Sunteți pe pagina 1din 8

Anul I, nr.

1
ianuarie 2007
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins Hramul catedralei sãrbãtorit


Boboteaza,
vremea sfinþirii
Boboteaza, una dintre
primele sãrbãtori creºtine,
de toatã Þara Fãgãraºului
este socotitã "sãrbãtoarea
luminilor". (pag.6)

Fãgãrãºenii
s-au rugat
împreunã
Pentru prima datã în Fã-
gãraº, Botezul Domnului i-a
adunat pe fãgãrãºeni pe ma-
lul Lacului Cetãþii. (pag.3)

Sfinþii,
prietenii noºtri
Pentru mulþi dintre noi
sfinþii sunt niºte personaje
de poveste. Oare aºa este?
(pag.2)

Sã ne trãiþi
Anul acesta hramul catedralei acest eveniment. lare, care duc mai departe obiceiul
întru mulþi ani! din Fãgãraº, "Sf. Ioan Botezãto- Personalitãþile prezente, în din bãtrâni. La sãrbãtoare a parti-
Preoþii din Þara Fãgãra- rul", a fost sãrbãtorit de toatã Þara frunte cu Înalt Prea Sfinþitul cipat o mulþime impresionantã de
ºului s-au întâlnit pentru a-i Fãgãraºului. La invitaþia pãrintelui Laurenþiu Streza, mitropolitul credincioºi din toatã Þara
cinsti pe cei care tocmai protopop Ioan Ciocan, toate cetele Ardealului, au fost încântate de Fãgãraºului.
s-au pensionat. (pag.4) de feciori din zonã au participat la tinerii îmbrãcaþi în costume popu- (continuare în pag.3)

Ne bucurã iniþiativa Apariþia acestei publicaþii, intitulatã


inimoºilor preoþi din Proto- "Apostolat în Þara Fãgãraºului", înseam-
popiatul Fãgãraº de a publi- nã împlinirea visului nostru. Preoþii din
ca aceastã revistã, care va Protopopiatul Fãgãraº fac un pas spre
îmbogãþi viaþa spiritualã a credincioºi, arãtând ºi spunând cã sunt ºi
credincioºilor din Þara vor rãmâne lucrãtori în ogorul Domnului,
Fãgãraºului. pregãtit nouã de Sfinþii Apostoli la
Binecuvântãm cu porunca Mântuitorului: "Mergând
pãrinteascã dragoste învãþaþi toate neamurile" (Matei
toate lucrãrile duhov- 28,19).
niceºti ale preoþilor Þara Fãgãraºului este o zonã
fãgãrãºeni ºi le dorim bogatã în credinþã ºi în tradiþii, iar preoþii sunt parte a
Pace, binecuvântare roade ºi împliniri pe comunitãþilor în care trãiesc, de aceea pot sã transmitã
ºi succes! mãsura dãruirii, spre informaþiile direct de la sursã, mai ales cã au ºi darul de
slava lui Dumnezeu ºi a scrie. Prin intermediul revistei noastre ne propunem sã
Prea Sfinþitul mântuirea tuturor. vã þinem la curent cu evenimentele religioase care au loc
Visarion Rãºinãreanul, Înalt Prea Sfinþitul Dr. Laurenþiu Streza, în Þara Fãgãraºului, dar ºi sã vã prezentãm frumuseþea
episcop vicar al Arhiepiscopul Sibiului ºi ºi bogãþia Bisericii noastre ºi a credinþei ortodoxe.
Arhiepiscopiei Sibiului Mitropolitul Ardealului Pr. Protopop Ioan Ciocan
2 Hranã pentru suflet ianuarie 2007

Sfinþii, prietenii noºtri


Pentru mulþi dintre noi sfinþii sunt niºte personaje de poveste. ªtim tot felul de
istorioare, cum cã Sfântul Petru este portarul raiului, Sfântul Nicolae are un bici pen-
tru copiii rãi sau cã Sfântul Ilie este un moº supãrat care aduce furtunã ºi vreme rea.
E adevãrat cã aceste povestioare au un mic sâmbure de adevãr, dar noi uitãm ce este
mai important: cã sfinþii sunt oameni care au trãit în aceastã lume, au existat cu ade-
vãrat ºi au fost ºi ei oameni ca ºi noi. Ei nu sunt personaje de basm inventate de
mintea omeneascã, ci au fost oameni, ca ºi noi.
Oameni ca ºi noi neascã cuvintele Sfintei Scripturi, faptul cã oamenii încearcã
ºi Dumnezeu i-a rãsplãtit. Ei s-au sã urmeze exemplul sfinþi-
Mulþi oameni cred cã sfinþii mântuit. Noi încã nu. Este foarte lor. Pentru cã atâta vreme
au fost ceva din altã lume, niºte important de spus cã ei au fost oa- cât creºtinii vor trãi sub ocro-
personaje care au avut puteri meni ca ºi noi, cu pãcate, cu slãbi- tirea lui Dumnezeu ºi a sfin-
supranaturale ºi despre care ºtim ciuni, cu neputinþe, cu boli. Unii þilor, diavolul nu va avea
tot felul de poveºti. Dar nu e aºa. dintre ei au fost chiar mari pãcã- nici o putere asupra lor.
Sfinþii au fost oameni obiºnuiþi, toºi înainte de a deveni buni creº- De aceea el îi face sã
ca ºi noi, dar care au luat în serios tini, de exemplu Cuvioasa Maria creadã cã sfinþii au fost într-un loc unde este bine ºi vor sã
cuvintele Sfintei Scripturi: "Fiþi sfinþi, Egipteanca a fost prostituatã, Sfân- ceva excepþional, ieºit din comun, ne ajute ºi pe noi sã ajungem acolo.
cã eu, Domnul Dumnezeul vostru, tul Ciprian, Episcopul Cartaginei, a ºi cã ei nu pot fi sfinþi. Iar omul, Sfinþii nu ne ajutã numai prin
sfânt sunt" (Levitic 19,2). Astfel fost vrãjitor, Cuviosul Moise sub ispita diavolului care-l în- modelul vieþii lor, ci ne pot fi
ei ºi-au închinat viaþa lor lui Arapul a fost cãpetenie de tâlhari. deamnã sã fie comod ºi superfi- aproape zi de zi, în necazurile
Dumnezeu ºi în fiecare clipã a exis- Dar dupã ce au cunoscut ºi au cial, nu mai cerceteazã vieþile noastre. Fiecare dintre noi ne sim-
tenþei lor s-au strãduit sã scape de auzit cuvântul lui Dumnezeu prin sfinþilor, nu mai încearcã sã le þim mai apropiaþi de unii sfinþi mai
pãcat ºi sã împlineascã poruncile. urmeze exemplul, ci se mulþu- mult decât de alþii. Rugându-ne
Sfânta Scripturã ei au renunþat la
Sfinþenia deci nu e ceva peste meºte sã-ºi spunã cã el nu poate mereu lor ca sã mijloceascã în fa-
viaþa pãcãtoasã ºi s-au strãduit din
puterile noastre, ceva ce numai sã fie sfânt ºi îºi continuã mai þa lui Dumnezeu pentru noi, ni-i
Dumnezeu poate. Fiecare dintre noi rãsputeri sã trãiascã dupã voia ºi departe viaþa pãcãtoasã.
poruncile lui Dumnezeu. Astfel, facem ca niºte prieteni, cãrora le
suntem chemaþi sã fim sfinþi. Mo- putem cere ajutorul în orice clipã
delul nostru trebuie sã fie Hristos, din mari pãcãtoºi ei au ajuns mari Prietenii noºtri
sfinþi, cinstiþi ºi în ziua de astãzi în ºi pentru orice problemã. ªi nu
care a fost ºi om ca ºi noi, ºi care Unii creºtini nu înþeleg faptul trebuie sã mergem departe ca sã îi
ne ajutã sã ajungem la sfinþenie. Bisericã.
cã legãtura dintre oameni ºi sfinþi chemãm sã ne ajute, ci doar sã îi
Iar sfinþii sunt oameni care L-au Sfinþii sunt este o legãturã vie, o legãturã rugãm: "Sfinte Ioane, ajutã-mã tu
urmat înaintea noastrã ºi care ne foarte importantã ºi pentru unii, ºi aici, cã nu ºtiu ce sã fac!" sau
demonstreazã cã se poate. duºmanii diavolului pentru alþii. Sfinþii ne iubesc ºi nu "Cuvioasã Maicã Parascheva,
Diavolul nu îi iubeºte pe sfinþi trec cu vederea rugãciunile noas- dã-mi tu gândul cel bun, cã nu
Mari ºi multe minuni ºi de aceea încearcã sã îi convingã tre pentru cã, iubindu-ne, vor sã ºtiu cum e mai bine sã fac!". ªi
Avându-L ca model pe pe oameni cã vremea sfinþeniei a ne ajute sã mergem pe calea mân- dacã avem dragoste faþã de sfinþi,
Hristos, sfinþii au ajuns la o viaþã trecut. Pe diavol îl arde evlavia tuirii. Ei sunt ca niºte fraþi ai ei ne vor rãspunde întotdeauna.
moralã ireproºabilã, la curãþenie creºtinilor faþã de sfinþi, îl supãrã noºtri mai mari, care au ajuns (Pr. Marius Corlean)
sufleteascã, la o înþelepciune deo-
sebitã, la o bunãtate deosebitã. Pe
unii dintre ei Dumnezeu i-a cinstit
cu darul facerii de minuni încã
Sãrbãtoare la „Sfinþii Trei Ierarhi“
din timpul vieþii. Alþii, dupã Purtarea de grijã a lui Dumnezeu le-a dãruit locuitorilor cartierului de lângã Combinatul
moartea lor trupurile le-au rãmas Chimic o bisericã aleasã. Hramul lãcaºului, "Sfinþii Trei Ierarhi", încununeazã în fiecare zi
neputrezite, devenind sfinte de 30 ianuarie credinþa ºi jertfelnicia acestei comunitãþi, îndrumatã de preotul paroh Vasile
moaºte fãcãtoare de minuni. Onciu. Pãrintele conduce aceastã parohie cu multã dragoste ºi dãruire, de 16 ani; aceasta
Sfinþii au primit de la Dumnezeu dupã alþi 32 de ani de preoþie în parohia Rucãr.
puterea de a rezolva orice proble- Program special Binecuvântare pentru localnici
mã: existã sfinþi care vindecã tot
felul de boli, sfinþi care întorc Anul trecut, calendarul acestei biserici a fost Biserica "Sfinþii Trei Ierarhi" a apãrut ca o nece-
acasã copii care au apucat pe cãi marcat prin slujba arhiereascã din duminica zilei de sitate într-un cartier care n-a avut niciodatã un lãcaº
greºite, sfinþi care îi ajutã pe cei 29 ianuarie, oficiatã de Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu de cult. Credincioºii mai râvnitori parcurgeau dis-
nedreptãþiþi în tot felul de situaþii Streza, Mitropolitul Ardealului. tanþe de 3-4 kilometri pentru a se putea bucura de
ºi multe alte minuni. Anul acesta, cu ocazia hramului, au slujit 14 participarea la slujbã la una dintre bisericile din
preoþi în frunte cu pãrintele protopop Ioan Ciocan. Fãgãraº. Astãzi, biserica "Sfinþii Trei Ierarhi" se
Din mari pãcãtoºi Au fost oficiate: Utrenia, Sfânta Liturghie, Sfinþirea impune prin frumuseþea arhitecturalã ºi prin deco-
au ajuns mari sfinþi apei ºi slujba parastasului. Apoi credincioºii parti- rarea interioarã cu picturã ºi sculpturã. Ca urmare a
cipanþi, încolonaþi, în frunte cu soborul de preoþi, au strãdaniilor sale în cei 48 de ani de preoþie, pãrintele
Sfinþii s-au remarcat prin do- ocolit biserica la fel ca la Slujba Învierii. Dupã Vasile Onciu este purtãtorul distincþiei de iconom
rinþa puternicã de a-i sluji lui intrarea în bisericã, toþi credincioºii s-au bucurat de stavrofor, oferitã de Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu
Dumnezeu ºi a face voia Lui. S-au Sfânta Tainã a Maslului. Streza, Mitropolitul Ardealului.
strãduit din rãsputeri sã împli- Pr.Cãtãlin Teulea
ianuarie 2007 Eveniment 3

Hramul catedralei sãrbãtorit


de toatã Þ a r a F ã g ã r a º u l u i
Invitaþi de seamã românii culturii europene
prin tradiþia, datinile ºi obi-
La invitaþia pãrintelui pro- ceiurile strãmoºeºti.
topop Ioan Ciocan, Înalt Prea În final a luat cuvântul ºi
Sfinþitul Mitropolit Dr. Lauren- domnul Aristotel Cãncescu,
þiu Streza a acceptat din nou sã preºedintele Consiliului
fie în mijlocul credincioºilor fã- Judeþean, care a asigurat
gãrãºeni pentru oficierea Sfintei audienþa cã va sprijini în
Liturghii arhiereºti, prilejuitã de continuare construcþia cate-
sãrbãtoarea Sfântului Ioan dralei fãgãrãºene ºi a promis
Botezãtorul, hramul catedralei finalizarea ei pânã la
ortodoxe din Fãgãraº. L-au în- sfârºitul mandatului.
soþit pãrintele profesor arhidia-
con Constantin Voicu ºi domnul Parada cetelor
Corneliu Bucur, directorul directorul Bãncii Þiriac Braºov, Cetele de feciori ºi fete din de feciori
Muzeului Civilizaþiei Populare primari ai comunelor din Þara Þara Fãgãraºului au colindat pe
Tradiþionale ASTRA din Sibiu. Fãgãraºului, consilieri ºi alte ofi- rând, dând prestanþã sãrbãtorii ºi Pãrintele protopop Ioan Cio-
Printre cei invitaþi, participanþi cialitãþi din Fãgãraº ºi Braºov. valorificând tezaurul colindelor can a mulþumit Înalt Prea Sfinþitu-
la aceastã sãrbãtoare au fost dom- româneºti din acest colþ de þarã. lui Mitropolit Dr. Laurenþiu
nul Aristotel Cãncescu - preºedin- Tradiþiile, bogãþie La sfârºitul slujbei, Înalt Prea Streza, oficialitãþilor, oaspeþilor ºi
tele Consiliului Judeþean Braºov, nepreþuitã Sfinþitul i-a felicitat ºi i-a încurajat mulþimii impresionante de credin-
domnul Aurelian Dan - prefectul pe tineri, rostind un cuvânt de în- cioºi. A acordat acte de ctitorie
judeþului Braºov, domnii deputaþi La sosire, Înalt Prea Sfinþitul vãþãturã despre bogãþia tradiþiilor domnilor Aristotel Cãncescu, Au-
Gheorghe Gabor ºi Constantin Laurenþiu a fost întâmpinat de pri- poporului român ºi importanþa relian Danu ºi Gheorghe Gabor.
Faina, domnul Gheorghe Mitrean marul Fãgãraºului, de un sobor de pãstrãrii lor. În acest context, la Apoi toate oficialitãþile ºi
- directorul Direcþiei Monumen- preoþi ºi de mulþi credincioºi. îndemnul Înalt Prea Sfinþiei Sale, credincioºii, în frunte cu mitropo-
telor Istorice Braºov, domnul pri- Pãrintele Mitropolit a oficiat domnul Corneliu Bucur, direc- litul, au ieºit în faþa catedralei.
mar Ioan Bãrbuþi, domnul vice- Sfânta Liturghie arhiereascã, în torul Muzeului Civilizaþiei Cetele de feciori ºi fete, îmbrãcaþi
primar Sorin Mãnduc, domnul cadrul cãreia i-a oferit pãrintelui Populare Tradiþionale ASTRA în costume româneºti specifice
Lucian Gavrilã - directorul pre- profesor Alexandru Buºilã dis- din Sibiu, a vorbit despre con- zonei reprezentate, s-au încolonat
fecturii Fãgãraº, domnul Caþavei - tincþia de iconom stavrofor. tribuþia pe care trebuie sã o aducã într-o paradã a costumelor popu-
lare, în frunte cu primarii sau pre-
De Boboteazã, oþii din satul lor. Tinerii au
prezentat colinde sau jocuri speci-

Fãgãrãºenii s-au rugat


fice satelor lor.
Manifestarea s-a încheiat cu o
horã în faþa catedralei ºi apoi o
pozã de grup a cetelor, preoþilor,

împreunã
primarilor ºi oficialitãþilor
prezente, în frunte cu Înalt Prea
Sfinþitul Laurenþiu Streza.

Pentru prima datã în Fãgãraº, Botezul Începutul unei


Domnului de anul acesta i-a adunat pe toþi tradiþii
preoþii fãgãrãºeni, împreunã cu credin-
La demisolul catedralei a avut
cioºii lor, pe malul Lacului Cetãþii, la slujba loc o agapã creºtineascã, pregãtitã
de sfinþire a Aghiasmei Mari. în cinstea oaspeþilor. S-a hotãrât
Preoþii fãgãrãºeni, în fruntea credincioºilor lor, de comun acord cu Pãrintele
s-au întâlnit dupã Sfânta Liturghie în faþa Casei de Mitropolit, preoþii ºi primarii Þãrii
Culturã, lângã statuia Doamnei Stanca. De acolo, Fãgãraºului ca acest obicei sã se
într-o atmosferã de aleasã sãrbãtoare, purtând pra- tru preoþi cât ºi pentru credincioºi. Fãgãrãºenii au pãstreze în fiecare an, pentru a nu
pori ºi icoana Botezului, credincioºii ºi preoþii s-au fost onoraþi de împreuna slujire a preoþilor ºi au ple- se pierde aceste datini, dar ºi ca un
deplasat în faþa cetãþii. Pe malul lacului ce încon- cat de la aceastã slujbã mai bogaþi sufleteºte, ducând impuls pentru tineri ºi credincioºi
joarã monumentul au fost pregãtite din timp cele la casele lor din prea plinul Aghiasmei celei Mari. în apropierea faþã de Bisericã. La
necesare pentru slujbã: masa pentru serviciul reli- Preoþii ºi credincioºii au luat hotãrârea sã anul sperãm într-o mai bunã orga-
gios, precum ºi butoaiele cu apã. Toþi preoþii pãstreze acest obicei ºi de acum încolo sã primeascã nizare, la care sunt de pe acum
prezenþi, în frunte cu pãrintele protopop Ioan împreunã harul sfinþitor al Sfântului Duh, prin care invitaþi sã-ºi aducã contribuþia toþi
Ciocan, au oficiat slujba de Sfinþire Mare a Apei. toate apele îºi schimbã firea ºi se curãþesc în aceastã primarii comunelor.
Aceastã comuniune a fost o mare bucurie atât pen- zi de mare praznic. Pr. Cãtãlin Teulea Pr. Cãtãlin Teulea
4 Chipuri pentru veºnicie ianuarie 2007

Sã ne trãiþi întru mulþi ani!


Biserica Ortodoxa din Þara Fãgã-
raºului îºi cinsteºte înaintaºii? Cu
siguranþã. Daca în multe cãrþi duhov-
niceºti, apãrute de curând, se prezin-
tã chipurile duhovnicilor contempo-
rani, sfaturile ºi învãþãturile lor, iatã
ne-am gândit ºi noi sã prezentam în
aceastã revistã marii duhovnici,
predecesorii noºtri. Rubrica
"Chipuri pentru veºnicie" îi are în
atenþie pe preoþii care s-au pensionat.
Vom încerca sã le prezentãm viaþa
ºi activitatea lor duhovniceascã, dar
ºi interviuri cu aceºti mari duhov-
nici, care rãmân activi în viaþa
Bisericii. Sperãm ca experienþa lor
de viaþã sã ne fie tuturor de folos.
În primul numãr vã prezentãm
un eveniment care a avut loc de
curând. Sub conducerea ºi binecu-
vântarea Înalt Prea Sfinþitului Cei patru preoþi pensionari prezenþi (de la stânga la dreapta):
Laurenþiu Streza, preoþii din Þara Pr.Prof.Ioan Glãjar, Pr.Aurel Rãduleþ, Pr.Nicolae Ludu, Pr.Romul Zaharia
Fãgãraºului s-au întâlnit duminicã, de ani de slujire preoþeascã. pãrintele profesor Ioan Glãjar a cer, cine te poate rupe oare?"
11 februarie, pentru a-i cinsti pe cei O altã figurã impresio- precizat cã viaþa preotului trebuie Discursul sãu a fost încheiat
care tocmai s-au pensionat. nantã a Þãrii Fãgãraºului sã fie plinã de modestie. Un prin- cu o invitaþie la împreuna-slujire
Vieþi închinate este pãrintele Aurel cipiu de bazã în activitatea sa a cu preoþii pensionari ºi cu o
Rãduleþ. Slujirea sa preoþeascã a fost: "slujba ta fã-o deplinã". binecuvântare pentru aceºtia: "Vã
slujirii lui Dumnezeu fost împletitã cu viaþa unei familii Sfaturile sale s-au îndreptat mai binecuvântãm ca slujirea voastrã
Evenimentul a fost deschis numeroase, formatã din soþia sa, ales cãtre preoþii tineri, cãrora de acum înainte sã fie satisfacþia
prin binecuvântarea Pãrintelui Aniºoara, ºi cei 13 copii, dintre le-a spus sã slujeascã Biserica cu unui drum drept. Preoþii tineri vã
Mitropolit ºi a continuat printr-un care 11 sunt în viaþã. Semnificativ râvnã ºi sã fie fiecare un nou sunt ucenici pe acest drum.
cuvânt elogios adus de cãtre este faptul cã din cei ºapte bãieþi Apostol în locul în care slujeºte. Ajutaþi-i ºi sfãtuiþi-i".
pãrintele protopop Ioan Ciocan ai sãi, patru sunt ºi ei preoþi. A Pãrintele Romul Zaharia a ªi noi, cei ce le urmãm cre-
preoþilor pensionari. În cuvântul îndeplinit funcþia de vicar avut o intervenþie scurtã, dar dinþa, preoþi ai Þãrii Fãgãraºului,
sãu, pãrintele protopop a menþio- eparhial, a fost preot paroh în emoþionantã: "Cine se pen- le urãm corifeilor noºtri: Sã ne
nat cã în ultima vreme o serie de Sibiu, dar a ales în ultimul an sã sioneazã moare puþin..." Însã ime- trãiþi întru mulþi ani!
preoþi din Þara Fãgãraºului s-au se întoarcã în Þara Fãgãraºului, la diat, pentru a alunga tristeþea Pr. Laurenþiu Broscãþeanu
retras la pensie, însã au rãmas ºi parohia Voivodenii Mici, de unde acestui gând, a spus: "Fiecare sã
vor rãmâne pentru cei mai tineri
"mari duhovnici", fiind conside-
s-a pensionat.
A fost prezentat apoi pãrintele
Nicolae Ludu din Beclean, despre
raþi "corifeii preoþimii fãgãrãºene".
aibã grijã ca pensionarea sã nu-i
fie moarte, ci o a doua viaþã".
Împreunã-slujire
Preotul,
A urmat o prezentare a lor pe care s-a amintit cã are patru copii Un dialog
rând. Primii au fost pãrintele pro- ºi care i-a impresionat pe majori- în continuare Vãzându-l cum se nevoieºte
fesor Ioan Glãjar împreunã cu tatea preoþilor tineri prin vivacita-
tea sa, prin îndemnurile sale deo- În final, Înalt Prea Sfinþitul neîncetat din dragoste de Dum-
doamna preoteasã Doina. Laurenþiu ºi-a exprimat emoþia nezeu ºi de oameni, fiul sãu i-a
Realizãrile pãrintelui profesor, pe sebite, dupã 55 de ani de preoþie.
Al cincelea preot care se pensio- reîntâlnirii cu aceºti mari duhov- reproºat:
lângã cei doi copii ai sãi, sunt nici ai Þãrii Fãgãraºului, cu care a „- Fii ºi fiicele tale în Hristos
impresionante: a slujit Biserica 47 neazã este pãrintele Xextil Nastea
din Perºani, vãduv, având 2 copii. colaborat ºi a slujit anterior. nu te iubesc, i-am spus eu tatãlui
de ani ca preot, îndeplinind mai Pãrintele Mitropolit a þinut sã pre- meu, vãzându-l frânt de obosealã.
multe funcþii: consilier eparhial, Pãrintele Xextil încheie un ciclu
de aproape 200 de ani de slujire preo- cizeze câteva lucruri pentru preo- De-abia te-ai întors acasã ºi vin sã
profesor universitar, protopop ºi þii mai tineri: "Cine nu ºtie sã-i te cheme din nou. De-abia te-ai
paroh în satul sau natal. þeascã în familie, din tatã în fiu.
preþuiascã pe cei în vârstã face culcat, cã ei sosesc. Te trezesc, te
Au urmat pãrintele Romul Za-
haria cu doamna preoteasã Maria.
Pensionarea, greºeli mari, fundamentale", "Bucu- fac sã pleci tot timpul, la orice orã.
"o a doua viaþã" raþi-vã cã îi aveþi pe aceºti pãrinþi (…) De ce nu le este milã de tine?
Tot cu doi copii, pãrintele a slujit ºi cãutaþi-i cât mai des", dar a avut De ce nu te cruþã deloc?
16 ani la Boholþ, satul sãu natal, În continuare au luat cuvântul ºi câteva cuvinte pentru cei care - Cruþaþi sunt oamenii, ani-
apoi 26 ani ca protopop al Fãgãra- ºi doi dintre preoþii pensionaþi, s-au pensionat: "De altar nimeni malele, lucrurile, nu ºi preotul, a
ºului. În acelaºi timp a fost ºi pa- sensibilizând profund audienþa nu are dreptul sã vã separe, numai rãspuns tatãl meu. Ar fi un lucru
roh în Fãgãraº, având în total 53 prin cuvintele rostite. Mai întâi moartea", "Dacã tu eºti legat de
ianuarie 2007 Noi apostoli 5

„Sfântul Nicolae mi-a fãcut


cel mai frumos dar“
Mare ºi minunatã este taina preoþiei, pentru cã preotul a primit de la
Dumnezeu o putere pe care Dumnezeu nu le-a dat-o nici mãcar îngerilor. Cãci
preoþilor le-a spus: "Oricâte veþi lega pe pãmânt vor fi legate ºi în cer ºi oricâte
veþi dezlega pe pâmânt vor fi dezlegate ºi în cer" (Mt.18, 18). Dar în acelaºi timp
preoþia este, cum a spus Sf. Ioan Gurã de Aur, ºi jug greu ºi împovãrãtor. De
aceea slujitorii altarului au mare nevoie de rugãciunile noastre, ale credincioºilor.
ªi un prim pas spre a ne ruga pentru pãstorii noºtri este sã îi cunoaºtem. Dacã
despre preoþii pe care îi cunoaºteþi de o viaþã citiþi la "Chipuri pentru veºnicie",
rubrica "Noi apostoli" doreºte sã vi-i prezinte pe urmaºii lor, cei mai noi preoþi
din Þara Fãgãraºului. Sã le urãm bun venit ºi sã ne rugãm lui Dumnezeu sã le
dea putere ºi înþelepciune pentru a fi slujitori de nãdejde ai Bisericii.
Pentru primul numãr al revis- spre Seminarul Teologic de la Brâncovenesc din
tei noastre ne-am întâlnit cu Alba-Iulia, pe care l-am absolvit Fãgãraº, de Prea
pãrintele Florin Butum, noul în 1997. Am urmat apoi cursurile Sfinþitul Irineu Duvlea, Numele: Pr. Florin-Adrian Butum
preot paroh al comunei Cincu. Facultãþii de Teologie din Sibiu, iar în ziua prãznuirii Data ºi locul naºterii: 10 decembrie
Pãrinte, ce v-a determinat între 1998 ºi 2002, ºi mi-a ajutat Sfântului Nicolae am 1977, Braºov
sã alegeþi preoþia ºi nu altã cale? Dumnezeu sã îmi continui pregã- fost hirotonit preot pe Studii: Seminarul Teologic "Simion
Consider cã toatã viaþa mea, tirea încã un an, la studii aprofun- seama parohiei Cincu, ªtefan" - Alba-Iulia, Facultatea de
încã din copilãrie, a fost o date, secþia Teologie practicã. de cãtre Înalt Prea
pregãtire pentru aceastã misiune. Ce aþi fãcut dupã ter- Sfinþitul Laurenþiu Teologie "Andrei ªaguna"- Sibiu
Nu aveam altã cale ºi m-am minarea facultãþii? Streza, tot într-o bise- Familia: cãsãtorit cu Emanuela
pregãtit pentru slujirea lui Mi-am început slujirea lui ricã a sfântului, ºi anu- Ioana, au un copil, Andrei, de 2 ani ºi
Dumnezeu ºi a oamenilor. Dumnezeu prin copii, fiind profe- me biserica Sf.Nicolae jumãtate
Povestiþi-ne cum a început sor de religie la ªcoala Generalã din ªcheii Braºovului. Parohia în care slujeºte: Cincu
drumul dumneavoastrã spre nr.7 din Braºov. ªi darurile sfântului nu
slujirea lui Dumnezeu. De când sunteþi preot? s-au terminat aici, pentru cã ºi bi- însã la zidirea duhovniceascã, a
Am fost crescut de bunici Anul trecut Dumnezeu m-a serica în care slujesc la Cincu are mea ºi a oamenilor încredinþaþi
pânã la vârsta de 7 ani ºi acolo, în chemat spre o misiune ºi slujire hramul Sf.Nicolae. mie, dar ºi la pictarea bisericii.
satul copilãriei mele, L-am cunos- mãreaþã, fãcându-mi cel mai mare Spuneþi-ne câte ceva despre Acum lucrãm ºi la refacerea casei
cut pe Dumnezeu. Bunicul meu dar, taina preoþiei. ªi mi L-a fãcut parohia în care slujiþi. parohiale, pentru a mã putea muta
era cântãreþ bisericesc ºi partici- prin Sfântul Ierarh Nicolae, sfân- Este o parohie mare, având cât mai repede în parohie; deo-
pam ºi eu la slujbe. tul cel milostiv, care face cele mai oameni iubitori de Dumnezeu, dar camdatã fac naveta de la Braºov.
Când am mai crescut, frumoase cadouri. Am fost sfinþit ºi probleme de organizare. Cu Ce vã place sã faceþi în tim-
Dumnezeu mi-a îndrumat paºii diacon la biserica Sf.Nicolae ajutorul lui Dumnezeu vom lucra pul liber?
Timpul meu liber vreau sã îl

„calul lui Dumnezeu“


dedic oamenilor spre a cãror slu-
jire am fost chemat. Am început
sã facem ºi vecernii, însã deocam-
datã nu mai avem cântãreþ ºi e mai
între un preot ºi fiul sãu greu. Când mã voi stabili însã în
prostesc, fãrã rost ºi chiar necu- Dumnezeu. Aceasta este preoþia. „<<Eu sunt calul lui Iisus parohie vom avea un program de
cernic sã fie cruþat. Orice creºtin - Dar ai ºi tu nevoie de câteva Hristos. Dumnezeu încalecã pe slujbe mai bogat. Iar în afarã de
care bate la poarta unui preot, bate ore de odihnã! - am adãugat eu. mine ca pe un cal...>> Era chiar slujire, educaþia copilului meu
aievea la poarta lui Dumnezeu. - Nu, a rãspuns tatãl meu. Nu aºa. Nu era un cuvânt de râs, cum este foarte importantã, precum ºi
Nici unui credincios nu-i poate eºti preot aºa cum eºti muncitor, credeam noi când eram mici. Tatãl cititul. Altceva nu ºtiu... poate sã
trece prin minte gândul lipsit de funcþionar sau meºteºugar. Nu meu ducea Trupul ºi Sângele lui privesc un meci de fotbal când
cucernicie cã Dumnezeu este eºti preot pentru a face ore de bi- Dumnezeu aºa cum un cal îºi duce vreau sã mã relaxez.
ostenit, cã Dumnezeu doarme, cã rou, cu pauze, cu zile de vacanþã. cavalerul. Pretutindeni. Zi ºi Care vã e sprijinul uman cel
Îl dor picioarele ºi Îi este foame. Eºti preot în permanenþã. noapte. Dumnezeu mergea cãlare mai puternic? Pentru cã aceas-
Lui Dumnezeu I se poate cere Neîntrerupt. Fãrã odihnã. Zi ºi pe umerii tatãlui meu, tot timpul, tã misiune cu siguranþã nu este
totul, la orice orã ºi fãrã a bãtea la noapte. ªi aºa cum te poþi adresa pânã în adâncul pãdurilor negre de una uºoarã...
poartã. lui Dumnezeu oricând, la orice brad ºi pânã în inima tãcutã a Sprijinul cel mai mare îl am în
- Totuºi un preot este un om! - orã din zi sau din noapte, ºi pentru munþilor sãlbatici.“ familie, în soþia mea care mã în-
am rãspuns eu. orice cerere, fãrã teama de a de- (fragmente din curajeazã mereu ºi în zâmbetul
- Nu! - a rãspuns tatãl meu. Un ranja, tot aºa trebuie sã poþi veni Pr.Virgil Gheorghiu - copilului meu.
preot nu mai e un om; ci jertfa oricând ºi pentru orice motiv la "Tatãl meu, preotul care (Interviu realizat de
unui om adãugatã celei a lui preot...“ s-a urcat la cer") Natalia Corlean)
6 Viaþa în Hristos ianuarie 2007

Boboteaza, vremea sfinþirii


Boboteaza (Epifania, Teofa- ºi desemneazã atât apa sfinþitã pãrtaºi binefacerilor pe care le
nia, Arãtarea Domnului) este cât ºi slujba de sfinþire a apei. comunicã stropirea cu aghiasmã.
Timpul liturgic în care re-trãim Aghiasma este apa curatã, natu- Binefacerile primite prin
Botezul Mântuitorului Hristos de ralã, fãrã amestec cu ceva, care stropirea cu aghiasmã ºi gustarea
cãtre Ioan în râul Iordan, la s-a sfinþit prin rugãciune ºi din ea sunt precizate în
începutul activitãþii Sale de chemarea Duhului Sfânt asupra Molitfelnic. Aghiasma capãtã
propovãduire. Sf. Ioan sãvârºea ei de cãtre preot. Aghiasma prin rugãciunile Bisericii „harul
botezul pocãinþei în râul Iordan, Mare se numeºte "mare" pentru izbãvirii ºi binecuvântarea
ca manifestare vizibilã ºi început cã actualizeazã Ziua cea Mare în Iordanului", ºi se face celui care
al schimbãrii modului de viaþã lu- care Mântuitorul a primit de la o primeºte „izvor de nestricãciu-
mesc al celor ce se botezau într-un Ioan botezul în apa Iordanului, ne, dar de sfinþenie, dezlegare de
mod de viaþã duhovnicesc. descoperind lumii întregi Trei- pãcate, vindecare de boli, diavo-
Botezul lui Ioan este precursorul mea: Fiul se boteazã, glasul Ta- lilor pieire, îndepãrtare puterilor
Botezului creºtin. tãlui se aude din Cer, iar Duhul celor potrivnice, plinã de putere
Boboteaza, una dintre prime- se pogoarã în chip de porumbel. îngereascã. Ca toþi cei ce se vor
le sãrbãtori creºtine, este socotitã Aghiasma Mare se sfinþeºte la stropi ºi vor gusta dintr-însa sã o
"sãrbãtoarea luminilor" ( lat. dies Boboteazã ºi cu ea se stropesc aibã spre curãþirea sufletelor ºi a
luminum), Hristos fiind Lumina credincioºii, o iau acasã ºi o trupurilor, spre vindecarea
lumii, dupã cum mãrturisim ºi în pãstreazã pentru tot restul anului încãpere a casei, aºteptând preotul patimilor, spre sfinþirea caselor ºi
troparul Botezului: "Cel ce Te-ai în vase curate ºi la loc de cinste. cu lumânãri aprinse ºi cu un vas spre tot folosul de trebuinþã".
arãtat ºi lumea ai luminat". În ajunul Bobotezei preotul aºezat pe masã pentru a se pune în De unde aceste puteri miracu-
Praznicul Botezului este sãr- "merge cu Crucea" prin casele el aghiasmã. Preotul stropeºte ca- loase? Din aceea cã apa este scoa-
bãtorit cu mult fast, în aceastã zi credincioºilor, stropindu-le cu sa toatã ºi celelalte bunuri. La urmã sã din circuitul ei firesc, schim-
sãvârºindu-se sfinþirea apelor - aghiasmã mare, sfinþitã mai boteazã pe fiecare din membrii bându-i-se finalitatea. Dintr-un
rânduialã cunoscutã ca "slujba înainte pentru acest scop. familiei dupã ce aceºtia au sãrutat
element cotidian, banal, prin
Aghiasmei celei Mari". În mod obiºnuit, cei ai casei crucea, ca manifestare a credinþei
rugãciunea Bisericii ºi prin dubla
Ce este Aghiasma? Cuvântul se întrunesc cu toþii in jurul mesei ºi ca formã de închinare adusã lui
aghiasmã vine din limba greacã din cea mai frumos împodobitã Dumnezeu, pentru a se face epiclezã (invocarea Duhului
Sfânt pentru a se pogorî ºi a o
sfinþi) ea se face pentru cei care o
Botezul lui Ioan ºi botezul creºtin primesc „sfinþire, sãnãtate,
curãþire ºi binecuvântare".
Mulþi aºa-ziºi creºtini, strãini Acesta este motivul pentru care
Aghiasma se ia pe nemâncate
de dreapta credinþã, contestã Biserica, încã din vremurile
botezul pruncilor, unul din aceste strãvechi, administra botezul prun- ºi cu multã cuviinþã. În timpul
motive fiind ºi acela cã Mân- cilor, pentru ca, în cazul în care anului se ia dupã spovedanie,
tuitorul s-ar fi botezat la maturi- pruncii ar muri în timpul înainte de anafurã, ca formã de
tate. Trebuie spus de la bun copilãriei, sã nu fie lipsiþi de mân- mângâiere pentru cei opriþi de la
început cã ei greºesc amarnic, tuire, dar ºi "ca sã nu ia timp rãu- Împãrtãºanie. De asemenea se
pentru cã botezul lui Ioan, cu care tatea". Ca urmare, pe garanþia foloseºte la vreme de boli, neca-
s-a botezat ºi Domnul, nu este tot credinþei mãrturisite de pãrinþi, de zuri ºi primejdii, fiind izvor de
una cu botezul nostru creºtin. naºi ºi de comunitatea în care va tãmãduire ºi de izbãvire. De cãtre
Ce era botezul lui Ioan? Era creºte copilul, Biserica a practicat arhiereu sau preot se foloseºte la
doar o preînchipuire a botezului creºtin, era doar o încã din primele veacuri botezul pruncilor. diferite lucrãri sfinþitoare.
mãrturisire publicã a celui în cauzã, care voia sã-ºi Botezul este poarta de intrare în creºtinism, uºa Aghiasma are proprietatea
schimbe viaþa, sã se întoarcã de la pãcat la celorlalte Sfinte Taine, sufletul noului botezat se (specificã sfinþeniei) de a nu se
Dumnezeu. face sãlaº al lui Hristos, care prin Sfântul Duh îi dã strica, pãstrându-se multã vreme.
Mântuitorul vine la apele Iordanului nu cã ar fi putere de creºtere sufleteascã ºi trupeascã pânã la Dacã dorim sã o înlocuim cu alta
avut pãcate, El fiind fãrã de pãcat, ci pentru cã acolo, mãsura deplinãtãþii duhovniceºti. proaspãtã, nu o vom arunca pe
la apele Iordanului, aºa cum ne-o aratã ºi calendarul Aºa cã trebuie sã fie botezaþi copiii ºi toþi cei ce cea veche ci o vom turna la
nostru bisericesc, are loc Dumnezeiasca Arãtare, amânã botezul sãvârºesc o mare greºealã ºi un mare rãdãcina florilor sau copacilor.
adicã descoperirea Sfintei Treime: Tatãl, Fiul ºi Sf. pãcat. Pr. Alexandru Stanciu Pr. Adrian-Gheorghe Magda
Duh, aºa cum nu s-a mai fãcut pânã atunci.
Botezul Domnului marcheazã ºi începutul
activitãþii Lui publice. De ce la 30 de ani? Pentru cã
Anul Nou - un punct de vedere creºtin
aºa era tradiþia în Israel: nimeni nu putea sã fie Am citit zilele trecute pe internet câte- nu le-am putut depãºi. Un "refresh" al
învãþãtor al Legii decât dupã aceastã vârstã care va articole de-a dreptul zguduitoare despre harului.
marca deplina maturitate. Anul Nou. Un inventar întreg de practici Pentru a mulþumi de binefacerile pri-
Botezul creºtin a apãrut dupã Învierea magice ºi tradiþii oculte "cu prilejul mite ºi pentru rugãciunea de binecuvântare
Mântuitorului, când Domnul i-a trimis pe apostoli Anului Nou", pe care nu le citez pentru a a noului an, avem la dispoziþie Revelionul
la propovãduire, zicându-le "mergând, învãþaþi toate nu da idei. Gândul pe care vi-l împãrtãºesc Creºtin (din lb. francezã se reveiller = a se
neamurile, botezându-le în numele Tatãlui ºi al aici este cã Anul Nou trebuie sã fie un trezi): adunarea în Bisericã la trecerea
Fiului ºi al Sfântului Duh." iar "cel ce va crede ºi se prilej de evaluare a împlinirilor ºi a ne- dintr-un an în altul ºi sãvârºirea Te-Deum-
va boteza se va mântui", astfel botezul alãturi de împlinirilor duhovniceºti din anul trecut ºi ului de Anul Nou. Trezirea la Har.
credinþã este condiþia majorã pentru mântuire. o "îngropare" a tuturor negativelor pe care Pr. Adrian-Gheorghe Magda
ianuarie 2007 „Lãsaþi copiii sã vinã la Mine...“ 7

Dumnezeu
Cuvânt pentru tineri
ascultã
Invitaþie rugãciunile copiilor
la Viaþã
Câþi dintre noi nu am dorit sã ne facem ziarul cla-
Sfântul Nectarie
din Eghina, fãcãtorul
rãspuns cã nu are
momentan nici un tim-
sei, sã construim un avion care sã zboare, sã comu- de minuni, a avut o bru, dar i-a propus sã
nicãm între noi prin semnale morse, sã avem o for- copilãrie foarte grea. lase scrisoarea acolo,
maþie de muzicã a ºcolii, sã scriem un roman, sã prin- Din cauza sãrãciei, la spre a fi trimisã mai târ-
dem frumosul pe hârtie, în desene sau icoane... Pentru 14 ani a trebuit sã ziu împreunã cu celelalte
cã în copilãrie este vremea "exploziilor", a erupþiilor plece de acasã la oraº scrisori ale sale. Dupã
artistice, a exteriorizãrii sentimentelor ºi trãirilor care ca sã munceascã, pen- plecarea copilului, ne-
nu mai vor sã-ºi "doarmã" somnul... Mulþi au încercat, tru cã îºi dorea tare gustorul s-a uitat pe plic
dar nu toþi au avut ºansa ca cineva sã audã de ei, sã-i mult sã continue sã vadã cine era desti-
bage în seamã, sã-i promoveze. ªi nu dorim ca istoria ºcoala, iar pãrinþii sãi natarul acelei scrisori.
sã se repete. nu aveau bani pentru Uimit de ceea ce scria pe
Aºa cum oarecând, în vremea vieþii pãmânteºti a a-l întreþine. plic, s-a hotãrât sã o
Mântuitorului, la Scãldãtoarea Vitezda se tãmãduiau Astfel a plecat la deschidã ºi sã o citeascã.
cei care "aveau om" care sã-i împingã în apã, astãzi Constantinopol, unde Sufletul sãu a fost profund
Biserica iese în întâmpinarea tinerilor ei, „împin- a început sã lucreze la impresionat de conþinu-
gându-i“ în scãldãtoarea Harului. Aceastã misiune pe un negustor. Muncea din zori pânã seara tul scrisorii, de aceea s-a hotãrât sã alcã-
care Biserica o realizeazã cu tinerii se concretizeazã fãrã o altã platã decât hrana ºi o cãmãruþã tuiascã un rãspuns cãtre micul expeditor,
sub diverse forme, având ca scop promovarea vieþii ºi unde, în puþinele clipe de rãgaz, îºi îndul- însoþit ºi de o sumã de bani pentru ca
a valorilor religios-morale. Tinerii sunt un adevãrat cea suferinþa citind din Sfânta Scripturã. tânãrul sã-ºi poatã cumpãra hainele ºi
izvor de daruri, iar misunea lor este ca dãruind altora Într-o noapte L-a visat pe Hristos, pantofii care îi lipseau.
din darurile lor sã îmbogãþeascã lumea întreagã cu va- care l-a întrebat de ce plânge. ªi pentru cã Astfel Hristos i-a rãspuns copilului
lorile care nu pier. în vis nu I-a putut rãspunde, înecându-se credincios prin negustor, iar fericirea lui a
Concret, Biserica se implicã în foarte multe acþiuni în lacrimi, a doua zi s-a hotãrât sã îi fost foarte mare când a vãzut ce repede
organizând concursuri pe teme religioase ºi de artã rãspundã printr-o scrisoare: "Hristoase al i-a rãspuns Tatãl ceresc la rugãminte. A
creºtinã, olimpiade, înfiinþând organizaþii non-guver- meu, m-ai întrebat de ce plâng. Mi s-au mulþumit îndelung lui Dumnezeu prin
namentale creºtine ale tinerilor (ex. Liga Tinerilor rupt hainele, mi s-au prãpãdit încãlþãrile rugãciune ºi mai târziu, când a crescut,
Creºtini Ortodocºi, Asociaþia Studenþilor Creºtini de mi-au ieºit degetele afarã ºi mor de toatã viaþa lui a fost darnic ºi milostiv,
Ortodocºi), etc. frig. Mi-e foarte frig acum, iarna. M-am ajutându-i întotdeauna pe ceilalþi.
Rubrica pe care o inaugurãm astãzi este un pas spre dus asearã la stãpânul meu ºi m-a alun-
copiii noºtri mai mici, dar ºi o mânã întinsã tinerilor din gat. Mi-a spus sã scriu acasã alor mei,
dorinþa ca lumina lui Hristos dinãuntrul lor sã lumineze
tuturor. Pr. Adrian-Gheorghe Magda
sã-mi trimitã ei. Hristoase al meu, de
atâta amar de vreme muncesc aici ºi
n-am trimis maicii mele nici un bãnuþ...
Atâtea vorbe
Atâtea vorbe fãrã rost
Îndrãzneºte! Acum ce sã mã fac? Cum sã o scot la
capãt fãrã haine? Tot muncind, s-au
spun eu mereu Iisuse;
ªtii pe cineva care picteazã, sau scrie poezii? Tu oare câte-asculþi cu drag,
rupt. Iartã-mã cã Te necãjesc. Mã închin din toate cele spuse?
Cineva despre care crezi cã ar merita sã afle mai Þie ºi Te iubesc eu, robul Tãu, ...". A
multã lume? Spune-ne ºi nouã! Sau ai vreo nelã- pus scrisoarea într-un plic pe care a scris Atâtea fapte fãrã rost,
murire, cauþi un rãspuns? În cadrul acestei pagini poþi destinatarul: "Pentru Domnul nostru fac vrute ºi nevrute,
gãsi rãspunsuri la "de ce"-urile cãrora nu le-ai dat de Iisus Hristos, în ceruri". dar câte Þie-Þi folosesc,
cap, poþi semnala evenimente ºi acþiuni cu caracter Cu scrisoarea în mânã s-a dus la un ºi câte-Þi sunt plãcute?
religios, poþi lansa un forum de discuþii, etc. Scrie-ne! negustor de peste drum, rugându-l sã îi
Te aºteptãm cu toatã dragostea la adresa Câþi paºi alerg,
împrumute un timbru. Negustorul, om cât timp îmi pierd
apostolat_in_tara_fagarasului@yahoo.com bun ºi cu fricã de Dumnezeu, i-a
din zilele-mi senine,
cu ce folos,
Ecoul vieþii - Ia spune-i cã-l iubeºti!
- Te iubesc! a strigat copilul, ºi de îndatã
vãile i-au rãspuns: "Te iubesc, te iubesc!..."
cu ce folos,
Iisuse, pentru Tine?
Aflându-se în excursie pe munte, o tânãrã - Þine minte, i-a mai zis tatãl, aºa este ºi în Iisus iubit, Te rog sã-mi dai
familie a poposit într-o cabanã de la marginea viaþã: dacã eºti un om rãu, numai rãutate vei o inimã-nþeleaptã,
unei vãi. Bãiatul cel mic, supãrat pe fratele sãu, întâlni, dar dacã eºti om bun ºi te porþi frumos sã-Þi folosesc cu orice grai,
s-a dus în spatele cabanei ºi a strigat de ciudã: cu ceilalþi, atunci doar dragoste vei gãsi la tot cu orice gând ºi faptã.
"Te urãsc!" Dar, imediat, un glas puternic i-a pasul. ªi, chiar dacã nu vei fi iubit totdeauna de
rãspuns: "Te urãããsc! Te urãããsc!" Speriat, cãtre oameni, în schimb dragostea lui Câþi paºi alerg,
copilul a alergat în cabanã ºi i-a povestit tatãlui Dumnezeu va fi mereu cu tine. Sã nu uiþi asta! cât timp lucrez
sãu ce a pãþit, spunându-i cã afarã cineva strigã din zilele-mi senine,
la el cã îl urãºte. Au mers împreunã în locul cu „Suferiþi de pe urma unui om sã-i fac aºa,
pricina, unde tatãl i-a spus fiului: rãu? Iertaþi-l, ca sã nu fie astfel doi sã poþi avea
- Aici erai când ai auzit cã cineva te urãºte? oameni rãi!" Iisus, folos de mine.
- Da! Fericitul Augustin Traian Dorz
8 Trecut ºi prezent ... ianuarie 2007

Biserica ieri ºi astãzi


Întreba odatã cineva ce este istoria ºi a primit
rãspunsul: "este întâlnirea cu celãlalt". Noi, ca
ºi creºtini, spunem cã nimic nu este întâmplã-
tor ºi cã noi de fapt ne întâlnim în istorie cu
Dumnezeu.
Respectãm prezentul
cunoscându-ne
trecutul
Cine nu îºi cunoaºte istoria
este condamnat sã ºi-o
aminteascã, pentru cã nu
este posibil sã respecþi
prezentul dacã nu îþi
cunoºti trecutul.
Sfântul Apostol Pa-
vel ne cerea sã pãs-
trãm vie memoria
celor ce ne-au
fost adevãrate
modele ºi sã le Bogãþia Þãrii
urmãm exem- stãpânirea
habsburgilor. În aceastã perioadã
Fãgãraºului
plul. Numai aºa
se vor pãstra au început sã coboare spre locuri are loc aºa-numita "unire" cu Bise- Þara Fãgãraºului este o mãr-
marile valori pe care trebuie sã le mai largi ºi sã formeze "þãri- rica Catolicã (a Romei), când apa- turie a unei istorii vii, prin care
onorãm. ºoare". Aºa s-a întemeiat între Olt re Biserica cu titulatura "greco- Biserica lui Hristos a condus viaþa
Poporul român, atât de încer- ºi munþii Fãgãraºului o þarã ro- catolicã". Este cea mai grea pe- fiecãrei comunitãþi creºtine din
cat, a dat din rodul pãmântului mâneascã puternicã, din moment rioadã pentru Ortodoxia transil- aceste locuri binecuvântate. Vom
acestuia oameni minunaþi ºi ce e menþionatã în documentele vãneanã. Din dispoziþia împãrãte- aborda în cadrul rubricii noastre
locuri încãrcate de istorie. Iar regilor unguri încã din 1222, sub sei Maria Tereza, campania gene- un scurt istoric al fiecãrei biserici
Biserica are misiunea de a pãstra denumirea de Terra Blachorum. ralului Adolf Bukow, care a dis- în parte, dar vom evoca ºi perso-
toate nestematele acestui pãmânt Dinastia voievodalã care a con- trus în jur de 200 de mãnãstiri din nalitãþi al cãror sprijin a fost
românesc ºi de a le transmite mai dus aceastã þarã a românilor este Ardeal (cele din lemn fiind arse, definitoriu pentru poporul român.
departe urmaºilor. Un capitol fru- dinastia Negrilor. Dupã ce Negru iar cele din piatrã ºi cãrãmidã Cele mai multe dintre satele noas-
Vodã pãrãseºte Þara Fãgãraºului
mos al istoriei româneºti îl consti- fiind distruse cu tunurile) a desfiin-
din cauza presiunii maghiare, tre sunt aºezãri aºa de vechi, încât
tuie ºi mândra Þarã a Fãgãraºului, þat practic viaþa monahalã orto- începuturile lor se pierd în negura
pe care îndrãznesc sã o numesc instalându-ºi capitala la Câmpu- doxã din Transilvania. În acea
lung ºi întemeind Þara Româ- trecutului. Însemnãrile culese din
"grãdina Maicii Domnului", un perioadã Þara Fãgãraºului a pier- istorie sunt ca niºte candele care
loc parcã rupt din paradis ºi în neascã, domn al Þãrii Fãgãraºului dut 39 de mãnãstiri.
a rãmas cumnatul sãu Dan. ne bucurã. Ar fi o greºealã dacã
care Dumnezeu s-a întâlnit în Dupã revoluþia de la 1848 se
Din secolul XIII-lea, dupã instituie un regim absolutist: din nepãsarea noastrã s-ar stinge.
istorie cu oamenii. ªi nu putem sã O altã mãrturie vie a unui tre-
nu povestim despre ce are mai de plecarea lui Radu Negru, Þara guvernatori militari, obligativi-
Fãgãraºului rãmâne sub stãpâ- tatea limbii germane în adminis- cut ºi prezent real îl constituie
preþ aceastã zonã minunatã a þãrii aportul deosebit de important al
nirea domnilor munteni pânã la
ºi a cãrei contribuþie ne-a fãcut ºi traþie ºi ºcoli, dura reprimare a
1464, adicã încã 147 de ani. Din luptei pentru emancipare naþio- vieþii monahale din Þara Fãgãraºu-
ne face o mare cinste. Acesta este
scopul rubricii "Trecut ºi 1464 pana în anul 1690, timp de nalã. lui. Deºi aceasta are un trecut tra-
prezent". 226 de ani, Þara Fãgãraºului se În anul 1918, dupã primul gic, în prezent aceste vetre auten-
aflã sub stãpânirea regilor unguri rãzboi mondial, în Transilvania a tice de trãire profund creºtinã repre-
Þara Fãgãraºului… ºi a principilor ardeleni, de mai început o amplã miºcare popularã zintã un adevãrat liman de credin-
multe ori ea fiind donatã soþiilor a unirii cu patria mamã. În toate þã în aceastã lume zgomotoasã.
pe scurt voievozilor ardeleni sau altor per- aceste perioade instituþiile de vazã Sperãm sã fiþi alãturi de noi în
Dupã epoca migraþiilor bar- soane importante. au fost Biserica ºi ªcoala, care acest demers ºi sã ne primiþi cu
bare, românii din Þara Fãgãra- Din anul 1690 pânã la 1848, ºi-au adus un aport esenþial ºi în cãldurã în inimile dumneavoastrã.
ºului, trãitori mai mult în munþi, Þara Fãgãraºului trece sub Þara Fãgãraºului. Pr. Rãzvan Timofte

Str. Codru Drãguºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Laurenþiu
nr. 6. Tel. 211790 Broscãþeanu (Venþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean
Preºedinte fondator: Pr.Protopop Ioan Ciocan (Bucium), Pr. Ionuþ Ilea (Ohaba), Pr. Adrian Magda (Victoria), Pr. Alexandru
Redactor ºef: Natalia Corlean Stanciu (Ucea de Sus) Pr. Cãtãlin Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Responsabil de ediþie: Pr. Alexandru Stanciu Tehnoredactor: Natalia Corlean