Sunteți pe pagina 1din 89

Curs 13

Tratamentul in psihiatrie


Tratamentul farmacologic
Tratamentul psihoterapeutic

=medicamente psihotrope medicamente care actioneaza
asupra SNC
- clasificare:
- psiholeptice cu actiune inhibitorie asupra SNC

1.Hipnotice

2.Sedative

3.Neuroleptice
- psihoanaleptice cu actiune stimulenta asupra SNC
1.Antidepresive
2,amfetamin
- timostabilizatoare-stabilizatoare ale dispozitiei
- inhibitori ai colinesterazei






Tratamentul farmacologic
Psiholepticele =psihotrope cu actiune (-) asupra SNC

Clasificare:
1. Hipnotice
2. Sedative
3. Neuroleptice


Definitie: medicamente folosite cu rol de inducere si mentinere a somnului
Clasificare:
I-Hipnotice barbiturice
II-Hipnotice nebarbiturice
Hipnoticele barbiturice-B-
Actiune farmacologica
- actioneaza prin stimularea receptorilor GABA-ergici
( acidul gamma amino butiric
neurotransmitar cu efect inhibitor)
-Barbituricele - sunt bine absorbite dupa administrarea orala.
- se leaga in c%mare, de proteinele plasmatice dar
liposolubilitatea variaz.
- se metabolizate in ficat metaboliti inactivi
- se excret prin rinichi.
- au T de la 1 la 120 de ore.
- pot determina, inductia enzimelor hepatice (cicromului P450),
- reduc-nivelul de barbituric i
- orice alte medicamente- administrate concomitent si
- care se metabolizeaza in
ficat.
HIPNOTICE
Mecanismul de aciune
- implic receptorul acid -aminobutiric (GABA) care
este si receptorul "benzodiazepinele.

Actiune farmacodinamica:
1. Sedative (doze mici);
2. Hipnotice (doze mari);
3. Narcotice: Tiopental (i.v.);
4. Anticonvulsivante: Fenobarbital;
5. Inductor enzimatic: Fenobarbital.


BARBITURICE T (ore) Debutul (min) Durata (ore)
durata scurta
de actiune:
3-4 ore
inductoare ale
somnului
Pentobarbital 15 50 10 - 15 3 - 4
Secobarbital 15-40 10-15 3 - 4
durata medie
actiune
6-8ore
mentinerea
somnului
barbital 35 - 50 45 - 60 6 - 8
Aprobarbital 14 - 34 45 - 60 6 - 8
durata lunga
de actiune
10-12ore
mentinerea
somnului
Phenobarbital
80 - 120

60

10 - 12
Amobarbital 10 - 40 60 10 - 12
Indicatii terapeutice.
-stari de hiperexcitabilitate, tireoxicoza;
Barbituricele se folosesc din ce in ce mai putin pentru efectul hipnotic
-insomnii: - Ciclobarbitalul
- Fenobarbitalul
- Barbiturice reduc latenata de adormire i numrul de treziri in timpul somnului,
desi toleranta la aceste efecte, n general, se dezvolt n decurs de 2 sptmni.
-nacoliza
Amobarbital (Amytal) a fost folosit istoric ca un ajutor de diagnostic ntr-un numr
de condiii clinice, inclusiv reacii de conversie, catatonia, stupoare isteric, i
muenie inexplicabil, i s se diferenieze stupoare de depresie, schizofrenie, si
leziuni structurale ale creierului.
Interviul cu Amytal este realizat prin plasarea pacientului ntr-o poziie nclinat i
administrarea amobarbital intravenos, 50 mg de un minut. Perfuzia este continuat
pn se obtine nistagmus lateral este sau somnolen care se observ, de obicei
la 75 la 150 mg. Ca urmare a acestei, 25 la 50 mg pot fi administrate la fiecare 5
minute pentru a menine narcoz. Pacientul ar trebui s li se permit s se
odihneasc timp de 15 la 30 de minute dup interviu nainte de a ncerca sa se
plimbe
- epilepsie: - Fenobarbitalul


Principii de administrare:
- Barbiturice ncep s acioneze n decurs de 1 pn la 2 ore de
la administrare.
- Barbituricele cu timpi de njumtire ntre 15 - la 40 de ore
sunt de preferat, deoarece cele cuT mari tind s se acumuleze
n organism.
- doza minima eficace; tratamentul ar trebui s nceap cu doze
mici, care sunt mrite pentru a obine un efect clinic
- administrare intermitenta;
- durata administrarii: maximum 4 saptamani;
- nu se intrerupe brusc tratamentul:
risc de revenire (rebound-ul) insomniei.

Efecte adverse:
- agitatie psihomorie (la batrani);
- Unele efecte adverse ale barbiturice sunt similare cu cele ale BZD, inclusiv
disforie paradoxal, hiperactivitate, i dezorganizare cognitiv.
- indicele terapeutic sczut al barbiturice comparative cu BZD.
- risc de -obisnuinta si dependenta; dependenta apare dupa cateva luni de
administrare zilnica
(ex Fenobarbital 3 luni )
- intoxicatia acuta (supradozaj).cu barbiturice se manifest prin
confuzie, somnolen, iritabilitate, hiporeflexie sau areflexie,
ataxie, nistagmus
Tratamentul inxicatiei acute:
- spalatura gastrica;
- Maninil, solutii alcalinizante (perfuzie i.v.);
- respiratie asistata.
-Simptomele de abstinenta cu barbiturice sunt similare, dar mai
pronunat dect, cele de abstinenta benzodiazepinele.

Pruden in administrarea barbituricelor
- la pacienii cu antecedente
- de abuz de substante,
- depresie, diabet zaharat,
- insuficien hepatic, boal renal, anemie sever,
- durere, hipertiroidism, sau hipoadrenalism.
-potentarea deprimarii respiratorii. la administrate altor
medicamente ale (SNC), (inclusiv NL.AD)
-altor medicamente care sunt metabolizate in ficat, n special
cele cardiace i anticonvulsivante.
Contraindicatiile Barbituricelor:
- porfirie;
- insuficienta respiratorie severa;
- soferi;
- sindrom depresiv;
- sarcina,alaptare

II-Hipnotice nebarbiturice
Sunt heterogene din punct de vedere chimic
-Hipnotice - A-benzodiazepinice - Nitrazepam,
-Flunitrazepam-Rohipnol,
-Midazolam Dormicum si
- B-non BZD - Zolpidem Stilnox
-Zopiclona Imovane
-Alte substante (ex Glutetimid, Cloralhidratul,)
- Hipnoticele mai noi (Dormicum, Stilnox, Imovane) nu modifica
semnificativ raportul somn REM / somn lent
-atentie! hipnoticele nebarbiturice dau dependenta la
administrare repetata in general cele benzodiazepinice determina
mai rapid dependenta decat cele nebenzodiazepinice
Actiune farmacodinamica:
- anxiolitica
- sedativa-hipnotica;
- miorelaxanta;
- anticonvulsivanta.

Zolpidem si Zopiclona
Risc de dependen redus
Efect scurt: 7 ore
Trezire nocturn dup ncetarea efectului
Zolpidem=Stilnox-:10 mg/zi
Absorbie redus de alimente
atinge un peak c%plasmatica intr-o 1ora
Sertralina poate crete concentraia plasmatic a zolpidemului
T1/2: 2,5h
Zopiclone= Imovane :7,5 mg/zi
Fluvoxamina poate crete concentraia plasmatic a zopiclonei
T1/2: 3,5-6,5h
daca este luat in timpul mesei este intarziata atingerea peak-ului plasmatic cu
o ora
Supradozaj cu potenial fatal
Efecte adverse:
- Zopiclona: gust amar si metalic;
-toleranta si dependenta, nesemnificative.
Administrare: 1 cpr seara - insomnie anxioasa
Toate hipnoticele nebarbiturice dau dependenta la administrare repetata
in general cele benzodiazepinice determina mai rapid dependenta decat cele
nebenzodiazepinice

= si anxiolitice sau tranchilizante minore

Se clasifica dupa structura chimica in
a. Sedative benzodiazepinice
b. Sedative nebenzodiazepinice


Sedative
BZD-actioneaza asupra receptorilor benzodiazepinici, care, la rndul lor ,
moduleaza activitatea receptorul ui -aminobutiric (GABA) A
Receptorul GABAA este compus din 5 subuniti
- 2 subuniti ( care se leag de GABA)
- 2 subuniti (la care se lega barbiturice)
-1 subunitate (la care se lega benzodiazepine)
Receptorii benzodiazepinici sunt de
- tip 1 - 1-implicati in medierea somnului
- tip 2 - 2-implicati in cognitive,memorie, controlul motor
-Teoretic agonisti BZD (-ex :quazepam,halazapam )
afecteaza numai recept. BZD 1- care au putine ef.sec.cognitive
- Antagonist al receptorilor benzodiazepinele -Flumazenil (Romazicon),
- este utilizat pentru a inversa actiunea de sedare a BZD i
- este folosit n ngrijire de urgen la supradozare de BZD
a. Sedative benzodiazepinice
Mecanismul de actiune al BZD
- BZD actioneaza asupra unor
- receptori ai GABAA care sunt
structuri complexe ce au in mijloc
un canal pentru Cl;
- prin stimul. acestor recept.
- Cl ajunge in interiorul celulei,
- prod.hiperpolarizare si inhibitie.
-Astfel se produce somnul.
- BZD cresc probabilitatea ca
aceste canale sa fie deschise.
- BZD sunt superioare ca
hipnotice pentru ca produc un
somn mai apropiat de cel
fiziologic, in comparatie cu
barbituricele.


- BZD i metaboliii lor activi se leag de proteinele plasmatice,in proportie 70 - 99 %
- msura in care BZD se leaga de proteine det.lipipo-solubilitatea BZD
- lipo- solubilitatea BZD det. distribuia, debut, i ncetarea aciunii dup o doz unic de BZD
- toate BZD sunt complet absorbite nemodificate din tractul gastro-intestinal (GI)
cu excepia clorazepate
- Preparate cu lipo-solubilitate mare , cum ar fi diazepamul ,alprazolam , midazolam,
- sunt absorbite rapid din tractul gastro-intestinale (GI) dupa o singura doza
- se distribuie rapid la creier
- traverseaz rapid barierea HE
- lorazepam, care este mai puin liposolubil dect diazepam,,
- are un debut mai lent al aciunii dup o singur doz, deoarece medicamentul este
absorbit si intra in creier mai lent.
- durata de aciune dup o singur doz este mai lunga, deoarece este nevoie de mai mult
timp pt.ca lorazepam s prseasc creier
adica diazepamul are absorbie oral rapid
lorazepam are absorbie im rapid
Farmacocinetica:
Cu metabolii activi: diazepam, chlordiazepoxid , flurazepam

- Cele mai multe BZD sunt oxidate la primul pasaj hepatic de citocromului P450
(CYP)
3A4 i CYP 2C19, de multe ori la metabolii activi
- Aceti metabolii pot fi apoi hidroxilai la un alt metabolit activ.
- ex
- diazepamul este oxidat la desmethyldiazepam, care, la rndul su, este
hidroxilat si se produce oxazepam metabolit activ
- Un numr de BZD (de ex, diazepam, chlordiazepoxide) au acelai metabolitul activ
(desmethyldiazepam), care are un T >120 de ore.
- Flurazepam (Dalmane), are un T scurt,ce are un metabolit activ
(desalkylflurazepam)ce are un Tmai mare de 100 de
ore.
Aceste produse intermediare active sunt supuse glucuronidarii la metabolii inactivi.
In concluzie durata de aciune a unei BZD, poate s nu corespund perioada de
njumtire a medicamentului ,, printe

Metabolismul BZD : - Cu metabolii activi:
- Fr metabolii activi:



- Fr metabolii activi:


Lorazepam, Clonazepam, Bromazepam, Oxazepam,
Nitrazepam, Temazepam
Combinarea lipo- solubilitatii, potentei, i timp de
njumtire (v.fig. ) prezice
- debutul i durata de aciune n situaii clinice,
- frecvena optim de administrare a
drogurilor.
- BZD, care au lipo-solubilitatea i potena mare i
au un T scurt
- au un debut rapid,
- durat scurt de aciune i
- produce sevraj mai intense i mai abrupte
la ntreruperea tratament.
Ex: midazolam util n practic, anestezic, dar
inpracticabil pentru tratament cronic.
Alprazolam, creduce rapid, anxietatea dar pot
produce sevraj la interdose deoarece paraseste mai
rapid creierul dect este eliminat din organism.
- BZD, care au lipo-solubilitatea i potena scazuta
i au un T lung
- au un debut lent de aciune, dup o singur
doz
- durat scurt de aciune i
- produce sevraj mai putin intens i cu debut
mai lent la ntreruperea tratament.
Ex: chlordiazepoxide
Actiune farmacodinamica Spectru de actiune multiplu:
1. actiune anxiolitica
2. sedare
3. actiune miorelaxanta
4. actiune anticonvulsivanta
5. actiune hipnotica
Potenteaza deprimantele SNC, alcoolul etilic NU se asociaza
!!!
La vrstnici se prefer folosirea preparatelor cu t mai mic pentru
a preveni acumularea n organism
Clasificarea BZD


dupa structura chimica








BZD dupa actiunea dominanta:
- benzodiazepine neselective prezinta toate cele 5 actiuni in ponderi relativ egale
(ex Diazepam)
- benzodiazepine cu efect predominant anxiolitic (ex Alprazolam Xanax sau Frontin,
Clorazepat Tranxene si fisopam - Grandaxin)
- benzodiazepine cu efect predominant anticonvulsivant (ex Clonazepam - Rivotril)
- benzodiazepine cu actiune predominant hipnotica (mai sus)




2-keto 3-Hidroxi triazol imidazol nitro 2 -thion
clordiazepoxid oxazepam alprazolam midazolam clonazepam quqazepam
diazepam lorazepam triazolam
prazepam temazepam estazolam
clorazepat
halazepam
flurazepam
BZD dupa durata de actiune

benzodiazepine cu durata de actiune scurta (T <6 ore)
ex. Midazolam,
benzodiazepine cu durata de actiune intermediara (T 5- 20 ore)
ex. Clordiazepoxid (Napon), Oxazepam, Lorazepam, Alprazolam
(Kaplanul :- BZD durata de actiune scurta=T<25 ore
-BZD cu durata lunga de actiune=T>25 ore)
benzodiazepine cu durata lunga de actiune (T >20 ore-100 ore)
ex Diazepam, chlordiazepoxide, clonazepam (Klonopin),
clorazepate, flurazepam (Dalmane), prazepam (Centrax),
quazepam (Doral), i halazepam (Paxipam

Dependenta apare la toate preparatele benzodiazepinice mai rapid se
instaleaza la cele cu durata lunga de actiune


Sunt heterogene din punct de vedere chimic
Cele mai cunoscute sunt:
- Meprobamatul indicat si in sevrajul alcoolic
- Buspirona (Spitomin)
-efect anxiolitic fara efect sedativ semnificativ
- avantaj nu da dependenta
(actiunea este mediata de receptorii serotonin-ergici)
- Hidroxizinul
- este un antihistaminic utilizat in afectiunile alergice
- are un efect anxiolitic important
- poate fi folosit si ca hipnotic
- avantaj nu da dependenta

b. Sedative nebenzodiazepinice
NEUROLEPTICE
ANTIPSIHOTICE
Neurolepticele sunt

-CLASICE= CONVENTIONALE = TRANCH. MAJORE
= ANTI PSIHOTICE DE I-GEN -


- ATIPICE =ANTI PSIHOTICE DE II-GEN


NEUROLEPTICE -CLASICE=CONVENTIONALE
= TRANCHILIZANTE MAJORE

-DEFINITIE un grup de medicamente capabil de a produce efecte neurologice specifice (ex.
parkinsonism) -de unde si denumirea neuroleptic sugerata de Pierre Deniker- pe lng efectul
terapeutic propriu-zis antipsihotic i sedativ folosite in tratamentul schizofreniei si altor tulburarii
psihotice
Termenul de tranchilizant majore vine de la linistea indusa , de aceste medicamente
(sau ataraxia )
MECANISM DE ACTIUNE -antagonisti-blocheaza - ai receptorilor dopa minergici D2
CLASIFICAREA NL : 1.dupa structura chimica 2 in functie de actiunea3-dupa generatie
4.-dupa potenta

1.dupa structura chimica (sunt mentionate clasele si medicamentele mai frecvent folosite)
Fenotiazine
Alifatice Clorpromazina- primul NL descoperit la in 195o de Paul Charpentier,
Piperidinice Tioridazinul
Piperazinice Flufenazina, Trifluoperazina, Perfenazina
Butirofenone Haloperidol, Droperidol
Tioxantene Tiotixen, Flupentixol, Zuclopentixol (Clopixol)
Indoli Molindon
Dibenzodiazepine - Loxapina
Benzamide : sulprid (DogmatiJ).
Difenil butil piperidine: pi m oi d (Orap); flusp iriIen (lmap); penflurldol (Sernap).
Antipsihotice convenionale


NEUROLEPTICE TIPICE ANTI PSIHOTICE CONENTIONALE
DCI Mod prezentare Doze uzuale
Chlorpromazinum Sol. Inj. 5 mg/ml, fiola 5 ml 75-15o mg/zi, cretere gradat
Levomepromazinum Cpr. 25 mg
Fiole 25 mg/ml
25-1oo mg/zi
Haloperidolum Cpr. 5 mg
Sol. Inj. 5 mg/ml (1 ml)
Sol. Oral o,2 %, fl. 1o ml
Pn la 3o mg/zi (cazuri severe)
Doza de ntreinere: 5-1o mg/zi
Zuclopenthixolum Cpr. Film. 1o, 25 mg
Pic. Orale, sol. 2o mg/ml
Sol. Inj. 5o mg/ml, fiola 1
ml
2o-15o mg/zi
ntreinere 2o-5o mg/zi
Thioridazinum Draj. 5, 5o mg Doza iniiala 2o-4o mg/zi, pn la 5oo-6oo
mg/zi
Doza de ntreinere 1oo-2oo mg/zi
2 in functie de actiunea care se instaleaza initial odata cu cresterea treptata a dozei:

Prima clasificare important a fost cea a lui Lambert i Ravol (196o) clasificare de tip bipolar -.

LEVO NEULEPTIL TIORIDAZIN CLORPROMAZIN PIMOZID FLUFENAZINA HALO TRIFLUPERAZ .MAJEPTIL
SEDATIV INCISIV

Sedative
- mecanism (-) recept dopaminergici . postsinaptici D2 si exclude o a activitatii dopaminergic.
efectele sedative apar la doze mici, inaintea instalarii
efectelor antipsihotice care apar la doze mai mari
efectele adverse sunt dominate de simptome anticolinergice
efectele extrapiramidale sunt mai rare decat in cazul celor incisive
-nu se adm.in sk deficitare:hebefrenica,catatonica ,simpla
Incisive
- mecanism la doze mici (-)recet.dopaminergici presinaptici D2 stransmiterea i dopaminergice
efectele sedative apar la doze mai mari decat cele care au efect antipsihotic evident
efectele adverse sunt dominate de efecte extrapiramidale
dibenzodiazepinele
-se adm.in sk deficitare:hebefrenica,catatonica ,simpla
.
Clasificarea Deniker (1977): apare ca o critica la prima clasificare :
a-polul sedativ nu reprezinta opusul polului incisiv
cum ar fi de asteptat intr-o clasificare de tip bipolar
-cum este cea Lambert i Ravol-
-OPUSUL polului SEDATIV este reprez de proprietatile DEZINHIBITORII
(ACTIVATORII)
b-la unele NL potente sau de doze mici se intalnesc si ef.S si I in acelasi timp-ex:Halo

LEVO, CLORPROMAZ TIORIDAZIN, NEULEPTIL FLUFENAZ.HALO,MAJEPTIL SULPIRID,PIMOZID
S M S m+Am SM+AM AM

Indifferent de doza -in doze mici

SEDATIV =S ; ACTIVATOR=A
M=MAJOR m=moderat
Neuroleptice sedative Neuroleptice dezinhibitoare Neuroleptice incisive
- AM (depresiv)
- anxiolitica


- vegetative
- extrapiramidale: akinezia
(folosite n asociere cu
neuroleptice incisive pentru
a-i scdea NLI efectul
hiperkinetic)




- Se administreaz n strile
psihotice delirante
- maniacal
- anxiogene



-extrapiramidale: hiperkinezia




- antiautist
- antiapatic

- Active pe formele deficitare
ale schizofreniei

- antipsihotice
- confusional
anti - delirant
- halucinatorie

- extrapiramidale:
- akinezia
-diskinezia
3-dupa generatie
A) Neuroleptice standard (neuroleptice clasice) sunt cele reprezentate mai sus
B) Preparate depot
-au reprezentat un prim progres in tratamentul psihozelor cronice, mai ales al schizofreniei,
crescand complianta la tratament
(fiind necesara o singura injectie la 2, 3 sau 4 saptamani)
-ele contin un neuroleptic standard incisiv care se elibereaza treptat in plasma de
la locul injectiei intramusculare
exemple: Flupentixol decanoat (Fluanxol depot),
Zuclopentixol decanoat (Clopixol depot),
Flufenatina decanoat (Modecat, Dapotum),
Haloperidol decanoat
-MAI NOU contin si NL atipice
Ex: -RISPOLEPT CONSTA :25;37,5;5o MGX 2/LUNA
- Zypadhera olanzapine cu eliberare prelungita 12o;15o md x 2 /luna
3oo/4o5mg/luna
ZYPADHERA 21o mg pulbere i solvent pentru suspensie injectabil cu eliberare prelungit
ZYPADHERA 3oo mg pulbere i solvent pentru suspensie injectabil cu eliberare prelungit
ZYPADHERA 4o5 mg pulbere i solvent pentru suspensie injectabil cu eliberare prelungit

Neuroleptice cu aciune prelungit
DENUMIRE
INTERNAIONAL
DENUMIRE
COMERCIAL
MOD-DE
PREZENTARE
DOZA TERAPEUTIC
Pipotiazina palmitat Piportil L4
Piportil L2
fiole 1oo mg
fiole 25 mg
1oo-2oo mg / 4 spt.
25-75 mg / 2 spt.
Flufenazina enantat
sau decanoat
Moditen
Modecat
Lyogen
Prolixin

fiole 1o i 25 mg

25-5o mg / lun
Flupentixol Fluanxol fiole 2 %, 4o mg
fiole 1o %, 1oo mg
2o-4o mg / 2-3 spt.
1oo mg / 3-4 spt.
Zuclopentixol Clopixol fiole 2oo i 5oo mg 2oo mg / spt.
Haloperidol decanoat Haldol fiole 5o mg 5o mg / 4 spt.
Fluspirilen Imap fiole 2 mg 4-1o mg / spt.
Penfluridol Semap cp. 2o mg 2o-4o mg / spt.
Pimozid Orap cp. 1 i 4 mg 2-12 mg / spt.
Clopentixol Sordinol fiole 2oo mg 2oo-4oo mg / 2-4 spt.
Antipsihotice atipice injectabile cu eliberare prelungit
DCI/Comercial Prezentare Doz (mg) Aciune
Olanzapinum
(Zypadhera)
21o mg
pulbere i
solvent
21omg/2 spt.
4o5 mg 4 spt.
Antagonist D1/D2/D4/5-
HT2C/M3/M4
Risperidonum
(Rispolept
Consta)
Fl. 25 mg,
37.5 mg i
5o mg.
25-5o mg/2
spt.
Puternic antagonist 5-HT2/D2
(parial)
C ) Neuroleptice atipice (de generatia a II-a)
ANTAGONISTI SEROTONIN-DOPAMINERGICI
DEFINITIE un grup de antipsihotice, care sunt comparabile cu antagoniti ai
receptorilor de dopamina in termeni de eficacitate, dar difer n ceea ce privete
structura chimica , afinitatea receptorilor, i profilul ef.secundare
- sunt eficace in ameliorarea cognitie, simptomele primare negative i
funcionarii sociale
( simpt.negative sunt influentate in mica masura de neurolepticele clasice),
- efecte sec : - mai putin ExP
- mai frecent ef.de prolactinei, greutatii, DZ,sedare

-afinitatea receptorilor este diferita -multipla

MECANISM DE ACTIUNE NEUROLEPTICILOR ATIPICE(GENERATIA a -II a :
Generic - antagonisti ai receptorilor [5-HT 2]) receptorilor [D2])
NL ATIPICE se clasific funcie de de aciunea lor asupra sistemelor de receptori:
antagoniti selectivi ai dopaminei (D2ID3) (de ex., amisulprid);
antagoniti de serotonin/dopamin/alfa
(SDAex-,risperidon, ziprasidon, paliperidon, sertindol);
antipsihotice cu aciune multireceptoral (multi-acting receptor targeting antipsychotics,
MARTA) ( SDA ex., clozapin, olanzapin, quetiapin, zotepin);
MARTA in plus fata de SDA au afmitate pentru
- receptorii muscarinici crete eliberarea presinaptic de acetilcolin (efect procognitiv)
- blocarea receptorului histaminic H1 induce sedare i posibil cretere n greutate.
agoniti pariali dopaminergici i serotoninergici (de ex., aripiprazol (Abilify)
mec; stabilizator al dopaminei =si NL atipice (de gen. a III-a) -
stimuleaza receptorii 5HT1A care antagonizeaza receptorii 5HT2A
- se stie ca:
Cresterea transmisiei serotoninergice duce la inhibitia caii dopaminergice mezocorticale
(Shiloh R et. al.2oo6). adica (+) receptoriilor 5HT2A determina.scaderea dopaminei
Si atunci Aripiprazolu poate sa (+) / (-) receptorii 5HT1A functie de nivelul sangvin al
dopaminei la un moment dat
DOZA eficace este cuprinsa ntre 1o i 3o mg pe zi.cp-5.15,3o mg-odata pe zi
- dezavantajul cel mai important in tara noastra este pretul ridicat al acestor neuroleptice


Reprezentanti
Sulpiridul la doze mici are efect dezinhibitor- si rare efecte extrapiramidale (2oo 8oo mg/zi),
actiune buna pe simptomele negative
- la doze mari devine un neuroleptic standard cu proprietati predominant sedative si
actiune buna pe simptomele pozitive
Clozapina (Leponex, Clozaril) -disponibil n Europa in anil197o. introdus n Statele Unite n 199o,
are efect foarte bun n reducerea simptomelor negative, afective i cognitiv
- efectele extrapiramidale sunt practic absente,
- are risc de agranulocitoza este indicat in tratament schizofrenia rezistenta
Risperidona (Rispolept, Risperdal) are efecte bune si pe simptomele pozitive,
fenomenele extrapiramidale sunt relativ mai frecvente in comparatie cu alte NL atipice
Olanzapina (Zyprexa) efectul asupra simptomelor pozitive este bun,
- insa efectul asupra simptomelor negative este mai intens,
- in doze uzuale are un efect antidepresiv,
- in doze mai mari are ef. sedative pronuntate fiind eficient in tratarea agitatiei psiho-motorii;
- efectele extrapiramidale sunt absente
- cresterea in greutate este mai pronuntata decat in cazul celorlalte neuroleptice
Quetiapina (Seroquel) are efect bun atat pe simptomele pozitive cat si pe cele negative,
- nu s-au constatat efecte adverse extrapiramidale,
- poate det. tulburari de conducere la niv inimii
Paliperidona indicaii n tulburare psihotic acut, schizofrenie, tulburare schizoafectiv,
are un debut cu aciune mai rapid comparativ cu ali ageni antipsihotici,
cretere limitat n greutate (aprox 6%),
inciden sczut a EPS, efect benefic asupra arhitecturii i calitatii somnului
Antipsihoticele atipice

DCI Prezentare Doz (mg) Aciune
Amisulpridum Cp. 2oo mg 3oo-8oo D2/D3
Aripiprazolum
Cp. 5, 1o, 15, 3o mg
Fl. sol. 1.3 ml (7,5 mg/ml) (IM)
2o-3o
5-HT2 antagonist i modulator al
transmisiei dopaminergice
Clozapinum Tb. 25, 1oo mg 2oo-6oo
D1/D4 antagonist D2, 5-HT2, 5-HT7, 5-
HT4, 5-HT1 i M4
Olanzapinum
Cp. 5, 1o mg,
Fl. 1o mg pulbere (IM)
Cp. 5, 1o, 15, 2o mg. (orodisp.)
1o-2o Antagonist D1/D2/D4/5-HT2C/M3/M4
Paliperidonum
INVEGA
Cp. elib. prelung., 1, 5, 3, 6, 9, 12 mg. 3-12
Metabolit activ al risperidonum cu
aceleai proprieti farmacologice
Quetiapinum
Tb. 25, 1oo, 2oo mg
Cp. XR 5o, 2oo, 3oo, 4oo mg (elib.
prelung.)
3oo-8oo D2/5-HT2 moderat 2 antagonist
Risperidonum
Tb. 1, 2, 3, 4 mg
Fl. sol. oral 3o ml, 1oo ml (1mg/1ml)
3-6 Puternic antagonist 5-HT2/D2 (parial)
Sertindolum
serdolect
Cp. film. 4, 12, 16, 2o mg. 4-2o
Blocant al receptorilor D2, 5HT2
mezencefalici, aciune pe receptorii 1,
fr aciune anticolinergic
Ziprasidonum
Cps. 2o, 4o, 6o, 8o mg
Fl. 2o mg/ml liofilizat (IM)
8o-16o 5-HT2/D2 antagonist
4.-dupa potenta NL sunt cu potenta nalt sau joas
Potena" se refer la doza n mg necesar pentru un efect antipsihotic echivalent cu
1oo mg clorpromazina
(aceste niveluri de "poten pot constitui i o orientare de dozare adecvat la
schimbarea antipsihoticelor ntre ele).
Antipsihoticele cu potent joas (NL S) sunt caracterizate prin
efecte anticolinergice mai importante,
hipotensiune orto- static i
activitate sedativa mai accentuat, iar
Antipsihoticele cu potena nalt (NL I ) prin
efecte extrapiramidale mai importante , impun un tratament corector cu
antiparkinsoniene.

Experiena clinic a artat c de fapt doza sedativ este adesea mai nalt dect doza
antipsihotie necesar. Utilizarea unor doze sedative crete disconfortul pacientului
deoarece cresc efectele secundare, de aceea pentru sedare se prefer asocierea Ia
antipsihotic a unei BZD


Neuroleptice cu poten
crescut
Neuroleptice cu poten medie Neuroleptice cu poten
sczut
- pimozid 1 mg
- risperidon 1 2 mg
- halo 2 mg
- flufenazin 2 mg
-olanzapina-2-3 mg
- trifluperazine 5 mg
- tiotixen 5 mg
- perfenazin 8
mg
- loxapina 1o
mg
- droperidol 1o
mg
- clorpromazina 1oo mg
- tioridazin 95 mg
- sulpiridum 6o mg
-doze mici este dezinhibitor,
- n doze mari este sedativ
- clozapina 5o mg


INDICATII ALE NL :
-schizofrenia tratament atat al episoadelor acute dar si pentru prevenirea recaderilor
- NL S nu in sk. Catatonica,hebefrenica,simpla
- NL A da in sk cu simptome (-)
- NL tipice - mult mai efective pe simptomele (+) halucinatii id.delirante,agitatie
decit pe simptome (-)
- pot prin ele insele contribui la producerea simptomelor (-)
-alte psihoze idiopatice; -TB I - NL tipic + LI / CBZ / Valproat
- TDM cu elem.psihotice - NL tipic+AD
- tulb.deliranta - mai efectiv TEC
- TP BORDELINE ce are simpt.psihotice
- stari de agitatie psiho-motorie, indiferent de etiologie (episod manical, stari de sevraj la
substante psihotrope, tulburari acute de comportament in retardarea mintala sau
demente, depresia agitata, etc.)
-Nl tipice cu potenta pt ca au mai putine ef. cardiotoxica
epileptogena -
- tratamentul de scurta durata al anxietatii anticolinergica
- unele dintre NL au si un efect antidepresiv (flupentixolul, tioridazinul si olanzapina),
- majoritatea NL determina o agravare a depresiei
- ca antiemetice

Efecte secundare ale neurolepticelor tipice :
A) Efecte secundare non neurolo B) Efecte secundare neurologic

A) Efecte secundare non neurologice la
neuroleptice cu poten sczut
(clorpromazin, tioridazin, sulpirid)
1. Efect anticolinergic periferic
digestiv
- uscciunea mucoaselor gurii, nasului
- constipaie/ ileus paralitic
- grea, vom
urin retenie urinar/deficit n miciune
ocular - -p. intraoculare,
agravarea glaucomului
- tulburri de acomodare-cicloplegie,
- midriaz
Tratamentul sindromului anticolinergic periferic
- scderea dozelor
- ntreruperea neurolepticului
- medicaie colinergic
2. Efect adrenergic, hTA
<=>riscuri la pacieni cu:
- tulburri circulatorii cerebrale
- cardiopatie ischemic



3. Efecte endocrine (blocarea receptorului D2
determin prolactinei
- galactoree, angorjarea snilor, amenoree
secundar

4. Creterea n greutate

5. Efecte sexuale:
- dificulti erectile, scderea libidoului, tulburri
ejaculatorii, impoten (5o% din cei tratai cu
neuroleptice tipice pot experimenta impotena)

6. Efecte hepatice
- ictere colestatice, fr prurit
- apar n I lun de tratament
- sunt prevestite de febr, rash-uri,
greuri, dureri abdominale, sd. flulike (s gripei,
eozinofiliei)
bilirubinei in urina,ser, FA, transaminazei

7. Efecte hematologice
- L e tranzitorie
- mai frecvent la clorpromazin, tioridazin
- agonulocitoza
8. Efecte dermatologice
- pigmentate cenuiu-albastru (mai ales
clorpromazin)
- fotosensibilitate
- tulburri cutanate alegice
- apar precoce n primele sapt de tratament
- se remit spontan
9. Efecte oftalmologice
Pigmentaia retinei ireversibil la tioridazin >
8oomg/zi
- benign la fol clorpromazin
1o. Efecte cardiotoxice
-clorpromazina determin prelungirea QT,
aplatizarea undei T
-tioridazinul - determin torsada vrfurilor
- supradoza poate fi letal
11. Moartea subit
- atribuit prematur monoterapiei cu NL tipice
- n cel puin 2 cazuri atribuit
-coadministrare cu: - pimozid (ce prelungete
intervalul QT)
- macrolide (claritromicin,
eritromicin)

12. Supradozajul cu neuroleptice tipice
Gravitatea lui depinde de:
- sensibilitatea individual la neuroleptice
- vrsta, starea somatic
- asocierile toxicologice
Simptome:
- mai puin severe semne EPS, midriaz,
- ROT, TA, tahicardie
- severe delirum, com, depresie respiratorie,
epilepsie
Are o evoluie n general favorabil, cu excepia:
- supradozrii tioridazinului
- mesoridazinei
- ingerrii simultane a altor depresive SNC (alcool,
barbiturice)
Supradozele neurolepticelor incisive sunt mai puin
periculoase dect neurolepticelor sedative.
Tratament:
- folosirea crbunelui activ, a lavajului gastric
- nu antiemetice
- epilepsia e tratat cu diazepam
- HT tratat cu NA sau dopamin (dar nu cu
adrenalin)

B) Efecte secundare neurologice ale neurolepticelor tipice, la neurolepticele cu
poten crescut (pimozid, halo, flufenazin)
1. Efect anticolinergic central, mai ntlnit la neurolepticele cu poten sczut,
manifestat prin:
- dezorientare n timp, la persoan
- confuzie, tulburri de memorie
- productivitate psihotic
- midriaz
- agitaie
Tratament:
- fiziostigmin, 1-3 mg dup 3o min
- supradozrii fiziostigminei atropin o,5 mg

2. Sedare
- n special e rezultatul blocrii receptorului H1
- neurolepticele cu poten sczut (Nls) sunt cele mai sedative (clorpromazina e cel
mai sedativ neuroleptic tipic, tioridazinul loxapina)
- neurolepticele cu poten crescut sunt mai puin sedative dect neurolepticele cu
poten sczut
- cnd doza de neuroleptic o administrm seara la culcare, efectul advers (sedarea)
este eliminat i se dezvolt tolerana pentru alte efecte adverse

B) Efecte secundare neurologice ale neurolepticelor tipice, la neurolepticele cu
poten crescut (pimozid, halo, flufenazin) continuare


3. Efect epileptogen
- apare rar, mai frecvent la administrarea neurolepticelor cu poten sczut, n
doze mari
- apare la pacieni cu antecedente epileptice, leziuni organice cerebrale
mecanism prin care neurolepticele tipice determin scderea pragului
convulsivant ncetinirea i creterea sincronizrii pe EEG

4. Simptome extrapiramidale
- determinate de (-) receptorii D2 negriostriai (subcorticali)
- sunt grupate n tulburri de micare n tulburri de micare induse de
neuroleptice care cuprind:
- akatisia acut indus de neuroleptice
- parkinsonismul indus de neuroleptice AK HT
- distonia acut indus de neuroleptice DK HT
- tremorul postural indus de neuroleptice

Adm.de lunda durata a AP determina aparitia fenomenului =
up-regulation- nr.de receptori dopa diskinezia tardiv indus de NL
Deci NL S produc m.m ef.sec.decit NL I cu exceptia
moarte subit
efecte extrapiramidale
Aceste efecte sunt mai puin probabil cauzate de neurolepticele atipice dect de
neurolepticele tipice, astfel:
-diskinezia tardiv
-SNM (s-a raportat i la clozapin-e mai frecvent dac e coadministrat cu litiu-
i la risperidon)

I.Sindromul parkinsonian indus de neuroleptice = sd hipokinetic (akinetic)-hiperton
= sd impregnare cu neuroleptice
Simptome (aprute n 2-4 sapt de la nceperea neurolepticului,
creterea neurolepticului sau
scderea anticolinergicului):
tremor grosolan, aprut n repaus (dispare la iniierea micrilor intenionate)
- 3-6 cicli/secund; localizare: membre, cap, gur, limb sd. iepurelui = tremorul
perioral
rigiditatea (hipertonia) muscular - de plumb = continu cretere
- dinat = evideniat prin semnul roii dinate
bradikinezia (denumit n DSM IV akinezia)
diminuare a expresiilor faciale,
micri automate (gesturilor),
micri voluntare,
a atitudinilor, aspect de robot.
Simptomele sunt nedatorate: schizofrenieie catatonice ,ep.DM.deliriumului,dementei
Sindrom de impregnare NL = parkinson NL + sialoree + clipit la percuia frunii
Tratament:
scderea dozelor de neuroleptic
antiparkinsonian de sintez
schimbarea neurolepticului tipic cu neuroleptic atipic

II Sindromul diskinetic hiperton = distionii acute induse de neuroleptice = criza
neuroleptic

- micri involuntare - posturi anormale i spasme musculare

Simptome (apar la 7 zile de la nceperea neurolepticului incisiv sau
creterea rapid a neurolepticului incisiv):
localizare frecvent n extremitatea cefalic
- retrocolis, torticolis, trismus, grimase, cscat, disfonie, spasm faringo-laringian, dizartrie, -
- macroglosie, protruzia limbii, crize oculogire
poziii anormale ale membrelor inferioare i trunchiului nedatorate:
catatoniei, schizofreniei,
boli neurologice, epilepsie, leziuni temporale, ,medicaiei anticonvulsivante
Tratament:
- antiparkinsoniene:
- antihistaminergice defenilhidramin 5omg/i.m.
- antilolinergice benztropin, akineton 2 mg, norflex, romparkin 2mg, -------
diazepam: - i.m., i.v. 1o mg
Este de preferat asocierii antiparkinsonienelor ,
scderea dozelor de NL pentru c
antiparkinsonienele scad absorbia intestinal a NL

III Akatisia:
- incapacitatea de a sta linitit, n repaus, ntr-o poziie static
- apare n 4 sapt de la nceperea tratamentului
Tratament:
nu rspunde la antiparkinsoniene
- este de preferat scderea neurolepticului pentru c antiparkinsonianul
- scade absoria- neurolepticului,
- ortotimizant
- favorizeaz diskinezia tardiv
scderea dozei neurolepticului, schimbarea neurolepticului
benzodiazepine (diazepam) betablocant (propanolol), clonidin


IV. Diskinezia tardiv
- micri involuntare (cap, gt, buze):
coreiforme (rapide, spasmodice, dansante, nonrepetitive)
atetoide (lente, sinuoase, continue)
ritmice, stereotipe (ticuri, grimase)
- aprute n timpul administrrii unui neuroleptic timp de 3 luni sau 1 luna dac pacientul are mai
mult de 6o de ani
- nedatorate Huntington, coree, HT, proteze, bromcriptina
Tratament:
nu are tratament specific
scderea dozelor neurolepticului tipic
schimbarea cu neuroleptice atipice
stoparea antiparkinsonienelor a cror administrare poate agrava simptomele
(efectele neurologice ale neurolepticelor)
se pot obine ameliorri (a tulburrilor de micare, simptomelor psihotice)cu:litiu, cbz, bzd
Simptomele diskineziei tardive: - depakine
agravate de : - abstinena la neuroleptice
- existena anticolinergice
suprimate temporar: creterea dozelor neurolepticelor, sedative
Factori de risc pentru diskinezia tardiv:
administrarea mai mult de 1 an de neuroleptice incisive
femei de peste 5o de ani
prezint tulburri afective, leziuni cerebrale, tulburri cognitive

V Sindromul neuroleptic malign = sindrom paloare hipertermie
Simptome:
rigiditate muscular sever, uneori distonie, temperaturi crescute
disfuncii neurologice (disfagii, tremor, akinezie, incontinen, mutism)
modificri de contiin: confuzie, com
leucocitoz, creterea CPK
nu se datoreaz:- unei alte substane
- neurologic encefalite
- porfiria acut
- tetanie
Apare n 4 saptamni de la nceperea administrrii unui neuroleptic
(n 2/3 din cazuri apare n prima sptmn de la nceperea administrrii neurolepticului)
Tratament:
intervenia de urgen const n:
- ntrerupera administrrii neurolepticului tipic-neurolepticului incisiv
- msuri ce privesc:
- linitirea pacientului
- monitorizarea funciilor vitale, balana H-E, eliminrilor renale
- evitarea deshidratrii - previne apariia sindromului neuroleptic malign
- antiparkinsonienele pot scdea uneori rigiditatea muscular
- s-au obinut rezultate favorabile cu
- Dantrolen administrat iniial iv o,8-2,5 mg/ky la 4 ore fl DT=1o mg/zi
- Bromcriptin 2o 3o mg n 4 doze
n 2o 3o% deznodmnt fatal moarte
Antipsihoticele cu efecte anticolinergice sunt mai puin probabil s cauzeze SNM
Prezena SNM este invers proporional cu prezena efectelor anticolinergice


PSIHOANALEPTICE
- CLASIFICARE:

- ANTIDEPRESIVELE
- AMFETAMINELE

Antidepresivele(AD)

= Sunt medicamente folosite in tratamentul depresiei majore (endogene).

Dup Baldwin 2003, antidepresivul ideal ar trebui s ndeplineasc
urmtoarele criterii:
eficacitate:
- n toate tipurile clinice de tulburare depresiv;
- n depresia uoar, moderat i sever,
- obinerea remisiunii n episodul acut;
- la toate grupele de vrst;
- instalare rapid a efectului;
- raport optim cost / eficien.
acceptabilitate (complian):
- doz unic zilnic (monodoz);
- efecte adverse minime;
- influen minim asupra activitii profesionale / habituale;
- bun toleran n afeciuni organice i somatice;
- lipsa de interaciuni medicamentoase;
- siguran vital la over-dose.



CLASIFICAREA ANTIDEPRESIVELOR
- dupa generatie
- dupa proprietatile psihofarmacologice
clasificare dupa generatie
- A) Antidepresive din prima generaie
- AD Triciclice
- AD Tetraciclice
- B) Antidepresive din a doua generaie
1 Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei ISRS
2. Inhibitorii de recaptare a noradrenalinei NRI (reboxetina)
3.Inhibitori ai recaptrii noradrenalinei i dopaminei NDRI (bupropionul)
4 Inhibitori ai recaptrii serotoninei, noradrenalinei NSRI
(venlafaxina, duloxetin, minalcipran)
5 Antidepresive NaSSA Agonisiti Selectivi ai Serotoninei si NorAdrenalinei
(mirtazapina, trazodona)
6 Antidepresive cu aciune modulatoare
- serotoninergic (tianeptina) i
-serotoninergic/melatoninic (agomelatina)


Clasificarea psihofarmacologic a antidepresivelor
I Antidepresive cu aciune predominant presinaptic (unimodale):
- actiune unica pe un single target: - SSRI: -NRI: reboxetina.
- aciune multipl (multiple target): - SNRI: venlafaxina, duloxetina, minalcipran
- NDRI: bupropion
II Antidepresive cu aciune pre- i postsinaptic (duale) noradrenergic i
serotoninergic:
- triciclice:
- tetraciclice:.
III Antidepresive cu structur ciclic atipic
(non-triciclice, non-tetraciclice, non-
IMAO):


CLASIFICAREA AD DUPA GENERATIE
ANTIDEPRESIVE DIN PRIMA GENERATIE dupa structura chimica
- existenta unui efect sedativ si anxiolytic
I AD Triciclice
(AD) ACTIVATOARE 1 ( AD Tri) amine secundare:desipramina nortriptilin,protriptilina
(ANXIOGENE) - indicat - DEPRESIA INHIBATA
2 (AD Tri) amine tertiare: imipramin, clomipramin
- indicat - DEPRESIA ANXIOASA ,OSTILA ,AGITATA
(AD) - SEDATIVE 1 - (AD Tri)-amine tertiare : Amitriptilina, Doxepin Trimipramin
(ANXIOLITICE)
II - AD Tetraciclice 2 : Maprotilina Ludiomil
- indicata in DEPRESIA PSIHOTICA
-mecanisme de actiune:
a) - administrarea de scurta durata inhibitori ai recaptrii presinaptice
pentru NA (amine secundare).
5-HT, (amine teriare)
b) - administrarea de lunga durata deterrma blocare a receptorilor postsinaptici
(down regulation) NA (amine secundare).
5-HT (amine teriare)
ANTIDEPRESIVE DE PRIMA GENERATIE (TriC, TetraC)

DCI Denumire
comerciala
Doze
(mg)
Mecanism de actiune
amitriptyline AMITRIPTYLIN 75-200
-Adm. de scurta durata det
(-) ai recaptrii presin.
NA (amine secund).
5-HT, (amine teriare)
- adm. de lunga durata det
nr. receptorilor postsinaptici
(down regulation)
NA (amine secundare).
5-HT (amine teriare)

nortriptyline NORTRILEN 50-150
imipramine MELIPRAMIN 75-250
clomipramine ANAFRANIL,
HYDIPHEN
75-225
dosulepin PROTHIADEN 100-300
dibenzepine NOVERIL 240-720
maprotiline LUDIOMIL,
MAPROTILINE
75-150
Proprieti psihofarmacologice in vitro pentru antidepresivele convenionale
Nivel presinaptic
Inhibiia recaptrii
Nivel postsinaptic
Afinitate pentru receptori
NA 5-HT DA Alpha1 Alpha
2
H
1
MUSC 5HT2 D2
Amitriptilina + ++ 0 +++ + ++++ ++++ +++ 0
Clomiprami
na
+ +++ 0 ++ 0 + ++ ++ 0
Doxepin ++ + 0 ++ 0 +++ ++ +++ 0
Imipramina + + 0 ++ 0 + ++ ++ 0
Maprotilina ++ 0 0 + 0 ++ + + 0
Mianserina ++ ++ 0 + + + + +++ 0
Nortriptilina ++ + 0 + 0 + ++ + 0
EFECTE SECUNDARE ALE AD. DE PRIMA GENERATIE
A) Efecte secundare non neurologice
- efecte anticolinergice, periferice-digestiv - uscciunea mucoaselor gurii, nasului
- constipaie/ ileus paralitic
- grea, vom
- urinar retenie urinar/deficit n miciune
- ocular - presiuni intraoculare, agravarea glaucomului
- tulburri de acomodare-cicloplegie, midriaz
- SSRI-cel mai anticolinergic este paroxetina
- care nu are effect anticolinergic -prozacul
- efecte secundare (-) receptorilor NA (sedare,Htaortostatic);
-AD Tri ce det cel mai frecvent hTA- AD Tri amine tertiare :
- nu produc hTA SSRI, bupropionul
- SSRI paroxetina cel mai sedative -
- efecte antihistaminergice (sedare, cretere n greutate);
-SSRI-mai frecvent ca AD Tri det, cretere n greutate
- efecte cardiotoxice -datorat inhibarii- recaptarii- NA, serotoninei
-receptorilor alfa1 si muscarinici
(prelungirea intervalului Q-T, bloc atrio-ventricular, saturarea membranei cu elevarea
segmentului
ST, aritmii, moarte subit);
SSRI nu are efecte sec.cardiace
- Efecte sexuale: dificulti erectile, scderea libidoului, tulburri ejaculatorii, impoten
- crescute SSRI
-moderate la ADTri
- riscul virajului hipomaniacal sau maniacal este m.m la AD Tri decat la SSRI
- riscul decesului la over-dose, Supradozajul- la ADTri > riscul Supradozajul la SSRI
ADTri au un index terapeutic extrem de sczut, in comparatia cu SSRi
EFECTE SECUNDARE ALE AD. DE PRIMA GENERATIE 2
B)- efecte neurotoxice
- Efect anticolinergic central: -delirium anticolinergic stri confuzionale
(producerea i accentuarea deficitului cognitiv);
- datorat coadministrarii ADTri cu NL sau anticolinergice
-nu au effect anticolinergic buspirona,bupropion,trazadon

- Efect epileptogen - potential epileptoge -mai scazut ;aminele secundare
-mai crescut maprotilina poate cauza epilepsie
- scad pragul epileptogen:clomipramine.amoxapina
- in rest AD au un risc scazut de aproduce epilepsie-
exceptand pacienti cu epilepsie ,si leziuni organice cerabrale-
SSRI fevarin-epileptogen->80 mg/z
Efectele adverse sunt de cele mai multe ori tranzitorii, ele
pot fi evitate sau reduse in intensitate daca tratamentul
se incepe cu doze mici care se cresc treptat pana la doza corespunzatoar
Efectul antidepresiv se instaleaza dupa 1o 14 zile de tratament,
lipsa de raspuns la un antidepresiv se mentioneaza daca nu apare nici o ameliorare
dupa 4 saptamani de administrare a antidepresivului respectiv, cu conditia ca doza sa fie
corecta
EFECTE SECUNDARE ALE
ANTIDEPRESIVE TRICICLICE
ANTI DEPRESIV Ef.Anti Co
Deterior.cog
nitiva
Sedare
(-) receptor
-NA
hTA
(-)
receptor -
NA
epilepsi
e
Conducere
anormala
Doza max
mg/zi
amine tertiare
amitriptilina

++++

++++

+++

+++

++++

150-300
Doxepin +++ ++++ ++ +++ ++ 150-250
imipramin +++ +++ ++++ +++ ++++ 150-300
trimipramina ++++ +++ +++ +++ ++++ 150-200
clomipramina ++++ ++++ ++++ +++ ++++ 150
Amine sec
desipramina ++ ++ +++ ++ +++ 150-300
nortriptilina +++ +++ + ++ +++ 50-150
protriptilina +++ + ++ ++ ++++ 60
AD tetraciclice
amoxapina +++ ++ + +++ ++ 150-400
maprotilina +++ +++ ++ ++++ +++ 150-225
mianserin + ++ + + + 60-90
Contraindicaii AD Tri:
-tulburri cardiace,
infarct miocardic recent, antecedente cu EKG modificat i/sau
tulburri de ritm cardiac;
-glaucom;
-adenom de prostat;
-antecedente care sugereaz bipolaritatea;
-Antecedente de comportament suicidar,
indicele toxic al medicaiei din prima generaie fiind foarte
apropiat de indicele terapeutic.
Datorit non-specificitii psihofarmacologice a efectelor secundare i
a riscurilor de administrare, aceste medicamente antidepresive se
recomand a fi utilizate numai la persoane tinere, perfect sntoase,
care s dispun anterior instituirii tratamentului de o evaluare
cardiologic (clinic i EKG), neurologic (clinic i EEG),
hematologic, oftalmologic i urologic.
Dup instituirea tratamentului, pacienii necesit reevaluri la interval
de 3-6 luni.

Antidepresive din a doua generaie

1 Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei ISRS
- efectul antidepresiv se datoreaza inhibarii recaptarii serotoninei din fanta sinaptica in axonul neuronului
presinaptic fapt care determina o persistenta crescuta a serotoninei in sinapsa si, in consecinta cresterea
activitatii serotoninergice
- reprezentanti: Fluoxetin (Prozac), Fluvoxamin (Fevarin), Sertralina (Zoloft), Paroxetina (Seroxat)
- sunt indicate si in tulburarile anxioase, mai ales in tulburarea de panica (in special Paroxetina)

EFECTE EDVERSE SSRI
- sunt rare si de cele mai multe ori tranzitorii datorita actiunii selective pe transmisia
serotoninergica
-digestive (grea, vom) datorate activrii seroton a receptorilor 5-HT
3
presinaptici;
-agitaie psihomotorie i semnificativ a anxietii n depresiile non-serotoninice;
-akatisie, parkinsonism;
-sedare, ameeli (10-20 %), disfuncie sexual la brbai i femei;

- sindrom serotoninergic;
- apar mai frcvent la varstnici
- manifestari :confuzie, nelinite, mioclonii, hiperreflexivitate, transpiraii, frison, trernor;
- pentru evitarea acestuia se recomanda cresterea treptata a dozelor pana la dozele
eficiente terapeutic
-se remite spontan in 3 saptamani


EFECTE EDVERSE SSRI 2
sindrom de discontinuitate
-apare la intreruperea brusca a SSRI-mai ales cele cu T <
paroxetina,sertralina,fluvoxamina
-ordinea in care scade posibilitatea de a detrmina sd.de discontinuitate
Venlafaxina-5 ore cel m.m detrmina
Fevarina -15 ore
paroxetina-21 ore
sertralina 26 ore
fluoxetina -84 ore
- simptome
- somatice : ameteli,vertij,ataxie,greata,voma,mialgii,parestezii,tremor,insomnie,
- psihice anxietate,agitatie,plans,iritabilitate,depersonlizare
- pentru evitarea acestuia se recomanda scaderea treptata a dozelor
- convulsii.

- pentru evitarea anxietatii, agitatiei si iritabilitatii se recomanda asocierea
in primele 2 3 saptamani de tratament a unei benzodiazepine
CONTRAINDICATII:
- depresiile non-serotoninice;
- antecedente convulsivante;
- parkinsonism.


2. Inhibitorii de recaptare a noradrenalinei NRI (reboxetina)
Mecanism de actiune
Inhibarea relativ selective recaptrii la nivel presinaptic pentru noradrenalin.
Efecte secundare:
activarea NA poate determina creterea anxietii i insomnie. ameteli , parestezii
hipotensiune, tahicardie
Contraindicaii:
depresiile non-adrenergice;
anxietate marcat.

3.Inhibitori ai recaptrii noradrenalinei i dopaminei NDRI (bupropionul)
Mecanism de actiune
inhibarea recaptrii la nivel presinaptic pentru NA i DA n doze terapeutice,
Indicata n depresia dopamino-dependent (10-12% din totalul depresiilor).
Efecte secundare:
- poteneaz riscul proconvulsivant;
- rare tulburri digestive;
- insomnie.
Contraindicaii:
pacienii cu antecedente de hipertensiune arterial, convulsii i comportament
suicidar.

4 Inhibitori ai recaptrii serotoninei, noradrenalinei NSRI
(venlafaxina, duloxetin, minalcipran)
Mecanism de actiune
- inhibarea recaptrii la nivel presinaptic pentru 5-HT, NA n funcie de doz
venlafaxina.-in doza
- de pana la 150 mg /zi - influeneaz nivelul serotoninergic- actiune
sedativa
- de 150 pana la -225 mg/zi influeneaz nivelul noradrenergic
- peste 225 mg- influeneaz nivelul de dopamin -actiune activatoare
-toate antidepresivele din aceast categorie par
a avea cea mai rapid aciune n tulburrile depresive severe.
Ex: efectul Venlafaxina apare in 2 saptamani (fate de 2-4 S la celelalte AD)
Duloxetina i minalcipranul influeneaz semnificativ fibromialgia.
Efecte secundare:
- creterea tensiunii arteriale;
- interferen cu citocromul P-450;
- rare tulburri digestive.
Contraindicaii:
- pacienii cu antecedente de HTA ce necesit strict monitorizare;
- pacieni cu algii persistente n care suferina organic de risc nu a fost
precizat

5 Antidepresive NaSSA Agonisiti Selectivi ai Serotoninei si NorAdrenalinei
(mirtazapina, trazodona)
-Mecanism de actiune- dual, inhibitor- presinaptic de recaptare a serotoninei i
- postsinaptic asupra receptorilor 5-HT2 i 5-HT3,
cu efecte digestive minime, ameliornd disfuncia sexual.
Efecte secundare:
- risc de viraj hipomaniacal i maniacal.
Trazodona - dispune de efecte asemntoare mirtazapinei,
- are un profil psihofarmacologic cel mai apropiat de antidepresivele triciclice,
- este lipsit n totalitate de efecte anticolinergice.
- amelioreaz calitatea somnului i mbuntete semnificativ EEG de somn
-are efecte digestive care i limiteaz utilizarea la pacienii cu sensibilitate gastro-intestinal.

6 Antidepresive cu aciune modulatoare
- serotoninergic (tianeptina) i
- serotoninergic/melatoninic (agomelatina)
Tianeptina - este un antidepresiv de tip serotoninergic, realiznd
- cu mecanism special - creste recaptarea serotoninei a transmisiei 5-HT
- este singurul antidepresiv ce nu prezint interferene cu citocromul P-450,
- anxiolitic ,antidepresiv
- utilizat n asociere cu alte medicamente n depresiile ce nsoesc tulburri somatice.
- are aciune neuroplastic,
majoritatea studiilor confirmnd ameliorarea semnificativ a volumului hipocampal.
Agomelatina
- mecanism - este -un agonist melatoninergic (receptorii MT1 i MT2) i
- un antagonist al receptorilor 5HT2C.
- metabolizat - hepatic de ctre citocromul P450 1A2 (CYP1A2) (90%)
Contraindicaii: Hipersensibilitate la substana activ sau la oricare dintre excipieni;
insuficien hepatic (ciroz sau boal hepatic activ);
utilizarea concomitent a inhibitorilor puternici de CYP1A2
Efecte adverse : -cefalee, ameeli,
- grea, diaree,
- dureri la nivelul abdomenului superior,
- hiperhidroz,
- fatigabilitate, anxietate
-au fost semnalate creteri >3 ori limita superioar a valorilor normale ale ALAT i/sau ASAT

Clasificarea psihofarmacologic a antidepresivelor
I Antidepresive cu aciune predominant presinaptic (unimodale):
- aciune asupra unui singur neurotransmitor (single target):- SSRI:
-NRI: reboxetina.
- aciune multipl (multiple target):- SNRI: venlafaxina, duloxetina, minalcipran
- NDRI: bupropion
II Antidepresive cu aciune pre- i postsinaptic (duale) noradrenergic i serotoninergic:
triciclice:
- imipramina;
- clomipramina;
- trimipramina;
- nortriptilina;
- amitriptilina;
- doxepina.
tetraciclice:
-mianserina;
-maprotilina.
III Antidepresive cu structur ciclic atipic (non-triciclice, non-tetraciclice, non-IMAO):
buspirona;
trazodona;
tianeptina;
agomelatina.
Antidepresive NaSSA-mirtazapina.


AD Tri Amine secundare

Desipramina,nortrptilina,protriptilin
a
AD Tetra
Maprotilina Ludiomil
Mianserina Lerivon

Mec(-)recaptarea din fanta
sinapt. a NA
DEPRESIA INHIBATA
Mec:(-)recaptarea NA
AD Tri Amine tertiare
Mec(-)serotonina
Serotonina care in mod
normaldispozitia
DEPRESIA ANXIOASA
,OSTILA ,AGITATA
Imipramina clomipramine
Antideprin anafranil-
anxiolitic
Afecteaza si transmisia DOPA
Ef.ap.dupa 3-5 zile

Amitriptilina doxepin

ANTIDEPRESIVE ACTIVATOARE-
ANXIOGENE
ANTIDEPRESIVE SEDATIVE-
ANXIOLITICE
Nu pot fi adm.in doza unica seara pot fi adm.in doza unica seara
IMAO.EGLONYL
PROZAC,BUPROPION
EDRONAX(REBOXETINA)
VENLAFAXINA in doze mari
COAXIL
TRAZADONA
MIRTAZAPINA-REMERON

VENLAFAXINA in doze mici
INDICATIILE ANTIDRESIVELOR
- MAI FRECVENT PRESCRISE SUNT SSRI
DEPRESIE:
1 -Tulburarea depresiva recurenta- principal indicatie
2 - EpDM din TB I sau II - atentie la virajul afectiv !!
-pot probabilitate raspunsului terapeutic la ADTri
- elementele melancolice,
- epDM anterioare
- istoriculfamilial de depresie
- Virajul afectiv
= un risc al al oricarui pacient cu potential bipolar aflat la primul ep.depresiv
- Situatii care favorizeaza aparitia virajului IMAO,TEC
3-Tulburari de dispozitie pe fond organic
ANXIETATE Tulburarile anxioase:
- tulburarea de panica, -imipramina,paroxetina
- tulburarea anxioasa generalizata, -doxepina
- tulburarea obsesiv-complusiva-clomipramina la egalitate cu SSRI
- tulburare cronica dureroasa-doxepin,duloxetina

INDICATIILE ANTIDRESIVELOR FUNCTIE DE SEMIOLOGIA DEPRESIEI :
Depresia Neorotransmitatorii si raspunsul terapeutic
Depresia prin deficit serotoninergic poate prezenta dou tipuri de aspecte clinice:
- depresiei anxioase este reprezentat de urmtoarele simptome:
neliniste psihomotorie marcat, insomnie de adormire, hiperfagie.
- depresie ostil prezint acte antisociale, comportament suicidar recurent,
consum de alcool droguri;
- rspunde la AD serotoninergice de tip - clomipramin, trazodon,
- inhibitori selectivi ai recaptrii 5-HT (SSRI),
- IMAO,
- antidepresive duale (mirtazapina, venlafaxina).
Depresia prin deficit adrenergic :
- clinic inhibitie psihomotorie, inapeten cu scdere n greutate,
insomnie matinal, hipersomnie diurn,
deficit cognitiv, precum si
simptome somatice ca deshidratare, uree crescut, bradicardie, tendin la colaps;
- rspunde la antidepresivele cu aciune NA
- nespecific (amoxapin, lofepramin, maprotilin, viloxazin )
- specifica (inhibitori selectivi ai recaptrii noradrenalinei).
Depresia prin deficit dopaminergic
- clinic : depresie inhibat, cu somn agitat si treziri multiple n timpul nopii,
albire precoce a prului; semne extrapiramidale discrete
- rspunde numai la antidepresivele dopaminergice (amineptina i nomifensina), sau
la cele alternative (bromcriptina),
precum i la cele specifice (bupropion).


INDICATIILE ANTIDRESIVELOR FUNCTIE DE SEMIOLOGIA DEPRESIEI :

Depresia prin deficit de acetilcolin
- clinic - polimorf,
- instabil si variabil de la un moment la altul,
-prezena deficitului cognitiv este o caracteristic important;
- Terapeutic, se vor evita antidepresivele cu aciune anticolinergic
n favoarea SSRI, IMAO i a antidepresivelor lipsite de efect colinergic de tip
trazodon, tianeptin, antidepresive duale, la care se pot asocia precursori de Ach.
Depresia prin deficit de GABA; se caracterizeaz prin rezisten terapeutic la AD clasice,
rspunznd la substane GABA-ergice asociate cu antidepresivele din noua generaie i moleculele
antipsihotice atipice, iar n ultim instan la TEC

Depresia mixt are dou forme mai importante:
- depresia prin deficit de S / si NA
- depresia prin deficit de serotonin +/- adrenalin, asociat cu hiperactivit. dopaminergic.
Depresia prin deficit mixt de serotonin si noradrenalin
- simptomatologie polimorf, cu predominana elementelor ostile si a comportamentului suicidar.
,testul DST pozitiv
- rspuns terapeutic la - AD duale (mirtazapin, venlafaxin, nefazodon) sau
inhibitori selectivi ai recaptrii 5-HT / NA.
Depresia prin deficit de serotonin +/- adrenalin, asociat cu hiperactivitate dopaminergic
-este o depresie delirant.
-rspund selectiv la antipsihotice atipice de tip CLOZ-like: Olanzapina, Clozapina, sau
benzamide de tip discriminant - Sulpirid, Amisulprid asociat cu AD.




-efectul antidepresiv se dat. inhibarii monoaminoxidazelor
(MAO enzime care degradeaza neurotransmitatorii
eliberati in fanta sinaptica)
neurotransmitatorii eliberati persista timp mai indelungat
in sinapsa si determina o stimulare
- mai accentuata si
- de durata a receptor. postsinaptici
- reprezentanti :
A - inhibitie ireversibila a MAO - Fenelzina si
-Tranilcipramina
- se impun restrictii alimentare
(evitarea alimentelor care contin precursori ai NT
Triptofan si 5 HidroxiTriptamina)
conserve.branza
indicate si in fobii si tulburari hipocondriace
efectele adverse sunt frecvente si intense iar
interactiunile cu alte medicamente sunt multiple
- sunt antidepresive de rezerva datorita restricriilor
alimentare si interactiunilor
B - inhibitori reversibili ai MAO - Moclobemid (Aurorix),
motive pentru care sunt recomandati si ca tratament de
prima intentie
- sunt mai bine tolerati si
-nu impun restrictii alimentare


Inhibitorii monoaminoxidazelor
Amfetaminele si compusi amfetamin-like:

sunt rar folosite datorita
-potentialului lor de a induce dependenta psihica
- urmarilor administrarii pe termen lung
(psihozele amfetaminice)
-reprezentanti:
Dextroamfetamina, Metilfenidat (Ritalin)
-indicatii:
- narcolepsia crize de somn care
- survin pe neasteptate, surprinzand pacientul
- in orice ipostaza, dintre care
unele pot fi extrem de periculoase
( ex: cand trece strada)
- obezitate rar utilizate in prezent datorita aparitiei
medicamentelor hipolipemiante
-in psihiatria pediatrica
in tulburarea hiperkinetica
(tulburarea de baza este deficitul atentional)

TIMOSTABILIZATOARE
Sunt medicamente utilizate in tratamentul ep.maniacal si
in profilaxia recaderilor in TB-
Clasificare: -Sarurile de Litiu
-Antiepilepticele timostabilizatoare

Sarurile de
Litiu
Indicaii
Tratament de
- ntreinere n- Episod maniacal
Tulburarea bipolara
-de augmentare n depresa rezistent
doz: 1-2 g/zi n funcie de litemie
Litemia: 0,6-1,2 mEq/l 0,6-0,8 mEq/l
:prevenire recidive
Litemia:- 0,9-1,4 mEq/l : episod maniac
- 1,5-2 mEq/l : efecte secundare
Peste 2 mEq/l : toxicitate renal i tiroidian
Ritmul msurrii litemiei:
4 zile, 7 zile, 3 luni




- principalele efectele adverse sunt:
- tulburari gastro-intestinale, diaree
- tremuraturi sau fasciculatii,
- senzatie de slabiciune musculara
- uscaciunea gurii sau gust metalic
- modificari hematologice
leucocitoza
- hipoK
(lrgirea QRS i aplatizarea T),
- efect teratogen
- hipotiroidie,
- diabet insipid nefrogen


ANTIEPILEPTICE
KINDLING= fenomenul prin care dup stimulrea subliminal repetat a
creierului, determina cresterea potentialului de repaus al membranei
neuronale,- o hiperpolarizare a membranei care determina o stimulare mai
intensa pentru declansarea unui influx nervosi declansarea unui potential de
actiune adica se incetineste producera crizei epileptice
Acest fenomen explic de ce antiepilepticele (carbamazepina) sunt folosite ca
stabilizatori ai afectivitii
-ele sunt indicate la cazurile la care administrarea sarurilor de Li este
contraindicata
- potenteaza efectul antidepresivelor fiind
- indicate in depresia rezistenta la tratament
- reprezentanti:

Carbamazepina

Indicaii:Epilepsie crize pariale complexe, GrandMal
Tratament de ntreinere n tulburarea bipolar
Depresie bipolar
Diabet insipid
Durere (nevralgia de trigemen)
doz: 200-1200mg/zi
inductor enzimatic scznd doza medicamentelor asociate
Hemoleucograma: sptmnal la iniierea tratamentului
Efecte secundare: sedare,
leucopenie,
ataxie,
vrsturi,
edeme, rash
Se administreaz cu alimentele pentru a reduce efectele gastro-intestinal
Acidul valproic (Convulex sau Valproatul de Sodiu (Depakine)
este mai bine tolerat dar este preferat in special pentru tratamentul
profilactic al tulburarii afective bipolare
Indicaii:- Epilepsie: crize pariale complexe
- Tratament de ntreinere n -tulburarea bipolar
(episoade mixte, cicluri
rapide)
- Episod maniacal
- Durere
doz: 200-1200 g/zi
Controlul funciei hepatice i nr. trombocitelor
Nu necesit modificarea dozei n caz de insuf. renal
Efecte secundare: - toxicitate hepatic,
- sedare, ataxie,
- tremor, tulburri gastro-intestinale,
- cderea tranzitorie a prului, cretere n greutate,
rash
- Efect teratogen


Gabapentinul (Neurontin)

este foarte bine tolerat, efectul sedativ este exprimat putand fi folosit
atat in mania acuta cat si in scop profilactic
Topiramatul este putin utilizat la noi, tolerabilitatea sa este relati este
indicat mai ales ca antiepileptic
Lamotriginul
este de asemenea putin utilizat la noi in patologia psihiatrica, fiind
indicat in special ca antiepileptic
Doz n tulburarea bipolar: Monoterapie: 100-200 mg/zi cu
titrare progresiv pentru a evita apariia rash-ului
Asociere cu carbamazepina: 400mg/zi
Asociere cu valproatul: 100mg/zi

INHIBITORI AL COLINESTERAZEI

- Sunt medicamente noi utilizate in tratamentul dementei Alzheimer
(unul din mec. incriminate in patogenia acestei demente este deficitul de acetilcolina)
- Efectul terapeutic se datoreaza inhibitiei colinesterazei
enzima care degradeaza acetilcolina
ca urmare deficitul acestui neurotransmitator este in parte compensat.
- Eficienta :
- este dovedita - in stadii timpurii -
- este posibila o recuperare partiala a deteriorarii cognitive.
- este discutabila, In cazuri avansate
- pot stopa progresia afectiunii sau
- pot incetini ritmul procesului deteriorativ
Reprezentanti:
Donepezil (Aricept)
Rivastigmina (Exelon)
Galantamina(Remynil

INHIBITORI ACETIL COLINESTERAZA
rivastigmine EXELON 8 -12 mg
donepezil ARICEPT 5 - 10 mg
galantamine REMINYL 8 - 24 mg
ANTAGONIST AL RECEPTOR
NMDA (N-methyl-D-aspartate)
memantine EBIXA 10 - 30 mg
RIVASTIGMIN DONEPEZIL GALANTAMIN
Inhibitor neselectiv de
acetilcolinesterazi
butirilcolinesteraz
Inhibitor selectiv de
acetilcolinesteraz
Inhibitor selectiv de
acetilcolinesterazi modulator
al receptorului nicotinic
Efecte secundare sistemice
colinergice
Aciune mai ales central Efecte secundare colinergice,
accentueaz astmul
Aciune intermediar( 2 prize
zilnice)
Aciune lung (o priz zilnic) Aciune intermediar(2 prize
zilnice)
Fr interaciuni
medicamentoase importante
(nu e metabolizat hepatic)
Interaciuni medicamentoase
(metabolizarehepatic), crete
efectul anestezicelor
Interaciuni medicamentoase
(metabolizarehepatic), crete
efectul anestezicelor
Latena efectului:6 sptmni Latena efectului:6 sptmni Latena efectului:6 sptmni
6-12 mg/zi 5-10 mg/zi 16-24 mg/zi
Titrare:2X 1,5 mg/zi
Apoi cretere cu 3 mg la 2
sptmni
Titrare: 5mg/zi apoi 10 mg/zi dup
4-6 sptmni
Titrare: 2 X 4 mg apoi se
dubleazdoza dup 4 sptmni
Avantaje:util n demena mai
avansat cnd dat.gliozei
efectul
asuprabutirilcolinesterazeidevi
ne mai important
Avantaje: util i n demena
vascular
Avantaje: util i nalte demene
inclusiv vascular
Terapia electro-convulsivanta
Definitie: inducerea unei depolarizari a SNC prin aplicarea unui stimul electric la niv. extrem,cefalice
Mecanism de actiune putin cunoscut, se presupune ca se realizeaza modificari in functiile unor
neurotransmitatori la nivel cerebral
Variante tehnice ale TEC: A,B
A - dupa modul de aplicare al electrozilor
aplicarea bilaterala a electrozilor (bitemporal)
aplicarea unilaterala a electrozilor (la nivelul unei singure emisfere cerebrale fronto-occipital)
B- dupa asocierea unei anestezii generale
I metoda simpla nu se relizeaza sub anestezie
- abandonata in tarile dezvoltate;
- aplicarea stimulului electric aspectul clinic dupa este identic
cu cel al unei crize epileptice,
1 faza tonica cu desfasurare multifazica: 1,2,3,
contractie generalizata a musculaturii si apnee, uneori cu incontinenta de urina si fecale
2 faza tonico-clonica convulsii tonico-clonice epileptiforme cu persistenta apneei
3 faza confuziva dureaza in medie 3o minute, pacientul are la revenire amnezia episodului,
amnezie care cuprinde si cateva minute anterior aplicarii stimulului electric
II metoda protejata stimulul electric se aplica sub stare de anestezie generala
(se administreaza Tiopental pentru inducerea somnului si curarizante cu actiune scurta
preparate de succinil-colina Miorelaxin);
- contractiile musculare sunt minime sau abente dar este necesara ventilatia
artificiala pana la reluarea spontana a respiratiei dupa metabolizarea curarizantului



TEC


Indicatii
- de prima intentie
-ep. depresiv sever cu simptome psihotice
- alternativa schizofrenia rezistenta la
tratament neuroleptic, mai ales forma
catatonica
Contraindicatii:
A) pentru metoda simpla
1 contraindicatii absolute
- sindromul de hipertensiune intracraniana
- infarctul miocardic acut in antecedente
- anevrisme cerebrale
-tratament prezent cu anticoagulante

B )metoda protejata se mentin doar
contraindicatiile absolute ale metodei
simple













A
2 contraindicatii relative
- stari febrile
- orice afectiune cardio-vasculara inclusiv
HTA
- afectiuni respiratorii care se pot complica
cu pneumotorace
- afectiuni osteoarticulare
- varsta inaintata nu reprezinta o
contraindicatie in sine, ci prin osteoporoza
consecutiva
- sarcina nu este o contraindicatie
fata de neuroleptice,
terapia electroconvulsivanta nu are
efecte teratogene asupra embrionului

TEC
Efecte nedorite
- pentru metoda simpla
- pe termen scurt:
- apnee prelungita cu stop cardio-respirator rar
- fracturi sau luxatii
- aritmii cardiace
- pneumotorace
- pe termen lung
- tulburari de memorie de obicei reversibile in cateva saptamani sau luni
- pentru metoda protejata
- pe termen scurt complicatiile generate de starea de anestezie generala
- pe termen lung tulburarile de memorie


Alte variante de tratament biologic

Terapia prin lumina

Consta in expunerea pacientului la o sursa de lumina artificiala
Este indicata in depresie s-a aplicat dupa descrierea depresiilor sezoniere

Deprivarea de somn

Consta in intarzierea si reducerea duratei somnului prin implicarea in diverse
activitati (de exemplu vizionarea TV)
Este indicata in depresie

Psihochirurgia

Consta in producerea de leziuni la nivelul unor arii cerebrale implicate in
determinismul unor simptome specifice
Este o metoda rar folosita in prezent, ea este rezervata doar acelor cazuri la care
orice alta varianta de tratament a esuat