Gastronomia n Anglia.

Nu toate naiunile au o prere bun despre buctria englez. n primul rnd francezi
le fac o critic nu prea frumoas. Ei spun c mncrurile engleze sunt cele mai bune
pn cnd nu ajung n farfurie.
Mncrurile engleze sunt foarte uor de preparat. Englezilor le place carnea de orice
fel, petele, mncrurile de legume, budincile, dar nu triesc pentru a mnca , ce
mnnc pentru a tri.
Englezi consider c buctria lor este special n felul ei. entru buctria englez a
a!ut un mare efect cea francez, i pe !remea n care o parte din "ndia a fost a
englezilor, ei au adus de acolo tot felul de condimente pe care le folosesc i n ziua de
azi.
Europa poate mulumi #ngliei pentru multe feluri gastronomice, ntre acestea putem
numra i sand!ic$urile. #cestea au fost in!entate de lordul %and&ic$ n timpul unei
partide grbite de a$. 'e atunci a nceput s se e(tind aceast obicei n toat lumea.
)ot de la englezi a nceput i obiceiul ceaiului. *eaiul a nceput s se e(tind n
Europa n secolul +,"", dar de aici au pornit i budincile i plcintele.
Englezi au o tradiie gastronomic bine cunoscut , care ncepe cu deja apreciatul mic
dejun englez. Ei si ncep ziua cu un pa$ar de suc de fructe proaspt i cu aa numitul
porridge. 'ar n zilele noastre este mai la mod s se consume musli. #poi urmeaz
pinea prjit, care se consum cu unt, miere, gem, toat lumea cum i dorte. *el
mai folosit gem este marmelada de portocale, dar pe mas se mai poate gsi i gemul
de cpuni sau piersici. -a micul dejun cel mai cunoscut fel de mncare este $am and
eggs, adic unc prjit cu ou, sau bacon and eggs, adic baconul prjit cu ou.
'up micul dejun nu poate lipsi ceaiul negru pe care l consum cu lapte sau fric
dar nu adaug n el za$r. Este interesant c n #nglia e(ist cafenele din anul ./01
dar nimeni nu ncepe ziua cu cafea.
1
Englezi i consum prnzul l consum la locul de munc sau la coal, care este
format de obicei din sand!ic$, supe uoare sau salate cu puine calorii. %upele sunt
fcute din carne de pui sau !it, dar cea mai cunoscut sup a lor este totui gulaul
de porc. rnzul este urmat de ceaiul de la ora 0 care este obligatoriu. -a acest ceai se
mai consum prjiturele sau grtare.
n tradiia englez cea mai important este cina. n multe case i n zilele noastre se
mai consum la cin psri la cuptor, care sunt aezate ntregi pe mas i capul
familiei mparte la toat lumea o bucat din ele. 'in aceast tradiie este cunoscut
ser!irea englezeasc, care este i foarte elegant.
e lng psri, englezi consum la cin i pete, fructe de mare, oaie, porc i !it.
*arnea de !it n #nglia este considerat simbolul bogiei. Ea este cea mai popular
n gastronomia engelz i are o sumedenie de moduri de preparare.
*ele mai des mncate alimente n #nglia sunt unca de 2or3, curcanul cu castane sau
carnea de !nat care se ser!ete cu tot felul de sosuri. %osurile folosite sunt
cumberland, sosul de ment, de mere, de agrie, sau sosul cunoscut i n restaurantele
noastre 4ocester.
5estaurantele fast food n #nglia se numesc fis$ and c$ips. #cest fel de mncare a
aprut n #nglia n secolul +"+ i este foarte cutat i n zilele noastre.
'intre buturile cele mai importante trebuie s amintim &$is32, gin, !od3a. n #nglia
nu sunt !ii aa c !inul l import din alte rii. -e place cel mai mult !inurile franceze
i germane i dintre care cele roii. Englezii sunt mari butori de bere, dar le place s
bea berea din import i nu cea englez.
2
Traditii gastronomice de Pasti
e langa semnificatia spirituala, toate sarbatorile au ce!a special 6 ele sunt un
prilej de bucurie, comuniune cu cei dragi , iar unul dintre cele mai asteptate momente
este acela cand ne adunam in jurul mesei si sa!uram din bucatele ce par mai bune ca
niciodata.
'in toate timpurile, se spune ca, cel mai important moment al zilei pentru o familie,
indiferent de cultura sau ci!ilizatia din care fac parte, este acela in care toti membrii ei
se intalnesc la masa 7de regula la cina8. 'in pacate, in zilele noastre intalnim tot mai
rar un asemenea moment. %untem in 9secolul !itezei9 si de cele mai multe ori mancam
singuri, in graba si pe unde putem. 'ar iata, tocmai aceasta e magia sarbatorilor, ca
ne aduce pe toti impreuna, fie si doar de cate!a ori pe an:
"ata cate!a feluri de mancaruri traditionale de aste..
Mielul este fara indoiala, piesa de rezistenta a sarbatorilor pascale. *iorba de
miel, drobul, friptura sau stufatul de miel, mielul cu ciuperci ori spanac, sunt doar
cate!a din specialitatile preparate din aceasta carne. Esential pentru fiecare dintre ele
sunt !erdeturile si nelipsitele mirodenii, ce dau atata sa!oare mancarurilor. "n unele
zone este populara si carnea de ied. entru cei carora nu le place acest fel de carne,
e(ista alternati!e la fel de gustoase, dar si mai sanatoase, precum pestele sau curcanul.
asca cu branza dulce sau sarata si cozonacul sunt si ele prezente pe mesele
noastre, in calitate de desert. ;ineinteles, nu e(ista masa de asti fara oua rosii. oate
e singura data in an cand mancam oua fierte, dar bucuria ciocnirii lor cu cei dragi, e
tot ce conteaza. %imbolistica este si ea interesanta< tradiia popular spune c, la
rstignirea lui "isus =ristos, Maica 'omnului a adus un co cu ou pe care a !rut s le
dea paznicilor. #cetia au refuzat darul, batjocorindu6- i mai mult pe "isus. lngnd
n $o$ote, Maica 'omnului a lsat coul la picioarele 5stignitului. %ngele, iroind
din trup, a mpestriat oule. >itndu6se la ele, "isus =ristos a optit c din acea zi toi
cretinii !or !opsi ou roii. #stfel, oule roii au de!enit un simbol al n!ierii
Mntuitorului.
3
"n Europa, traditiile de asti in ceea ce pri!este gastronomia sunt relati!
asemanatoare. *arnea de miel este omniprezenta, insa preparata diferit in functie de
zona si obiceiuri. 'e6asemenea, ouale rosii sunt si ele nelipsite, nu doar de pe mesele
europenilor, ci si de pe cele din intreaga lume< de precizat faptul ca in ultimii ani s6au
inlocuit ouale traditionale cu cele de ciocolata.
'e pilda, in ?ranta, in unele regiuni 7=au(8, se obisnuieste, in fiecare an de
asti, sa se gateasca in plina strada o omleta gigantica, din mai mult de @0AA de oua.
Masa copioasa trebuie sa $raneasca peste .AAA de oameni in Biua de asti. "n multe
regiuni se obisnuieste sa se prepare Comleta pascala9, din ouale adunate in ,inerea
Mare. ?rancezii nu se dezic de rafinamentul care i6a facut celebri, iar preparatele pe
baza de miel, intre care la mare cinste sunt ruladele, sunt care mai de care mai
sofisticate. Ele sunt insotite adesea de sparang$el, leguma adorata de francezi si care
constituie un semn al prima!erii. *iocolatierii francezi pregatesc cu ocazia astelui
delicii dulci cu teme pascaleD oua, iepurasi, puisori sau miei, din ciocolata alba sau
neagra.
"talienii pregatesc si ei un fel de pascaD o prajitura cu branza dulce si
traditionala Ccolomba9 in forma de pasare 7sau panettone8 E o prajitura de tip c$ec,
dulce, cu migdale si fructe confiate, uneori acoperita cu za$ar sau fondant,
asemanatoare cu cozonacul nostru. *olomba, in traducere Cporumbel9 este asociata
!estilor bune si bucuriei pascale. %i italienii prefera picnicurile si iesirile in aer liber in
ziua de asti, insa nu sunt adeptii gratarului cu mici si bere, preferand bucate ce!a
mai rafinateD friptura de miel cu ang$inare si fasole si branza maturata din lapte de
oaie.
"n %pania, in %aptamana Mare se mananca rosFuillas 7gogosi traditionale8 si
torrijas 7paine muiata in lapte si data prin ou, iar apoi prajita in ulei de masline si
ser!ita cu za$ar sau miere E un fel de friganele8. "n ziua de asti, cel mai popular
desert este -a Mona de ascua, o prajitura decorata cu figurine de ciocolata si
bomboane colorate. *ofetariile se intrec in a realiza cele mai reusite astfel de prajituri,
e(trem de aspectuoase, pentru a le e(pune in !itrine. Ele sunt daruite de catre nasi
finilor de botez.
4
;ritanicii au obiceiul de a mananca in ziua de asti un soi de colaci 7=ot cross
buns8, ce au imprimata o cruce din za$ar pe ei, reprezentand crucea pe care a fost
rastignit "isus. Englezii mai prepara de6asemenea si o tarta cu fructe specifica, cu ..
mingi de martipan in mijloc, simbolizandu6i pe cei .. apostoli 7"uda, cel care l6a tradat
pe "sus la *ina cea de taina, este scos din ecuatie8.G
Hlandezii au pe masa de asti un gen de pasca 6 o paine dulce, traditionala,
umpluta cu stafide, numita aasbrood.
Nemtii ser!esc si ei in aceasta perioada un c$ec traditional cu stafide numit
Hsterstollen, iar polonezii il numesc ;aba 4ielancona. "n Iermania, insa, sunt
dez!oltate mai degraba traditiile laice decat cele religioase, iar ouale sunt !opsite cel
mai adesea in culori pastelate, asociate prima!erii. Huale si iepurasii de ciocolata sunt,
de asemenea, la mare cinste.
"n #ustria, traditionala este prajitura in forma de miel 7coapta intr6o forma
speciala8, numita Hsterlamm, care este daruita copiilor de catre nasi. )ot aici, de asti
se prepara si traditionala prajitura cu morco!i 7Jarotten3uc$en8, dar si un tort decorat
cu morco!i 7Hsterntorte8.
Irecii mananca o paine speciala, numita Cpainea lui "isus9 7*$ristopsomon8.
"n centrul painii este marcata o cruce, iar pe margini, aceasta este decorata cu
ornamente sub forma de oua. Masa de asti incepe duminica dupa6amiaza,
prelungindu6se pana spre seara. )raditionale sunt mielul la frigare, ciorba numita
mag$iritsa 7din maruntaie si !erdeturi8 si tsoure3i, un fel de cozonac ornat cu oua
rosii.
"n *ipru, pe langa miel si oua rosii se pregateste un fel de placinta in forma de
triung$i sau patrat, cu umplutura de branza, oua si menta, numita flaounes.
%i pentru ca astile au fost sarbatorite pentru prima data de e!rei, ar fi interesant sa
mentionam cate!a din principalele obiceiuri gastronomice ale esa$6ului. C%eder96ul
este cea mai importanta ceremonie pascala si are loc in seara de inceput a sarbatorii.
Masa traditionala de seder contineD pine nedospita< un copan de miel prajit 7ca
simbol al sacrificiului pascal8< un ou fiert tare 7care reprezinta $agiga$, sau obisnuitul
festi!al al sacrificiului8< legume !erzi 7simbolul prima!erii8< ierburi amare 7ce
amintesc de amaraciunea scla!iei8 si $aroset 7un amestec de mere, nuci si miere care
5
reprezinta mortarul folosit de israeliti pentru a face caramizi, atunci cnd munceau n
scla!ie8. n timpul serii se beau @ pa$are de !in, iar al cincilea este pastrat pentru
profetul Elija$, in!itat de onoare simbolic al seder6ului. "n "srael, esa$6ul dureaza
sapte zile, prima si ultima zi fiind zile de odi$na completa 72om to!8, iar celelalte cinci
zile sunt sarbatorite.
6