza in perechi, iar castigatorul din fiecare pereche accede in
finala. Totusi, dintre cei 25 de concurenti care sunt invinsi in prima runda, 5, care
au cele mai bune rezultate, acced si ei in finala.
De asemenea, Turneul Celor 4 Trambuline are un sistem de punctare diferit, la
sfarsitul celor 8 sarituri individuale, notele fiind insumate. De aceea, toti
participantii de la turneu isi pot castiga locul in finala, nu doar primii 30 din fiecare
competitie. Astfel, o singura saritura slaba poate strica serios punctajul unui
concurent. In istoria turneului, un singur concurent a reusit sa castige primul loc pe
toate cele 4 trambuline: In 2002, germanul Sven Hannawald a reusit sa se impuna
clar.

Locatiile celor 4 trambuline

Oberstdorf
Este o statiune de schi din sud-vestul Germaniei. Din Oberstdorf se poate urca, cu
telecabina, pana la Nebelhorn (2224m) si Fellhorn (2038), doua varfuri din Alpi.
Centrul de patinajul artistic modern al Germaniei a fost construit in vecinatatea
orasului Oberstdorf. Centrul are trei patinoare, iar unele sunt accesibile si
publicului.

Garmisch-Partenkirchen
Este o statiune din sudul Germaniei, nu departe de granite cu Austria. De aici se
poate ajunge, cu trenul, in Munchen, Innsbruck sau Zugspitze, cel mai inalt munte
din Germania, care masoara 2962 m.
Innsbruck
Este capitala statului federal Tyrol din vestul Austriei, in Valea Inn. In limba
germana, Innsbruck inseamna podul de peste Inn. Fiind situat intre 3 munti
destul de inalti, Nordkette - 2334 m, la nord si Patscherkofel - 2246, respectiv
Serles, 2718, la sud, Innsbruck are un renume mondial pentru sporturile de iarna
care se pot practica aici.

Bischofshofen
Este un oras din vestul Austriei, situat in valea Salzach, din Alpi. Orasul este o
atractie turistica pentru sporturile de iarna.



Foto sursa: www.sptfm.ro .

Capitolul III
Recorduri
Recordul mondial a fost stabilit din 1986, cnd Matti Nyknen a zburat 191 m,
numai pe Letalnica. Pe 17 martie 1994, la Planica, Andreas Goldberger a fost
primul care a srit peste 200 m, ns nu a stat la aterizare.
Prima sritur oficial peste 200 m este astfel atribuit finlandezului Toni
Nieminen, care a srit n aceai zi 203 m. n 2005 norvegianul Bjrn Einar
Romren a stabilit actualul record mondial cu 239 m.
Cel mai lung zbor din istoria competiiei, de 240 m, a fost reuit de finlandezul
Janne Ahonen, n aceai zi n care a fost stabilit i noul record mondial. ns,
pentru c Ahonen nu a putut sta la aterizare, zborul su nu a fost omologat.
Sven Hannawald este singurul saritor care a obtinut, in anul 2002, victorii in toate
cele patru locatii.
Johan Remen Evensen, acesta este numele care a intrat n istorie pe 11 februarie
2011. Norvegianul, prezent n Cupa Mondial din 2008, a zburat n edina de
antrenamente 243 de metri, un nou record al lumii.
Martin Schmitt s-a aflat din 1998 pn n 2001 n fruntea clasamentului mondial. A
nregistrat 28 de victorii de etap, ctignd de dou ori cupa mondial, n
sezoanele (1998/1999, 1999/2000). La campionatul mondial de schi nordic, Martin
a ctigat opt medalii (dintre care patru titluri de campion), iar la Jocurile Olimpice
de iarn a obinut o medalie de aur i una de argint, ambele n concursul pe echipe.
La campionatul mondial de zbor cu schiurile a ctigat o medalie de argint.




Antrenament. Tehnici de baza
INAINTE DE START
Ceea ce trebuie sa stii inainte de a te arunca in gol este ca numai marii sportivi au o
aterizare reusita. Pentru ca au in spatele lor ani de antrenament, un echipament
optim, o greutate ideala si o sanatate de fier, care le permite sa stea incordati pe
durata celor cateva zeci de secunde cat dureaza pregatirea.
Te-ai imaginat vreodata imbracata in echipamentul mulat stralucitor, croit special
ca sa prinzi si mai multa viteza in zbor? Ca sa-l poti purta fara sa pari ridicola,
invata sa controlezi schiurile. Daca vei cadea din Picioare cand iti dai drumul cu
schiurile pe o partie obisnuita, cum crezi ca o sa cazi din aer? Slabeste si incearca
sa-ti controlezi punctul de greutate.
Daca insisti sa practici acest sport, care este totusi de o periculozitate maxima,
atunci invata cateva tehnici de baza. Saritura cu schiurile este impartita in patru
sectiuni separate: elan, saritura propriuzisa, zborul si aterizarea. Fiecare din aceste
sectiuni necesita atentie maxima din partea atletilor. Si regulile internationale ale
competitorilor cer ca toate sa fie realizate intr-un anumit stil, recunoscut de toate
federatiile de schi.
ECHIPAMENTUL PERFECT
Echipamentul consta, evident, in schiuri si costum impermeabil. Schiurile pentru
sarit sunt destul de lungi, avand intre 260 cm si 275 cm, si sunt late. Va trebui sa
porti un costum aerodinamic, care sa iti sporeasca viteza, si neaparat manusi,
ochelari si o casca speciala, ca sa nu ingheti. Unii sportivi sar la antrenamente fara
echipament, doar in lenjerie intima, pentru a se cali, dar nu iti recomand, pentru ca
risti sa iti deteriorezi a. Incearca sa nu mananci prea mult inainte sa sari, iar daca ai
cea mai mica durere de stomac, Musculatura sau orice alt disconfort fizic, evita
sariturile, pentru ca orice junghi poate conduce la un dezechilibru care iti poate fi
fatal.
Concluzii
Numai pregatirea pentru saritura perfecta iti aduce o serie de beneficii, pentru ca
trebuie sa fii in forma maxima: greutate optima, osatura impecabila, Musculatura
atletica. Ai observat de la televizor ca sportivii care practica sariturile cu schiurile
au abdomenul foarte plat, coapsele alungite si soldurile foarte inguste. De
asemenea, capacitatea lor pulmonara este foarte puternica, iar per ansamblu
constitutia lor se aseamana cu cea a inotatorilor.
Se spune ca daca practici schi-fond (acel sport in care alergi cu schiurile pe o
suprafata plana), consumi aproximativ 300 de calorii in 15 minute. Deci ca sa arzi
vreo mie de calorii va trebui sa sari de vreo cateva ori perfect. Adrenalina este si ea
la maximum in timpul sariturilor, asa ca asteapta-te sa ai o stare de bine imediat
dupa aterizare, dar nu exagera cu manifestarile de bucurie, ca sa nu-ti dai ritmul
cardiac peste cap.

Sursa foto: www.arenasport.eu
REPERE BI BLI OGRAFI CE
www.descopera.ro
www.arenasport.eu
www.sptfm.ro
www.explorersport.ro
www.sportzone.ro