Sunteți pe pagina 1din 14

Control de gestiune Curs 8-9

Control de gestiune Curs 8-9



METODA TARGET COSTING
Aceasta metoda este in concordanta cu intocmirea bugetelor si previziunilor
pentru o perioada mai mare de timp. Tractic, se pleaca de la ideea ca pe intreaga
durata de viata a produssului sunt generate costuri si rezultate.
Metoda target costing este o metoda care face legatura intre frma sau
intreprindere, piata si implicit concurenta si strategia pe termen lung a frmei,
strategie la acre contribuie intr-un fel sau altul fecare produs (infuente generate
pe intreaga durata de viata a produsului).
PRINCIPII ALE METODEI
1. Analiza se face pe intreaga durata de viata a produsului, pentru ca
este demosntrat ca circca 80% din costurile unui produs sunt angajate inca din
faza de conceptie a produsului.
2. Rezultatul este urmarit tot pe intreaga durata de viata a
produsului pentru ca, de regula, in primii ani de viata a produsului (la
lansare( sunt generate costuri mai mari si , implicit, rezultate mai mici sau chiar
negative. Totusi trebuie sa existe capacitatea de a fnanta pierderile.
3. Costul produsului stabilit ca un cost tinta se calculeaza, se determina
pornind de la piata (pretul pietei) spre intreprindere, luand in considerare si o
marja de proft dotita sau acceptata.
Costul tinta = Pretul pietei Marja de proft
Pretul pietei este impus de piata, deci nu poate f modifcat pentru ca este
dat de concurenta.
Marja de proft este de regula o marja medie a sectirului respectiv de
activitate.
Marja poate f diminuata dar are implicatii in strategia si dezvoltarea
ulterioara a frmei.
4. Cu toate acestea, pentru obtinerea unui produs, frma inregistreaza
anumite costuri potrivit metodelor traditionale, respectiv se va proceda la
insumarea elementelor de cost ( materii prime, salarii, etc.) pe articole de
calculatie, obtinand astfel un cost estimat.
0
Control de gestiune Curs 8-9
Costul estimat = CD + CI de productie + Ch generale si de adm. + Ch de desfacere
(in ipoteza Costului complet comercial)
In contabilitate se inregistreaza costurile estimate, costuri care refecta un
consum de mijloace si de bunuri.
Esenta metodei consta ca inainte de lansarea pe piata a unui produs, sa se
compare costurile estimate cu costul tinta, cautand solutii de apropriere a
acestora , si pentru a raspunde la doua aspecte:
a). Costul tinta este, de regula, impus de piata (poate f modifcat
indirect prin acceptarea unei marje de proft);
b). Costul estimat arata consumuri de mijloace si ca atare acestea nu pot
f evitate pentru ca trebuie inregistrate in contabilitate.
Costul tinta este dat de calitatile, utilitatile si insusirile produsului, iar
costul estimat este dat de consumurile de mijloace si bunuri. Inainte de lansarea
pe piata a produselor se compara cele doua costuri si se stabileste rezultatul pe
intreaga durata de viata.
La stabilirea rezultatului estimat vor concura doua elemente din cele de mai
sus:
- pretul pietei;
- costul estimat.
Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat
Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri) Cheltuieli
Target costing studiu de caz
O societate doreste sa lanseze pe piata un nou produs. Estimarile initiale arata ca ciclul de
viata al produsului va fi de trei ani si va avea trei faze: Lansare, Crestere, si Maturitate.
Capacitatea de productie maima disponi!ila este de "0.000 unitati, urmand ca aceasta sa fie
eploatatata in proportie de #0$ in prima faza, 80$ in a doua faza si %00$ in faza de maturitate.
&retul de vanzare estimat este de "# ', si se prevede ca, datorita aparitiei produselor similare
pe piata , in faza de maturitate acesta se va reduce cu %0$. Conducerea intreprinderii doreste
dega(area unei mar(e asupra pretului de vanzare de: #$ in faza de lansare, %#$ in faza de crestere si
de "0 $ in faza de maturitate.
C)eltuielile cu pu!licitatea vor fi de: #'*!uc in faza de lansare, +,#'*!uc in faza de crestere, si
de %,"#' in ultima faza.
Costurile previzionale unitare, in faza de lansare, sunt urmatoarele:
Materii prime:
o , : % !uc a +,- '*!uc
%
Control de gestiune Curs 8-9
o .: " !uc a %,# '*!uc
o C: % !uc a %.9 '*!uc
Manopera: %'* !uc
C)eltuieli de productie:
o C)eltuieli de intretinere si functionare / 0,#' pe tip de materie prima utilizata
o C)eltuieli de monta(:
Cost varia!il unitar #'*!uc
C)eltuieli fie totale de monta( -0.000'
o 1estiunea loturilor 2 % lot 3 000 !uc4: "00'*lot
5atorita contractelor inc)eiate cu furnizorii, costul materialelor se va reduce cu %#$ in faza de
Crestere si cu %0$ in ultima faza fata de faza precedenta. Costul varia!il unitar de monta( se va
reduce cu "0$ in a doua faza si cu %#$ in faza de maturitate fata de faza precedenta. Celelalte
c)eltuieli raman nemodificate pe toata durata de viata a produsului.
6e cere:
a4 Calculati costurile tinta ale produsului pe fiecare faza a ciclului de viata.
!4 Calculati costurile estimate ale produsului pe fiecare faza a ciclului de viata
c4Comparati rezultatele o!tinute si interpretati 2eventual enumerand cateva masuri pe care
managementul intreprinderii le-ar putea adopta pentru a putea indeplini o!iectivele fiate4.
d4 Calculati rezultatele totale estimate pe fiecare faza a ciclului de viata.
Rezolvare:
a)
Lansare Crestere Maturitate
Pret vanzare 25 25 25*90%=22,5
Marja dorita 25*5%=1,25 25*15%=,!5 22"5*20%=#,5
Cost tinta 23,75 21,25 18
$)
% realizata 20.000*50%=10"000 20.000*80%=1&"000 20"000
Cheltuieli directe 9,5 8,23 7,51
Materii 'ri(e ),5 !,2 &,51
* 3,6 3.6*85%=3,06 3,06*90%=2,75
+ 1,5*2=3 2,55 2,3
C 1,9 1,62 1,46
Mano'era 1 1 1
Cheltuieli indirecte 18,4 13,5 9,85
,ntretinere 1,5 1,5 1,5
Montaj 11,# ) &,&
-ost .i/ unitar 64.000/10.000=6,4 64.000/16.000=4 64.000/20.000=3,2
-ost varia$il unitar 5 4 3,4
0estiune loturi 20012#00 $u-=0,5 0,5 0,5
Pu$li-itate 5 ,5 1,25
Cost estimat unitar 27,9 21,73 17,36
-)
Cost tinta 2,!5 21,25 1)
Cost esti(at 2!,9 21,! 1!,&
Diferenta (Estimat - 4,15 ,48 -,64
"
Control de gestiune Curs 8-9
!inta"
d)
C* esti(ata 250"000 #00"000 #50"000
Cost total esti(at 2!9"000 #!"&)0 #!"200
Rezultat estimat -29.000 52.320 102.800
Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat
Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri) Cheltuieli
Costul estimat = CD + CI = 9,5 + 18,4 =27,9
Daca Costul estimat > Costul tinta

pierdere
Totusi analiza trebuie facuta nu numai pe produs ci si in corelatie cu
productia totala vanduta.
d. CA1 =Q * Pretul de vanzare = 25*10.000 = 250.000
CA2 = 16.000 * 02 = 400.000
CA3 = 20.000 * 22,5 = 450.000
Cost total estimat = Costul unitar estimat * Cantitatea
Ct1 = 27,9 * 10.000 = 279.000
Ct2 = 21,73 * 16.000 = 347.680
Ct3 = 17,36 * 20.000 = 347.200
Rezultatul estimat pe intreaga durata de viata a produsului este de 126.120
lei , ceea ce inseamna proft ( 102.800 + 52.320 -29.000), rezulta ca produsul
poate f lansat in fabricatie.
Marja de proft medie = 11,5 % ( 5+15+20)/3
SITUATII DE MONITORIZARE SI RAPORTAREA A PERFORMANTEI
O!iective :
/ Stabilirea subdiviziunilor organizatorice care trebuie sa primeasca informatii
la performantele realizate;
/ Precizarea centrelor de decizie si a modalitatilor de prezentare a informatiilor
referitoare la activitatile conduse
/ Coordonarea subdiviziunilor organizatorice care primesc primesc informatii
despre perfomantele realizate in system operational
+
Control de gestiune Curs 8-9
6ituatii de monitorizare si raportarea a performantei
/ TABLOUL DE BORD
/ REPORTINGUL
/ BALANTA SCORECARD
7a!lou de !ord
Defnitie ansamblu de indicatori prezentati intr-o maniera sintetica si cu
o periodicitate corelata , ce trebuie sa permita responsabilului sa
actioneze rapid in cazul aparitiei problemelor
Functii
- Functia de informare
- Functia de avertizare
- Functia de evaluare
- Functia decizionala
Tipologie
1. Dupa sfera de cuprindere:
- Taboul de bord global
- Tabloul de bord restrans
2. Dupa natura proceselor de munca:
- Tablou de bord de strategie
- Tablou de bord fnanciar
- Tablou de bord de gestiune
- Tablou de bord de eploatare
Cerinte impuse ta!loului de !ord
- !onsistent
- "iguros
- #intetic
- $ccesibil
- %c&ilibrat
- %presiv
- $daptabil
- %conomic
Principiile conceperii tabloului de bord
- !oerenta
- 'ertinenta
- Frecventa
- %fcienta
- #tandardizarea
-
!ontinut
a( Tabele de valori
- )ndicatori cantitativi
- )ndicatori de efcienta
b( *rafce
c( Forme mite
0
Control de gestiune Curs 8-9
Aanta!ele ta"loului de "ord
- cre#terea gradului de $unda%entare a deciziilor adoptate
- $urnizarea la interale %ici de ti%p a in$or%a&iilor se%ni$icatie' opti%iz(nd ast$el
utlizarea ti%pului de lucru al conduc)torilor*
- $olosirea unor criterii corecte de apreciere a salaria&ilor
- asigurarea unei operatiit)&i #i calit)&i ridicate a raport)rilor catre %anager
- sporirea responsa"ilit)&ii conduc)torilor pentru actiitatea des$)#urat)*
- a"ordarea in$or%a&iilor cu priire la actiit)&ile de %anage%ent general*
- instru%ent de orientare #i per$ec&ionarea %etodelor de preiziune #i conducere+
,i%itele ta"loului de "ord
- olu% relati %are de %unca pentru o"tinerea in$or%a&iilor #i co%pletarea ta"loului
- ta"loul de "ord r)%(ne o sintez)*
Reportingul
Definitie - instrument al menagementului prin cifre, prin care se raporteaza cata mar(a a fost fost
generata de un centru de responsa!ilitate si prin consolodari interne sa se coreleze cu rezultatul
conta!ilitatii financiare.
Reportingul se "azeaza pe trei concepte.
- #tructura organizatiei+
- Fiarea obiectivelor+
- !ontrolabilitate.
8urnizeza date ce stau la !aza intocmirii balantei scorecard.
/alanta scorecard 0/S12
Ofera managerilor informatii relevante, utilizand instrumente financiare si nefinanciare, prezintandu-
se, ca un ansam!lu de indicatori direct legati de strategia de dezvoltare, tradusa prin elemente de
monitorizare si raportare a performantei.
Monitorizarea performantelor din:
- perspectiva fnanciara+
- perspectiva clientilor+
- perspectiva proceselor interne+
- perspectiva dezvoltarii competentelor+
Ipoteze /S13T/
Ipoteza 1 / 6trategia organizatiei este perfect cunoscuta si eplicata de manageri9
Ipoteza 2 / .6C este implementat conform strategiei de la varf la !aza, parcurgand toate nivelele
ierar)ice9
Ipoteza 3 / :ntaietatea indicatorilor de rezultat fata de indicatori de actiune9
Ipoteza 4 / 7. a fost conceput in 8ranta in perioada inter!elica9
Ipoteza 5 / 5oua etape in constructia 7.:
formularea strategiei intreprinderii
implementarea T,
Ipoteza 6 - 7. presupune in practica o mare varietate de documente9
#
Control de gestiune Curs 8-9
Ipoteza 7 7. contri!uie la etalarea in mod d;namic a strategiei intreprinderii.
Metoda ABC
Originile calculaiei costurilor de proces
Calculaia costurilor de proces este una din ultimele cuceriri in domeniul
calculaiei costurilor. Originea ei se afa in S.U.A. Initial s-au supus unui studiu critic
sectoarele si locurile de costuri comune (indirecte), ajungandu-se la concluzia ca pasul
hotrtor pentru controlul costurilor indirecte consta in elaboarea unui model care
sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri.
Cauzele apariiei calculaiei costurilor de proces
Drept cauze ale apariiei costurilor de proces pot f considerate:
1. modifcri ale poziiei strategice ale ntreprinderii;
2. modifcri in cererea de informaii pentru management;
3. defcientele sistemelor de calculaie a costurilor existente.
1.Poziiile strategice ale ntreprinderilor s-au schimbat foarte mult in ultimii ani.
Aceasta datorita schimbrilor in mediul ntreprinderii, schimbri la care au
contribuit esenial dezvoltrile in tehnologia calculatoarelor.
Odat cu introducerea sistemelor CIM (Computer Integrate Manufacturing) au
aprut modifcri importante in toate domeniile si sectoarele ntreprinderii. Datorita
ascuirii concurentei pe piaa exista tendinta reducerii costurilor, imbunatatirii
calitatii produselor si dezvoltrii de produse noi si ca urmare, are loc scurtarea
duratei de viata a produselor.
Din asemenea motive ponderea si importanta sectoarelor costurilor comune si
indirecte creste mereu fata de aceea a sectoarelor de poductie propriu-zise. Prin
aceste modifcri de activitati se ajunge la modifcari in structura costurilor,
importanta costurilor individuale directe scade in favoarea celor comune indirecte,
concomitent cu creterea ponderii costurilor fxe.
2.In cadrul deciziilor ntreprinderii in prim plan se situeaz aspecte noi, cum ar
f:
-Pregtirea si asigurarea de informaii despre costuri referitoare la o
multitudine de obiecte ale calculaiei costurilor;
-Reducerea mrimilor loturilor de fabricaie;
-Determinarea unui numr optim al variantelor produselor;
-Determinarea costurilor pentru comenzi specifce;
-Controlul efcientei economice in sectoarele tot mai numeroase si mai
importante
ale costurilor comune indirecte.
-
Control de gestiune Curs 8-9
Informaiile necesare se refera la ntregul lan de creare a valorii din
ntreprindere, inclusiv la toate sectoarele de producie si activitati auxiliare,
ajuttoare indirecte.
3.Sistemele tradiionale de calculaie a costurilor sunt orientate spre sectoarele efective
de producie. Costurile comune indirecte se repartizeaz asupra produselor prin
intermediul unor mrimi de referina, care in actualele condiii tehnologice, nu
reprezint o expresie a ocazionrii (de exemplu salariile indirecte). Decontarea
costurilor indirecte are loc prin suplimentari asupra unor mrimi valorice. Aceasta
repartizare a costurilor indirecte neconforma cu principiul ocazionarii, poate duce la
decizii strategice greite.
Defnirea, sarcinile si trsturile calculaiei costurilor de proces
Exista mai multe defniii ale metodei ABC, date de diferii autori sau de
diferite cabinete de consultanta.
Dup Horvart/Mayer, calculaia costurilor de proces se defnete astfel:
Calculaia costurilor de proces poate f inteleasa ca o noua abordare a caclculatiei in
vederea creterii transparentei costurilor in sectoarele de activitati indirecte, a
asigurrii unui consum efcient al resurselor, evidenierii utilizrii capacitatii,
imbunatatirii calculaiei pe produs si evitrii, in acest fel a unor decizii strategice
greite.
Din aceasta defniie rezulta clar sarcinile si obiectivele calculaiei costurilor
de proces. Trstura de baza a acestei calculaii consta in ideea de a nu mai
repartiza costurile comune, indirecte de exploatare asupra produselor prin
intermediul unor cote inexacte si arbitrare, ci in concordanta cu apelarea efectiva a
produselor, obiecte ale calculaiei la activitatile intreprinderii.
Dup natura ei, calculaia costurilor de proces este o calculaie a costurilor
totale, deoarece deconteaz asupra produselor nu numai costurile individuale directe,
ci si pe cele comune indirecte.
Acest concept al costurilor totale se bazeaz pe faptul ca pe termen lung
(aproape) toate costurile sunt variabile si deci au o relevanta decizionala.
In legtura cu aceasta se poate aprecia ca, prin destinaia sa, calculaia
costurilor de proces este orientata de ctre deciziile pe termen lung si poate f
considerata un sprijin pentru problemele strategice ale ntreprinderii.
Ansamblul funcional al ntreprinderii este reprezentat prin activitati si
procese, procesele find poziionate sub raportul costurilor, orizontal fata de
impartirea tradiionala a locurilor de costuri.
Calculaia costurilor de proces nu reprezint un nou sistem de calculaie
intru-cat in construcia si organizarea ei poate utiliza structura tradiionala folosita
in calculaia costurilor: pe feluri, locuri si purttori de costuri.
Organizarea calculaiei costurilor prin metoda ABC
<
Control de gestiune Curs 8-9
Potrivit metodei ABC calculaia costurilor pe proces presupune parcurgerea mai
multor etape in care se realizeaz:
identifcarea activitatilor, a proceselor si stabilirea ierarhiei proceselor;
determinarea stimulatorilor de costuri si construirea structurilor cantitative;
stabilirea cotelor costurilor de proces;
Principiul de baza al metodei il costituie repartizarea mai fna a cheltuielilor
indirecte pe purttorii de cheltuieli in raport cu metoda clasica utilizata, fara a afecta
cheltuielile directe.
Identifcarea activitatilor, a proceselor si stabilirea ierarhiei proceselor
Pentru identifcarea activitatilor a proceselor si stabilirea ierahiei proceselor s-a
impus modelul lui Horvart/Mayer ce cuprinde 4 faze:
formularea de ipoteze privind principalele procese;
Aceste ipoteze sunt elaborate in prima faza. Ele au la baza structura produselor,
desfacerii, a ntreprinderii, obiectivele proiectului si situaiile decizionale
importante.
analiza activitatilor pentru determinarea proceselor pariale;
In primul rnd trebuie identifcate procesele de ansamblu ale unei societati
pentru a le putea evidenia si prelucra sub raportul calculaiei costurilor. Analiza
activitatilor poate f efectuata in mai multe feluri: chestionri si interviuri, analiza
documentara, procedeul multimoment. Pentru fecare loc de costuri se determina
procesele ce se desfasoara in diversele sectoare si rezultatele acestora(output) pe de-
o parte, precum si necesarul de personal si valori materiale pentru acestea(input),
care determina mrimea proceselor, pe de alta parte.
alocarea capacitatilor si a costurilor;
Exista mai multe modalitati de alocare a costurilor de plan ale locului de
costuri diferitelor procese pariale:
1.planifcarea analitica a felurilor de costuri pentru fecare proces parial.
Aceasta metoda este cea mai exacta dar si cea mai costisitoare.
2.organizarea unei planifcri analitice a costurilor locului de costuri. In
msura in care un anumit fel de costuri este dominant poate sa fe
sufcienta planifcarea analitica a acestui fel de costuri. Pentru celelalte
feluri de costuri se poate pleca de la costurile normale ale locului si
repartizarea proporionala a acestora pe procese in funcie de felul de costul
dominant
3.determinarea regresiva pe baza valorilor anului precedent si a valorilor din
buget.
concentrarea proceselor pariale si proceselor principale.
Daca pentru toate locurile de munca sunt cunoscute procesele pariale
stimulatorii lor de costuri si ponderea lor in costurile de locuri de posturi
urmeaz ca ultima faza concentrarea proceselor pariale in cteva procese
principale subordonate locurilor de costuri. Procesele pariale vor f organizate
sub forma a doua dimensiuni: a locului de costuri executant si a procesului
principal subordonat locului
8
Control de gestiune Curs 8-9
Determinarea stimulatorilor de costuri si construirea structurilor cantitative
In cadrul acestei etape se disting urmtoarele faze:
stabilirea stimulatoarelor de costuri;
Stimulatorii de costuri reprezint mrimile de referina pentru repartizarea
costurilor comune indirecte. Mrimea costurilor comune privind materialele, de
exemplu, nu depinde de valoarea materialelor aprovizionate, ci de numrul
comenzilor efectuate si derulate, a miscarilor din depozit. Ca exemple a unor
stimulatori de costuri pot f considerate:
1.Pentru procesul principal comandarea materialelor, numrul de comenzi;
2.Pentru procesul principal elaborarea planului de producie, numrul
seciunilor de plan elaborate;
stabilirea criteriilor pentru determinarea stimulatorilor de costuri;
Doua elemente importante in alegerea stimulatorilor de costuri sunt:
1.Exactitatea de calcul dorita: pentru a atinge o exactite nalta in calculaie
trebuie utilizat un numr cat mai mare de stimulatori de costuri dar trebuie
avut in vedere si o anumita limita pentru ca altfel costurile marginale crescute
pentru evidenta si calcul vor depasii repede valoare utilitatii informaiilor
obinute intr-un asemenea calcul exact;
2.Complexitatea combinaiei produselor: in cazul diferentiarii produselor sub
aspectul consumului de resurse si de activitati pe care le ocazioneaz un
numr mic de stimulatori de costuri pot sa duca la perturbaii
Stimulatorii de costuri trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
-sa fe uor de identifcat si utilizat;
-utilizarea realizrilor indirecte sa fe exprimata pe cat posibil in raport cu
ocazionarea acestora
-stimulatorii pot infuenta pozitiv sau negativ comportamentul personalului
angajat in special daca acesta crede ca realizrile si rezultatele lui sunt interpretate
in raport cu stimulatorii de costuri. Ca urmare angajailor trebuie sa li se explice
stimulatorii de costuri si funciile acestora.
construirea structurilor cantitative.
In prima faza se face planifcarea cantitatilor proceselor pariale in care se obin
realizri msurabile si de care depinde volumul de activitati.
La planifcarea cantitatilor proceselor se recomanda unei perioade de plan mai
mare de un an, pentru a elimina astfel perturbrile cauzare de restricii pe
perioade scurte. Deoarece in cazul proceselor examinate este vorba de activitati
repetitive, se pot stabili aa numitele standarde de performante
Stabilirea cotelor costurilor de proces
Pentru nevoile de calculaie trebuie determinate cote de costuri. Aceasta are loc in
trei faze in care se determina cotele de costuri pentru procesele dependente de
volumul realizrilor si apoi cotele de repartizare ale costurilor proceselor
independente fata de aceste volume. Prin adunare se obin cotele costurilor
proceselor totale.
Cotele costurilor de proces pentru procesele dependente de volumul
realizrilor (C
cpd
);
9
Control de gestiune Curs 8-9
C
cpd
=
proces de cantitati
proces de turi
. .
. . cos
costurile independente de cantitatile de procese (C
iep
), se repartizeaz
prin intermediul unor cote suplimentare procentuale.
Horvart/Mayer propun ca repartizarea sa se fac proporional cu costurile de
proces ale proceselor dependente cantitativ.
C
iep=
cantitati de dependente proces de cantitati
neutre proces de turi
. . . . .
. . . cos
cota totala a costurilor de proces se determina prin nsumarea cotelor
de costuri dependente de volum cu cotele de repartizare prin suplimentare.
Posibilitatile de aplicare a calculatie costurilor de proces
Intre domeniile de aplicare a calculaiei costurilor de proces se disting doua
mai importante:
1. Utilizarea ca instrument de calculaie, aspect care a pus mobilul
apariiei acesteia in S.U.A.
2. Utilizare in cadrul managementului costurilor comune indirecte.
Calculaia directa nedifereniata
Aceasta varianta a calculaiei costurilor de proces atrage, in vederea
calculaiei costurilor complete, toate costurile comune indirecte si le deconteaz pe
acestea asupra produselor, din intermediul unor cote de costuri ale proceselor
( )

=
p p u
K C C
, unde
u
C
=costurile de proces pe unitatea de purttor
C
p
= cota costurilor de proces
K
p
= coefcientul de proces
Calculatia indirecta difereniata
Deoarece se ridica mereu problema unor informaii privind legturile dintre
obiectele de calculaie si procesele principale apelate de ele s-a hotrt ca aceasta
legtura intre procese si purttorii de costuri sa fe deplasata de la nivelul
proceselor principale si pariale la nivelul diferitelor locuri de costuri.
Referitor la costurile de proces unitare de independente de volum(C
uvo
) ale
fecrei variante cu privire la un anumit proces parial
tvo
qvo
p uvo
T
P Pq
C C

=
, in care
C
p
= cota costurilor de proces
P
q
= cantitatea de proces
%0
Control de gestiune Curs 8-9
P
qvo
= partea cantitativa de proces dependenta de volum
T
qvo
= volumul cantitativ total ca suma a cantitatii realizrilor tuturor
produselor respectiv a variantelor.
In mod corespunztor se obin costurile de proces unitare (C
uva
) dependente de
varianta.
qva n
qva
p uva
V V
P Pq
C C

=
, in care
P
qva
= partea cantitativa de proces dependenta de variante
V
n
= numrul de variante
V
qva
= volumul cantitativ al diferitelor variante
Costurile unitare ale unui produs care au fost ocazionate de ctre procesul
analizat rezulta atunci prin:
uva uvo u
C C C + =

Efectele calculaiei costurilor de proces
In principal, caculatia costurilor de proces poate determina trei efecte care sunt
considerate avantaj informaionale strategice.
Efectul de alocare
In cadrul calculaiilor costurilor de proces, costurile indirecte comune se
repartizeaz pe produse in raport cu apelarea resurselor ntreprinderii.
Costurile comune de desfacere nu sunt determinate de costurile de producie
ale produsului ci, de exemplu, de activitatea de publicitate si promovare, deci de
procese care sunt ocazionate in legtura cu acestea. Efectul de alocare consta in
diferena dintre costurile comune indirecte, repartizate conform tradiionalei
calculaii prin suplimentare, si cele repartizate conform ocazionrii prin intermediul
cotelor de costuri de proces.
Efectul de complexitate
Efectul de complexitate exprima in mod deosebit faptul ca att complexitatea,
cat si bogatia de variante sunt factori determinanti si centrali ai costurilor comune
indirecte. In cadrul produselor formate intr-un numar mai mare de componente,
este nevoie de mai multe activitati care ocazioneaza costuri comune indirecte. Aceste
produse vor f incarcate i cazul calculatiei prin suplimentare insa aceasta poate
duce la decizii gresite in politica de marketing si de preturi.
Efectul de degresiune
%%
Control de gestiune Curs 8-9
Calculaia prin suplimentare, in conformitate cu repartizarea proporionala a
costurilor comune, deconteaz cote constante de costuri comune pe unitatea de
produse. Costurile de proces pe unitatea de produse se diminueaz insa odat cu
creterea cantitatii lor. De exemplu costurile comune de distribuie se nasc
independent de cantitatile comandate.
Calculaia costurilor de proces ca funcie ajuttoare a managmentului
costurilor comune indirecte
Funcia calculaiei costurilor de proces in cadrul gestiunii costurilor comune
indirecte are in vedere:
formarea de indicatori privind productivitatea;
comparaii de tip admisibil efectiv si analize de efcienta economica;
managementul punctelor si locurilor de intersecie;
formarea preturilor de decontare;
analiza lanului de creare a valorii;
integrarea in planifcarea anuala curenta.
Deoarece in literatura de specialitate exista in continuare preri contradictorii
in ceea ce privete comparaia admisibil efectiv, se prezinte in continuare succint o
asemenea comparaie, inclusiv analiza abaterilor.
Comparaia prevede evidenta directa nemijlocita a cantitatilor efective ale
proceselor principale, condiia find posibilitatea consemnrii si msurrii cu
usurinta a stimulatorilor de costuri. Pentru determinare costurilor admisibile ale
proceselor principale se folosete formula:
Costuri admisibile Cantitati efective de Cota costurilor
de plan
= ale
procesului
Ale proceselor principale proces principal
Abaterile ce rezulta din compararea costurilor admisibile si efective astfel
determinate au insa o capacitate informaionala limitata. Ele exprima doar abaterile
de activitate, respectiv costurile de subactivitate-cantitatea de proces nu a fost
sufcienta pentru ncrcarea completa a capacitatilor existente. Si alte modalitati de
efectuare a unei analize a abaterilor pot determina numai abateri de activitate.
Motivul este calculaia costurilor complete realizata prin intermediul calculaiei
costurilor de proces. Abaterile stabilite pentru diferitele procese sau locuri de
costuri pot f, totui, un indiciu asupra necesitaii unei adaptri a capacitatilor de
producie.
%"
Control de gestiune Curs 8-9
%+