Sunteți pe pagina 1din 12

Curs 12-Botanica farmaceutica

FLOAREA
FLOAREA LA ANGIOSPERME
FLOAREA = organul de nmulire al plantelor superioare.
apare la Gymnospermae n regnul vegetal numai la ultimele 2 uniti sistematice mari ale
regnului vegetal ANTOFITE (anthos = floare; fiton = plant) plante cu flori
Prezenta florii a constituit un important criteriu botanic de clasificare = sta la baza unor sisteme
de clasificare
FLOAREA (Goethe) = o ramur (lstar modificat) cu frunze metamorfozate! adaptat n vederea
nmulirii.
FLOAREA = ramur scurt (microblast) care prezint o cre"tere limitat! frunze metamorfozate ce
se deosebesc fundamental de cele obi"nuite prin aceea c poart gamei! prote#eaz fecundarea
"i chiar elementele formatoare ale unei noi plante.
FLOAREA = organ comple$! cu funcii fiziologice bine precizate "i cu rol e$cepional n nmulirea
plantelor superioare.
= organ aerian ce si are originea n anumii muguri (florali sau mic"ti).
ELEENTELE CO!ONENTE ALE FLORII
1. Pedunculul i pedicelul florii
= elementele prin care floarea se inser pe ramura plantei
confuzie ntre cele 2 noiuni mai ales la plantele cu % singur floare; la cele cu inflorescene &
distincie net;
peduncul = poriunea terminal a ramurii
pedicel = suportul fiecrei flori n parte
delimitarea pedicelilor se poate face uneori "i dup prezena unor frunze reduse! situate la baza lor
("ractee)
2. Axul floral (recepaculul!
= poriunea terminal a pedicelului
foarte scurt "i variaz ca aspect de la form discoidal (Fragaria)! la form conic (Ranunculus)!
form de cup (Rosa)! form de taler
pe receptacul se inser cellalte elemente ale florii' sepalele! petalele! staminele "i gineceul.
inseria elementelor florale pe receptacul se poate face'
( n form de spiral #is$o%i&ie s$irocic'ic(
( sub form de cercuri concentrice #is$o%i&ie cic'ic(
( unele elemente ciclic altele spirociclic #is$o%i&ie hemicic'ic(
)ipuri de receptacul
%
". Sepalele= nveli"ul e$tern al florii
totalitatea sepalelor = CALICI)L
*unt frunze mici! metamorfozate! n general de culoare verde! cu rol protector "i asimilator
+u intotdeauna sepalele au culoare verde (Tulipa, Lilium & sepalele au aceeasi culoare ca si
petalelele)
numrul variaz (2(,)
dispunere & n general pe un singur ciclu; pe 2 cicluri la fam. Malvaceae! unele Rosaceae (ciclul
e$tern' calicul = paracaliciu)
forma caliciului difer de la o plant la alta'
o tubulos (Dianthus)
o n form de ulcior (Hyoscyamus niger)
o n form de clopoel (Gentiana sp.)
o globulos (Silene sp.)
simetria caliciului poate fi'
o actinomorf (Boraginaceae)
o zigomorf (Lamiaceae)
elementele caliciului pot fi'
o libere = CALICI) *IALI+E!AL (Brassicaceae, Ranunculaceae)
o unite = CALICI) GAO+E!AL (Solanaceae, Lamiaceae)
durata caliciului'
o caduc odat cu nflorirea (Papaver somnierum)
o persistent ! nsoind fructul (pplu & formaiune membranoas! mr! pr & impresiuni
solzoase! ppdie ( papus)
-orma caliciului
#. Pealele = al 2(lea nveli" al
florii; totalitatea petalelor = COROLA
= frunze metamorfozate! dar colorate vizibilitate pt. insectele polenizatoare
numrul variaz! dar e fi$ pentru aceeasi specie
inseria & pe %! 2 sau mai multe verticile! sau chiar pe o spiral continu
pot fi nsoite de formaiuni ane$ = $ara$eta'e, coronu'a (Tilia argentea, !arcissus
pseu"onarcissus, Saponaria oicinalis)
flori fr petale = a$eta'e (#uercus sp.)
forma corolei'
o tubuloas (ma#oritatea $steraceelor)
o clopoel (%ampanulaceae, Gentianaceae)
o p.lnie (%ucur&itaceae, %onvolvulaceae)
o bilabiat (Lamiaceae)
o infundibuliforma
simetria'
actinomorf( ($"onis, Ranunculus, Helle&orus, $tropa, Datura, Malva, $lthaea)
2
%i-omorf( - datorit dispoziiei diferite a petalelor ce intr n alctuirea corolei! sau cre"terii
neuniforme n suprafa a uneia sau unora dintre petale'
- corol personat = corola privita din fata are aspectul unei masti (Scrophulariaceae ( gura m.ei!
gura leului);
- petal pintenat = una din petale e diferita morfologic de celelalte ('iola o"orata, %onsoli"a
regalis);
- flori ligulate = corola are o prelungire ca un limb ( 'i-u'a (Tara(acum oicinalis, %ichorium inty&us,
Helianthus annuus, %hamomilla recutita, %alen"ula oicinalis, $rnica montana)
- flori papilionate! cu aspect de fluture (Fa&aceae & Phaseolus vulgaris)' drapel (stindard)! 2 aripi!
carena (2 petale unite)
petalele pot fi'
o libere & COROL. *IALI!ETAL. ($"onis, Malva)
o unite & COROL. GAO!ETAL. (Datura, Hyoscyamus, %onvolvulus) = simpetalie
durata "i chiar prezena corolei'
o timp ndelungat (ma#oritatea)
o timp f. scurt (Linum ussitatissimum, Papaver somnierum)
o flori lipsite de corol (fam. Betulaceae, Fagaceae, Salicaceae, )rticaceae * inainte grupate
impreuna in subclasa $petalae)
/012/231 4 /56510 = invelisul floral = !ERIANT
c.nd nu se distinge caliciul de corola = !ERIGON'
se$a'oi# & toate elementele verzi ()rtica "ioica, %anna&is sativa)
$eta'oi# & toate elementele divers colorate (fam. Liliaceae, +ri"aceae, Lilium can"i"um,
%onvallaria ma-alis, %olchicum autumnale, %rocus sativus)
elementele perigonului = TE!ALE
cand invelisul floral lipseste complet = flori achlamidee (Sali(,
%are()
cand
e$ista
numai un
invelis
floral =
monochlamidee
)ipuri de corolla
7
$. Sa%inele
totalitatea lor = AN*ROCE)L / partea
mascula a florii
*tamina e o frunza modificata! fertila!
alctuita din 7 parti' filament staminal!
conectiv si antera
Fi'amentu' stamina'
florile pot avea filamente staminale'
de aceeasi lungime sau inegale'
- unele Lamiaceae (Thymus vulgaris, Lamium al&um)' din 8 stamine! 2 au filamentele
mai lungi si 2 mai scurte = androceu didinam
- unele *crophulariaceae (Digitalis purpurea)
- la Brassicaceae (*inapis arvensis) din , stamine! 2 sunt mai scurte si 8 mai lungi
simple sau ramificate (Fumaria, Ricinus)
libere sau concrescute ntre ele'
- un mnunchi (androceu monadelf) & Malvaceae!
- 2 mnunchiuri (androceu diadelf) & Fa&aceae (94%)!
- 7 mnunchiuri (androceu triadelf) & Hypericum!
- mai multe mnunchiuri (androceu poliadelf) & %itrus limonium, %. aurantium
concrescute cu corola (Primula oicinalis! Thymus vulgaris)
concrescute cu carpelele (ginandrie) & $ristolochia clematitis, 'anilla planiolia
Conecti0 = e$tremitatea superioar a filamentului! av.nd de o parte "i de alta sacii polinici ai anterei
Anter( = elementul fertil! alctuit din 2 #umti simetrice (lo#i polinice! teca) separate prin conectiv; fiecare
lo# are n 2 saci polinici
0ntera se leaga de filament prin conectiv; acesta poate fi situat'
- la baza anterelor = antere bazifi$e (Tulipa)
- pe partea lor dorsala = antere dorsifi$e (Lilium can"i"um! graminee in general)
libere sau concrescute (*2+0+):62: & $steraceae)
nr. staminelor variaza dupa specie! fiind un caracter ce a stat la baza clasificarii 0ngiospermelor
(de e$emplu! sistemul artificial de clasificare al lui /arol 1inne a fost bazat! printre altele pe nr.
staminelor)
-lorile cu o stamina se numesc monandre! cu 2 & diandre! cu 7 & triandre! cu nr. nedefinit &
poliandre
;ispozitia staminelor pe receptaculul floral poate fi ciclica sau spirociclica
2n cazul dispozitiei ciclice'
- staminele primului cerc se gasesc in dreptul sepalelor
- staminele celui de al doilea cerc sunt in dreptul petalelor
- staminele celui de al treilea cerc se gasesc din nou in dreptul sepalelor s.a.m.d.
2mportanta practica' atunci cand o floare are stamine pe un singur cerc si acestea sunt in dreptul
petalelor putem deduce ca a mai e$istat initial un cerc de stamine care au disparut prin avortare
/and staminele avortate raman in floare ca stamine sterile (staminodii) se pot metamorfoza luand
aspect de petale = obtinerea in horticultura a florilor <batute=
)ipuri de androceu
8
&. Pi'ilul (gineceul)! partea
femeiasc a florii
alctuit din 7 pri' ovar! stil si
stigmat
isi are originea in frunze metamorfozate
O0aru' . partea bazal a pistilului
provine din metamorfoza limbului foliar prin indoirea pe fata superioara a acestuia
form de butelie & nchide un spaiu intern (camer ovarian) n care sunt adpostite ovulele
marginile carpelei formeaza placenta! zona de insertie a ovulelor
poate fi unilocular (% lo#) sau plurilocular (mai multe lo#e) & Solanaceae, Liliaceae, Linaceae
+ti'u' = prelungirea nervurii mediane a limbului carpelar
variaz ca lungime flori longistile sau brevistile (chiar pe aceea"i plant & Primula oicinalis)
nr. stilelor variaza'
( unul (gineceu monocarpelar)
( mai multe (gineceu pluricarpelar)
2nsertia stilului pe ovar'
( in prelungirea ovarului
( lateral (Potentilla)
( pe el sau chiar la baza (Lamium)
+ti-matu' = partea terminala a stilului
poate avea form globoid (Solanaceae)! foliacee (+ris)! stelat (Papaver)
are suprafaa papiloas "i lipicioas! care favorizeaza aderarea "i germinarea polenului
>ineceul poate avea carpelele libere ntre ele (apocarp)! sau concrescute (sincarp sau cenocarp)'
- cu o singura lo#a ovariana (unilocular)
- cu 2! 7 sau mai multe lo#e (di(! tri( sau plurilocular)
/a pozitie! ovarul ocupa e$tremitatea terminala a receptaculului! ce e in general conve$a si nu
concreste cu acesta
- 5var superior! situat in varful receptaculului = floare hipogina
- 5var inferior! afundat complet in receptacul = floare epigina
- 5var semiinferior! afundat pe #umatate in receptacul cu care concreste = floare
perigina
*i la gineceu! ca si la androceu! pot fi situatii de carpele sterile
Ti$uri se1ua'e #e f'ori si $'ante
)inand seama de faptul ca staminele si carpelele sunt elementele esentiale ale florii! iar sepalele si
petalele elemente accesorii'
- floarea care are stamine si carpele e o floare completa (perfecta)
- floarea care nu are unul din aceste elemente e o floare incompleta (imperfecta)
/el mai adesea! florile sunt perfecte ( contin stamine si carpele in stare de functionare =
hermafro#ite ("ise1uate)
-lorile ce contin numai stamine sau numai carpele se numesc unise1uate (unise$uate mascule!
respectiv unise$uate femele)
?
-lorile unise$uate pot fi situate'
- pe acelasi individ (/ea mays, 0uglans regia) & $'ante monoice!
- pe indivizi diferiti (%anna&is sativa, )rtica "ioica) & $'ante #ioice
2ntre aceste tipuri nu e o delimitare neta
@ai e$ista situatii cand pe o planta e$ista flori mascule! pe alta femele si pe alta hermafrodite /
$'ante trioice
:$ista variatii chiar si in cazul plantelor monoice! cand pe acelasi individ se gasesc flori mascule!
femele si hermafrodite = $'anta $o'i-ama ($esculus hippocastanum, 'eratrum al&um, %eratonia
sili1ua, Sanicula europaea)
*e pot crea si artificial! pe cale e$perimentala! tipuri se$uale de flori si plante
2n natura se$ul unor plante poate fi influentat de factori ca' lumina! hrana! atacul unor paraziti.
Formu'e si re$re%entarea -rafica a f'orii
+r. si dispozitia elementelor florale variaza'
- nr. elementelor de pe un cerc poate fi 2! 7! 8 sau mai multe = floare di%era( ri%era(
era%era( poli%era
- nr. de cercuri pe care se dispun elementele florale poate sa fie %! 2! 7 sau mai multe' floare
%onociclica( diciclica( riciclica( policiclica
-loarea poate fi'
i%omera (in toate ciclurile se gaseste acelasi nr. de elemente)
heteromera (nu are acelasi nr. de elemnete pe cicluri diferite)
)otodata e$ista cazuri cand unul din elemente se dispune pe 2 sau 7 cicluri! nu pe unul! de
e$emplu'
- stamine situate pe un singur ciclu = floare haplostemona
- stamine situate pe un singur ciclu = floare diplostemona
- stamine situate pe un singur ciclu = floare triplostemona
0ceste caracteristici impreuna cu cea de simetrie florala pot fi redate prin #ia-rame si formu'e
f'ora'e
TI!)RI *E INFLORE+CENTE
/and tulpina sau lastarul unei plante se termina cu o singur floare = so'itar( (Tulipa,
Galanthus, Papaver, 'iola)
2n ma#oritatea cazurilor insa florile sunt grupate la e$tremitatea tulpinii sau a a$elor secundare
inf'orescen&e
Inf'orescenta = notiune ce se refera la dispozitia florilor fata de lastarul plantelor si la pozitia pe
care o ocupa acesta
0ceasta notiune se supune regulilor de ramificatie caracteristice pentru fiecare grupa de plante in
parte
;ependent de aceste reguli! inflorescentele sunt de mai multe feluri' racemoase, cimoase si
anorma'e
Inflore'cene race%oa'e (%onopodiale!
sunt foarte asemanatoare cu tipul de ramificatie
monopodiala de la tulpina
- cre"terea nedefinit a a$ului inflorescenei
- florile se dezvolt ncep.nd de la baz spre v.rf
(ascendent) sau de la marginea inflorescenei
spre centrul ei (centripet)
aceste inflorescente sunt simple (situate pe a$e de
ordinul 2) si compuse (situate pe a$e de ordin superior)
Race%ul 'i%plu (<strugurele= simplu)
,
flori dispuse altern! cu pediceli proprii! de aceeasi lungime! inserai la nivele diferite pe a$ = florile
se situeaza si ele la nivele diferite
%apsella &ursa2pastoris (traista(ciobanului)! Ber&eris vulgaris (dracila)! Ro&inia pseu"acacia
(salcam)! $conitum napelus (omag)! %ytisus la&urnum (salcam galben)
cand florile sunt dispuse pe aceeasi latura a a$ului inflorescentei .3 racem unilateral (%onvallaria
ma-alis ( lacramioara, Digitalis purpurea & degetel rosu)
RA)EM
)ori%*ul
de(a lungul a$ului inflorescenei se inser florile pe pediceli din ce n ce mai scuri cu c.t ne
apropiem de v.rf florile situate apro$imativ la acela"i nivel
%ununita 4Spirea vanhouttei5! unele specii de pr (Prunus sp.)
Spicul 'i%plu
flori lipsite de pediceli florali (sesile) si prote#ate la baz de cate o bractee
ptlagin (Plantago sp.)! unele specii de soparlita ('eronica spicata)
Spadicele (spadi$) = variant a spicului
a$a principala ce se ngroa" f. mult! crnoasa! pe care se inser flori sesile! de multe ori
unise$uate
adesea! ntreaga inflorescen e nvelit adesea intr(o frunz bracteal mare! nfasurataca un
cornet (*P0)A)
rodul(pamantului 4$rum maculatum5, obligeana 4$corus calamus5, cala 4/alla sp.)! filodendron
(Monstera "eliciosa)
)oceanul = variant a spadi$ului
a$ul inflorescenei mult ingrosat! este dur
nvelit n mai multe frunze bracteale (PA+3B2)
florile femele de la porumb
A%enul (m.i"orul)
asemntor ca structur cu spicul
difer prin poziia nutant (atarna) "i prezena florilor unise$uate! efemere
*alcie 4Sali(5, plop 4Polulus5, nuc 40uglans regia5, alun 4%orylus avellana5
1a nuc si alun! florile mascule sunt amenti ce apar si chiar cad inainte de aparitia frunzelor
+%*ela 'i%pl,
flori dispuse la acela"i nivel (ca la corimb)
pedicelii florali sunt egali si pleac toi de la acela"i nivel
la baza inflorescenei se gaseste un nveli" de frunze bracteale reduse (2+C513/63)
ciubotica(cucului 4Primula oicinalis5, rostopasca (%heli"onium ma-us5, unele specii de visin
4%erasus vulgaris5
)apiulul 'i%plu
a$ principal scurt "i globulos
flori aproape sesile "i foarte nghesuite
ma#oritatea speciilor de trifoi (Triolium sp.)! scaiul v.nt (6ryngium planum)
Anodiul (ca'ati#iu')
inflorescen turtit ca un disc(sau conica) cu numeroase flori sesile
pe margini are un invelis de frunze bracteale (2+C513/63)
caracteristic familiei $steraceae' floarea(soarelui 4Helianthus annuus5, papadie 4Tara(acum
oicinale5, filimica 4%alen"ula oicinalis5, iarba mare 4+nula helenium5, arnica 4$rnica montana5,
cicoare 4%ichorium inty&us)
Inf'orescente com$use
Dntre toate tipurile de inflorescene pot e$ista combinaii'
- intre inflorescente de acelasi fel (racem de raceme = racem compus)
E
- intre inflorescente diferite (corimb de calatidii! racem de spice)
0$ul principal al inflorescentei & ramuri de ordin superior (22! 222) & de aici deriva inflorescentele
compuse'
cand se combina inflorescente de acelasi fel = F5@5)0/)2/:
cand se combina inflorescente de forme diferite = F:):65)0/)2/:
2. F5@5)0/)2/:
%. racem compus (racem cu racem)
:$' 'itis viniera (vita de vie)! %lematis vital&a (curpen de padure)! Syringa vulgaris (liliac)
2. corimb compus
:$' %rataegus o(yacantha 4pa"ucel5, Sor&us aucuparia 4scorus5
7. spicul compus
:$' Triticum vulgare 4grau5, Secale cereale 4secara5
8. umbela compusa & fiecare pedicel al umbelei simple se termina cu cate o umbela mai mica =
umbelula; la + baza umbelei & invelis bracteal & involucru! iar la baza umbelulelor & involucel
:$' plante din familia 0piaceae' Petroselinum hortense 4patrun-el5, Daucus carota
4morcov5, %arumcarvi 4chimen5, %onium maculatum 4cucuta5, $nethum graveolens 4marar5,
%orian"rum sativum 4corian"ru5, Foeniculum vulgare 4enicul5
22. 2nflorescente mi$te (F:):65)0/)2/:)
- :$' $chillea milleolium 4coa"a soricelului5 & corimb cu calatidii
- 6acem si spic = P0+2/31 & $vena sativa 4ova75, Festuca pratensis 4paius5
2nflorescente simple si compuse
Inflore'cen-e ci%oa'e ('i%podiale!
se aseamana mult cu tipul de ramificatie simpodiala de la tulpina
cre"terea definit a a$ului infloescenei
florile se dezvolt de la v.rf spre baz (descendent) sau de la centru spre margine (centrifug)
pedunculul se termin cu o floare nu cre"te mai departe! iar de sub nivelul florii terminale iau
na"tere pediceli de ord. 2! de pe ace"tia pediceli de ord. 22 ".a.m.d.
-uncie de nr. pedicelilor care iau na"tere pot fi'
uni$are (monoca%iu) & c.te % pedicel de ordinul 2! pe acesta unul de ordinul 22! etc.
"i$are (#ica%iu) & c.te 2 pediceli de acela"i ordin
mu'ti$are ($'eioca%iu) & mai muli pedicei purtatori de flori! fiecare din acesta impartindu(se la
randul lor in alte subunitati & dupa planul si directia de dezvoltare a pedicelilor
Cima uni$ara (monoca%iu)
G
;repaniul (cima in forma de secera) & pedicelul de ordin superior se formeaza totdeauna
de aceeasi parte si in acelasi plan
/incinul (cima scorpioida) & varianta a drepaniului & pediceii se dezvolta tot unilateral! dar
nu in acelasi plan
:$' Fam. Boraginaceae, Symphytum oicinale 4tataneasa5, %ynoglossum oicinale
4lim&a cainelui5, Pulmonaria oicinalis 4mierea ursului5, Myosotis palustrus 4nu2ma2uita)
6ipidiul (cima in forma de evantai) & inflorescenta la care ramurile se formeaza alternativ!
de o parte si de alta si sunt situate in acelasi plan = a$ul inflorescentei in zig(zag! iar florile
sunt dispuse de o parte si de alta a a$ului ca un evantai desfacut
:$' +ris germanica (stan-enel5
Hostri$ul (cima elicoidala) & varianta a ripidiului & pediceii se dezvolta tot alternativ! dar nu
mai sunt situati in acelasi plan & a$ul inflorescentei da impresia ca e torsionat in lungul sau
:$' Gla"iolus im&ricatus 4sa&iute5, Hemerocalis ulva 4crin gal&en5
)ipuri de inflorescente cimoase
cincin
drepaniu bostri$
Cima "i$ara (#ica%iu)
- *e aseamana cu o ramificatie dichotomica! de aceea e considerata ca o dichotomie falsa
:$' -am. /arIophIllaceae & Gypsophylla paniculata (ciuinul alb! ipcarige)
Cima mu'ti$ara ($'eioca%iu)
- *e aseamana la prima vedere cu inflorescenta umbeliforma & portiunea terminala a
pedunculului care poarta si ea o floare sau inflorescenta nedeosebindu(se de pedicelele ce
se formeaza in #urul ei
- 2ntre toate formele de inflorescente prezentate pot e$ista combinatii & intre inflorescente de
acelasi fel (e$' la cele racemoase) sau se pot reuni inflorescente diferite racemoase cu
cimoase sau invers = multitudine de forme de inflorescente
Inflore'cene anor%ale
2au nastere din dezvoltarea e$agerata a unor parti din floare sau o combinatie cu totul deosebita a
ramurilor florifere
:$' conopida (partea ce se consuma) & racem ramificat si hipertrofiat insotit de o avortare a
mugurilor florali
*mochina & cima cu ramificatii scurte si concrescute ( sicona
ANATOIA FLORII
9
*e%0o'tarea onto-enetica a e'emente'or f'ora'e
0paritia elementelor florale in varful mugurilor florali sau micsti sub forma primordiilor (asem. cu
primordiile foliar e ce genereaza frunzele)
:lementele florale se dezvolta (acropetal) intr(o anumita ordine! asa cum sunt situate in alcatuirea
florii
Primordiile de la baza mugurelui genereaza sepalele! urmeaza primordii ce genereaza petalele!
apoi cele ale staminelor! iar varful mugurelui genereaza elemente componente ale carpelelor
1a florile actinomorfe! primordiile elementelor florale apar in mod simetric si au o crestere uniforma
1a florile zigomorfe sau cele asimetrice & simetria si cresterea uniforma a primordiilor elemetelor
florale nu sunt respectate
/oncresterea elementelor florale intre ele se realizeaza de asemenea din stadiul de mugure! in
legatura cu pozitia pe care o ocupa meristemul de crestere al acestor elemente
/and meristemul este localizat in primordiul fiecarui element floral & fiecare va creste independent
= un cerc de elemente libere intre ele (caliciu dialisepal! corola dialipetala)
/and meristemul e situat sub nivelul primordiilor! elementele vor creste deodata si vor fi unite intre
ele sau concrescute
+tructura anatomica a e'emente'or f'ora'e
2n general aminteste de structura anatomica a frunzei & ceea ce dovedeste si prin aceasta originea
elementelor florale
+E!ALA
structura foarte apropiata de cea a frunzei
in sectiune transversala'
epiderma superioara si inferioara cu stomate
mezofil & parenchim asimilator verde (cloroplaste) & contine nervuri cu fascicule libero(lemnoase la
care orientarea lemnului si liberului se face ca la frunza
de multe ori nervura mediana e mai dezvoltata si mai vizibila ca si la frunza pe fata inferioara
!ETALA
afara de unele abateri! seamana cu structura anatomica a frunzei
frecventa stomatelor e mult mai redusa
mezofilul & nu are parenchim asimilator si nici cloroplaste
culoare se datoreaza pigmentilor de natura glicozidica (in principal)
dependenta culorii de pF J antociani! flavone
in afara acestor pigmenti se gasesc si caroteni & dau culoarea galbena & orange
culoarea alba & aer incorporat in mezofil (intre celulele parenchimului & lacune)
nervuri foarte fine prezente in mezofil
frecventa tesuturilor secretoare sau a celulelor izolate & nectar! ulei volatil
uneori formatiuni epidermice & papile (6osa centifolia)
+TAINA
-ilamentul staminal asemanator cu petiolul frunzei
0ntera are o structura mai complicata! ca de altfel si morfologia ei
2n sectiune transversala prin antera & 2 lo#e separate printr(un sant mai profund pe fata interna a
acesteia
-iecare lo#a polenica & la randul ei e formata din 2 saci polenici! separati la suprafata anterei! prin
alt sand lateral! mult mai putin profund decat cel ce delimiteaza lo#ile polenice
1a maturitatea anterei & sacii polenici fuzioneaza prin resorbtia peretilor despartitori & in fiecare
lo#a se gaseste cate o singura lacuna mare cu graunciori de polen
1egatura dintre lo#ile polenice si filamentul staminal & prin intermediul unui tesut parenchimatic =
conectiv; prin mi#locul acestuia trece fasc. conducator libero(lemnos! ce se continua din filamentul
staminal si se termina aici in conectiv
%K
Peretele lo#ii polenice & din tesut epidermal la suprafata! apoi tesut mecanic & cu celule cu peretii
neuniform ingrosati (numai partea e$terna neingrosata) cu rol in deschiderea anterei
*ub acest tesut mecanic & stratul tranzitoriu & zona de celule care pe parcurs degenereaza
*tratul tapet captuseste fata interna a sacilor polenici cu e$istenta efemera
2n interiorul sacilor polenici = graunciorii de polen
Graunciorii #e $o'en
- 0u forme diferite dupa care se pot recunoaste usor
- 2n general & dimensiuni microscopice %?(?K microni
- /ei mai mari la /ucurbitaceae & 2KK microni
- Pot apare izolati sau grupati in tetrade
+tructura -rauncioru'ui #e $o'en
- :$ina & membrana e$terna groasa cu pori! cu compozitie chimica diferita! functie de gradul de
maturizare al graunciorului de polen (pectine! polenina! cutina)
- 2ntina & o a 2 a membrana subtire si celulozica! captuseste fata interna a e$inei
- ambele membrane prezinta pori
- 1a interior graunciorul de polen are o masa abundenta de citoplasma in care se acumuleaza
materii de rezerva foarte diferite din punct de vedere chimic
- 2 sinergide & nucleul vegetativ si nucleul generativ (spermatogen)
!I+TIL)L
5varul & fiind o frunza metamorfozata are o structura asemanatoare cu cea a limbului foliar
2 epiderme & e$terna & provine din cea inferioara a frunzei metamorfozate si una interna &
captuseste camera ovariana
/ele 2 epiderme vin in contact pe linia de sutura a marginilor carpelei care alcatuieste ovarul & aici
ia nastere un tesut special! trofic cu rol de diri#area traiectului tubului polenic = tesut conducator
2ntre cele 2 epiderme & mezofil fara clorofila ce cuprinde si fascicule conducatoare libero(lemnoase
cu orientarea lemnului spre interior si a liberului spre e$terior & prin aceasta se dovedeste indoirea
spre fata superioara a frunzei carpelare din care s(a format ovarul
*e intalnesc intotdeauna 2 tipuri de fascicule libero(lemnoase'
mediane & situate opus liniei de sutura a carpelelor
placentare & in vecinatatea liniei de sutura a carpelelor sau a tesutului trofic conducator
2n camera ovariana & dispuse ovulele & se fi$eaza de tesutul placentar prin intermediul unui
pedicel = funicul
1egatura dintre funicul si ovul se realizeaza prin intermediul hilului
5vulul & 2 invelisuri = integumente ce se acopera unul pe celalalt
0ceste 2 invelisuri lasa la e$tremitatea ovulului un mic orificiu intre ele = micro$i'
)esutul cuprins intre integumente (din interioul ovulului) & tesut parenchimatic = nucela & in acesta
situat in vecinatatea micropilului se afla sacu' em"rionar & partea cea mai importanta a ovulului
care are in componenta E celule'
2 sinergide 4 oosfera & la partea superioara & situat in vecinatatea micropilului
7 antipode la polul opus al micropilului
+ucleul secundar al sacului embrionar
-unctie de raportul pozitional dintre funicul! chalaza si micropil se deosebesc 7 tipuri de ovule'
5rtotrope & cele 7 elemente situate in linie dreapta
0natrope & chalaza si micropilul situate pe o dreapta! iar funiculul pe o alta paralele cu aceasta
(ovulul pare rasturnat)
/ampilotrope (ca un rinichi) & cele 7 elemente structurale ale ovulului au pozitii diferite
+TIL)L
structura asemanatoare cu a petiolului
+TIGAT)L
%%
*tructura asemanatoare cu a stilului numai ca aici se diferentiaza celulele epidermice & formatiuni
papiloase care secreta suc lipicios ce contine glucide cu rol in hranirea! retinerea si germinarea
graunciorului de polen pe suprafata acestuia
Fecun#area 'a An-ios$erme
>raunciorul de polen a#uns pe stigmat germineaza in urma imbibarii cu apa
:$ina crapa (in zonele mai subtiri)! iar prin acest loc intina prolifereaza la e$terior sub forma unei
e$pansiuni = punctul de plecare in formarea tubului polinic
/resterea tubului polinic & stimulata de substantele secretate de stigmat
)ubul polinic trece prin canalul stilului si peretele carpelar si antreneaza cei 2 nuclei
(vegetativ4generativ); nucleul vegetativ se dispune la varf si se pare ca secreta si el o enzima ce
gelifica membranele celulelor din tesutul conducator
+ucleul generativ se divide in 2 nuclei spermatici (>0@:)2) & rol important in fecundatie
5data patruns in camera ovariana! tubul polinic isi continua avansarea spre sacul embrionar al
ovulului in care patrunde prin micropil sau regiunea chalazei
/and tubul polinic a#unge la nivelul sacului embrionar! nucleul vegetativ se resoarbe! iar
membrana varfului tubului polinic se gelifica si continutul acestuia se varsa in sacul embrionar;
are loc fuzionarea unui nucleu spermatic (haploid) cu oosfera (haploida) = 53 (L2>5)) (diploid)!
iar celalalt nucleu spermatic se contopeste cu nucleul secundar al sacului embrionar = celula
triploida (zigot secundar sau accesoriu) J fenomen numit FE)+N.A/IE .+0LA (caracteristica
angiospermelor)
-ecundatia & in urma ei rezulta un nou individ asigurand perpetuarea speciei
-ecundarea nu se face la intamplare' ovulul are capacitatea de a(si apropia gametii masculi!
alegand pe cei care corespund cel mai bine d.p.d.v. biologic
0ceasta se datoreste biochimismului special al graunciorului de polen! stigmatului si placentei!
e$plicandu(se astfel selectarea polenului specific de polenul altor specii
5osfera (oul)! dupa fecundare! secreta substante hormonale care difuzeza spre celelalte elemente
ale florii! stimuland cresterea unora si provocand veste#irea altora
0sa se e$plica transformarea ovulului in samanta! a ovarului in fruct! in timp ce androceul! corola si
caliciul se veste#esc si cad
+ituatii #eose"ite 'e-ate #e fecun#are si in s$ecia' #e formarea em"rionu'ui'
A!OI2IE & cand embrionul nu se formeaza in urma fecundarii! ci ia nastere din elemente
nefecundate & celule situate in afara sacului embrionar
!ARTENOGENE3A & embrionul se dezvolta din oosfera nefecundata (0steraceae)
A!OGAIE & embrionul ia nastere din sinergide sau antipode
A!O+!ORIE & cand sacul embrionar nu rezulta in urma macrosporogenezei! el dezvoltandu(se
dintr(o celula vegetativa a nucelei sau integumentului! care nu a suferit diviziune reductionala & din
aceasta celula diploida se dezvolta un embrion fara fecundatie
:mbrioni adventivi & se formeaza in afara sacului embrionar
:$' intr(o samanta e$ista posibilitatea formarii a %(7 embrioni ca la portocal! mandarine!
lamai
-ructe partenocarpice & ce rezulta uneori prin dezvoltarea ovarului! chiar in lipsa fecundarii
:$' mar! par! struguri (pentru stafide)! mandarin! agris
%2