Sunteți pe pagina 1din 6

2004-2005. Conf. dr. M. Artino. Catedra de Fiziologie.

UMF Carol Davila Bucuresti



Transportul sanguin al gazelor respiratorii

I. Transportul O2
- in sange O2 a) dizolvat 0,3 ml/100ml
b) combinat cu Hb dependent de pres. partiala a O2
a) Coeficientul de solubilitate a O2 ( ) =0,023
0,023 x 100 x 100 = 0,3 ml
760

0,023 x 40 x 100 = 0,11 ml
760
b) Puterea de oxigenare (P.O.) a Hb. = 1,39 mlO2
la fumatori 1,20 1,25 mlO2 ( datorita CO)
Capacitatea de oxigenare (CO) a Hb. = 15 x P.O.= 20,85
Co = 20,1 20,8 prin formarea de met Hb si HbCO
Saturatia in O2 a Hb 95-97% in sangele atrial si 75% in sangele venos
- la saturatie de 97% - 19,8 ml din care 19,5ml legat de Hb si 0,3 ml dizolvat
- la saturatie de 75% - 15,3 ml din care 15,2 ml legat de Hb si 0,1ml liber
- diferenta arterio-venoasa (D.A.V.) 4,5 mlO2
Coeficientul de utilizare a O2 (C.U.O) = 4,5 = 0,22 0,25 (consum tisular)
19,5
Afinitatea Hb. pentru O2 (curba disociere C.D.O). (Barcrof)
C.D.O Influentata de:
1. pH-ul eritrocitar ( efect Bohr)
2. temperatura
3. concentratia de CO2
4. 2,3 D.P.G.
1. Rolul fiziologic al efectului Bohr : favorizeaza eliberarea de O2, datorita acumularii de metaboliti acizi (
CO3H2, acid lactic) si tamponarea H+
Deplasarea spre dreapta a C.D.O
- concentratie crescuta de H+
- CO2 crescut
- Temperatura crescuta
- D.G.P crescut

II.Transportul CO2
1) dizolvat 8%
2) bicarbonati 80 85 %
3) legat de Hb 5 10 %

1) la 46 mmHg 2,75 ml%
- la 40 mmHg 2,5 ml
Coeficient de solubilitate () = 0,48
2-3 )- sinteza de carbamati si bicarbonati in functie de desaturarea Hb- efect Haldane
- scaderea capacitatii Hb de a transporta CO2 dispar carbamatii oxilabili
Formele de carbamati :
- independente de p.p a CO2
- dependente de efectul Haldnne
- dependente direct de pH ( cresterea pH-ului creste legarea CO2 de Hb. in carbamati)
2004-2005. Conf. dr. M. Artino. Catedra de Fiziologie. UMF Carol Davila Bucuresti

- fenomenul de membrana Hamburger (la nivel tisular si la nivel pulmonar) (vezi schemele)

Plachetele sanguine

200 400.000/mm3 elemente anucleate cu o zona centrala granulata ( granulomer) si o zona periferica clara (
hialomer)
Contin in citoplasma actina , miozina si trombostenina
- reziduri ale R.E si aparatului golgi care sintetizeaza enzime si Ca++
- mitocondria si sisteme enzimatice capabile a forma ATP,ADP
- sisteme enzimatice ce sintetizeaza prostaglandine
- o proteina factor stabilizator al fibrinei
- factor de crestere (G.F)
Pe suprafata plachetelor glicoproteine care asigura aderarea la endoteliul normal
Contin fosfolipide care contribuie la geneza tromboplastinei active endogene
Durata medie de viata 8 -12 zile, distruse in splina si ficat de catre macrofage
Rolul plachetelor in : cei 3 timpi ai hemostazei
- mentinerea integritatii vasculare
- mentinerea permeabilitatii capilare cu ionii de Ca
- refacerea peretilor lezati
In hemostaza spontana fiziologica: timpul vascular plachetar care duce la formarea trombusului
alb ( 1-3 minute) se desfasoara in mai multe etape:
a) aderarea plachetelor la fibrele de colagen
b) reactii de eliberare
c) agregarea reversibila
d) agregarea ireversibila ( metamorfoza vascoasa) cu reactia dopului plachetar. Prin acest proces se
elibereaza factori ce intervin in procesul de coagulare ( timpul II al hemostazei) - F3P
- In timpul al III lea al hemostazei are loc retractia cheagului, serul este expulzat
- Pe suprafata plachetelor antiplasmine ce reprezinta elementul primordial al echilibrului fluido-
coagulant (E.F.C)
Anomaliile placutelor sanguine afecteaza numarul:
scaderea trombocitopenii
- cresterea trombocitoze, trombocitemiile
- calitatea functionala
Trombopoieza incepe cu diferentierea celulei stem pluripotenta spre seria megacariocitara
( dureaza 8 10 zile)
Reglarea trombopoezei:
- trombopenia stimuleaza productia de plachete
- factor umoral trombopoetina
- un factor inhibitor de origine splenica
- vasele pulmonare sediul unor procese de trombopoeza intravasculara accesorie
Membrana plachetelor glicoproteine cu functie de receptori sensibili la substante biologic active, la factori
ai coagularii ( factorul v.Willebrand), la produsi metabolici (ADP) la hormoni tisulari (prostaglandine); -
sediul mesagerului secund adenilciclaza 3 5 AMPc
Factori plachetari (F.P)
FP1 proteina identica cu fact.V al coagularii
FP2 proteina stimulatoare a actiunii trombinei
FP3 fosfolipid implicat in generarea tromboplastinei endogene
FP4 mucopolizaharid cu actiune antiheparinica
FP5 - proteina asemanatoare fibrinogenului
2004-2005. Conf. dr. M. Artino. Catedra de Fiziologie. UMF Carol Davila Bucuresti

FP6 - antiproteaza cu actiune antitrombinica
FP9 factor cu actiune identica cu fact XIII (F.SF)
FP10 serotonina
FP11 ADP
Hemostaza
- ansamblu fiziologic care asigura oprirea sangerarii survenita in urma lezarii vaselor mici sau mijlocii.
Cuprinde 3 faze:
I hemostaza primara (timpul vasculo-plachetar cu participarea factorilor vasculari si plachetari)
II coagularea sangelui formarea cheagului de fibrina
III timpul trombodinamic liza cheagului si repermeabilizarea vasului obsturat cu reluarea circulatiei
I Timpul vasculo-plachetar
A. Factorii vasculari 1. vasoconstrictie reflexa
- umoral prin interventia subst.vasoconstrictoare
eliberate din plachetele acumulate la nivelul leziuni
2. modificarea celulelor endoteliale- umflarea colagenului endotelial si
secretarea unei glicoproteine denumita factor Willebrand agregarea plachetelor
B.Factori plachetari asigura formarea trombosului alb in 1- 3min.
Un rol in perioada de agregare plachetara ireversibila il au si prostaglandinele ( plachetele initiaza sinteza
acidului arahidonic, precursorul prostaglandinelor)
Tromboxanul A2 produs al metabolismului plachetar format ca urmare a adeziunii si agregarii plachetare,
care in urma contactului acestora cu colagenul ce activeaza o fosfolipaza care elibereaza din fosfolipidele
membrane ale plachetelor acidul hialuronic
Tromboxanul A2 este o substanta cu actiune vasoconstrictoare si proagreganta
II. Timpul plasmatic sau de coagulare cu participarea factorilor - plasmatici
- plachetari
- tisulari
Factorii coagularii : I fibrinogen
II protrombina
III tromboplastina tisulara (factor tisular)
IV ioni de Ca
V proaccelerina
VI f.V. activat anulat
VII proconvertina factor stabil
VIII fact. antihemofilic A- (G.H.A) -
IX fact.Christmas (P.T.C) factor antihemofilic B
X factor Stuart Power
XI factor Rosenthal - (P.T.A) factor antihemofilic C
XII factor Hageman factor de contact; factor antihemofilic D
XIII factor stabilizator al fibrinei ( F.S.F) factor Laki Lorand
- Prekalikreina factor Fletcher
- H.M.W.K factor Fitzgerald
- Proteina C, Proteina S- cofactor
I. Fibrinogenul din dimer sub actiune proteozica a trombinei devine monomer, sintetizat in ficat
II.Protrombina sintetizata in ficat in prezenta vitaminei K si trece in trombina in prezenta tromboplastinei
active si a Ca++
Trombina roluri:
- stimuleaza agregarea plachetara si secretia de tromboxan A2
- activeaza proteolitic fact.V,VIII, XIII si proteina C
- activeaza complementul
2004-2005. Conf. dr. M. Artino. Catedra de Fiziologie. UMF Carol Davila Bucuresti

- are rol trofic asupra peretelui muscular
III.Tromboplastina activa defineste factorii care actioneaza direct asupra protrombinei. Acesta
necesita interactiunea factorilor plasmatici cu substantele eliberate de plachete (care formeaza sistemul
activator intrinsec) sau a factorilor plasmatici cu factorii tisulari ( care formeaza sistemul activator
extrinsec)
Sistemul intrinsec presupune interventia L.P. din plachete (FP3) si a factorilor XII, XI, X, IX, VIII,
V, Ca++
Sistemul extrinsec presupune interventia LP eliberate din tesuturi si factorii VII, X, V, Ca++
Factorii V XII procoagulanti, deficitul unuia din factori duce la intarzierea formarii trombinei din
protrombina, in prezenta Ca++
Factorul VIII - antihemofilic A
Este un agregat molecular alcatuit din 3 componente proteice codificate de gene diferite de pe
cromozomi diferiti. Cromozomii din endoteliu vascular prezinta gene pentru fact. VIII cu mare putere
antigenica VIII Ag
- pentru factorul VIII von Willebrand
In ficat gene active pentru factorul VIII C ( factorul coagulant propriu-zis) aflat pe cromozomul X
se transmite recesiv la B. Deficitul de factor VIII C hemofilia de tip A
Deficitul de factor von Willebrand tulburari de hemostaza, plachetele nu adera ( lipseste fie
receptorul plachetar pentru V.Willebrand sau chiar acest factor)
Factorul XI sintetizat in ficat in prezenta vitaminei K, poate initia coagularea prinmecanismul
intrinsic
Factorul XII initiaza coagularea prin mecanismul intrinsic, dar initiaza si alte reactii proteolitice (
activarea plasmogenului la plasmina, activarea sistemului kininoformator, activarea complementului)
(vezi figura) lipsa pseudohemofilia D
Factorul XIII (fibrinoligaze)- intervine in consolidarea cheagului fromat ( formarea unor legaturi
incrucisate intre filamentele de fibrina prin proces de transpeptidare)
Vitamina K - rol in coagulare indirect, fiind necesara pentru sinteza factorilor II,VII,IX,X,XI. Deficit
de vitamina K tulburari de coagulare, manifestata prin hemoragii
Coagularea se realizeaza in 3 etape ( Moravitz 1905) :
- I. generarea tromboplastinei active ( activatorului protrombinic)
- II. generarea trombinei (trombinformarea)
- III.generarea fibrinei (fibrinformarea)
Proteina C ca zimogen in plasma, dependent de vitamina K, este activata de trombina, iar odata activata
P.C.a - cu efect proteolitic asupra factorului V si VIII activitati, pe care ii inactiveaza.
Deficitul genetic de proteina C si implicit defectul de inactivare a fact.V si VIII evolueaza cu fenomene
trombotice. Proteina S este cofactor al P.C activata in procesul de inactivare a factorului V si VIII. Provine
din ficat, din plachete si celulele endoteliului vascular.
Trombomodulina in prezenta Ca++ leaga trombina crescand eficienta acesteia in procesul de activare a
proteinei C. Proteina C activata creste, activitatea fibrinolitica ( prin neutralizarea activitatii inhibitorii a PA
I ( inhibitor al activatorului plasminogenului)
Coagularea prin mecanismul intrinsec porneste de la activarea factorului XII si de aici activarea in cascada
a urmatorilor factori ( vezi schema)
Coagularea prin mecanismul extrinsec porneste de la factorul VII ( vezi schema)
Factorii anticoagulanti exogeni
- frigul
- factori mecanici contactul cu suprafetele rugoase
- fixarea Ca++ ( pe citrati, oxalati, EDTA)
- veninuri de serpi (cobra, etc) contin un anticoagulant cu actiune antitromboplastinica
- dicumarolul antivitamina K
2004-2005. Conf. dr. M. Artino. Catedra de Fiziologie. UMF Carol Davila Bucuresti

Inhibitorii coagularii
1. naturali heparina impiedica formarea trombinei ( actiunea ei anticoagulanta prin inhibarea
factorului XII, XI,IX)
- antitrombinele I, II, III (normal progresiva)
- anti XI- a
- 2 M inhiba trombina si plasmina
- Inhibitorul C, esterazei
2. artificiali dicumarolul ( antivitamina K)
Teste de explorare a hemostazei
I. Timpul vasculo-plachetar
1. TS = 2-4 minute (t. Duke)
2. teste de fragilitate capilara testul garoului Rumpel-Leede
3. Explorarea plachetelor cantitativ (numar)
- morfologic (examenul frotiului de sange)
- functional adezivitate
- agregabilitate ( indusa de ADP sau colagen)
- disponibilitatea de F3P - timpul de cefalina
- retractibilitatea testul retractiei cheagului
II. Coagularea
Explorarea globala T.C (Lee White) pe lama 6 8 min.
- in eprubeta 8 -12 min
- timpul Howell 60 -120 sec (permite difeentierea diferitelor tipuri de hemofilie si
decelarea prezentei de anticoagulanti circulanti)
- timpul de tromboplastina partiala ( T.C + adaus de cefalina F3P) 50 -90 sec.
Faza I formarea tromboplastinei (pe cale intrinseca) timpul consumului de protrombina50sec.
Faza II - formarea trombinei (pe cale extrinseca) calea comuna FVII, X, V, II, complexul
protrombinic
Timpul Quick timpul de protrombina 13 15 sec. (exploreaza calea extrinseca fact.VII,
X, V, II si I)
F. II
F. VII + X
F. VIII
Faza a III-a - dozarea fibrinogenului
- timpul de trombina TC a plasmei dupa adaos de trombina (20 -30 sec.)
III. Timpul trombodinamic al hemostazei cuprinde :
1. Sinereza proces nespecific
2. Retractia cheagului
3. Liza cheagului
1. Retractia cheagului - depinde de factorii sanguini: - numarul si calitatea plachetelor si
eritrocitelor
- de concentratia plasmatica a fibrinogenului
- si de factori de mediu : pH, temperatura,
glicemie,etc.
Favorizeaza hemostaza prin aproprierea peretilor vasculari micsorand lumenul vasului, cheagul devine
mai compact si isi creste rezistenta

2. Fibrinoliza
- sub actiunea plasminei ( ca precursor plasminogen)
Activatorii plasminogenului din surse :
2004-2005. Conf. dr. M. Artino. Catedra de Fiziologie. UMF Carol Davila Bucuresti

a) tisulare
b) plasmatice care realizeaza doua sisteme de activare : 1. sistemul extrinsec
2. sistemul intrinsec
1.Sistemul extrinsec asigurat de activatorul tisular endotelial si de urokinaza
2. Sistemul intrinsec presupune factori plasmatici fact. XII de contact
Activatorul tisular - (t. PA) prezent in aparatul lizozonal al majoritatii celulelor (in cantitati mari in uter,
plaman, prostata, etc.)
Activatorul endotelial produs de celulele endoteliale la nivelul venulelor mici
Urokinaza produs de epiteliul cailor urinare
Factorul XII al coagularii activeaza plasminogenul prin intermediul sistemului prekalikreina kalikreina pe
care il activeaza, kalikreina la randul sau stimuleaza activarea plasminogenului la plasmina
In conditii fiziologice principala sursa de activatori este endoteliul vascular
Liza fibrinei se desfasoara in etape care elibereaza treptat fragmente peptidice ( produsi fagocitati de
macrofage)
O parte din PDF au actiuni inhibitoare asupra hemostazei ( prin efect anticoagulant asupra plachetelor ; fie
prin inhibitia formarii fibrinei). Fragmentele mari au actiuni anticoagulante intense
Inhibitorii fibrinolizei :
a) ai plasminei
b) ai activatorilor plasminogenului
a) 2 antiplasmina
2 M (macroglobulina)
- inhibitorul fractiuni C1 a complementului
- antitrombina III
b) de origine tisulara:
- inhibitorul produs de placenta
- fact.XIII F.S.F are un rol particular antifibrinolitic
In conditii fiziologice fibrinoliza mecanism corector tardiv, care urmeaza dupa coagulare
In stari patologice prin exces de activatori, prin deficit de inhibitori fibrinoliza exagerata ( in morti
subite)
Reglarea fibrinolizei - prin centrii nervosi diencefalici hipotalamici
- Sensibiliatatea mec. fibrinolitic la modificari ale mediului ambiant ( hipetermie, hipoxie hipolara,
adaptare la hipokinezie,etc)
- Sistemul simpato adrenal responsabil pentru stimularea receptorilor duce la eliberarea de
activatori ai plasminogenului
- Interventia sistemului endocrin (adrenalina eliberarea de activatori, vasopresina, glucocorticoizii,
etc)
In conditii patologice sistemul fibrinolitic poate fi stimulat prin activarea unor mecanisme ale
reactiei de aparare ( fractiuni active ale complementului, proteaze secretate de P.M.N, activarea
sistemului kininoformator)
Explorarea fibrinolizei
- Timpul de liza a cheagului de sange (T.L.C.S) cu valoare mai mare de 24 ore
- Timpul de liza a cheagului englobulinic (T.L.E) normal -3 ore