Sunteți pe pagina 1din 166
Investe ş te în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera Ń ional Sectorial pentru Dezvoltarea

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 1 „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenŃie 1.3. - „Dezvoltarea resurselor umane în educaŃie şi formare profesională” Titlul proiectului: „Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii”;

POSDRU/87/1.3/S/58422

IIInnnooovvvaaaŃŃŃiiieee şşşiii cccrrreeeaaatttiiivvviiitttaaattteee îîînnn ppprrreeedddaaarrreeeaaa dddiiisssccciiipppllliiinnneeelllooorrr dddiiinnn aaarrriiiaaa cccuuurrrrrriiicccuuulllaaarrrăăă TTTeeehhhnnnooolllooogggiiiiii

Exemple de bună practică

Cluj-Napoca, martie 2013

Prezentul material este editat de Casa Corpului Didactic Cluj, în cadrul proiectului „ Abord ă

Prezentul material este editat de Casa Corpului Didactic Cluj, în cadrul proiectului Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii”; POSDRU/87/1.3/S/ 58422, pe baza materialelor selectate de o echipă formată din:

Daniela Cioară-Benea, profesor gradul I

Lucia Copoeru, profesor gradul I

Ioana Mihacea, profesor gradul I

Tiberiu Socaciu, conferenŃiar universitar

Ariana-Stanca VăcăreŃu, profesor gradul I.

Responsabilitatea ideilor, a conŃinuturilor, a formei de exprimare este în întregime atribuită autorilor materialelor, care au fost specificaŃi, după caz, în dreptul fiecărui material reprodus.

Materialele nesemnate sunt concepute de editorii prezentei broşuri. Autorii materialelor reproduse sunt întru totul responsabili de respectarea normelor etice de nonplagiarism, precum şi de respectarea elementelor de proprietate intelectuală/ industrială din textele lor, aşa cum sunt ele recunoscute de legislaŃiile română şi europeană.

Materialele reproduse în prezenta broşură de bune practici sunt documente produse de autorii lor în cadrul proiectului „Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii”; POSDRU/87/1.3/S/ 58422 în calitate de cursant sau formator, după caz.

Regimul acestor materiale este specificat în contractul de finanŃare al proiectului. ConŃinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziŃia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

C C U U P P R R I I N N S S P

CCUUPPRRIINNSS

PPRROOIIEECCTTUULL AABBOORRDDĂĂRRII IINNOOVVAATTIIVVEE ÎÎNN DDIIDDAACCTTIICCAA DDIISSCCIIPPLLIINNEELLOORR DDIINN AARRIIAA CCUURRRRIICCUULLAARRĂĂ TTEEHHNNOOLLOOGGIIII

55

1.1. Context. Necesitate. Obiective

6

1.2. Activităţi desfăşurate în cadrul proiectului

8

1.3. Rezultate la final de proiect

9

1.4. Concluzii

14

AARRTTIICCOOLLEE TTEEMMAATTIICCEE AALLEE FFOORRMMAATTOORRIILLOORR

1155

2.1. Introducere

16

2.2. Despre programul de formare

18

2.3. Curriculum şi proiectare didactică

21

2.4. Realizarea activităţilor didactice

28

2.5. Evaluare

34

EEXXEEMMPPLLEE DDEE BBUUNNĂĂ PPRRAACCTTIICCĂĂ ÎÎNN CCAADDRRUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEELLOORR

DDIINN AARRIIAA CCUURRRRIICCUULLAARRĂĂ TTEEHHNNOOLLOOGGIIII

3388

3.1. Rolul exemplelor de bună practică în cadrul proiectului

39

3.2. Proiectarea şi implementarea exemplelor de buna practică

46

3.3. Exemple de bună practică

53

Exemplu de bună practică 1

53

Exemplu de bună practică 2

59

Exemplu de bună practică 3

65

Exemplu de bună practică 4

74

Exemplu de bună practică 5

79

Exemplu de bună practică 6

84

Exemplu de bună practică 7

90

Exemplu de bună practică 8

95

Exemplu de bună practică 9

101

Exemplu de bună practică 10

107

  Exemplu de bună practică 11 113 Exemplu de bună practică 12 119 Exemplu de
 

Exemplu de bună practică 11

113

Exemplu de bună practică 12

119

Exemplu de bună practică 13

125

Exemplu de bună practică 14

129

3.4.

Concluzii

135

JJUURRNNAALLUULL DDEE RREEFFLLEECCłłIIEE

113366

4.1. Introducere

137

4.2. Fragmente de jurnal

139

4.3. Comunicarea online

158

4.4. Interviuri

160

4.5. Concluzii

162

SSTTUUDDIIUU DDEE IIMMPPAACCTT AALL PPRROOGGRRAAMMUULLUUII DDEE FFOORRMMAARREE

116633

CC C AA A PP P II I TT T OO O LL L UU
CC C AA A PP P II I TT T OO O LL L UU
CC
C
AA
A
PP
P
II
I
TT
T
OO
O
LL
L
UU
U
LL
L
11

PROIECTUL „ABORDĂRI INOVATIVE ÎN DIDACTICA DISCIPLINELOR DIN ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII”

1.1. Context. Necesitate. Obiective

1.2. ActivităŃi desfăşurate în cadrul proiectului

1.3. Rezultate la final de proiect

1.4. Concluzii

Obiective 1.2. Activit ăŃ i desf ăş urate în cadrul proiectului 1.3. Rezultate la final de
1.1. Context. Necesitate. Obiective Proiectul POSDRU/87/1.3/S/58422 Abord ă ri inovative în didactica disciplinelor din

1.1. Context. Necesitate. Obiective

Proiectul POSDRU/87/1.3/S/58422 Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii are ca obiectiv general dezvoltarea competenŃelor în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii a 800 de cadre didactice din învăŃământul preuniversitar, din 4 judeŃe din regiunile Nord-Vest şi Centru, printr-un program modern de formare continuă.

Proiectul s-a desfăşurat în perioada septembrie 2010 – aprilie 2013, fiind implementat în parteneriat de către Casa Corpului Didactic Cluj şi S.C. Siveco Romania S.A.

Acest proiect a contribuit la realizarea politicilor şi strategiilor europene şi naŃionale în domeniul educaŃiei şi formării profesionale continue, al ocupării şi incluziunii sociale. Astfel, proiectul a sprijinit actualizarea cunoştintelor şi competenŃelor personalului didactic şi a susŃinut dezvoltarea carierei lor, aspecte urmărite de Domeniul Major de IntervenŃie 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie şi formare profesională”.

Proiectul a avut două grupuri Ńintă:

Grupul Ńintă 1 – 20 de formatori, câte 5 din fiecare dintre cele 4 judeŃe:

Cluj, Bihor, Mureş, Sibiu.

Grupul Ńintă 2 – 800 de cadre didactice din învăŃământul preuniversitar, nivel gimnazial şi liceal, din 4 judeŃe, din mediul urban (720) şi rural (80), din care 550 femei şi 250 bărbaŃi, care predau cel puŃin o disciplină din aria curriculară Tehnologii şi au competenŃe la nivel cel puŃin mediu în utilizarea calculatorului. Numărul mic al grupului Ńintă în mediul rural este dat de reprezentarea redusă (6%) a acestui grup în cadrul ariei curriculare Tehnologii.

Acestor două grupuri Ńintă li s-a asigurat formare profesională modernă şi de calitate printr-o rută flexibilă, contribuind la realizarea obiectivelor Axei prioritare 1

"Educa Ń ia ş i formarea profesional ă în sprijinul cre ş terii economice ş

"EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere”.

Proiectul a răspuns nevoii de dezvoltare profesională a cadrelor didactice care predau discipline din cadrul ariei curriculare Tehnologii, în vederea abordării cu succes a proiectării didactice şi adaptării curriculum-ului la tehnologia secolului XXI. Abilitarea curriculară pe orizontală în cadrul acestei arii a contribuit la profesionalizarea cadrelor didactice în predarea diverselor discipline din domeniul tehnologiilor, prin crearea unui cadru care să asigure accesul la noile tehnologii şi integrarea acestora la nivelul disciplinelor. Într-o lume în care tehnologia este în continuă dezvoltare, un profesor care predă discipline din aria curriculară Tehnologii este necesar să fie bine informat şi documentat pentru a promova inovaŃia şi creativitatea în educaŃie, ca propunător de curriculum, realizat cu profesionalism, susŃinut de materiale auxiliare de calitate. Abilitarea curriculară a cadrelor didactice în realizarea curriculum-ului opŃional conduce la diversificarea ofertei educaŃionale la standarde de calitate, în conformitate cu nevoile identificate la nivelul unităŃilor de învăŃământ.

Oferta educaŃională creată în cadrul proiectului integrează noi tehnologii în educaŃie şi va asigura creşterea interesului elevilor faŃă de şcoală, dezvoltarea nevoii de cunoaştere în societatea cunoaşterii.

Proiectul POSDRU/87/1.3/S/58422 Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii a fost finanŃat de Fondul Social European prin Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 şi cofinanŃat de Guvernul României.

1.2. Activit ăŃ i desf ăş urate în cadrul proiectului Pe parcursul perioadei de implementare

1.2. ActivităŃi desfăşurate în cadrul proiectului

Pe parcursul perioadei de implementare s-au desfăşurat următoarele 5 tipuri de activităŃi:

2010 – 2013
2010 – 2013

Activitatea 1: ConferinŃa „Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii”: octombrie 2010

Activitatea 2: Acreditarea programului de formare continuă: septembrie 2010 – aprilie 2011

Activitatea 3: Crearea şi administrarea portalului proiectului: septembrie 2010 – aprilie 2013

Activitatea 4: Livrarea programului de formare: mai 2011 – martie 2013

Activitatea 5: Simpozionul „InovaŃie şi creativitate în predarea disciplinelor din aria curriculară Tehnologii”: martie 2013

1.3. Rezultate la final de proiect În urma derul ă rii celor cinci activit ăŃ

1.3. Rezultate la final de proiect

În urma derulării celor cinci activităŃi din proiectul Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii s-au concretizat următoarele rezultate:

ă Tehnologii s-au concretizat urm ă toarele rezultate: 1. 30 de cadre didactice certificate ca formatori

1. 30 de cadre didactice certificate ca formatori pentru programul de formare continuă;

2. 818 cadre didactice formate, provenind din unităŃi de învăŃământ de nivel gimnazial şi liceal din judeŃele Cluj, Bihor, Mureş şi Sibiu, care predau cel puŃin o disciplină din aria curriculară Tehnologii;

3. Programul de formare Abordări inovative în didactica disciplinelor din

aria curriculară Tehnologii, acreditat cu 89 de ore şi 25 de credite profesionale transferabile; Programul de formare Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnogii a avut 818 beneficiari din judeŃele Cluj, Bihor, Mureş şi Sibiu, activităŃile desfăşurându-se în 23 de locaŃii de formare, grupate în 5 sesiuni de formare (mai 2011- decembrie 2012). Programa analitică cuprinde 89 de ore şi este structurată în cinci module care au acoperit o paletă largă de concepte, de la aspecte generale ale curriculum- ului naŃional la evaluarea performanŃelor elevilor şi analiza activităŃilor didactice demonstrative. S-a acordat interes deosebit diversificării abordărilor curriculare, cu scopul adaptării la nevoile de învăŃare ale elevului şi aplicarea adecvată a instrumentelor de evaluare în strânsă legătură cu valorificarea unei conduite autoreflexive. Cele 89 de ore de curs au cuprins atât activităŃi faŃă în faŃă (cursanŃi- formator), cât şi activităŃi de tutoriat pe portalul http://www.aidd-fse.ro. Activitatea de

tutoriat a conferit o not ă modern ă acestui program de formare, fiind o activitate

tutoriat a conferit o notă modernă acestui program de formare, fiind o activitate apreciată de cursanŃi şi care a permis menŃinerea unei legături permanente între formator şi cursanŃi, precum şi între cursanŃi. Tot pe acest portal au fost postate portofoliile cursanŃilor. Pe lângă aceste portofolii, pentru evaluarea finală, cursanŃii au avut de susŃinut şi prezentat o secvenŃă didactică filmată în care au aplicat metodele activ-participative predate în cadrul orelor de curs ale programului de formare continuă. Cele cinci module ale programului de formare au fost:

în cadrul orelor de curs ale programului de formare continu ă . Cele cinci module ale
4. Manualul-suport pentru programul de formare acreditat ş i suportul electronic cu resurse curriculare; 5.

4. Manualul-suport pentru programul de formare acreditat şi suportul electronic cu resurse curriculare;

acreditat ş i suportul electronic cu resurse curriculare; 5. Portalul www.aidd-fse.ro cuprinde în sec Ń iunea
acreditat ş i suportul electronic cu resurse curriculare; 5. Portalul www.aidd-fse.ro cuprinde în sec Ń iunea

5. Portalul www.aidd-fse.ro cuprinde în secŃiunea bibliotecă un număr

impresionant de portofolii, care conŃin modele de documente şcolare

necesare procesului de învăŃământ, devenind resurse foarte utile

pentru toate cadrele didactice care vizitează portalul.

de înv ăŃă mânt, devenind resurse foarte utile pentru toate cadrele didactice care viziteaz ă portalul.
6. Bro ş ura „Inova Ń ie ş i creativitate în predarea disciplinelor din aria

6. Broşura „InovaŃie şi creativitate în predarea disciplinelor din aria curriculară Tehnologii” conŃine o selecŃie din exemplele de bună practică privind promovarea inovaŃiei şi creativităŃii în abordarea disciplinelor din cadrul ariei curriculare Tehnologii, prin sistemul de monitorizare a pregătirii profesionale a cadrelor didactice, dezvoltat prin acest proiect.

prin sistemul de monitorizare a preg ă tirii profesionale a cadrelor didactice, dezvoltat prin acest proiect.
1.3.1. Rezultatele proiectului în cifre 13

1.3.1. Rezultatele proiectului în cifre

1.3.1. Rezultatele proiectului în cifre 13
1.4. Concluzii Programul de formare „Abord ă ri inovative în didactica disciplinelor din aria curricular

1.4. Concluzii

Programul de formare „Abordă ri inovative în didactica disciplinelor din aria curricular ă Tehnologii” s-a desf ăş urat ări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii” s-a desfăşurat conform planificărilor, iar indicatorii

prognozaŃi pentru întreaga perioadă de desfăşurare a proiectului au fost realizaŃi.

Diversificarea ofertei educaŃionale la standarde de calitate, în conformitate cu nevoile identificate la nivelul unităŃilor de învăŃământ din care provin cursanŃii, precum şi o ofertă educaŃională care integrează noi tehnologii în educaŃie vor asigura creşterea interesului elevilor faŃă de şcoală şi facilitarea accesului acestora la informaŃii în societatea cunoaşterii.

Feedback-ul primit de la participanŃi, precum şi rezultatele foarte bune obŃinute de aceştia la concursurile de suplinire şi titularizare şi la examenele pentru obŃinerea definitivării în învăŃământ şi a gradelor didactice indică impactul pozitiv pe care l-a avut programul de formare şi confirmă realizarea cu succes a implementării întregului proiect.

ColecŃia de aproape 800 de portofolii cuprinde documente şcolare precum:

programe de curriculum opŃional (CDŞ şi CDL), proiecte didactice, diverse instrumente de evaluare. Acestea pot fi vizualitate pe portalul proiectului şi vor constitui instrumente utile şi pentru alte cadre didactice din instituŃiile de învăŃământ româneşti. Broşura „InovaŃie şi creativitate în predarea disciplinelor din aria curriculară Tehnologii” cuprinde o selecŃie de proiecte didactice realizate de către cursanŃi ca urmare a participării acestora la programul de formare, precum şi secvenŃe video care se găsesc pe suportul electronic asociat acestei broşuri.

GALERIE FOTOi secven Ń e video care se g ă sesc pe suportul electronic asociat acestei bro

1.4.1. Proiectul în imagini

CC C AA A PP P II I TT T OO O LL L UU
CC C AA A PP P II I TT T OO O LL L UU
CC
C
AA
A
PP
P
II
I
TT
T
OO
O
LL
L
UU
U
LL
L
22

ARTICOLE TEMATICE ALE FORMATORILOR

2.1. Introducere

2.2. Despre programul de formare

2.3. Curriculum şi proiectare didactică

2.4. Realizarea activităŃilor didactice

2.5. Evaluare

de formare 2.3. Curriculum ş i proiectare didactic ă 2.4. Realizarea activit ăŃ ilor didactice 2.5.
2.1. Introducere Într-o societate aflat ă în continu ă schimbare, rolul cadrului didactic se reconfigureaz

2.1. Introducere

Într-o societate aflată în continuă schimbare, rolul cadrului didactic se reconfigurează, iar formarea iniŃială şi continuă a profesorilor trebuie să Ńină pasul cu aceste schimbări. În acest context, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin programe de formare continuă este una dintre condiŃiile de bază pentru a asigura educaŃia de calitate. În ultimii ani au fost acreditate numeroase programe de formare continuă pentru cadre didactice care vizează dezvoltarea competenŃelor pedagogice ale participanŃilor. Auzim în discuŃiile din sala profesorală, de numeroase ori, opinii ale colegilor despre programe de formare continuă la care s-au înscris: Este un curs foarte bun. Merită să îl parcurgi sau Nu învăŃ nimic nou – e o pierdere de vreme. Ce face ca un program de formare continuă să fie foarte bun? Un program de formare continuă foarte bun:

1. răspunde nevoilor de formare continuă ale cursanŃilor;

2. oferă – prin curriculum – oportunitatea de a dezvolta competenŃele necesare pentru a îmbunătăŃi activitatea la clasă;

3. motivează, încurajează şi sprijină cursanŃii să aplice la clasă cele învăŃate în cadrul programului de formare;

4. oferă cadrelor didactice participante resursele umane, materiale, procedurale, logistice şi de timp care să le sprijine real în procesul de dezvoltare profesională.

Formatorii reprezintă una dintre resursele de bază ale unui program de

formare continuă. Proverbul „Omul sfinŃeşte locul” se aplică şi în cazul formării continue a cadrelor didactice. Formatorul este cel care trebuie:

să se asigure că programul de formare continuă produce învăŃarea; să susŃină transferul celor învăŃate la curs către elevi;

să fie un foarte bun cunoscător al conŃinuturilor abordate în cadrul formării şi un foarte bun practician;

s ă fie o persoan ă reflexiv ă , s ă analizeze fiecare sesiune de

să fie o persoană reflexivă, să analizeze fiecare sesiune de formare pe care o livrează pentru a învăŃa cum să fie mai bun, mai eficient; să fie o persoană care promovează dezvoltarea profesională şi personală. Formatorii programului de formare „Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii” au reflectat asupra demersului de formare pe care l-au facilitat în cadrul celor cinci sesiuni care au fost derulate în cadrul proiectului. ReflecŃia formatorilor s-a concretizat şi în articolele tematice elaborate de aceştia. Toate articolele tematice elaborate de formatori se găsesc în Biblioteca portalului www.aidd-fse.ro în dosarul Articole tematice formatori. Capitolul al II-lea al acestei broşuri conŃine o selecŃie a articolelor tematice elaborate de formatori şi îşi propune să vină în sprijinul cadrelor didactice care predau discipline din aria curriculară Tehnologii prin prezentarea unor practici inovative care să le inspire şi să le sprijine în proiectarea didactică. SelecŃia

articolelor tematice s-a realizat printr-o analiză atentă a calităŃii şi utilităŃii acestora. Articolele selectate au fost grupate în patru categorii:

1. reflecŃii asupra unor aspecte referitoare la derularea cursurilor de formare;

2. curriculum şi proiectare didactică;

3. realizarea activităŃilor didactice;

4. evaluare.

Varietatea aspectelor prezentate şi stilurile de prezentare invită cititorul la o lectură activă şi la reflecŃii asupra posibilităŃilor de aplicare a celor citite în contexte educaŃionale diferite.

2.2. Despre programul de formare Elemente inovatoare ale programului de formare prof. Delilah Florea Formator,

2.2. Despre programul de formare

Elemente inovatoare ale programului de formare

prof. Delilah Florea Formator, jud. Sibiu

Desfăşurarea de activităŃi didactice demonstrative la clasă a oferit cursanŃilor

posibilitatea de a reflecta asupra activităŃii depuse la clasă.

MulŃi dintre cursanŃi au avut reacŃii de genul „nu ştiam cum arăt la clasă”, „nu

ştiam că vorbesc aşa de tare” sau „nu ştiam că metoda mea le-a plăcut aşa de mult

elevilor” şi au avut posibilitatea de a se analiza şi de a-şi autoevalua activitatea de la

catedră. De asemenea, cursanŃii au avut ocazia să urmărească şi evoluŃia colegilor,

să o analizeze, să o compare cu propria activitate, să schimbe idei şi opinii legate de

desfăşurarea unei lecŃii.

Completarea fişelor de observare a lecŃiei a constituit un element important al

formării; în acest fel cursanŃii au privit activitatea colegului şi din perspectiva

evaluatorului şi au putut îmbunătăŃi propria activitate.

Prelucrarea secvenŃelor didactice filmate a constituit un element de noutate,

unele dintre filme necesitând prelucrări suplimentare din punct de vedere al

dimensiunii şi al secvenŃelor filmate.

Tutoriatul la distanŃă este parte a abordării inovative a programului de formare,

participanŃii fiind puşi în situaŃia de a utiliza şi portalul cursului pentru a comunica cu

formatorul şi între ei. MulŃi dintre cursanŃi, fiind la prima utilizare a unui portal în

cadrul unui program de formare, şi-au format deprinderi de comunicare pe portal, de

configurare a profilului de utilizator şi de utilizare a computerului în acest sens.

Comunicarea în cadrul portalului a constituit pentru cursanŃi şi o modalitate de

exprimare în scris a ideilor şi de reflecŃie mai atentă asupra experienŃelor împărtăşite

de colegi, de dezbatere a unor idei lansate.

Consider c ă acest program de formare Temă de reflecŃie Care este rolul reflecŃiei în

Consider că acest program de formare

Temă de reflecŃie Care este rolul reflecŃiei în procesul învăŃării?
Temă de reflecŃie
Care este rolul reflecŃiei
în procesul învăŃării?

demonstrează o abordare inovativă a formării continue

a cadrelor didactice care predau discipline din aria

curriculară Tehnologii şi prin faptul că a oferit

cursanŃilor posibilitatea de a reflecta asupra multor activităŃi specifice profesiei pe

care cursanŃii, de multe ori, le realizează în virtutea inerŃiei.

ActivităŃile didactice demonstrative

prof. ing. Valeria Vasile Formator, jud. Bihor

Parcurgerea programului de formare s-a finalizat cu realizarea, de către

cursanŃi, a unei activităŃi didactice demonstrative. Aceste activităŃi didactice au fost

diverse din mai multe perspective:

1. conŃinut – fiecare cursant a realizat o activitate didactică la clasă şi,

evident, lecŃiile au fost diferite;

2. tehnicile şi metodele utilizate de fiecare cursant au fost diferite – funcŃie de

specificul activităŃii didactice, caracteristicile grupului de elevi.

ActivităŃile didactice demonstrative au fost o utilă experienŃă de învăŃare atât

pentru debutanŃi, cât şi pentru cursanŃii cu experienŃă mai bogată la catedră. În

cadrul acestor activităŃi, participanŃii au pus în practică cele învăŃate în cadrul

programului de formare, au demonstrat că şi-au îmbogăŃit repertoriul de strategii,

metode şi tehnici de predare şi evaluare.

La finalul activităŃilor didactice demonstrative au fost organizate sesiuni de

analiză, cu rolul de a evalua competenŃele

profesionale ale formabilului. ToŃi participanŃii au

recunoscut importanŃa parcurgerii acestui modul al

programului de formare, care a presupus fixarea şi

realizarea de activităŃi didactice asistate de colegii

de curs.

Temă de reflecŃie Este sesiunea de analiză a activităŃii didactice demonstrative o activitate de învăŃare
Temă de reflecŃie
Este sesiunea de analiză a
activităŃii didactice
demonstrative o activitate de
învăŃare pentru toŃi
participanŃii?
Alternativ, formabilii au desf ăş urat activit ăŃ i didactice demonstrative care au fost înregistrate

Alternativ, formabilii au desfăşurat activităŃi didactice demonstrative care au fost înregistrate pe suport digital pentru a fi vizionate şi analizate la nivelul grupului. Aceste activităŃi au fost, în general, lecŃii cu activităŃi practice realizate în afara sălii de clasă. Această activitate a programului de formare a fost foarte importantă pentru cursanŃi deoarece le-a dat posibilitatea să îşi împărtăşească experienŃa, să demonstreze abordări şi metode utile în activitatea didactică. Activitatea la clasă a unui inginer sau a unui economist este vastă; aceştia trebuie să îmbine aspecte metodice şi de conŃinut astfel încât lecŃiile propuse să fie bine ancorate în viaŃa reală pentru a forma şi dezvolta elevilor competenŃele specifice în vederea integrării acestora pe o piaŃă a muncii foarte diversificată şi compatibilă la nivel calitativ cu standardele Uniunii Europene.

2.3. Curriculum ş i proiectare didactic ă Aceast ă sec Ń iune cuprinde o selec

2.3. Curriculum şi proiectare didactică

Această secŃiune cuprinde o selecŃie de articole şi de paragrafe, din articolele

formatorilor, care prezintă aspecte legate de tematica curriculum-ului şi a proiectării

didactice. Pentru că în cadrul articolelor tematice formatorii au abordat aspecte de

interes pentru participanŃii la programul de formare continuă Abordări inovative în

didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii sperăm ca această colecŃie să

provoace cititorul la a reflecta asupra aspectelor prezentate.

Pentru un curriculum integrat

prof. ing. Dorina Iosif Formator, jud. Mureş

Implementarea unui curriculum integrat se racordează actualelor cerinŃe ale

societăŃii cunoaşterii. Un curriculum integrat creează posibilitatea cadrelor didactice

şi, mai apoi, elevilor să aprofundeze conŃinuturile în aşa fel încât să asigure

dezvoltarea competenŃelor în confruntarea cu situaŃii concrete de rezolvare de

probleme şi cu cerinŃele pieŃei muncii, pentru adaptarea la o lume dinamică.

Abordarea trans-curriculară la nivel de curriculum presupune eficientizarea

mecanismului de integrare a cunoştinŃelor în structuri operaŃionale adaptate societăŃii

cunoaşterii pentru domeniile vieŃii profesionale, sociale, culturale. Se asigură:

- dezvoltarea competenŃei a învăŃa să înveŃi;

- centrarea pe competenŃe transferabile de

comunicare şi autocunoaştere;

- asumarea rolurilor în echipă;

- formarea competenŃelor prosociale.

Temă de reflecŃie Este curriculum-ul în dezvoltare locală curriculum integrat?
Temă de reflecŃie
Este curriculum-ul în
dezvoltare locală curriculum
integrat?

În plus, evaluarea centrată pe produse ale muncii individuale/ale grupului de

elevi este axată pe o sarcină specifică de lucru.

Curriculum-ul integrat încurajează gândirea novatoare trans-disciplinară, face

posibilă transcenderea barierelor stricte ale unei discipline cu teme selectate în zona

abordărilor trans-disciplinare.

ă transcenderea barierelor stricte ale unei discipline cu teme selectate în zona abord ă rilor trans-disciplinare.

21

Modalit ăŃ i de promovare a curriculum-ului în dezvoltare local ă (CDL) prof. ing. Tatiana

ModalităŃi de promovare a curriculum-ului în dezvoltare locală (CDL)

prof. ing. Tatiana MoŃi Formator, jud. Bihor

Curriculum-ul în dezvoltare locală cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea

ofertei curriculare specifice fiecărei unităŃi de învăŃământ, ofertă realizată în

parteneriat cu agenŃi economici. Prin această ofertă curriculară, se asigură cadrul

pentru realizarea unei instruiri care să permită, în contextul tehnologic oferit de

agenŃii economici locali, formarea în totalitate a competenŃelor tehnice de specialitate

descrise în Standardele de pregătire profesională.

Din păcate, se acordă o prea mică importanŃă legăturii reale cu agenŃii

economici de profil, legătură care ar trebui să fie principala sursă de alegere a

temelor pentru CDL. De asemenea, implicarea părinŃilor este insuficientă şi de multe

ori nici elevii nu sunt suficient consultaŃi. Pornind de la acest adevăr în cadrul

activităŃii de formare din cadrul programului de formare „Abordări inovative în

didactica disciplinelor din aria curriculară tehnologii” nu s-a discutat numai modul de

realizare a programei pentru un CDL, ci, în cadrul unei mese rotunde, s-au identificat

cele mai bune modalităŃi de cointeresare a beneficiarilor direcŃi şi indirecŃi ai învăŃării

în stabilirea acestor CDŞ/CDL-uri. Au fost identificate următoarele modalităŃi:

1. vizite la agenŃii economici parteneri şi discuŃii cu aceştia referitor la nevoile

lor reale. De cele mai multe ori agenŃii economici au arătat că există o

ruptură între programa şcolară şi nevoile economiei reale, existând

posibilitatea ca CDL-urile să umple aceste goluri;

2. solicitarea către agenŃii economici de a implementa practic CDL-urile

propuse de comun acord. Este necesar ca aceştia să fie convinşi de

utilitatea studierii acestor module şi de avantajele în pregătirea forŃei de

muncă pe care le pot obŃine în acest mod. Sigur că nu toŃi agenŃii

economici vor fi deschişi unei astfel de colaborări, că mai există o oarecare

inerŃie care trebuie depăşită;

3. întâlniri cu părinŃii, consultarea acestora astfel încât să sprijine şcoala în a

face elevii să înŃeleagă utilitatea studierii acestor module;

4. promovarea CDL/CD Ş -urilor într-un mod cât mai atractiv cu putin Ńă astfel încât

4. promovarea CDL/CDŞ-urilor într-un mod cât mai atractiv cu putinŃă astfel

încât să stârnească curiozitatea specifică vârstei;

5. elevii trebuie să fie convinşi că

deprinderile acumulate le vor fi utile în

viitor. Pentru aceasta ei vor fi puşi în

să

faŃa unor situaŃii

reale

care

exemplifice

importanŃa

studiului

respectiv.

Temă de reflecŃie Cum motivaŃi elevii pentru a frecventa cursurile propuse în cadrul CDL?
Temă de reflecŃie
Cum motivaŃi elevii pentru a
frecventa cursurile propuse în
cadrul CDL?

Dacă aceste măsuri şi altele se vor realiza, rezultatele pe termen mediu şi lung

pot fi remarcabile: încrederea agenŃilor economici în şcoală va creşte şi relaŃiile de

colaborare cu aceştia vor căpăta o nouă dimensiune, iar absolvenŃii învăŃământului

tehnologic se vor adapta mai uşor cerinŃelor pieŃei muncii.

Aria curriculară Tehnologii şi competenŃele cheie pentru învăŃarea pe tot

parcursul vieŃii

prof. ing. Aurica Rotund Formator, jud. Cluj

Aria curriculară Tehnologii se află într-o corespondenŃă directă cu domeniul de

competenŃe cheie, competenŃa matematică şi competenŃe de bază în ştiinŃe şi

tehnologii – în special, cu competenŃele de bază în ştiinŃe şi tehnologii. Acestea din

urmă, se constituie din:

1. cunoştinŃe: principii de bază ale lumii naturale, concepte, principii şi

metode ştiinŃifice fundamentale, tehnologie, produse şi procese

tehnologice, înŃelegerea impactului ştiinŃei şi tehnologiei asupra lumii

naturale, înŃelegerea progreselor, a limitărilor şi a riscurilor teoriilor

ştiinŃifice, a aplicaŃiilor şi a tehnologiei în ansamblul societăŃii (în legătură

cu luarea deciziilor, problematica valorilor, morala, cultura etc.);

2. abilităŃi: abilitatea de a folosi şi mânui instrumente şi utilaje tehnologice şi

date ştiinŃifice pentru atingerea unui scop sau pentru a ajunge la o decizie

sau concluzie fundamentată; recunoaşterea caracteristicilor investigaŃiei

ş tiin Ń ifice, abilitatea de a comunica concluzii ş i ra Ń ionamentele care

ştiinŃifice, abilitatea de a comunica concluzii şi raŃionamentele care au condus la acestea;

3. atitudini: apreciere critică şi curiozitate, interesul pentru problematica etică

şi respectul pentru siguranŃă şi dezvoltare durabilă, în particular în privinŃa progresului ştiinŃific şi tehnologic în legătură cu sinele, familia, comunitatea şi problemele globale. De asemenea, această arie curriculară se află într-o corespondenŃă directă cu domeniul de competenŃe cheie, CompetenŃa digitală (TSI –Tehnologia societăŃii

informaŃiei), a cărei structură se constituie din:

1. cunoştinŃe: înŃelegerea şi cunoaşterea naturii, a rolului şi a oportunităŃilor TSI în contexte cotidiene: în viaŃa personală, socială, profesională; include aplicaŃiile principale de tipul: procesor Word, foi de calcul, baze de date, stocarea şi gestionarea informaŃiilor, înŃelegerea oportunităŃilor şi a riscurilor potenŃiale ale internetului şi ale comunicării prin mediul electronic (e-mail, reŃea), în contexte de: muncă, petrecerea timpului liber, schimbul de experienŃe, colaborarea în reŃea, învăŃare, cercetare; înŃelegerea modului prin care TSI sprijină creativitatea şi inovaŃia, conştientizarea aspectelor care Ńin de validitatea şi autenticitatea informaŃiilor disponibile, precum şi de principiile legale şi etice implicate de folosirea interactivă a TSI;

2. abilităŃi: abilitatea de a căuta, colecta şi procesa informaŃia şi a o folosi într- o manieră critică şi sistematică, apreciind relevanŃa acesteia, diferenŃiind între real şi virtual şi recunoscând legăturile dintre acestea, abilităŃi de a folosi instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înŃelege informaŃii complexe, abilitatea de accesa, căuta şi folosi servicii bazate pe internet, folosirea TSI pentru sprijinirea gândirii critice, a creativităŃii şi a inovaŃiei;

3. atitudini: atitudine critică şi reflexivă faŃă de informaŃia disponibilă,

responsabilitate în folosirea mijloacelor interactive, interes pentru implicarea în comunităŃi şi reŃele pentru scopuri culturale, sociale şi/sau profesionale.

Educa Ń ia tehnologic ă este o component ă a Temă de reflecŃie Ce alte

EducaŃia tehnologică este o componentă a

Temă de reflecŃie Ce alte competenŃe cheie pentru învăŃarea pe tot parcursul vieŃii sunt dezvoltate
Temă de reflecŃie
Ce alte competenŃe cheie
pentru învăŃarea pe tot
parcursul vieŃii sunt
dezvoltate prin intermediul
ariei curriculare Tehnologii?

educării elevului în vederea formării unei

personalităŃi bine dezvoltate. Ea îşi propune ca

obiective familiarizarea elevilor cu mediul

înconjurător natural şi tehnic şi dezvoltarea

creativităŃii prin observare, investigare, proiectare

şi realizare de produse simple valorificând

resursele materiale existente.

Caracterul interdisciplinar al EducaŃiei tehnologice se manifestă prin

întrepătrunderea conŃinuturilor mai multor discipline (biologie, geografie, fizică,

chimie).

Sfaturi pentru realizarea unei planificări calendaristice eficiente

prof. ing. Mircea Traian Apahidean Formator, jud Cluj

Planificarea calendaristică oferă o perspectivă de ansamblu asupra predării

unui modul sau a unei discipline şi asigură parcurgerea ritmică a programei şcolare.

Întocmirea planificării calendaristice presupune cunoaşterea temeinică a conŃinutului

disciplinei/modulului şi a competenŃelor/aptitudinilor.

Planificarea activităŃii didactice presupune o lectură atentă şi personală a

programei şcolare în scopul analizării competenŃelor şi a inventarierii tipurilor de

activităŃi şi resursele necesare. Lectura personalizată a programelor şcolare are rolul

de a-l ajuta pe profesor să ia decizii asupra modalităŃilor pe care le consideră optime

în creşterea calităŃii procesului de învăŃare. De asemenea, lectura personalizată a

programelor şcolare permite elaborarea unor documente de proiectare didactică ce

asociază într-un mod personalizat elementele programei: competenŃe specifice,

conŃinuturi, activităŃi de învăŃare, cu alocarea de resurse (metodologice, materiale,

temporale) considerate optime de către profesor pe parcursul unui an şcolar.

În realizarea unei planificări calendaristice este necesară următoarea

etapizare:

1. stabilirea succesiunii de parcurgere a con Ń inuturilor; 2. corelarea fiec ă rui con

1. stabilirea succesiunii de parcurgere a conŃinuturilor;

2. corelarea fiecărui conŃinut în parte cu competenŃele vizate;

3. verificarea concordanŃei dintre traseul educaŃional propus de către profesor

şi oferta de resurse didactice de care dispune profesorul;

4. alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conŃinut, în concordanŃă

cu competenŃele specifice vizate.

Eventualele schimbări operate în planificarea calendaristică, determinate de

aplicarea ei efectivă la clasă, se consemnează în rubrica „ObservaŃii”.

Rubricatura planificării calendaristice este prezentată la fiecare început de an

şcolar, în cadrul consfătuirilor cadrelor didactice.

În general, o planificare calendaristică va avea rubricile: unitate de învăŃare,

competenŃe specifice, conŃinuturi, număr de ore, săptămâna, observaŃii.

Unitatea de învăŃare se referă la împărŃirea

conŃinutului pe unităŃi de conŃinut/capitole mai

mari. Titlul unităŃilor de învăŃare este dat tocmai de

titlul acestor capitole.

CompetenŃele specifice se extrag din

Temă de reflecŃie Care sunt avantajele unei planificări calendaristice riguros elaborate?
Temă de reflecŃie
Care sunt avantajele unei
planificări calendaristice
riguros elaborate?

programa şcolară vizată.

ConŃinuturile sunt subcapitole, sau cantităŃi de informaŃii mai mici, ce pot

constitui titlul lecŃiei din fiecare oră.

La rubrica număr de ore se specifică timpul alocat pentru fiecare lecŃie în parte.

Sunt lecŃii care se pot întinde pe mai multe ore dar, în general, este recomandat să

nu se depăşească 3 ore pe lecŃie.

Se specifică apoi săptămâna, sau/şi perioada de timp, conform calendarului

şcolar, în care se desfăşoară acea lecŃie.

Ghidurile metodologice elaborate de MECTS şi Consiliul NaŃional pentru

Curriculum recomandă ca programele şcolare să se citească pe orizontală.

Programele şcolare prevăd competenŃe generale şi competenŃe specifice ce

trebuie formate elevilor, care, de asemenea, se asociază cu anumite conŃinuturi şi

activit ăŃ i de înv ăŃ are recomandate. În cazul acesta succesiunea în studierea elementelor

activităŃi de învăŃare recomandate. În cazul acesta succesiunea în studierea elementelor programei este următoare:

competenŃe generale competenŃe specifice conŃinuturi activităŃi de învăŃare. Astfel, în realizarea corectă a planificării calendaristice se va urmări cu precădere:

• realizarea asocierilor dintre competenŃe şi conŃinuturi;

• împărŃirea conŃinutului pe unităŃi de învăŃare;

• stabilirea succesiunii în care vor fi parcurse unităŃile de învăŃare;

• alocarea timpului necesar pentru parcurgerea fiecărei unităŃi de învăŃare.

Pentru ca planificarea calendaristică să se constituie într-un instrument util şi

eficient, în realizarea sa trebuie să se respecte câteva cerinŃe:

• pentru a contura imaginea de ansamblu asupra realizării competenŃelor şi

parcurgerii materiei prevăzute in curriculum, trebuie să fie elaborată pe întreg anul şcolar;

• competenŃele specifice urmărite într-o unitate de învăŃare se vor relua, ori de

câte ori este posibil, în alte unităŃi, pentru a permite consolidarea lor, raportat la

conŃinuturi cât mai variate;

• organizarea şi succesiunea unităŃilor de învăŃare trebuie să respecte logica disciplinei şi cerinŃele de ordin psiho-pedagogic;

• unităŃile de învăŃare să aibă o durată de desfăşurare de 3 - 8 ore şi să se

finalizeze prin activităŃi de evaluare;

• pe parcursul transpunerii în practică a planificării, atunci când realitatea o

impune, să se reorganizeze unele unităŃi de învăŃare sau să se modifice numărul de

ore alocat pentru parcurgerea acestora.

2.4. Realizarea activit ăŃ ilor didactice În cadrul acestei sec Ń iuni sunt prezentate o

2.4. Realizarea activităŃilor didactice

În cadrul acestei secŃiuni sunt prezentate o selecŃie de articole şi de paragrafe

din articolele formatorilor care prezintă câteva idei de utilizare a resurselor

procedurale, materiale etc. pentru realizarea de activităŃi didactice eficiente în cadrul

disciplinelor din aria curriculară Tehnologii.

Clasa interactivă – soluŃii pentru un învăŃământ modern

prof. ing. Rodica Monenciu Formator, jud. Bihor

Predarea disciplinelor tehnice presupune utilizarea unor resurse (procedurale,

materiale) specifice prin care se urmăreşte dobândirea de cunoştinŃe, fixarea şi

consolidarea acestora, dezvoltarea gândirii tehnice, dar şi formarea de priceperi şi

deprinderi practice, formarea de competenŃe specifice domeniului tehnic. Acest lucru

impune profesorului de specialitate cunoştinŃe specifice, astfel încât să realizeze o

îmbinare armonioasă între disciplina de specialitate, informatică şi metodica predării.

Tabla interactivă reprezintă un instrument util pentru învăŃământ, şedinŃe,

prezentări sau sesiuni de formare, transformând orice spaŃiu într-un cadru interactiv.

Tabla interactivă eliberează cadrul didactic de limitările legate de cabluri

permiŃându-i realizarea de prezentări interactive şi de demonstraŃii în timp real.

Extrem de uşor de folosit, tabla interactivă se conectează la orice computer, ce

poate rula platforme variate, acesta fiind la rândul lui cuplat la un videoproiector a

cărui proiecŃie se poziŃionează pe tablă. Prin intermediul suprafeŃei senzitive de pe

tablă orice aplicaŃie aflată pe calculator poate fi activată şi controlată în totalitate prin

simpla atingere a tablei. În plus, prin intermediul setului de markere puse la

dispoziŃie, se pot realiza observaŃii sau completări chiar pe documentul accesat.

Rezultatul poate fi salvat, tipărit sau trimis prin e-mail. FuncŃia de mouse se poate

realiza prin simpla atingere cu degetul a elementelor de pe tablă.

Tabla creeaz ă un mediu de predare/prezentare/demonstra Ń ie cu adev ă rat prietenos, profesorul

Tabla creează un mediu de predare/prezentare/demonstraŃie cu adevărat prietenos, profesorul putându-se deplasa prin clasă; se pot prezenta teme variate, evidenŃiind şi făcând adnotări în zona de lucru. Elevii devin mult mai implicaŃi deoarece ei pot contribui la structura lecŃiei în timp real. Astfel ei au posibilitatea să studieze în laboratorul virtual – tabla interactivă conectată la sisteme media - şi în laboratorul real unde exersează practic executarea de instalaŃii funcŃionale. În laboratorul virtual elevii citesc schemele, identifică componentele, simbolurile acestora, realizează circuite funcŃionale asigurându-se astfel legătura dintre teorie şi practică. Principiile de instruire moderne stau la baza tuturor activităŃilor care se desfăşoară in laboratorul virtual. Activitatea în laboratorul virtual stimulează imaginaŃia şi creativitatea elevilor, le dezvoltă gândirea abstractă, simulează capacitatea de decizie, responsabilitatea, iniŃiativa şi spiritul de echipă, permite elevilor să identifice simbolurile componentelor mecanice, electrice, electropneumatice, să realizeze circuite, să pună în funcŃiune sistemul, să detecteze şi să remedieze eventualele erori. Deoarece în laboratorul virtual componentele nu se defectează, elevii au posibilitatea să experimenteze o infinitate de variante ale circuitelor, alegând în final soluŃia optimă din punct de vedere mecanic, electronic şi, nu în ultimul rând, economic. În laboratorul real elevii realizează fizic circuite, scheme etc. Această activitate favorizează învăŃarea prin prezenŃa reală a componentelor, stimulează capacitatea de decizie, responsabilitatea, iniŃiativa şi spiritul de echipă, permite elevilor să identifice simbolurile componentelor mecanice, electrice, electropneumatice, să realizeze circuitele, să pună în funcŃiune sistemul, să detecteze şi să remedieze eventualele erori. În final, grupele de elevi verifică simultan funcŃionarea sistemelor, reglând viteza de reacŃie, formulând concluzii în urma unei analize comparative. Simularea didactică reprezintă experimentarea prin observarea „unui model” la modificările unor parametri; rezultatele simulării pot fi comparate cu cele ale

modelului real. Cu aceast ă metod ă se caut ă reproducerea realit ăŃ ii, printr-o

modelului real. Cu această metodă se caută

reproducerea realităŃii, printr-o modelare a

comportamentului sistemului, aparatului,

echipamentului care urmează a fi cercetat.

Prin asocierea modelului cu softul educaŃional

Temă de reflecŃie Cum utilizaŃi/aŃi putea utiliza simularea didactică în lecŃiile dumneavoastră?
Temă de reflecŃie
Cum utilizaŃi/aŃi putea
utiliza simularea didactică
în lecŃiile dumneavoastră?

şi prezentarea acestuia sub forma unui film didactic reuşita procesului instructiv

educativ este garantată.

LecŃia bazată pe instruirea asistată de calculator vine în sprijinul

profesorului şi al elevilor eliminând unele bariere de comunicare. Pentru realizarea

lecŃiei sunt necesare cunoştinŃe de informatică, deprinderi de a utiliza computerul în

ceea ce priveşte folosirea programelor specifice de captare video necesare

înregistrării şi prezentării unui anumit conŃinut.

Procesul de predare-învăŃare interactiv prezintă numeroase avantaje, atât

pentru elevi, cât şi pentru profesor; de exemplu:

motivaŃia învăŃării creşte, se dezvoltă sentimentul responsabilităŃii, se

elevii îşi dezvoltă gândirea creatoare şi inovatoare;

consolidează mai bine cunoştinŃele şi competenŃele proprii;

elevii îşi dezvoltă competenŃele de comunicare şi de operare cu termenii

specifici disciplinei de studiu şi specializării;

se intensifică relaŃiile de încredere şi sprijin reciproc între profesor şi elevi;

profesorul are posibilitatea de a contribui în mai mare măsură la procesul

de dezvoltare a personalităŃii elevului;

elevii au posibilitatea de a-şi exprima propriile puncte de vedere şi de a

cunoaşte noi puncte de vedere.

Instruirea asistat ă de calculator prof. Monica-Gabriela Avram Formator, jud. Sibiu A-i preg ă ti

Instruirea asistată de calculator

prof. Monica-Gabriela Avram Formator, jud. Sibiu

A-i pregăti pe elevi în vederea confruntării cu exigenŃele societăŃii

informaŃionale presupune şi înnoiri la nivelul practicilor didactice. Instruirea asistată

de calculator reprezintă un simbol al modernităŃii în educaŃie. Mai mult decât un

simplu mijloc de instruire, calculatorul şi utilizarea lui în şcoală înseamnă un alt mod

de abordare a procesului de predare şi învăŃare.

Avantaje ale instruirii asistate de calculator:

calculatorul reprezintă un instrument puternic de stocare şi redare a

informaŃiei;

calculatorul reprezintă o bază foarte bună pentru demonstraŃii (simulează

procese, fenomene complexe sau greu accesibile, suplineşte demonstraŃii

experimentale etc.);

asigură individualizarea instruirii prin adaptarea la ritmul de lucru al fiecărui

elev;

oferă un mediu interactiv pentru învăŃare;

permite o percepŃie plurimodală (imagine, cuvinte, culoare, sunete etc.);

permite o evaluare rapidă şi obiectivă a elevilor (oferă momente de

feedback, indică rapid rezultatele obŃinute, semnalează şi corectează

erorile);

antrenează elevii în jocuri educative;

asigură economie de timp în instruire;

este un instrument de muncă individual