Drept constitutional

curs 8
Puterea de stat puterea organizatorica a unei societati de a exprima si realiza
vointa guvernantilor ca vointa obligatorie pentru intreaga societate. Ea nu poate exista
decat organizata sub forma unui aparat, autoritati, mecanisme.
In complexitatea ei, organizarea puterii statale difera nu numai in functie de
caracterul puterii de traditiile statului dar si de problemele care trebuie sa le rezolve in
cadrul societatii.
Prin urmare, vointa poporului exprimata prin lege nu este suma aritmetica a
indivizilor ei ci ea exprima interesele fundamentale ale categoriei guvernantilor.
Suveranitatea puterii de stat
Suveranitatea este un atribut exclusiv al puterii de stat care o face sa se
deosebeasca pe plan intern de orice alte puteri sociale iar pe plan extern de orice alte
puteri statale sau suprastatale. Prin suveranitate se intelege independenta unui stat fata de
alt stat.
Partidele politice
Art. 37 aliniat 1 al onstitutiei !omaniei proclama ca unul din aspectele
drepturilor si libertatilor fundamentale, posiblitatea cetatenilor de a se asocia in partide
politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.
In aplicarea acestei dispozitii constitutionale, a fost adoptata legea nr "7 din 1##$
care da o definitie clara si precisa partidelor politice.
In art. 1 se arata ca partidele politice sunt asociatii ale cetatenilor romani cu drept
de vot care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice,
indeplinind o misiune publica generata de onstitutie.
Ele sunt persoane %uridice de drept public. In activitatea lor partidele politice
promoveaza valorile si interesele nationale precum si pluralismul politic contribuind la
educarea politica a cetatenilor si incura%eaza participarea acestora la viata publica,
influenteaza formarea opiniei publice, formeaza cetateni capabili de a&si asuma
responsabilitati politice, participa cu candidati in alegeri, si unde este cazul la constituirea
autoritatilor publice, stimuleaza participarea cetatenilor la scrutin.
Scopul asocierii cetatenilor in partide politice
Scopurile pot fi urmatoarele'
& vointa de a exercita puterea(
& asigurarea binelui general(
& contributia la dezvoltarea progresului social&economic(
& medierea intre corpul electoral si parlamentar, etc.
privite ca unitati componente ale unui sistem unitar, partidul politic reprezinta un
factor fundamental care asigura coerenta regimului politic, constituirea organismelor de
conducere la nivel central si local.
Partidele politice in ultima instanta sunt cele care contribuie la mentinerea
stabilitatii politice si la pbiectivarea vointei politice si a intereselor generale ale poporului
si in masuri si instrumente generale si indeosebi in legislatie.
Aceasta stabilitate este facilitata si de circumscrierea luptei reale pentru putere a
partidelor din ec)ilibrul politic.
Functiile partidelor politice
In procesul de cucerire si exercitare a puterii, partidele politice indeplinesc e
functii'
1. functa electorala * consta in formularea unor programe sau platforme electorale,
propunerea de candidati, organizarea si conducerea campaniilor electorale,
formarea opiniilor, atragerea si mobilizarea suporturilor, supraveg)erea alegerilor,
analiza rezultatelor.
". functia de conducere&opozitie * este o functie rezultata din imbinarea a " functii
diferite, opuse exercitata de partidul de guvernamant si de partidul de opozitie.
ele doua functii se exercita in acelasi timp si fiecare partid se straduieste sa&I
conteste celuilalt prin confruntare politica desc)isa programul, metodele,
obiectivele politice, liderii, etc.
a. Partidul de guvernamant isi propune obiectivarea programului sau de
guvernare in norme %uridice sau decizii politice si asigurarea realizarii
acestora.
b. Partidul de opozitie are la dispozitie instrumente si forme ale activitatii
parlamentare eficiente pentru a se opune initiativelor legislative ale
+uvernului aflat la putere si totodata pentru a face prin grupul sau
parlamentar propuneri legislative in concordanta cu programul sau politic.
Partidul de opozitie beneficiaza de toate celelalte forme ale luptei politice
din opozitie si anume' presa, simpozioane, adunari publice, motiuni de
cenzuda, etc.
3. functia de selectare si imbinare * a intereselor unei colectivitati cat mai largi, a
valorilor nationale si for%area lor intr&o forta politica unitara capabila sa domine
sau sa determine fizionomia institutiilor de guvernare insesi. Intre trei functii
ma%ore are partidului politic nu se poate face o departa%are neta putand fi
exercitate practic concomitent. ,rganizarea interna a partidelor este in general
flexibila, structurile ierar)izate fiind vizibile indeosebi la nivel local. -iata
partidelor politice de altfel se desfasoara la nivel ierar)ic de baza, in varful
ierar)iei actionand aproape exclusiv in campaniile electorale. in cadrul partidelor
politice, exista anumite fractiuni. Stiinta dreptului constitutional analizeaza
fenomenul partidisnului din trei perspective si anume' mono sau pluripartidist a
structurii interne a partidelor politice, a gradului de integrare a unui partid in
societate.
Tipuri de partide politice
.e la construirea primelor partide politice s&au prefigurat principalele tipuri de
partide politice'
& partide avand o organizare electorala si parlamentara(
& partide constituite in afara sistemului electoral si mecanismului parlamentar
/oate partidele isi propun cucerirea, conservarea sau influentarea puterii. Alte
tipuri de partide politice specifice celor doua forme de democratie guvernata si
democratia guvernanta sunt partide de cadre si partide de masa.
Partidul de cadru este un partid al notabilitatilor prin intermediu carora se
incearca stapanirea si orientarea electoratului. Este un partid descentralizat, slab
organizat, fara o ideologie proprie. 0asterea si dezvoltarea unor astfel de partide se
situeaza la inceputurile democratiei si ale sufragiului care isi propune sa&si concilieze si
sa organizeze diversitatea de interese.
Partidul de masa este un partid de recrutare masiva de cercetare cu program
ideologic, este un partid centralizat, rigid, cu o disciplina ferma. Astfel de partide au fost
constituite dupa modelul socialist german sau cel englez apoi modelul comunist si
modelul fascist. Partidul fascist adauga la trasaturile de tip militar cultul fortei si al
violentei. Partidul de masa este un partid de masa, este structurat si organizat si
coaguleaza in %urul sau o multitudine de organizatii sindicale ale tinuturilor, etc.
1unctionarea manifesta a unui astfel de partid este de a face revolutia proletara
posibila.
.upa 1#23 au aparut si dezvoltat noi tipuri de partide atat in tarile in curs de
dezvoltare cat si in cele superdezvoltate care fara a le inlatura pe cele traditionale au in
vedere masivele rezervoare de alegatori.
Sistemul de partide politice Clasificarea
Prin sistemul de partide politice se intelege configuratia formata dintr&un
ansamblu de elemente independente rezultand din numarul si dimensiunea partidelor
politice existente.
lasificarea sistemului de partide porneste de la numarul partidelor si consta in
impartirea acestora in sisteme monopartide, bipartide si multipartide. Sub aspectul
sistemelor distingem'
a. monopartidismul
b. bipartidismul
c. pluripartidismul
Monopartidismul
Se concretizeaza prin existenta unui singur partid care polarizeaza toate celelate
forte politice si sociale care de regula personifica puterea, o individualizeaza. a premize
%ustificative sunt invocate cerinte integrarii nationale, transformarea unicului partid in
centrul intregii societati, cerinta mobilizarii energiilor pentru modernizarea economica si
sociala, realizarea omogenizarii sociale a partidelor unice, etc.
Sistemul politic cu un singur partid sau cu un partid domunant este unui artificial,
asa&zis unanim, omogen. Acesta are avanta%ul ca asigura stabilitatea guvernamentala dar
are si multe dezavanta%e deoarece ec)ipa executiva guvernand fara concurenta,
guverneaza si fara talent.
Partidele de opozitie a%ung sa fie simple grupuride interese, partidul dominant
devine multifunctional iar regimul politic se degenereaza in totalitarism.
Se intalneste in perioada de criza ale societatii cand fortele conservatoare adopta o
conducere dictatoriala. In acest sens sunt cunoscute situatiile din Italia, +ermania si alte
tari. Partidul unic este partid de guvernamant si stabileste strategia politica de conducere
statala., determina modul de constituire, organizare si functionare ale organismelor prin
care exercita puterea.
In sistemul constitutional din !omania socialista in art. "7 din legea fundamentala
era recunoscut dreptul de asociere in organizatiile sindicale de tineret, de femei, social
culturale, sportive, asociatiile stiintifice.
.e altfel onstitutia in art. "$ proclama rolul conducator in societate al partidului
comunist.
.upa al II&lea razboi mondial sistemul partidului unic a cunoscut o raspandire
considerabila in Europa entrala si de Est.
.upa 1#$3 sistemul partid unic se raspandeste in Africa, Asia si in )ina datorita
spri%inului militar si politic al fostei 4!SS dat tinuturilor statale independente. /oate
statele care au optat pentru sistemul monopartidist au incercat sa contureze din punct de
vedere politic trasaturi pozitive ale acestuia, recurgand deseori la evidentierea unor vicii
de functionare ale sistemului pluripartidist occidental.
,ptiunea pentru partid unic nu a fost un act politic liber si democratic pentru tarile
Europei centrale si de est ci impusa de puterea sovietica si infaptuita pe fondul luptei de
clasa al lic)idarii.
5ic)idarea burg)eziei ale partidelor politice a insemna lic)idarea valorilor
democratice
Bipartidismul
Poate fi numeric in sensul ca predomina numai doua partide. Efectul acestui
sistem il constituie alternanta de putere c)iar daca ea se produce la intervale mai mari.
Acest sistem gasim in Anglia, 0orvegia, S4A, anada, Australia6.
4neori intre programele celor doua partide care se succed la putere nu exista
deosebiri esentiale asa incat alternanta nu semnifica sc)imbari calitative )otaratoare.
Asemenea partide sunt numai de partide de gestiune.
Acest sistem'
& garanteaza stabilitatea parlamentara, inlesneste electoratului alegerea directa a
guvernantilor. 1iecare din cele doua partide pentru respectarea alternantei trebuie
sa dea asigurari ca odata a%unsa la putere nu va sc)imba sistemul politic(
& poate fi rigid cum este sistemul britanic cand seful +uvernului adica liderul
partidului ma%oritar este sigur de fidelitatea membrilor sau sau simplu cum este
sistemul american cand cele doua partide nu impun celor alesi nici o disciplina de
vot(
& sistemul in care exista mai mult de doua partide favorizeaza dispune electorale
intre partide obligandu&le la permanenta adoptare a programului politic la
cerintele sociale ale electoratului la un effort permanent pentru a&si spori
credibilitatea. Pe de alta parte cetatenii au posibilitatea de a alege cel mai bun
partid. In situatia in care exista mici si mi%locii avand o forta apropiata dar
insuficient de mare ca sa permita o prezenta corespunzatoare in parlament,
existand riscul unei instabilitati pentru ca nici unul nu poate sa formuleze un
+uvern. Inca din perioada campaniei electorale, partidele se coalizeaza formand
in caz de victorie in alegeri +uvern de coalitie. oalitia guvernamentala este o
solitie pentru prevenirea sau inlaturarea unei instabilitati politice, pe parcurs ea
putand deveni o sursa de conflicte intre membrii coalitiei(
Pluripartidismul
Inlesneste o mai mare distribuire a opiniilor publice dar are mai multe nea%unsuri'
alegatorul nu&si alege deputatul si partidul, favorizeaza si reclama constituirea coalitiilor.
oalitiile sunt efemere dar PA47A coalitiilor determina insstabilitatea
guvernamentala.