1

Sa gindim pozitiv
Scris de Razvan Bibire in sectiunea opinii, personale - 332 Views
Un englez aflat in vacanta in Portugalia a aflat de la stiri ca locuinta sa a fost distrusa dupa ce au
avion usor s-a prabusit peste ea !n loc sa se duca val-virte" sa vada ce i-a #ai ra#as din casa,
o#ul, rela$at, a spus ca nu-si strica vacanta doar pentru atita lucru
!ata, deci, o atitudine pozitiva Pentru ca ave# atit de putin ti#p sa ne bucura# de viata noastra
!n rest ne zbate# zi de zi sa rezolva# proble#ele noastre, ale sefilor, ale colegilor, ale societatii
incit uita# de faptul ca #ai trebuie sa si respira#
!ar cind prinde# un #o#ent de respiro ar fi pacat sa ne ne stresa# iar pentru ceva ce, oricu#, s-
a inti#plat si nu #ai pute# face ni#ic decit, cel #ult, o nota de constatare
%asa se va reconstrui, #ai #ult ca sigur ca a fost asigurata din #o#ent ce o#ul in cauza a lucrat
in asigurari o viata intreaga Singurul sau regret a fost ca in incident au fost distruse fotografiile
de fa#ilie
&a noi si daca da porcul peste cotet si-l dari#a tot e #otiv de intristare pentru cel putin trei zile
Sa gindi# pozitiv' ave# o singura viata si nu ar trebui sa ne-o petrece# tristi
One Response to Sa gindim pozitiv
1 %ica i#binarea asta de cuvinte se poate egala cu( )&)*!RU& V!)+,!!- .dica #odul de
gindire pozitiv practic e factorul decisiv in longetivitatea vietzii /daca sa nu include#
starea fizica si sanatatea0
.#u cel #ai interesant(
%U1 2)S%!3R.1 S! !4+)RPR)+.1 !1B!4.R). .S+. 51.6!%.5 de cuvinte7
Sau ce intelege# prin ea7
!ntr-un ziar p8u cop9ii/florile dalbe0 a# gasit ceva, gen( . gindi pozitiv te pot a"uta
ur#atoarele lucruri( 1Scrie pe o foaie 1: lucruri pe care le faci cel #ai bine si citestele in
situatziile grele 2Punetsi pe peretzi postere cu lucrurile care iti plac si reprezinta
scopurile tale/#asini0 3!ncepe di#inetile cu dispozitie buna,asculta #uzica
preferatasa#d
1ie i#i par ca# copilaresti sfaturiledar ca# asta era si scopul
2aca e sa aborda# te#a #ai 5grav5 as #ai zice ca p8u o gindire pozitiva 5po "izni5 ar #ai
trebui ceva(
1; i#unitate puternica la stresurile si loviturile vietzii
2; tactica buna in situatsiile conflictualesau un co#porta#ent ce nu te-ar aduce in nici
un caz in conflicte cu altzii/ 3; posesiune de sine perfecta /selfposesion0.dica
controlarea cit a starii interne generale atit si a e#otsiilor negative indeosebi/poate e
ceva ase#anator cu 20
<; incredere buna in sine si propriile fortse,si o autocunoastere avansata/poate se
intersecteaza undeva cu 10
=%apacitatea de a ierta us>or,sau apsenta urei si senti#entului de razbunare/caci astea
nu aduc gindire pozitiva0
?Prelucrarea si practicarea siste#atica a unei sc>e#e de eli#inare sau redirectionare a
tensiunilor si energiilor interioare/e$(turbarea la disco, se$, #uzica, creatiasa0
@;cuparea cu lucrurile ca aduc satisfactie, autoapreciere si incredere in sine/indiferent
de genul acestor ocupatzii01
Radu SaAs(
.pril 2nd, 2::B at ?(=: a#
Pe lCngD atitudinea pozitivD e Ei proverbialul cal# britanic Fi doar nu era sD piardD o
parte din banii investiGi Hn vacanGD /se"ur pre-plDtit probabil0
Fiecare din noi este o individualitate. De nenumarate ori aflindu-ne intr-o situatie
mult nedorita cautam afirmari in ceea ce facem si justificari in ceea ce
simtim,cautam la raspunsuri la intrebari prin diferite modalitati dar niciodata nu
incercam sa ne calmam sa gindim pozitiv,sa facem o calatorie in interiorul nostru
pentru a incerca sa ne cunoastem mai bine. Odata ce ai facu asa ceva sunt sigura ca
iti va fi mai usor,iti vei da seama de multe lucruri,iar daca doresti sa te eliberezi total
de senzatia unei presiuni interioare atunci scrie pe o foaie tot ce nu poti sa spui la
nimeni. Ceea ce te raneste cind iti amintesti,ceea ce crezi ca nu poate fi realizat,
ceea ce crezi ca nu va aprecia cineva,ceea ce inseamna mult pentru tine,doar la noi
in suflet se afla cea mai mare comoara,iar reflectarea ei este ceea ce simtim cu
adevarat.
Acum nu mai credem in povesti insa eu cred ca daca speri din suflet si crezi cu
adevarat orice va deveni real, orice, insa vei fi nevoit sa ai puterea si rabdarea de a
astepta.Dar fii sigur odata ce crezi cu adevarat speranta nu moare iar tu ai un sens in
viata pentru care merita sa incerci sa-l obtii si sa-i savurezi clipa victoriei .SUCCS
%onfor# teoriilor psi>ologice actuale singurul lucru pe care trebuie sa-l inveti in viata e sa
gandesti pozitiv 6andirea pozitiva nu este un lucru rau, daca nu consideri ca este un panaceu
universal ; atitudine opti#ista, 5pozitiva5, nu o sa reduca inalti#ea #untilor dar o sa ne a"ute in
efortul de a urca pe creasta lor
pesi#ista in teorie si opti#ista in practica
cat despre gandirea pozitiva, cred ca atitudinea cu care abordezi viata influenteaza #ult felul in
care ea va decurgedaca afisezi o atitudine negativa si energii neconstructive, vei atrage e$act
ace'asi gen de lucruri pe care te concentrezi, pentru ca astea sunt canalele pe care le ai desc>ise
e un fel de efect bu#erang
cand tri#iti in 5necunoscut5 un gand puternic pozitiv si incerci sa aplici asta si la nivel de
constient, vei pri#i inapoi un altul / sau acelasi i#bogatiti0 de o #ie de ori #ai puternic
e si#plu( unui gand de Razboi sa i te opui cu unul #ai puternic de Pace---
asa incepe transfor#area interioara pentru ca intai trebuie sa fii tu insuti in ar#onie si apoi vei
reflecta si in "urul tau ceea ce #anifesti in interior si curand vei putea c>iar influenta atat itele
e$istentei proprii cat si viata altora
de la e$e#plul personal porneste totul fiecare din noi are capacitatea si puterea de a sc>i#ba
intreaga lu#eincepand de la sine, fa#ilia, prietenii, cei din "urdaca in fiecare zi a# incerca sa
nu proiecta# ganduri negative despre noi insine sau, la fel de rau, despre cei din "urul nostru si
ne-a# concentra /+;+!0 asupra aspectelor pozitive si constructive ale e$istenteisi a#
#anifesta dragoste /de sine pt inceput0 si a# fi i#paciuitori in loc sa sari# repede la ciondaneala
si ne-a# controla egourile e$acerbate si orgoliile nascute din in>ibitii si indoieli de sinesi a#
incerca in fiecare zi sa descoperi# o calitate divina in interiorul fiintei noastra pe care sa o
dezvolta#ce bine ar fi
oare de ce nu vor oa#enii sa fie fericiti7 de ce aleg #izeria sufleteasca si confuzia7eu una nu
inteleg(/(/
5+o #erit t>e #adness of love, #an #ust abound in sanitA5
-+>e Seven ValleAs-
%ineva #i-a spus odata /o persoana foarte religioasa0 ca tot ceea ce da#, bun sau rau, se intoarce
inapoi la noi inzecit 2aca incerci sa e$tinzi ideea asta la ceea ce astepta#, la ceea ce spera#, o
atitudine opti#ista ar trebui cel putin sa-ti #areasca sansele de succes, pentru ca de garantat nu
poate ni#eni sa-ti garanteze ca opti#is#ul si increderea in sine sunt suficiente )u cred ca
opti#is#ul genereaza entuzias# - probabil ca unii 5vad5 acest entuzias# ca fiind naivitate - si ca
acest entuzias# te pune in #iscare, te duce in inta#pinarea lucrurilor, te face activ si 5scoate5 tot
ceea ce e bun in tine 4u #ai spun ca entuzias#ul e contagios si, c>iar daca ne e greu sa
recunoaste# uneori, prefera# sa vede# in "urul noastru oa#eni opti#isti, energici, vesnic cu
za#betul pe buze 2aca asociezi acest entuzias# cu increderea in sine co#binatia devine o forta
si deceptia sau pericolul sunt #ult #ai usor de infruntat !ntotdeauna e$ista optiuni, trebuie doar
sa alege# )u a# incredere in #ine de cand #a stiu - cand a# ales sa fiu si opti#ista viata #ea
s-a sc>i#bat +otul e o c>estiunde de viziune( daca vrei sa vezi partea plina sau partea goala a
pa>arului e alegerea ta Realitatea e aceeasi, diferenta insa in a o percepe e enor#a
Optimismul nu se refera doar la o atitudine
mentala ,( a fi increzator in viitor) ci se
traduce si prin atitudini mai active si prin
comportamente concrete in fata
dificultatilor.Mai pe scurt cred ca optimismul
inseamna gindire si actiune si convingerea ca
luciditatea si starea de bine sint perfect
compatibile.
Ma gindeam ca de fapt putem fi predispusi la
optimism sau pesimism
din nastere asa cum sintem predispusi la
diferite boli si atunci ar interveni educatia,si
mai gindeam ca modelele parentale optimiste
sau pesimiste si maniera de a incuraja sau
critica eforturile copiilor conteaza la
formarea optimismului unei
persoaneOptimismul
Irinel Bercea
Rezultatele de ulti#D orD ale cercetDrilor Hn do#eniul psi>ologiei, aratD cD o#ul HEi poate
transfor#a destul de repede 5HnfDGiEarea5 #entalD Hn bine, Hntr-un interval de ti#p ce este cuprins
Hntre ? Ei 12 sDptD#Hni 6Hndul perseverent Ei stabil for#eazD Hn #inte obiceiul iar acest obicei se
va #anifesta drept calitate 6Hndind Hn #od nobil, fiinGa Hn cauzD dobHndeEte treptat un caracter
nobil, un aspect fizic #ai ar#onios Ei c>iar un destin #ai bun
2r Steven 6reer, director al RoAal 1asden Iospital, este de pDrere cD opti#iEtii care nu acceptD
fatalitatea Ei continuD sD-Ei pDstreze un spirit benefic orientat, co#bativ, au #ai #ulte Eanse de
a#eliorare sau c>iar de vindecare pHnD Ei Hn lupta cu cancerul
%ercetDtori ai UniversitDGii din PennsAlvania - SU., au analizat cu atenGie un grup de 12:
bDrbaGi care suferiserD un pri# infarct ;pt ani #ai tHrziu, un procent de B: J din cei pesi#iEti
decedaserD Hn ur#a unui al doilea infarct, faGD de nu#ai 13J din cei opti#iEti
Vera Pfeiffer, psi>olog, autoarea fai#oasei lucrari 5Strategies of ;pti#is#5, afir#D cD, deEi este
aproape evident pentru oricine cD opti#is#ul este benefic pentru sDnDtate, fericire, putere de
#uncD, succes Ei Hncredere Hn sine, datoritD Hnc>istDrii, egois#ului Ei inerGiei, oa#enii 5se te# 5,
Hn #od absurd, sD fie opti#iEti Kn #ulte cazuri, unii oa#eni au tendinGa sD-Ei dezvolte o
5filosofie5 pesi#istD c>iar Ei atunci cHnd lucrurile le ies bine .lGii au oricu# tendinGa de a fi
i#presionaGi considerabil #ai #ult de eveni#entele neplDcute, creHndu-Ei astfel singuri tipare
#entale negative care le vor produce, prin rezonanGD, Ei #ai #ult rDu
KnGelepGii afir#D cD, #ai devre#e sau #ai tHrziu, ceea ce gHndi#, aceea deveni# 6Hndurile sHnt
cele care ne for#eazD viaGa .stDzi sHnte# e$presia gHndurilor noastre trecute, iar #Hine vo# fi
e$presia gHndurilor pe care le #anifestD# astDzi
.doptHnd o atitudine profund pozitivD a #inGii Ei o credinGD fer#D, de nezdruncinat, cD lucrurile
evolueazD Hn bine, destinul nostru se transfor#D radical, deoarece gHndirea opti#istD deter#inD Hn
noi rezonanGe cu energii subtile benefice din #acrocos#os, cu principiul Binelui universal
;pti#is#ul reprezintD o concepGie confor# cDreia realitatea este capabila sa ne orienteze cDtre o
continua perfecGionare Ei fericire, lu#ea Ei o#ul progresHnd continuu din punct de vedere
spiritual Ei HndreptHndu-se astfel spre un viitor #ereu #ai bun
+eoriile opti#is#ului au fost pro#ovate, de obicei, de fiinGele u#ane pozitiv orientate care se
aflau Hn ascensiune spiritualD StrHns legate de teoriile progresului #oral Ei spiritual, concepGiile
opti#is#ului afir#D cD o#ul are posibilitatea de a se apropia de idealul binelui Ei dreptDGii, care,
Hn cele din ur#D, vor Hnvinge rDul Ei nedreptatea
Unele teorii idealiste recunosc, de ase#enea, e$istenGa binelui Ei dreptDGii absolute, dar le
considerD nu#ai de do#eniul 5lu#ii de apoi5
3ilosofii creEtini din )vul 1ediu, deEi aveau convingerea cD Hn cele din ur#a rDul este HnlDturat,
considerau triu#ful binelui ca fiind posibil nu#ai Hn 5paradis5, Hn viaGa pD#HnteascD o#ul fiind
destinat suferinGelor pentru pDcatele pe care le-a sDvHrEit Un ase#enea opti#is# este HnsD fals Ei
ec>ivalent pesi#is#ului, HntrucHt se spri"inD pe recunoaEterea i#posibilitDGii dezrDdDcinDrii
rDului, a fatalitDGii nefericirii o#ului Hn viaGa realD
%ontinuHnd tradiGiile HnGelepGilor .ntic>itDGii, care au pro#ovat idei opti#iste, aceste teorii au
dobHndit o #ai largD recunoaEtere Hn concepGiile gHnditorilor RenaEterii, precu# Ei la unii dintre
reprezentanGii idealis#ului clasic ger#an
Kn #od deosebit, opti#is#ul a fost dezvoltat ca teorie filosoficD Hn opera lui &eibniz, care
considera lu#ea e$istentD drept 5cea #ai bunD dintre toate lu#ile posibile5 !postaziind o stare
de spirit, un postulat filosofic, opti#is#ul ontologic concepe Hntregul Univers ca pe o alcDtuire
desDvHrEitD, sau ca o realitate ce tinde Hn #od natural spre desDvHrEirea #oralD Ei spiritualD
;pti#is#ul reprezintD o concepGie despre viaGD, bine, fericire, ar#onie, 2u#nezeu care afir#D
posibilitatea desDvHrEirii spirituale a o#ului, atingerea fericirii, H#bunDtDGirea continuD a
condiGiilor sale de viaGD, progresul lDuntric psi>ic, #ental Ei spiritual
;pti#is#ul este Ei o trDsDtura de caracter individual constHnd Hn rezonanGa predo#inantD cu
energiile subtile, binefDcDtoare, subli#e din 1acrocos#os Ei din predispoziGia de a HnGelege
lu#ea pe latura ei bunD, de a prevedea Ei aEtepta nu#ai binele, fericirea, iubirea, sDnDtatea,
ar#onia
2eEi #ulGi oa#eni posedD un fel de 5opti#is# pasiv5, care Hi a"utD sD creadD Hntr-un >appA-end
pentru fiecare proble#D, adevDraGii opti#iEti sHnt destul de rari .ceEtia sHnt, Hn general, oa#eni
foarte puternici Ei de acGiune, care privesc viaGa ca pe o Hntrecere ce trebuie cHEtigatD 2eosebit de
HncrezDtori Hn ei HnEiEi cHt Ei Hn ceilalGi, ei privesc cel #ai adesea fDrD fricD viitorul Ei considerD cD
#eritD Hntotdeauna sD facD toate eforturile care se i#pun pentru a-Ei atinge scopurile lor nobile
;#ul cu adevDrat opti#ist nu este un visDtor pasiv, ci o fiinta angrenatD activ atHt pentru idealul
fericirii personale cHt Ei a celor care aspira la aceasta %onsideraGia pe care opti#istul o are faGD
de fiinGa iubitD Ei faGD de realizDrile acesteia este HntregitD la el de atitudinea pozitivD faGD de
sc>i#bDri, care sHnt percepute e#patic, cu o #are bucurie, ca niEte #inunate oportunitDGi pentru
propria sa realizare
Principalul suport al oa#enilor opti#iEti Hl reprezintD 5aspiraGiile sau #entalizarile pozitive5 pe
care le au per#anent faGD de ei HnEiEi( aceEtia au tot ti#pul foarte clare Hn #inte succesele
repurtate anterior Ei toate punctele lor bune, Hn ti#p ce eEecurile Ei gafele sHnt considerabil
#ini#alizate Ei trecute cu vederea' Hn acest #od ei nu genereazD absolut deloc feno#ene de
rezonanGD cu energii subtile negative, care le-ar putea eventual genera insuccesul
1ai i#portant este faptul ca ei sHnt dispusi sD se lase influenGaGi Hn bine de laudele #eritate ce vin
de la ceilalGi Ei pot recepta cu luciditate Ei detaEare criticile HndreptDGite sau rDutacioase ce li se
aduc, deoarece buna pDrere ce o au despre propria persoanD se dovedeEte destul de robustD pentru
a rezista la opiniile adverse ale altora
. trDi alDturi de un opti#ist, care este #ai #ereu plin de u#or Ei voie bunD, este deosebit de
plDcut din cel puGin douD #otive( opti#istul nu este suspicios, bHrfitor, rDutDcios, sentenGios sau
gelos' pe de altD parte, opti#istul este pentru #a"oritatea fiinGelor u#ane 5contagios5, astfel HncHt
pute# prelua prin e#patie o parte din energia sa beneficD, pentru a traversa cu #ai #ultD
uEurinGD #o#entele dificile ale e$istenGei noastre
6Hndirea pozitivD, si#Gul u#orului, Gin de ase#enea de o atitudine preponderent opti#istD
StrDduindu-ne sD gHndi# pozitiv vo# eli#ina tot ce este nefast Hn #intea noastrD
; gHndire opti#istD este aceea care se bazeazD foarte #ult pe speranGD, Hncredere sau credinGD .
avea per#anent Hncredere Hn reuEita unei acGiuni sau a alteia fDrD a pierde bunul si#G, a gDsi
soluGii acolo unde alGii s-au rese#nat, a avea cura"ul sD strDbaGi neprevDzutul Ei sD provoci la luptD
#isterul, Hnsea#nD cD #anifeEti o gHndire pozitivD . vedea binele din orice lucru, a te opune
rDului din o#, dar nu o#ului, a Eti sD transfor#i o HnfrHngere Hn victorie, a Eti sD pierzi atunci cHnd
eEti HnfrHnt, toate acestea provin dintr-o gHndire pozitivD
. nu te la#enta atunci cHnd proble#ele devin #ai dificile, a nu te rese#na nicicHnd, a cDuta
continuu sD fii Hn slu"ba binelui universal, Hnsea#nD a folosi corect forGa gHndului tDu .titudinea
prin care o#ul evalueazD ca# tot ceea ce e$istD Hn "urul sDu ca fiind pozitiv, avHnd Hntotdeauna o
perspectivD de rezolvare eficientD a oricDrei situaGii, e$pri#D opti#is#ul
.ceasta este una din preGioasele c>ei ce ne desc>id porGile spre o viaGD #ai seninD, #ai fericitD,
iar e$perienGa celor HnGelepGi confir#D faptul cD opti#is#ul poate fi 5 HnvDGat5
!atD Hn continuare Eapte #odalitDGi si#ple de a deveni opti#iEti , de a ne transfor#a benefic
atitudinea Hn faGa vieGii(
1 SD ur#Dri# per#anent sD nu ne face# gri"i inutile Ei sD ne gDsi# preocupDri cHt #ai plDcute Ei
deconectante
Pesi#iEtii irosesc o #are cantitate de energie e#oGionalD concentrHndu-se aproape obsesiv doar
asupra proble#elor Ei procedHnd astfel, ignorD soluGiile .ceEtia au o predilecGie surprinzDtoare
cDtre asu#area gri"ilor abstracte, sursa principalD a depresiilor nervoase care se instaleazD Hncetul
cu Hncetul
2 SD HncetD# sD ne autoHnvinui# atunci cHnd, Hn realitate, o analizD realizatD cu luciditate Ei bun
si#G aratD cD nu sHnte# deloc vinovaGi
%u toGii pute# avea, Hn anu#ite situaGii obiective, eEecuri Hn viaGD !#portant este cu# le
interpretD#, cDci, dacD o vo# face Hn #od negativ sau prostesc, aceasta va declanEa ulterior Hn
noi efecte nocive care se vor perpetua
2acD pesi#iEtii sHnt cei care HEi asu#D Hn #od eronat Hntreaga vinD, opti#iEtii cautD sD H#partD Hn
#od lucid Ei "ust responsabilitatea
3 4u trebuie sD #ini#alizD# niciodatD succesele, oricHt de #ici ar fi acestea
%onEtientizarea lucidD Ei obiectivD a propriilor calitDGi Ei #erite cHt Ei cHEtigarea abilitDGii de a le
#anifesta plenar, sau de a le co#unica eficient altora, a"utD Hn #od >otDrHtor la dobHndirea Ei
consolidarea unei autoevaluari pozitive, binefDcDtoare, creatoare
< 4icicHnd sD nu spune#( 5niciodatD5, 5i#posibil5
+iparele profund negative de 5gHndire catastroficD5 /#ai ales Hn cazul unor acGiuni Hn #od evident
benefice0 de genul( 5niciodatD nu voi fi capabil5, 5H#i este i#posibil5, 5aEa ceva nu se poate5,
5niciodatD nu reuEesc5, 5eu nu a# niciodatD noroc5, 5HncD nu sHnt pregDtit5, /toate acestea evident,
Hn situaGii banale, fireEti 0, sHnt un atribut al pesi#is#ului SD le Hnlocui# deci, HncepHnd prin a le
di#inua( 5este periculos, dar sHnt pregDtit5, 5e$istD totuEi Eanse5, 5pe cei cura"oEi Hi a"uta
norocul5, 5ce va fi o sD vDd eu dupD aceea5, 5Hncercarea #oarte n-are5, 5nu a# ni#ic de pierdut
dacD Hncerc acu#5, etc
= SD fi# consecvenGi Ei sD nu renunGD# niciodatD Hnainte de a fi atins obiectivul final
Principala deosebire Hntre pesi#iEti Ei opti#iEti este atitudinea cu totul diferitD Hn calea
deza#Dgirilor ViaGa nu oferD aproape niciodatD garanGii, ci doar posibilitDGi %el Hnzestrat cu
HnGelepciune sau intuiGie Etie cu# sD foloseascD din plin, la #o#entul potrivit, posibilitDGile care
apar 1ulGi se H#piedicD de obstacole Ei renunGD la eforturile de a le depDEi pentru a-Ei atinge
scopul
Un opti#ist va reuEi Hntodeauna sD a"ungD la #al, Hn ti#p ce pesi#istul este tentat sD nu #ai
acGioneze deloc Ei sD renunGe Hn #i"locul lacului
? SD folosi# autosugestia
Pentru a ieEi dintr-un circuit #ental pesi#ist, se dovedeEte Hntotdeauna e$tre# de utilD #etoda
.utosugestiei, care i#plicD sD #entalizD# intens Ei sD evocD# adeseori anu#ite idei,
aspiraGii, gHnduri, i#agini creatore perfect adecvate, sau sD repetD# #ental unele #a$i#e sau
co#enzi dDtDtoare de forGD, fraze ce au un sens benefic, pozitiv, de tipul ( 5%u fiecare zi care
trece devin tot #ai bun Hn toate privinGele5 SD ur#Dri# sD realizD# aceasta cu perseverenGD Ei
rezultatele nu vor Hnceta sD aparD
@ SD HntreGine# Ei sD a#plificD# #anifestDrile i#aginative creatore sDnDtoase Ei profund
binefDcDtoare
4u este reco#andabil sD a"unge# a visa per#anent cu oc>ii desc>iEi, dar este util sD Eti# cD
i#aginaGia creatoare perfect controlatD, poate fi utilizatD Hn #od pozitiv )ste foarte bine sD
concepe# scenarii cHt #ai a#DnunGite Ei precise ce vor fi reluate de #ai #ulte ori Ei proiecte
vizualizate #ental ca fiind Hndeplinite, Hn vederea realizDrii unui proiect sau pentru HnfDptuirea
unei aspiraGii benefice %>iar dacD aceasta nu va deveni i#ediat realitate, de#ersul Hn sine este un
tonifiant psi>ic, care ne per#ite sD intrD# cu anticipaGie Hn rezonanGD cu o anu#itD realitate, c>iar
atunci cHnd fizic, HncD nu a# trDit-o 2e e$e#plu, pute# sD ne i#aginD# drept ca#pioni la Hnot,
c>iar dacD HncD nu Eti# sD HnotD#, dar ne dori# aceasta 2acD vo# #edita asupra cura"ului, vo#
deveni plini de cura" 2acD ne vo# i#agina cD sHnte# puternici Ei sDnDtoEi, vo# deveni puternici
Ei sDnDtoEi Kn #od si#ilar vo# proceda cu toate dorinGele noastre nobile( voinGa, rDbdarea,
puritatea, bunDtatea, fru#useGea, dragostea, fericirea
!atD deci Eapte #etode si#ple cu a"utorul cDrora pute# depDEi cu uEurinGD bloca"ele
pesi#is#ului, pentru a ne construi #ental o i#agine beneficD , ce ne va a"uta considerabil Hn
H#bunDtDGirea stDrii noastre psi>ice Ei i#plicit, a vieGii de zi cu zi
. fi opti#ist este Ei poate sD fie o opGiune pozitivD( i#aginile pozitive, gHndurile pozitive,
gHndurile Ei aspiratiile divine, subli#e, favorizeazD trDiri pozitive cel puGin Hn aceeaEi #DsurD Hn
care i#aginile negative, gHndurile, orientDrile Ei #entalizDrile #alefice induc trDiri negative
2)P!42) 2;.R 2) 4;! %)). %) V;1 .&)6)
Gindirea pozitiva si optimismul ne apara de boli
AUTOR: TERAPEUT MEDICINA ORIENTAA DAN MICU! CANADA
DATA PU"ICARII: #$%&#%#&&'
Rata supravietuirii bolnavilor de inima este (u )&*+&, mai mare pentru (ei (u
-indire pozitiva. Mai mult! (um optimismul poate preveni aparitia (an(erului de
san! (um -indirea pozitiva apara impotriva stresului! ra(elilor sau (um a/uta la
pastrarea sar(inii.
Un amic, fost ofiter in politia canadiana vreme de vreo 20 de ani imi spunea ca in
timpul urmaririlor pe autostrada li se repeta aproape necontenit de la centru,
"concentrati-va la spatii, nu la obstacole". Pentru reusita actiunii trebuia sa te
concentrezi la spatiile libere dintre masinile din fata, cum sa treci mai usor prin acele
spatii, si nu atat la a evita eventualele obstacole.
Mi-am amintit atunci, cum majoritatea accidentelor de circulatie a caror rezultate le-am
vazut, s-au petrecut prin "oprirea" autovehicului intr-un pom de la marginea drumului.
ntotdeuna m-am mirat, cum !umnezeu, din tot campul, soferul cu pricina a ales tocmai
pomul acela buclucas". #m inteles acum "cum devine chestia", vorba lui nenea ancu,
si cum proverbul nostru romanesc "!e ce ne este teama nu scapam$" se aplica in viata
de zi cu zi. Mai mult ca sigur, acei soferi ghinionisti s-au gandit in acea fractiune de
secunda, la cum sa evite pomul, si nu la cum sa treaca prin spatiul de langa el.
!eosebirea dintre cele doua solutii nu este mare, insa dupa cum vedeti, este
determinanta.
Pentru mine cel putin, intamplarea, o gaselnita nemaipomenita as zice, este o invitatie
imperativa de a privi mai degraba oportunitatile care ne apar in cale in fiecare zi, decat
la obstacolele, uneori inerente, pe care ni le pune in fata viata. #ltfel spus "sa cautam
solutii, nu probleme". % usor, e greu" Poate daca ar fi usor, asa ar face toata lumea, dar
cred sincer ca merita deranjul.
&pecialistii in domeniu spun ca trebuie sa incepem prin a schimba putin cate putin
mentalitatea de carcotas cu ganduri pozitive. ata cateva e'emple (negativ)pozitiv*+
- !ar n-am mai facut asta inainte. ) %ste o oportunitate de a invata ceva nou. - %ste prea
complicat. ) ,ai sa abordez din alt punct de vedere.
- -u dispun de resursele necesare. ) -ecesitatea este mama inventiei.
- -u e suficient de mult timp. ) &a reevaluam unele prioritati.
- % imposibil sa functioneze. ) &a incerc sa-l fac si mearga.
- &chimbarea este prea radicala. ) &a-i dam totusi o sansa.
- -imeni nu se deranjeaza sa comunice cu mine. ) &a vad daca pot deschide canale de
comunicare cu ei.
- -u cred ca pot sa mai scot ceva bun din asta. ) &a mai incerc o data.
.hiar daca cele de mai sus suna putin a lozinci, au un efect puternic. .ine vrea sa
ramina pesimist ("nu se poate"* sau chiar realist ("s-ar putea"*, nu are decit, dar a fi
pozitiv ("se poate"* este ca un /0plus luat la ultima teza, care te transforma de cele mai
multe ori din corijent)restantier in absolvent)integralist, uneori chiar premiant.
deal ar fi sa practicam gindirea pozitiva in fiecare zi. !aca aveti tendinta de a fi
pesimist)-a, nu va asteptati sa deveniti optimist)-a peste noapte. !ar cu practica si cu un
sustinut dialog interior care, in primul rind, sa fie mai putin critic fata de propria
persoana, vom deveni mai putin critici fata de lumea din jurul nostru.
!aca sintem optimisti, sintem in stare sa luptam mai bine si in mod constructiv cu
stresul zilnic (si cu criza, nu-i asa"$*. !e asemenea, cu siguranta, gindirea pozitiva ne
va ajuta sa ne pastram si sa ne imbunatatim starea de sanatate.
;biEnuieEte-Gi #intea sD gHndeascD zi de zi la bine-
5L%rede Ei nu cercetaM este N poate N una dintre cele #ai profunde taine pe care ni le-a
dezvDluit !isus 2eparte de a fi o invitaGie la ignoranGD, aEa cu# a fost N adesea N intepretatD
celebra afir#aGie, ea ascunde o infor#aGie e$traordinarD despre creaGie Ei despre puterea ascunsD
Hn noi, capabilD sD creeze Lceea ce credeM L;bservatorul #odificD obiectul observatM, spune una
dintre cele #ai #DreGe descoperiri ale EtiinGei #oderne, aEa HncHt La cercetaM Hnsea#nD a observa,
iar a observa Hnsea#nD a crea . crea ceea ce crezi cD este real . atrage Hn realitatea fizicD ceea
ce observi &u#ea subtilD se #iEcD spontan Ei #isterios dupD intenGiile observatorilor Pre#isele
se confir#a atita vre#e cit cercetatorul crede in ele %a ur#are, daca cerceta# un subiect cu
intentia de a dovedi ca el este 5rau5, vo# a"unge la concluzia aceasta, caci Universul ne va aduce
argu#ente, va atrage catre noi tot ce este nevoie pentru ca 5credinta5 sa ni se autoi#plineasca
4e vor iesi in cale argu#entele, vor veni de la sine, vor pasi linistite in fata noastra, parca pentru
a ne spune 5+u esti un creator puternic, iti dai sea#a de asta7 &u#ea care te incon"oara este ceea
ce vezi, crezi si observi ca este5- Si, daca ave# puterea si rabdarea de a ne autoinvestiga
credintele, vo# gasii in noi fara dubii gindurile si trairile prin care descrie# lu#ea, asa cu# ea
ne apare in e$perienta de azi 4e vo# regasi in viata confuziile #entale pe care le-a# gindit,
intrupate in #intile confuze care cred in ele 4e vo# regasi gindurile prin care ne-a# spus ca
dragostea si fru#usetea le lipseste oa#enilor, prin oa#enii care intrupeaza senti#entul lor
propriu de a nu iubi si a nu cunoaste fru#usetea +oata e$perienta noastra devine un soi de
autoprofetie .ve# intodeauna dreptate, c>iar si atunci cind ne gindi# insistent ca nu ave#
dreptate Universul fizic ne prezinta intr-o zi un ;# 5care ne de#onstreaza intr-un #od uluitor
ca nu ave# dreptate5 Si, daca ne cuprinde febra cercetarilor, a cautarilor, a nevoii e$prese de a ne
e$plica un lucru anu#e, c>iar in clipa in care cerceta#, noi crea# %ercetarile co#plica
Universul 1intea creeaza ceea ce observa si, cu# observa atit de #ulte erori, proble#e, atita
suferinta, atita prabusire, dizgratie si oroare, doar observindu-le pe acestea le creeaza !ata de ce
atentia noastra trebuie continuu indreptata catre 5pozitiv5 2r )scudero in cartea sa 5Vindecarea
prin gindire5, spunea ( 5la rau nu trebuie sa te gindesti nici #acar pentru a-l nega5- Si a spus-o
pentru ca doar gindindu-ne la rau, crede# in e$istenta lui si el nu are incotro( trebuie sa ne
confir#e ca ave# dreptate .stfel spus, ave# nevoie sa le da# atentie tuturor lucrurilor bune si
placute care ne apar in cale 1intea noastra este ca un cal naravas, ce poate fi i#blinzit si educat
in fiecare zi 4u-i indea"uns sa gindi# pozitiv o zi sau de trei ori pe zi( observatia pozitiva,
iubirea, dorinta de bine, intentiile creeatoare de bine trebuie sa devina un fel de a fi, un #od de
viata Pina ce dragostea si binele nu devin obisnuinte, la fel cu# este #incarea sau spalatul
corpului, vo# calatori perpetuu, ca un persona" a lui Borges /Borges a fost /si este0 un scriitor
fascinant, care a cunoscut celebritatea tarziu, pe cand trecuse de ?: de ani, dar curand dupa aceea
a a"uns cel #ai influent autor de li#ba spaniola din ti#purile #oderne OBorges, spune
profesorul britanic, a e$ercitat o influenta deciziva asupra literaturii latino-a#ericane a secolului
al **-lea, a carei bogatie si vitalitate erau celebrate in toata lu#ea la vre#ea cand nu#ele lui
incepea sa se i#puna Borges a avut un i#pact e$traordinar si asupra unei noi generatii de
scriitori din 1area Britanie, Statele Unite, !talia si 3ranta, dat fiind ca opera lui depasea li#itele
literaturii serioase in #odalitati surprinzatoare, incura"andu-i pe scriitori sa se desparta de
realis#ul social sau psi>ologic, centrat pe persona", al ro#anului postbelic si sa i#bratiseze
fictiunea ca pe un artefact retoric, constient de sine, fantasticul nedisi#ulat si c>iar proble#ele
de ordin intelectual si filosofic care-i preocupa5 O!nutil sa #ai spune# ca nenu#aratele inventii
si subtilitati ale literaturii nu pot fi reduse la o si#pla biografie, dar viata unui scriitor constituie
izvorul operei lui si din acest studiu biografic as afir#a ca apare un Borges #ai co#plet, #ai
u#an, #ai co#ple$ decat sugereaza ane#icul bibliofil al legendelor Borges a fost un o# sfasiat
de conflicte interioare, un o# care nu s-a tinut departe de #arile controverse ale ti#pului sau, ci,
di#potriva, a trait istoria din plin5 0 pentru a descoperi - daca sinte# norocosi - ca ceea ce
cauta# /co#oara0 se afla in curtea casei noastre 4u ave# nevoie sa asi#ila# infor#atii, %!+
S. !UB!1 4u ave# nevoie pentru viata sa ne transfor#a# in bibloteci, al caror continut
vibrational poate deveni indoelnic si ratacitor, cit sa asi#ila# PU+)R). de a vedea calitatile,
fru#usetea, dragostea, ar#onia si perfectiunea e$istentei, caci asa le face# #ai puternice si le
aduce# in #anifestare5
!"!# $O%&'$(R(( S)**!S))(
%e Pnsea#nQ aceastQ lege7 1ai PntPi, sQ aveRi un Rel, nu un Rel vag, confuz, ci un obiectiv clar conturat +rebuie
sQ StiRi ce vreRi Si unde vreRi sQ a"ungeRi, ce vreRi sQ fiRi sau ce vreRi sQ aveRi Ti nu sQ nu #ai aveRi nici o
PndoialQ Pn aceastQ privinRQ Ur#Qtorul pas - Si este unul real#ente practic - sQ analizaRi acest scop, astfel PncPt sQ
fiRi sigur cQ este un obiectiv corect, pentru cQ dacQ nu este corect este greSit, Si niciodatQ ceva greSit nu s-a dovedit
a fi corect /#are >arababurQ de cuvinte, dar una adevQratQ, Pn esenRQ0
PQstraRi apoi acest Rel cu tenacitate Pn conStient pPnQ cPnd, printr-un proces de os#ozQ intelectualQ va pQtrunde Pn
subconStient, iar cPnd devine fi$at fer# Pn subconStient Pl aveRi pentru cQ Si el vQ are, cu totul - toate speranRele,
toate gPndurile, toate eforturile dvs
Spri"iniRi-vQ apoi Relul cu gPnduri, dar .tenRie( nu negative, ci pozitive 6Pnditorul negativist e#anQ forRe
distructive, care pot avea un efect direct asupra lui )#iRPnd gPnduri negative, activeazQ universul Pncon"urQtor
Pntr-un #od negativ )$istQ o lege a atracRiei, care funcRioneazQ Si aici Si#patia atrage si#patie PQsQrile de
acelaSi fel se strPng Pn cPrduri 6Pndurile de acelaSi fel au o afinitate naturalQ 6Pnditorul negativist tinde sQ-Si
atragQ rezultate negative
%el care gPndeSte pozitiv, Pn sc>i#b, prin e#anarea gPndurilor opti#iste Si pozitive, PSi activeazQ Pntr-un #od
pozitiv universul Pncon"urQtor Pe baza aceleiaSi legi a atracRiei, atrage cQtre sine rezultate pozitive &ucreazQ Si tot
lucreazQ 6PndeSte Si tot gPndeSte 4u se lasQ, nu cedeazQ niciodatQ USi trateazQ Pn Pntregi#e eforul cu Pncredere
pozitivQ Si acRiune Rezultatul7 )l poate pentru cQ PSi spune cQ poate Visurile lui devin realitatePSi atinge
Relurilei se PntP#plQ #iracole
3ireSte, cPnd este folositQ o ase#enea ilustrare a principiului #iracolelor, unii vor obiecta, inevitabil( OSigur, e
grozav Unora li se PntP#plQ, dar eu nu sPnt unul dintre ei 4u sPnt vreun geniu, sPnt un tip obiSnuit 2oar n-o sQ
crezi cQ a# sQ aStept #inuni Si c>iar o sQ #i se PntP#ple #iracole, nu-i aSa7M RQspunsul este( OBa daM 3iindcQ,
vedeRi, dacQ spuneRi OP;+M, veRi putea-
1iracolele pot fi de di#ensiune diferitQ( e$istQ #iracole #ari, #edii Si #ici Ti dacQ PncepeRi sQ credeRi Pn
#iracole #ici, puteRi Pnainta Pn ti#p spre cele #ari 6PndiRi Si credeRi, #unciRi Si trataRi oa#enii cu# se
cuvine, daRi din dvs tot ce aveRi #ai bun VeRi vedea cQ PnfQptuiRi lucruri incredibil de constructive
2ar cel ce se #ini#alizeazQ, nu va face niciodatQ #inuni, nu va PnfQptui #iracole %u# ar putea7 ;datQ ce PSi
evalueazQ posibilitQRile Si pe el PnsuSi la un nivel scQzut, se conda#nQ, "alnic, la acest nivel 2ar dacQ o astfel de
persoanQ PSi sc>i#bQ #odul de gPndire - referitor la #uncQ, posibilitQRile, aptitudinile sale, la oa#eni Si la sine, va
dobPndi psi>ologia #iracolului, iar #iracolele vor Pncepe sQ se producQ
%ei ce au gPnduri PncrezQtoare, pline de speranRe, vor obRine, inevitabil, de la viaRQ tot ce-i #ai bun ;datQ ce
gPndurile tind sQ se reproducQ Pn realitate, cel ce gPndeSte #o>orPt va avea rezultate #o>orPte, Pn ti#p ce acela
care are gPnduri PncrezQtoare va avea toate Sansele sQ atragQ rezultate constructive
; re#arcabilQ fe#eie de afaceri de#onstreazQ puterea ui#itoare a gPndirii opti#iste )a dovedeSte cQ acest gen de
gPndire pQstreazQ #intea clarQ, fQcPnd-o sQ funcRioneze cu eficienRQ #a$i#Q &a o SedinRQ a co#paniei, pe care o
conduce P#preunQ cu alRi cinci bQrbaRi apQruse o situaRie dificilQ, o proble#Q real#ente gravQ 2irectorii au
cercetat c>estiunea din toate punctele de vedere %ei cinci bQrbaRi prezenRi au a"uns Pn final la concluzia su#brQ cQ
nu e$istQ nici o soluRie OPute# sQ ne luQ# gPndul de la astaM, au fost cu toRii de acord
2ar fe#eia a spus( O%e este o proble#Q7 2oar un set de circu#stanRe pentru care se pare cQ nu e$istQ soluRie 4u
trebuie, de fapt, decPt s-o gQsi# .tunci nu va #ai fi nici o proble#QM BQrbaRii au zP#bit strP#b la ceea ce
considerau, evident, o re#arcQ destul de naivQ
O.cu#M, a continuat ea, Opri#ul pas este sQ Pncepe# sQ gPndi# PncrezQtor IaideRi sQ alungQ# gPndurile negre
pentru cQ acestea produc rezultate negative IaideRi sQ afir#Q# cQ e$istQ o soluRie Si cQ sPnte# destul de deStepRi
sQ o gQsi#M .cest raRiona#ent pozitiv a li#pezit at#osfera Si toRi cei din "urul #esei de SedinRe au Pnceput cu
adevQrat sQ gPndeascQ, de astQ datQ, fQrQ Pncruntare Si negativis# .u revizuit c>estiunea pas cu pas, au gQsit eroarea
care le scQpase pPnQ atunci Si au corectat-o Ti asta datoritQ faptului cQ o persoanQ pozitivQ a gPndit cu speranRQ !-a
PnvQRat de asociaRii ei cQ poRi reuSi dacQ eSti convins de acest lucru
4u calificaRi niciodatQ ni#ic drept i#posibil sau drept eSec 4u uitaRi cQ aveRi capacitatea #entalQ de a rezolva
orice proble#Q dacQ vQ concentraRi Pntreaga atenRie asupra ei 6PndiRi cu Pncredere, puneRi-vQ puterile #entale
la treabQ Si lucrurile se pot dovedi #ai bune decPt par %el PncrezQtor proiecteazQ speranRa Si credinRa - cele douQ
ele#ente ale #iracolului - asupra celei #ai Pntunecate situaRii Si o lu#ineazQ
.tPt ti#p cPt RineRi la distanRQ ideea de PnfrPngere, PnfrPngerea nu vQ poate Pnvinge
Starea de spirit si gindirea pozitiva
DATA PU"ICARII: #'%&#%#&&$
0indirea pozitiva este o atitudine mentala cu ajutorul careia reusesti sa depasesti obstacolele si sa iti indeplinesti visele. %ste o atitudine mentala datorita careia obtii
rezultate bune si e'celente. 1 gindire pozitiva anticipeaza fericirea, bucuria, sanatatea si rezultate satisfacatoare pentru fiecare situatie si actiune. 2ot ce iti pui in minte reusesti
sa duci la bun sfirsit.
0indurile, cuvintele si atitudinile negative cauzeaza stari si actiuni negative. .ind gindim negativ, in singe sint eliberate o serie de substante daunatoare, care provoaca si mai
multa nefericire si negativitate. &entimentele negative si fricile sint e'acerbate consumindu-ne toata energia, starile de rau genereaza in lant reactii si decizii de o calitate
indoielnica, persoana emana labilitate, si asta e calea cea mai sigura catre frustrare, dezamagire, esec, boala.
Pentru a avea o gindire pozitiva este necesar un antrenament intern sustinut. #titudinea si gindurile nu se modifica peste noapte. Puterea gindului este imensa si ea ne
conduce practic viata. #cest lucru se intimpla adesea la nivel subconstient, dar noi putem transforma acest proces intr-unul constient. gnorati ce ar putea spune sau gindi altii
despre dumneavoastra cind isi vor da seama ca v-ati schimbat modul de gindire.
3izualizati intotdeauna doar situatii favorabile si benefice. 4olositi cuvinte pozitive in dialogurile dumneavoastra interioare sau atunci cind vorbiti cu altii. 5imbiti mai mult,
pentru ca acest lucru va va ajuta sa ginditi pozitiv. #lungati lenea sau dorinta de a va da batuti. !aca refuzati sa va transformati intr-o victima si sinteti optimisti si increzatori, veti
reusi sa va modificati treptat modul de gindire si mai departe intregul univers interior si e'terior, reusind sa gasiti solutiile cele mai bune si sa obtineti rezultate cu adevarat
remarcabile.
ncearcati sa vedeti paharul pe jumatate plin si, in curind, el se va umple pina la refuz. 4aceti acest lucru in mod constient si, odata ce ati reusit, incercati sa va concentrati in
permanenta doar pe gindurile benefice, frumoase si vesele. .ircumstantele nu au nici o importanta. 0inditi pozitiv in mod autentic, asteptati-va doar la rezultate pozitive, iar
circumstantele se vor modifica in consecinta. 3a fi nevoie de o perioada de timp pentru ca modificarile sa se produca, dar, in cele din urma, vor aparea cu prisosinta.
n prezent e'ista multe persoane care se pot considera implinite pe foarte multe planuri, care stapinesc arta gindirii pozitive si, drept rezultat, traiesc o viata de calitate in
adevaratul sens. &i tu poti. #i incredere in tine, in mintea si inima ta. -u e'ista nici un fel de limite in afara celor in care alegem noi sa credem.
Macar sa te prefaci ca razi!
Daca iti doresti sa ai mai mult succes in viata ta fie intr-o relatie cu sexul opus, fie in
familie, fie in activitatea de zi cu zi sau in cistigarea banilor dar te gindesti ca nu ai
succes, ca nu esti apreciat de sexul opus, ca nu poti castiga mai mult, or ca imprejurarile
sint nefavorabile, atragi ceea ce gindesti constant. Gindurile constante sint si acelea
asupra carora te concentrezi. Iar concentrarea inseamna energie. Investesti energie in
gindul: u am, nu pot, nu fac, nu este posibil, lumea nu-mi da voie, altii sint vinovati
etc, asa incit energia neputiintei creaza o realitate in care te simti neputiincios. !ii
atent" concentrarea inseamna sa simti si sa stii ca ceea ce vrei exista si vine la tine,
indiferent de felul in care se prezinta realitatea acum, in acest moment. #tiind ca acest
lucru va veni, ca are nevoie de un timp pentru a aparea in viata ta, practica gindurile
care-ti sprijina concentrarea pozitiva si nu pe acelea care-ti confirma ca nu ai , nu poti,
nu este posibil. Implica-te in orice lucru iti este la indemina c$iar acum, in acela pe care
stii si il poti face, in orice te ajuta sa te simti mai bine. %ind traiesti intr-un cimp in care
te simti bine, mai mult bine va fi atras in experienta ta de viata. %ind stii ca ceea ce
doresti, va veni negresit, vei avea asteptari pozitive si ginduri care-ti sprijina aceste
asteptari. Daca nu esti convins ca ceea ce-ti doresti este posibil, vei simti indoiala,
teama, vei avea ginduri prin care vei spune:nu-i bine, nu-i posibil, nu mi se da, nu ma
simt bine, lucrurile merg anapoda etc. &cestea sint semne ca te indrepti fix catre ceea
ce nu-ti doresti sa ti se intimple. #unt semnele care-ti spun din interior ca esti pe
drumul de care ti-e frica" spre esec. Desprinde-te de obiceiul de a trai in esec si
concentreaza-te asupra felului in care astepti sa fie viata ta. Gindeste-te ca esti deja asa
cum vrei sa fii, prefa-te ca esti bogat sau fericit sI, incetul cu incetul, vei fi. Important
este sa iesi din cimpul esecului. 'refa-te in fiecare dimineata ca te bucuri si bucuria
c$iar va veni. (azi macar sa-ti misti musc$ii fetei si apoi va veni si risul. %$iar daca ti
se pare ca toate sint la pamint, prefa-te ca te simti bine, repeta mental ca te simti bine,
exerseaza continuu capacitatea de a te muta rapid de la gindurile de tip: )nu am , nu se
poate, este greu, este imposibil la inversul lor. &sa cum este organizat universul, totul
este posibil. Dar va sti, va cunoaste, va trai si va intelege aceasta realitate acela care va
putea sa faca un real sI constient exercitiu de credinta. Daca nu-l facem constient, il vom
face inconstient si vom crede la nimereala ca nu se poate sa ne simtim mai bine, ca nu
meritam mai mult de la viata, ca nu putem strabate drumul de la lipsuri la abundenta.
Dar, cum se face oare ca, in aceleasi conditii sociale, unii ajung bogati, iar altii saraci, o
afacere prosera, iar alta se duce in jos, un om straluceste, iar altul se intuneca* Daca ne
vom gindi la noroc sau la destin, trebuie sa stim ca norocul ii urmeaza pe cei cred in el.
'e ce ce se gindesc la el. 'e cei ce ii afirma existenta. 'refa-te ca esti un norocos, daca n-
ai fost astfel pana acum si, gindeste-te +mi-e bine, eu sint norocos, pina cind vei
constata ca realitatea incepe sa devina ceea ce spui..&ceasta-i magia si jocul vietii.
,rebuie doar sa ai curajul de a alege macar sa te prefaci, pana ce devine totul adevarat.

Cand oamenii incep sa se concentreze asupra a ceea ce isi doresc,reusita este doar la un pas numai ca trebuie sa o observe.
Pe masura ce o parte castiga teren, cealalta parte care mai are inca suspiciuni dispare.
Vrem ca tu sa ajungi in locul in care sa-ti deschizi mintea si unde sa-ti ghidezi gandurile catre un scop,unde sa fii creatorul
propriei tale experiente,deoarece tu esti managerul propriilor tale ganduri.
Partea frumoasa a legii atractiei este ca poti incepe sa o aplici oricand pentru ca mintea ta gindeste continu
Iar atunci cind incepe sa gandesti cu adevarat poti incepe sa generezi in propria ta fiinta atractia care te va duce la un sentiment de armonie si fericire si
la realizari nesperate.
INC!"C! ###.elenaoprescu.#s sau ###.#ebsite.#s$%%axa
daca ai nevoie de ajutor contacteaza-ma
0inde(area -andirii
0inde(area -andirii
Ori(are dintre noi stie: pentru a 1i 1eri(it! trebuie sa -indeas(a pozitiv. 2tie! dar (ontinua sa su1ere!
sa (ada in depresie! sa se (on(entreze e3(lusiv asupra problemelor si di1i(ultatilor. O (auza este
si 1aptul (a multe dintre ele s*au (onstituit in(a din (opilarie si nu este de1el simplu sa 1ie
eliminate instantaneu.
Totusi! ar trebui! (a(i ori(e medi( poate (on1irma astazi (a! prin emotiile ne-ative! ne stri(am
dispozitia! atit noua! (it si (elorlalti si! totodata! ne subminam serios sanatatea. Apoi apelam la
pastile! in/e(tii! (eaiuri si multe altele. 2i! nu se stie de (e! uitam (a trebuie sa tratam nu doar
rini(4ii! stoma(ul! splina et(.! (i in primul rind -indurile! opiniile! (onvin-erile.
Dar (um putem inlo(ui 1ormularile ne-ative prin altele pozitive5 Cum sa ne vinde(am -indirea5
Metoda (ea mai e1i(ienta este vizualizarea (reatoare * pri(eperea de a (rea mental o ima-ine si de
a o mentine in (onstiinta noastra.
2a invatam sa vizualizam. 0izualizarea se invata usor. Ne ima-inam o porto(ala si in(er(am sa*i
vedem (u (laritate marimea! 1orma! (uloarea. Ne amintim senzatia pe (are o simtim (ind apasam
porto(ala (u de-etele! apoi (ind in(epem sa o (uratam de (oa/a. Ne -indim intens si*i simtim
-ustul si aroma: min(am in -ind o 1eliuta! apoi in(a una... Da(a am reusit! to(mai am vizualizat6
Am vrut si am reusit sa vedem si sa simtim porto(ala! (u aroma! -ustul si (uloarea ei.
Etapa urmatoare: ne ima-inam o 1loare oare(are! ii simtim par1umul! ii atin-em petalele (ati1elate.
A(um inlo(uim 1loarea (u un splendid tranda1ir rosu! il admiram si il mirosim. A(um inlo(uim
tranda1irul rosu (u unul alb. A(esta are un par1um mai putin amarui! mai slab! mai subtil. 2imtim
di1erenta5 Putem sa ne 1eli(itam! (a(i am reusit din nou sa vizualizam.
Etapa a treia: in(4idem o(4ii si ne ima-inam in(aperea in (are ne a1lam. O e3aminam (u o(4ii
mintii in (ele mai mi(i detalii: mobila! (ovorul! tapetul de pe pereti! tablourile. A(um privim (amera
de sus! de pe tavan! iar apoi in(er(am sa s(4imbam interiorul! sa asezam alta mobila! sa o rotim!
s(4imbind aran/amentul (amerei.
a 1el vom pro(eda si (u problemele reale. 2pre e3emplu! da(a ne supara anumite a1e(tiuni! nu
trebuie sa ne ima-inam altele.
Dimpotriva! ne vom ima-ina (a sintem per1e(t sanatosi! iar in timp (e ne insanatosim! 1a(em in
ima-inatie tot soiul de a(tivitati pe (are nu ni le*am putut permite pe timpul bolii.
Cind (opilul intirzie! noi ne ima-inam! de (ele mai multe ori! (a se petre( tot soiul de a((idente
sau (el putin lu(ruri nepla(ute7 de (e sa nu ne ima-inam (a! in (ompania prietenilor! (opilul se
simte 1oarte bine si nu*si mai da seama de tre(erea timpului5 2a 1im (onstienti (a prin -indurile si
spaimele noastre nu 1a(em de(it sa atra-em evenimentele nedorite! de (are ne temem.
0izualizarea este un pro(es (onstru(tiv. 0izualizarea este un pro(es (onstru(tiv! pozitiv! de mare
atra(tie. De 1apt! este o 1orma mai reala si mai (on(reta de a visa. Cine poate visa (eva rau pentru
sine si ai sai5 Iata de (e pro(esul vizualizarii ne a/uta sa realizam tot (eea (e ne dorim.
O 1emeie (are lo(uia intr*o -arsoniera dorea sa se mute intr*o lo(uinta mai mare. A in(eput sa
viseze! ima-inind (um va arata noul ei apartament! (um va aseza mobila in el! (um va de(ora
noua lo(uinta si va 1olosi spatiul! a(um su1i(ient... Rezultatul s*a dovedit uimitor: 1emeia a reusit
un s(4imb si! in lo(ul -arsonierei! s*a mutat intr*un apartament (u trei (amere6 Iar di1erenta de
pret a 1ost aproape simboli(a6
Este in puterea noastra sa (ream ima-inile dorite! e3trem de pla(ute. C4iar da(a ele nu sint in(a o
realitate! a(easta se va realiza! (u si-uranta! (a(i ima-inind! realizam (eea (e ne dorim in planul
subtil. Continuind a(est pro(edeu! daruim ima-inilor (reate ener-ie! (onsolidindu*le ast1el.
Treptat! nu le ramine de(it sa se materializeze! devenind per1e(t reale.
Cum de are e1e(t metoda.
Tot (e ne in(on/oara! (a si noi insine! este ener-ia. C4iar si materia este ener-ie! doar (a este mai
densa de(it ener-ia -indurilor. Toate 1ormele de ener-ie 1ormeaza un (imp ener-eti(! in (are
a(este 1orme sint inter(one(tate si se in1luenteaza re(ipro(.
Ener-ia are proprietati ma-neti(e. 8ormele asemanatoare se atra- intre ele! spune o le-e a
Universului. Ceea (e emana din noi su1era atra(tia spre noi insine. Prin urmare! un om (are emana
(alm si armonie si traieste in(on/urat de a(estea isi atra-e iubire! sanatate si noro(. Reusita este
atrasa spre ast1el de oameni! devine apana/ul lor. Dimpotriva! (ei (e nutres( neliniste! teama!
pani(a vor avea parte doar de ele.
De (e nu se implines( visele uneori.
Nu putem (rede (a ori(e ne dorim se va implini. Dar e3ista o alta le-e universala: dorintele ne sint
date doar impreuna (u 1ortele de a le transpune in realitate. De a(eea se implines( doar dorintele
(ele mai adevarate! izvorite din adin(ul su1letului.
Iar 1orma urmeaza ideea! spune o alta le-e universala6 Inainte de a realiza (eva! noi -indim!
proie(tam! apoi realizam.
Ne1eri(irea! sara(ia si boala sint (reate de -indirea noastra ne-ativa si sentimentele ostile! (e
1ormeaza un pro-ram ne-ativ. Cu totii visam! avem aspiratii si dorinte. De (e nu se implines(
toate5
O (auza este nein(rederea: totul se realizeaza prin (redinta in lume. Pentru in(eput! trebuie sa
(redem (a Dumnezeu! Universul intre-! sint -ata sa raspunda ru-amintilor noastre! sa ne
indeplineas(a a(este ru-i.
Nu trebuie sa avem in minte -induri ne-ative! (um (a nu am merita (eea (e ne dorim sau altele de
a(est 1el. Trebuie sa adresam ru-a(iunea (atre Dumnezeu! iar Ratiunea 2uprema stie (ind si (um
sa ne*o indeplineas(a6 Nu noi sintem (ei (e 1i3eaza (onditiile! (i Dumnezeu 4otaraste! El de(ide
(e anume! (ind si in (e (onditii vom primi! (a raspuns la ru-a(iunile prin (are ne 1ormulam
dorintele.
Ordinea este ne(esara pretutindeni. Pina si (ind visam! (ind ne dorim (eva! trebuie sa respe(tam
niste re-uli simple: nu putem sa dorim astazi o vila! miine un Opel! poimiine un apartament! iar
apoi * o Da(ie sau niste bani in ban(a6 Da(a nu punem ordine in -indurile si visele noastre!
a(estea nu se pot implini.
Da(a ne -indim la (eva! iar apoi! in (iteva minute! ne s(4imbam dorinta! nu 1a(em de(it sa
distru-em ima-inea pozitiva! pe (are de abia o (reasem in minte. 2a nu uitam: dorinta trebuie sa
1ie una sin-ura: ori sanatate! ori bani! ori persoana iubita. Da(a ne dorim! spre e3emplu! o masina!
trebuie sa ne -indim la ea (u ardoare! sa ne*o ima-inam pina in (ele mai mi(i detalii * (uloare!
mar(a! ornamente! sa o aratam in ima-inatie prietenilor! sa ne ima-inam (um ne plimbam (u ea.
Da(a ne*am 1ormulat a(ea uni(a dorinta a momentului! la 1inal trebuie sa repetam de trei ori o
1ormulare pozitiva! de pilda: A(um ma insanatoses(! sau 2int per1e(t sanatos! sau Am lo(uinta
et(.
Ima-inea dorintei implinite trebuie mentinuta in minte si insotita de (redinta nestramutata (a asa
va 1i! (a asa este.
Mai mult! trebuie sa lasm EU*lui nostru superior 9In-erului pazitor: posibilitatea de a o1eri tot (e
este mai bun! de a(eea vom 1ormula ru-amintea ast1el: Imi dores( lu(rul a(esta sau (4iar (eva
mai bun7 iar apoi! la 1ormula de in(4eiere! vom spune: A(esta este modul (el mai bun! mai
armonios in (are se mani1esta "inele 2uprem! pentru bine tuturor. Trebuie sa stim (a vizualizarea
nu ne va reusi! nu va avea e1e(tul dorit! da(a noi nu ne vom -indi la binele tuturor! iar apoi la
binele nostru.
Cei (e vor sa*si asi-ure su((esul (al(ind peste (adavre nu vor 1a(e de(it sa*si atra-a tot raul
(omis asupra propriei lor persoane.
2pre e3emplu! da(a (ineva vrea sa devina se1ul unui departament! el nu are voie sa*si ima-ineze
(a (el (e (ondu(e departamentul in prezent este dat a1ara! s*a imbolnavit sau a murit.
Candidatul la 1un(tie trebuie sa*si ima-ineze (a si a(tualul se1 va avansa pe s(ara ierar4i(a! iar
1un(tia pe (are o viseaza va deveni ast1el va(anta.
Totodata! nu trebuie sa 1a(em 1el de 1el de (al(ule! (um sa ne atin-em s(opul! (i trebuie sa lasam
in -ri/a Ratiunii 2upreme toate amanuntele.
0izualizarea trebuie repetata zilni(! de (el putin doua*trei ori pe zi. Totodata! (ind ne -indim la (ele
(e ne intereseaza! vom avea -ri/a (a toate -indurile noastre sa 1ie pozitive.
Cind putem inre-istra un ese(. 0izualizarea poate sa nu ne reuseas(a da(a dorinta nu este
sin(era sau (eea (e ne dorim nu ne este ne(esar! 1ie nu ni se potriveste. De e3emplu! un barbat
vrea sa aiba o masina! dar nu reuseste sa*si ia ni(i la a treia mina. De (e5 Pentru (a nu se pri(epe
delo( la te4ni(a si nu 1a(e di1erenta ni(i intre un surub si o piulita! iar la volan este (rispat si
1oarte speriat.
2(epti(ii vor spune (a doar (u vise si (onvin-eri nu putem realiza (eea (e ne dorim.
0izualizarea (onstru(tiva ii poate a/uta doar pe (ei (e aspira (u (onvin-ere (atre (eea (e*si
dores( si! pe lin-a vise! 1a( tot (e le sta in puteri pentru a le realiza (it mai (urind.
P&,1610 &PU- .# 4%6U6 - .#7% 0#-!M -% !%2%7M-# 3#2#...
&# 4% 1#7% #!%3#7#2# #47M#2#+ ,,%&2 .%%# .% 0#-!%&2""
08ndul - arhitect al destinului
!ac9 mintea se opre:te continuu asupra unui anumit lan; de g8nduri, ea formeaz9 treptat un culoar prin care for;a-g8nd va trece automat, cre8nd o anumit9 obi:nuin;9 mental9
ce va supravie;ui mor;ii :i, <ntruc8t apar;ine egoului, va fi purtat9 cu sine <n urm9toarea <ncarnare, ca tendin;9 mental9 sau capacitate.
&9 ne amintim c9 fiecare g8nd <:i are propria imagine mental9. %sen;a diferitelor imagini mentale formate <ntr-o anumit9 via;9 fizic9 se structureaz9 <n planul mental :i va
constitui baza (chintesen;a* urm9toarei <ncarn9ri. 6a na:tere, sufletul este <nzestrat nu numai cu un nou corp fizic, dar :i cu o nou9 minte :i un nou intelect (=U!!,*.
%ste dificil s9 e'plici detaliat activitatea g8ndului :i modul <n care determin9 el destinul omului. 1rice >#7M# (ac;iune* produce dou9 categorii de efecte, una asupra min;ii
individuale, iar cealalt9 asupra lumii. 1mul <:i structureaz9 coordonatele vie;ii sale viitoare prin efectele ac;iunilor sale asupra celorlal;i.
1rice ac;iune are un trecut (o cauz9* ce conduce la ea, :i un viitor ce deriv9 din ea. #c;iunea presupune o dorin;9 care a generat -o :i un g8nd care a modelat-o. 4iecare g8nd
este o verig9 <ntr-un lan; nesf8r:it de cauze :i efecte, fiecare efect devenind la r8ndul s9u o cauz9 :i fiecare cauz9 fiind efectul unei cauze anterioare? iar fiecare verig9 a acestui
lan; ne<ntrerupt este structurat9 din trei componente - dorin;9, g8nd :i ac;iune. !orin;a stimuleaz9 g8ndul? g8ndul se manifest9 printr-o ac;iune. #c;iunea constituie chiar urzeala
destinului.
&pre e'emplu, cel ce prive:te cu invidie egoist9 posesiunea altora, chiar dac9 nu se transform9 <ntr -un ho; activ <n prezent, are toate :ansele s9 devin9 unul <ntr-o via;9 viitoare,
<n timp ce ura :i r9zbunarea mentalizate prea mult sunt semin;ele din care se va na:te un viitor uciga:.
!impotriv9, iubirea altruist9 va transforma fiin;a mai <nt8i <ntr-un filantrop, apoi <ntr-un sf8nt? :i fiecare g8nd de compasiune va modela caracterul tandru :i milostiv al unui
adev9rat prieten al universului.
-u trebuie sa c9de;i <n gre:eala fatalismului, c9ci aceasta nu produce dec8t lene :i iner;ie. 2rebuie doar s9 recunoa:te;i :i s9 <n;elege;i marile puteri ale g8ndului :i, prin trud9,
s9 ajunge;i la o g8ndire corect9, ce v9 va f9uri apoi un mare destin.
.el care cultiv9 o ac;iune, culege un obicei? cel care cultiv9 un obicei, culege un caracter? iar cel care cultiv9 un caracter, culege un destin. 1mul este st9p8nul propriului destin.
%l <:i poate controla destinul prin puterea g8ndului. 6a fel, destinul actual poate fi schimbat. -u depinde dec8t de om, c9ci toate facul9;ile, energiile :i puterile zac latent <n el? ele
trebuie doar manifestate plenar, :i omul va deveni liber :i mare.
!ezechilibrele psiho-fizice
0andul <:i e'ercit9 influen;a asupra <ntregului corp. !urerea mental9 sl9be:te organismul fizic, dar nu mai pu;in adev9rat c9 :i corpul influen;eaz9 mintea? un corp s9n9tos este
barometrul unei min;i s9n9toase. .8nd corpul e bolnav, mintea se <mboln9ve:te :i ea.
Pornirile violente ale unui caracter prea aprins produc serioase daune celulelor creierului, gener8nd produ:i chimici otr9vitori <n s8nge, dau na:tere unui :oc general :i
depresiunii, :i suprim9 secre;ia sucurilor gastrice, a bilei :i celorlalte sucuri digesive din tubul alimentar, sec9tuiesc energia, vitalitatea, induc <mb9tr8nirea prematur9 :i
scurteaz9 via;a. .8nd suntem furio:i, mintea devine perturbat9, fapt care creeaz9 apoi disfunc;ionalit9;i la nivelul corpului, datorit9 intr9rii <n agita;ie a <ntregului sistem nervos.
#ceasta este e'plica;ia @nervilorA pe care <i avem, sau a st9rii de enervare. !e aceea este preferabil s9 ne control9m m8nia prin iubire. M8nia este o energie at8t de puternic9,
<nc8t ea nu poate fi controlat9 prin intelectul obi:nuit (3B#3#,#7# =U!!,*, ci numai prin intelectul pur (&#223# =U!!,* sau discern9m8nt (33%>#-3.,#7#*.
Puterile creatoare ale g8ndului
08ndul creeaz9 lumea. %l determin9 devenirea lucrurilor <ntru e'isten;9. 08ndurile dezvolt9 dorin;ele :i e'cit9 pasiunile. Cn mod analog, g8ndurile contrare ce urm9resc
anihilarea dorin;elor :i pasiunilor vor contrabalansa efectele primelor g8nduri. #cesta este un lucru foarte important+ c8nd sunte;i asaltat de o anumit9 dorin;9 sau pasiune,
g8ndul contrar v9 va ajuta s9 o distruge;i. !ac9 g8ndi;i despre cineva c9 el este prietenul vostru, acest lucru se va transforma <n realitate. !ac9 <n schimb <l vizualiza;i ca
du:man, mintea va actualiza deopotriv9 :i acest g8nd. !e aceea, cel care :tie cum s9 lucreze cu mintea, control8nd-o printr-o practic9 constant9, poate atinge fericirea.
08ndurile atrag g8nduri similare
Cn lumea g8ndurilor, ca :i pretutindeni <n univers, func;ioneaz9 @legea atrac;iei prin rezonan;9A. 1amenii care au g8nduri similare se simt atra:i <n mod natural unul c9tre cel9lalt.
&au cum spune <n;elepciunea popular9+ @.ine se aseam9n9, se-adun9A, ori @&pune-mi cu cine te <ntov9r9:e:ti ca s9-;i spun cine e:tiA.
!octorul va fi atras de al;i doctori, sau de cercurile medicale? poetul de alt poet (sau de un suflet poetic*? c8ntare;ul de al;i c8ntare;i? filosoful de filosofi? vagabondul de
vagabonzi, etc. Mintea are putere de atrac;ie. 1mul <:i atrage continuu spre sine din universul vizibil :i din cel invizibil (ce con;ine for;ele vie;ii* g8ndurile, influen;ele :i condi;iile
cel mai apropiate de cele ale propriilor idei. !uc8nd cu voi anumite g8nduri :i re;in8ndu-le o durat9 mai lung9 de timp, ve;i atrage f9r9 <ncetare, con:tient sau incon:tient, tot
ceea ce corespunde calita;ii voastre dominante de g8ndire. 08ndurile sunt proprietatea voastr9 privat9 :i le pute;i folosi <ntr-un mod creator, <mplindu-v9 dorin;ele, prin
cunoa:terea puterii lor :i utilizarea lor con:tient9, prin focalizare :i concentrare.
&ecretul este @6egea #trac;ieiA care spune cam a:a+ lucrurile, persoanele, <nt<mpl9rile din via;a ta e'ist9
pentru c9 tu le-ai @atrasA prin g<ndirea ta. .um ar veni, g<ndul t9u are putere creatoare. ,mm, unde am
mai auzit asta " (este un concept -eD #ge pe care <nsu:i =uda l-a afirmat+ @tot ce s<ntem este rezultatul
g<ndirii noastre.A*
#ltfel spus, @g<ndurile sunt lucruri.@ @&ecretulA ne @<nva;9A c9 g<ndurile pe care le nutrim se materializeaz9
<ntr-un chip <nsp9im<nt9tor de real. #:a c9 aten;ie la ce g<ndi;i, ar fi o prim9 sugestie a @secretuluiA $
2eorie promovat9 dup9 toate legile economiei de pia;9 :i <mpachetat9 atr9g9tor <n forme scrise :i video,
@&ecretulA <n primul :i-n primul r<nd adu(e un ban celor ce-l dezv9luie <n mod generos, poate din defectul
c9 nu pot ;ine un secretE #dic9 este <n primul :i-n primul r<nd un produs de mar;etin-. !ar teoria
g<ndirii pozitive nu este deloc un secret, :i mai pu;in unul necunoscut. !espre ea s-a mai auzit :i s-a tot
vorbit.
@2he &ecretA este un film)documentar care nu aduce nimic nou. Puterea (magic9 a* g<ndului, g<ndirea
pozitiv9 :i vizualizarea nu sunt lucruri noi. %le se reg9sesc <n c9r;ile, seminariile :i trainingurile e'per;ilor
<n @dezvoltare personal9A de zeci de ani. ar <e-ea atra(=iei> supranumit? ai(i @i <se(retul>! nu este
ni(ide(um o le-e propriu*zis? potrivit unor standarde le-ale sau @tiin=i1i(e. Este doar o idee (are
sus=ine (? -Andurile noastre ne determin? destinul! idee (?reia i*a 1ost apli(at? o eti(4et? pseudo*
@tiin=i1i(?.
#proape c9 periodic trebuie s9 apar9 pe standuri un bestseller care s9 promit9 de la iluminare :i puteri
supranaturale, la prosperitate personal9 :i pace mondial9. &ecretul este s9 ajung9 s9 fie promovat cu
zelul :i apetitul unui revolu;ionar regim dietar. #:a s-a <nt<mplat secretului cu acela:i nume. !ac9 ajungi
s9 cuno:ti :i s9 <n;elegi @secretulA, po;i deveni sau po;i avea tot ce-;i dore:ti <n via;9. @6egea atrac;ieiA
spune c9 <n func;ie de g<ndurile noastre :i de reprezent9rile pe care acestea le genereaz9 <n mintea
noastr9, @atragemA lucruri bune sau rele <n via;a noastr9.
4ilmul este alc9tuit dintr-o serie de interviuri :i scurte secven;e dramatice. &e g9se:te :i sub form9 de
video desc9rcabil pe nternet (uite aici* pentru un cost minim (c<t cost9 s9-l vezi"*. Cn primul r<nd, el
reu:e:te s9 captiveze prin non:alan;9. Cns9 mai reu@e@te @i s? dis(rediteze mun(a serioas? @i
realiz?rile e3(ep=ionale ale unor indivizi ca %instein (elocvent este :i citatul de pe blogul cuiva,
@imagina;ia este mai important9 dec<t cunoa:tereaA, cui <i este atribuit" 6ui %instein$$$*, &haFespeare, sau
!a 3inci (de ce auzim din nou de el"* pe care-i <nf9;i:eaz9 la introducerea dvd-ului, chipurile succesul lor
dator<ndu-se descoperirii @secretuluiA $" !ac9 s<ntem :i mai aten;i, observ9m c9 avem de-a face cu o
feroce filozofie a narcisismului gata s9-:i blameze victimele pentru circumstan;ele dezavantajoase ale
vie;ilor lor.
!ar, hai s9 nu fim negativi, a:a cum ne <ndeamn9 filmul $ &9 nu ne concentr9m asupra aspectelor
negative fiindc9 acesta-i marele @secretA+ g<nde:te pozitiv $ #stfel dac9-;i <nsu:e:ti @secretulA po;i s9 te
<mbog9;e:ti, s9 te <ns9n9to:e:ti, s9 ai succes, s9 devii popular :i celebru, :iE ce-am uitat, aa, bogat $ (pe
site-ul filmului trebuie pl9ti;i G,HI de dolari vizionarea$ .ineva sigur face un ban gr9mad9 dezv9luind
@secretulA, nu "*. &igur, vor g9si o justificare onorabil9 :i pentru asta. !ar, aici e vorba de un secret $ #:a-i
de ieftin "
.e este @secretulA " &e ia no;iunea g<ndirii pozitive, se <nve:tm<nteaz9 iscusit <n terminologie filozofic9, i
se g9sesc ni:te @prezentatoriA pasiona;i :i apoi se aplic9 insistent dorin;elor personale :i ego-ului
personal. 6a urm9 i se d9 denumirea de @legeA, mai e'act aceea a @atrac;ieiA ca s9 miroas9 atr9g9tor a
:tiin;9. Mai mult, se va pretinde c9 @re;etaA e str9veche, mii de ani de <n;elepciune fiind <n spatele ei :i
desigur, foarte mul;i au beneficiat de pe urma ei $
Pentru ca @secretulA s9 func;ioneze este <ns9 nevoie de mult? (redulitate, factor f9r9 de care s-ar vedea
de la po:t9 c<t de eronat este din punct de vedere istoric, filozofic, :tiin;ific, religios :i mai ales practic.
!ar, ce conteaz9 $ mportant este c9 secretul ;i se <mp9rt9:e:te :i c9 devii unul dintre binecuv<nta;ii ini;ia;i
$
!ar e'ist9 o ton9 de literatur9 cunoscut9 bazat9 pe ideea c9 g<ndurile noastre pot influen;a, chiar
modifica realitatea <nconjur9toare a vie;ilor noastre. .9 ele pot aduce <n e'isten;9, sau realmente pot crea
lucruri. 4ie c9 ne place sau nu, conceptul respectiv are r9d9cini oculte :i orientale, a:a cum indic9
urm?torul arti(ol al binecunoscutei enciclopedii gratis (ce p9cat c9-i doar <n englez9$*.
De(i! <se(retul> este -Andire pozitiv? promovat? prin metodele a-resive ale mar;etin-ului modern.
Prezentat9 <n culori :i imagini derivate din alt9 recent9 n9scocire popular9 aduc9toare de mari dividende,
.odul lui !a 3inci. Cn aceea:i manier9 ca a <nainta:ului =roDn, autorul fic;iunii presupusului cod al lui !a
3inci, :i pentru @secretA se invoc9 misterioase societ9;i secrete. #stfel, men;iunea lor este menit9 s9
st<rneasc9 un mare interes din partea publicului larg :i s9 urce <n topuri c9r;ile :i filmele unde apare.
!ar, iat9 <n ce const9 secretul, versiunea gratuit9 (ca orice produs de succes, el este oferit :i-n ;ar9, dar
contra cost+ uite ai(i* (cel mai mult <mi place denumirea societ9;ii care-l comercializeaz9 la noi+ @adev9r
divin s.r.l.A unde s.r.l. <nseamn9 societate cu r9spundere limitat9, parc9"$*. Pentru a ob;ine ceea ce
dore:ti <n via;9, ne @<nva;9A filmul, tot ce trebuie s9 faci este s9 te g<nde:ti la ce vrei :i s9 evi;i s9 te
g<nde:ti la ce nu vrei. 49r9 a depune <ns9 un mare efort de monitorizare a propriilor tale g<nduri. Potrivit
unui videoclip de pe Boutube, asta se petrece automat odat9 ce ai prins @secretulA care apropo, nici nu
mai este secret odat9 ce l-ai crezut (m9 repet$*, <ns9 ei tot a:a ;i-l vor prezenta. .a :i e'emplu de produs
instant, unul din gama @trebuie doar s9 ad9uga;i ap9A, @&ecretulA este remarcabil. !e fapt, nici nu s<nt
sigur c9 necesit9 ap9, fiindc9 sigur nu are nevoie de munc9 $ Ji aici e :mecheria $
Cred (? <se(retul> este (?B An(?*i destul de u@or s?*i la@i pe 1raieri 1?r? bani da(?*i po=i (onvin-e
(? pot 1a(e bani 1?r? mun(? 6
Cn cazul nostru, al rom8nilor care am urm9rit versiunea piratat9 a @&ecretuluiA, :mecheria const9 nu at<t
de mult din a ne l9sa f9r9 bani, oricum nu avem mul;i, ci a r?mAne 1?r? -Andirea (riti(?. Ci ai(i e buba 6
N*avem bani! dar ni(i minte prea mult? 6
7eu:ita, succesul <n orice, necesit9 mult9 munc9. Parc9 a:a percepeam lumea p<n9 la apari;ia secretului,
nu " 0<ndirea pozitiv9 poate reprezenta o mic9 parte din acel efort, dar nici m9car nu este un ingredient
obligatoriu. Cn plus, ce mai :tim este c9 nici chiar munca mult9, indiferent c<t de pozitivi s<ntem, nu rezult9
neap9rat <ntr-un mare succes. #cesta necesit9 ca o mul;ime de factori s9 se combine la momentul
potrivit, mul;i dintre ei afla;i <n afara controlului nostru de vreun fel. Printre ace:tia, !umnezeu. !ar,
!umnezeu nu intr9 <n discu;ie <n @&ecretA, acesta devenind util doar atunci c<nd omul se ajut9 singur
printr-o g<ndire pozitiv9.
!ar, lucrurile bune nu se <nt<mpl9 doar fiindc9 noi ne concentr9m asupra lor, iar lucrurile rele nu se petrec
doar fiindc9 cineva s-a temut de ele, sau vai$ s-a g<ndit la ele. !ac9 a;i observat, acestea adeseori se
<nt<mpl9 indiferent de ce anume noi am g<ndit deoarece lumea g<ndurilor noastre este doar o mic9, cam
prea mic9 parte am fi tenta;i s9 zicem, a ceea ce noi numim drept universul nostru personal.
Cn filmule; s<nt v9zu;i mai mul;i indivizi care m9rturisesc c9 @secretulA este totu:i valabil, c9 el d9
rezultatele scontate. Cntr-adev9r cei care tr9iesc <n societ9;i afluente beneficiaz9 de condi;iile <n care at<t
succesul c<t :i e:ecul s9 se manifeste mai frecvent. #dic9, <n astfel de condi;ii (<n bog9;ie*, omul are mai
multe :anse s9-:i @schimbeA via;a dec<t cet9;enii unor ;9ri lovite de soart9, s9 zicem de pild9 cei din
MKanmar, zilele astea. Jti;i ce li s-a <nt<mplat, nu " % vorba de ciclonul devastator care le-a m9turat
(literalmente$* ;ara. -um9r9toarea victimelor din MKanmar (fost9 =urma, =irmania* continu9 :i la aceast9
or9 iar cifrele urc9 la r<ndul sutelor de mii. %i bine, efectul pe care poate s9-l aib9 atitudinea pozitiv9 a
unui om asupra unor astfel de <mprejur9ri din via;a lui este e'trem de limitat. !ac9 nu cumva, cu totul
ine'istent. Poate cel mult s9-i ofere o m<ng<iere interioar9 (<ns9 c<t de real9, sau durabil9"* <n mijlocul
dezastrului, dar improbabil s9-i @schimbe via;aA foarte cur<nd. Poate deloc, sun9 prea negativ " 1are le-ar
folosi ca <n loc de cargouri de alimente, haine :i alte ajutoare materiale, s9 li se para:uteze video-uri cu
@&ecretulA care le poate @schimbaA vie;ile " 3oi ce zice;i "
%ste nar(isism (potrivit !%L-ului <nseamn9 dragoste e'agerat9, patologic9, pentru propria persoan9*
dus <n e'tremis s9 credem c9 g<ndurile noastre personale reprezint9 unicul factor important al e'isten;ei
noastre, idee care <ns9 este reluat9 :i repetat9 f9;i: <n @&ecretA. Mai mult, cineva observa urm9toarea
afirma;ie+ @nu este treaba noastr9 s9 facem lumea mai bun9.A
3ai $ acest concept este moralmente eronat, dar cui <n pas9 <ntr-o societate de consum unde tot ce-;i
cumperi este @al t9uA :i @secretulA acesta (c9-;i vezi de ale tale :i nu-i treaba ta s9 faci lumea un loc mai
bun, sic* r9m<ne doar al t9u.
!ar dac9 ar e'ista o f9r<m9 m9car de adev9r <n ideea c9 ceea ce g<ndim se concretizeaz9 <n realitate,
atunci ar fi de datoria :i obliga;ia noastr9 s9 urm9rim binele, da, al nostru, dar :i al altora. Puterea uria:9
pe care @&ecretulA ne-o sugereaz9 c9 mintea noastr9 ar de;ine-o, implic9 o gigantic9 responsabilitate fa;9
de al;ii. Cns9 responsabilitatea fa;9 de binele altora nu este un produs foarte vandabil <ntr-o societate
egoist9, obsedat9 de confort personal.
Cnchei cu aceste ma'ime g9site printre paginile de nternet unde @&ecretulA este discutat, adulat, criticat,
sau promovat+
#ve+i mintea desc,is-, dar nici c,iar .ntr/at.t .nc.t s- v- ie0i+i din min+i.
L;pen Aour #ind, but not so far t>at Aour brains fall outM
'u vei ara niciodat- ogorul br-zd.ndu/l .n mintea ta.
LVouWll never ploug> a field bA turning it over in Aour #indM
6inFuri de unde m-am informat pentru ce-am compilat mai sus :i un scurt comentariu pentru caracterul
fiec9rei pagini de acolo+
http+))liastelea.Dordpress.com)200M)0/)/N)secretul-eu-ce-pot-face-sa-ajut)
(proprietara pare impresionat9 de el :i-:i propune s9-l pun9 <n practic9 <n protejarea mediului"$*
http+))summeronmKmind.blogspot.com)
(persoan9 indecis9 asupra @secretuluiA, doar <i notez9 apari;ia :i c9 ar fi controversat*
http+))DDD.ionut-ciurea.com)blog)200O)0P)0P)the-secret-legea-atractiei-si-ceea-ce-nu-se-spune)
(autorul paginii este implicat <n @dezvoltarea personal9E @ dar, zice el, :i profesional9*
http+))DDD.sFeptic.com)esFeptic)0O-0G-0O.html
(ideea @secretuluiA este spulberat9 aici <n cel mai pur stil sceptic :i cinic cu putin;9? a se avea <n vedere c9
nu se respinge din start ci se judec9 :i analizeaz9 atent ce el propune*
http+))DDD.mindtDeaFs.com)Dordpress)"pQ/NO
(de aici, m-am @inspiratA cel mai mult <n ce-am scris*
http+))DDD.beliefnet.com)storK)2/G)storKR2/GIHR/.html
(o femeie bolnav9 de cancer descrie contradic;iile pe care @&ecretulA le cauzeaz9*
http+))DDD.gsm/MMM.ro)articole)observator)secretul.htm
(articol critic de provenien;9 adventist9, unul care depl<nge acceptarea ideii @&ecretuluiA, unul dintre
pu;inele articole critice scrise <n l. rom8n9 prezente pe nternet$*
#lt9 persoan9 de na;ionalitate rom8n9, entuziasmat9 de @secretA+
2onald +ru#p( L6indeste in stil #areMX dar nu#ai pe orizontalaX
Brandul +ra#p, perfectiunea calitatii, atrage astazi pe glob #ilioane de clienti +inerii la inceput
de dru# sunt fascinati de nu#ele +ru#p )l ne duce cu gindul la o lu#e perfecta realizata
e$culsiv prin vointa o#ului
!n spatele acestui brand se afla un o#, o pesonalitate puternica, care i#pune lu#ii intregi un
anu#it stil de viata 2onald +ru#p a devenit cunoscut in Ro#ania, in special prin serialul de
televiziune LUceniculM si cartile lui se vand in #ilioane de e$e#plare !nvataturile lui sunt
considerate garantia sucesului in viata si afaceri
2oland +ru#p ca scriitor se incadreaza in randul autorilor #otivationali si de dezvoltare
personala, iar stiul de viata propus de acestia se observa i#ediat din titlul cartilor lor(
6indeste bine si in stil #are Y 2onald +ru#p
2escopera forta din tine Y .nt>onA Robbins
Spune pot si vei putea-4or#an Y V Peale
Puterea de convingere Y 4apoleon Iill
Spiritualitatea succesului Y Vincent 1 Roazzi
Succesul si atitudinea Y 4apolein Iill
Secretele succesului Y 2ale %arnegie
2e la idee la bani Y 4apoleon Iill
%alea #agului Y 2eepa9 %>opra
3orta gindirii pozitive in afaceri Y Z Ventrell
Realizeaza-te pe deplin Y [% 1a$well
2incolo de varf Y ,ig ,iglar, etc
!n arta #otivationala e$ista #ai #ulte directii de dezvoltare personala in functie de gandirea
autorului .ceasta gandire este refle$ul unei anu#ita conceptii, despre viata si fericire
.ceste conceptii sunt de trei feluri( filosofice /#aterialiste si idealiste0, panteiste /influente
orientale0 si religioase /de sorginte neoprotestante0 .utorii se incadreaza in una din aceste
directii si de aici porneste si #anifestarea lor in viata
2e e$e#plu(
2onald +ru#p Y #aterialist
.nt>onA Robbins Y #aterialist
4apoleon Iill Y #aterialist
,ig ,iglar Y religios protestant
[% 1a$well Y religios protestant
2ale %arnegie Y religios protestant
2eppa9 %opra Y panteist, etc
%urentul de #otivatie si dezvoltare personala isi are originea in .#erica,de acolo provine,
ra#nificatiile lui facandu-se si#tite si in )uropa %ursurile de afaceri, 1B., cursurile de
psi>ologie aplicata, vanzari, pro#oveaza aceste ideiX, iar tinerii care lucreaza in diferite
societati co#erciale sau institutii de stat sunt influentati direct de aceste conceptii prin cursuri de
perfectionare
;are gindurile unui crestin ortodo$ sunt co#patibile cu gindurile propuse de autorii
#otivationali 7
!n literature #otivationala fara o i#agine buna de sine, o#ul nu este nici #otivat in bine si nici
nu are o atitudine corespunzatoare in viata Se #erge pe intarirea increderii in sine, in "udecata
proprie,o#ul avand in sine toate capacitatile de a reusi in viataX 4oi ne progra#a# viitorul,
sunte# profetii propriei noastre vieti %eea ce a# se#anat aceea si culege#, totul fiind
#ate#atic in viata +rebuie sa ne stapani# e#otiile si sa adopta# o atitudine de entuzias# in
viata !#portant este sa ave# o i#aginatie creatoare, autono#ie in alegerile noastre, sa gindi#
pozitiv ;#ul isi stabileste singur directia in viata, avand in sine toate calitatile de a reusi
.cest stil de viata este propus si de 2onald +ru#p in scrierile sale .ceasta conceptie de viata ne
arata suprao#ul zilelor noastre 2aca o#ul se poate descurca si singur, atunci 2u#nezeu nu isi
#ai are rostul .ceasta gindire, cauza-efect, este specifica antic>itatii lui Platon si .ristotel si din
ea rezulta ca noi ne pute# dezvolta personal independent de 2ivinitate sau c>iar o pute# ignora
%u# ra#ane atunci cu cuvantul L3ara de 1ine nu puteti face ni#icM, sau L%ine nu aduna cu
1ine risipesteM7 4oua, ro#anilor, ne trebuie o aprofundare a vietii Bisericii, pentru a avea un
filtru de discernere in aceasta privinta %e alege#7 ; dezvoltare personala alaturi de Iristos si
sfintii lui sau o dezvoltare personala fara 2u#nezeu Vrei sa stai alaturi de +ru#p intr-o lu#e
fara 2u#nezeu /!n cartea L6indeste bine si in stil #areM nu este scris nici #acar un singur
cuvant despre 2u#nezeu, deci )l lipseste din gindurile lui +ru#p0 sau alaturi de Iristos cu
pro#isiunea unei vieti fericite acu# si in vesnicie7
)cenicul cui vrei sa fii1
&a sfarsit va pun in atentie ur#atoarea proble#a(
%u# influenteaza religia fiecaruia, dezvoltarea si #otivatia lui personala7 Pute# acorda practica
ortodo$a cu stilul a#erican de viata7
Radu Rotaru
!estinul- ;ap isp9:itor al sl9biciunilor omene:ti.
Postat de #nimator, Marti /0 4ebruarie, /P+IM in Prima categorie
$estinul nu este o c,estiune de 0ans-, este o c,estiune
de alegere, nu este un lucru care trebuie a0teptat, este un lucru
care trebuie realizat. 2illiam 3ennings %r4an

*e este destinul1 #legere sau *ontinuitate1..(ar daca intr/adevar
traim ce ne/a fost scris in destin atunci ce vina avem pentru pacatele comise,
sau destinul e doar o scuza a comiterii acestora 5a pacatelor6 1
#braham 6incoln spunea+
"Majoritatea oamenilor sunt ferici;i dac9 <:i propun ei <n:i:i s9 fie ferici;i"