CURS LEGUMICULTOR

PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR

LEGUMICOLE


PREMISELE ECOLOGICE ALE PRODUCTIEI DE
LEGUME


Premisele ecologice ale plantelor rezulta din interactiunea
factorilor climatici, edafici si biologici ai mediului ambiant cu locul si modul
de cultivare ale plantelor respective.
Cerintele plantelor legumicole fata de factorii de vegetatie s-au
format de-a lungul timpului si sunt bine consolidate. Desfasurarea normala a
proceselor metabolice din plante se realizeaza numai daca se asigura
conditiile de mediu in care acestea sau format iar prin schimbarea acestora
se poate zdruncina ereditatea plantelor fiind plosibila dirijarea cresterii si
dezvoltarii in directii dorite pentru cresterea prod 838j9i uctiei. Pentru
fiecare specie se ia in considerare un optim ecologic ca ansamblu al
conditiilor in care planta creste si se dezvolta normal. Cea mai mare
insemnatate pentru atingarea acestui nivel o au factorii climatici si mai ales
radiatia solara, regimul apei si al hranei din sol, continutul in dio!id de
carbon al aerului.
"ptimul ecologic mai presupune un optim climatic de aprovizionare a
plantelor cu elemente chimice necesare dar si absenta factorilor chimici
inhibitori sau poluanti, dar si inlaturarea agentilor patogeni, parazitiilor,
buruienilor. #rebuie avut in vedere ca factorii de vegetatie actioneaza in
comple! fiind intr-o permanenta interdependenta.
$n e!emplu % se stie ca in conditiile de irigare plantele consuma mai multe
elemente nutritive si atunci vom creste dozele de ingrasaminte si un sistem
adecvat de lucrari a solului.
RELATIILE PLANTELOIR LEGUMICOLE CU
FACTORII DE MEDIU SI POSIBILITATILE DE
DIRIJARE ALE ACESTOR


RADIATIA SOLARA este principala sursa de energie care asigura
caldura necesara cresterii si dezvotarii plantelor.
&a noi in tara datorita asezarii geografice din valoarea totala a
radiatiei solare, vara se inregistreaza '(-')* + primavara )9-3* + toamna
8-)(*, iar iarna numai 9-(*. ,adiatia solara luminoasa, singura care
poate influenta fotosinteza '-*, din totalul radiatiei solare globale, iar din
aceasta doar 3.* este absorbita de

frunze. ,andamentul energetic al fotosintezei este suficient de ridicat pentru

a face din regnul vegetal un e!celent captator si producator de energie.
Prin selectie se poate ameliora rata conversiei energiei luminoase in
energie chimica si depinde asigurarea altor factori cu caracter limitativ ca %
umiditatea, elementele nutritive din sol, nivelul temperaturilor, intensitatea
vanturilui, continutul in dio!id de carbon al aierului.
&a nivelul mai multor culturi randamentul energetic al fotosintezei este
apreciat in valoarea /indicelui foliar/ care este raportul intre suprafata totala
a frunzelor si suprafata totala a terenului ocupat. 0!emplu % plantele cu port
erect 1drept2, indicele foliar are o valoare de 3-8 m frunze4m sol, fata de
cale cu port tarator cu 3-' m frunze4m.
De ce este importanta cunoasterea valorilor radiatiei solare5 0ste
importanta in zonarea culturilor si amplasarea serelor. Pe teritoriu tarii
noastre, in camp valoarea radiatiei zilnice asigura cerintele plantelor fiind
superioara nivelului decompensatie al fotosintezei
1(( 67h4m2, iar vara valoarea radiatiei luminoase sunt mai mari de -((-
.((674m.
8udetul Constanata prin amplasarea la malul marii, valoarea radiatiei
luminoase este mai mare ca media pe tara asigurand conditii optime pentru
amplasarea solariilor si serelor. 9aloarea radiatiei zilnice in sere este
influentat de perioada anului - ianuarie, decembrie, noiembrie, fiind mai
mic, apoi de natura materialului de acoperire a serelor cea mai buna fiind
sticla cu un coeficient de transmisie de (,8, dar si depunerile de praf, fum,
zapada, unde transparenta initiala scade cu )(-3(*.
:iind factor cosmic radiatia solara este greu de dirijat, dar putem
folosi unele masuri tehnologice cum ar fi % cultivarea speciilor si soiurilor de
plante cu o mai buna e!pozitie a frunzelor la radiatiile solare, asigurarea
plantelor cu apa si elemente nutritive, protezarea plantelor cu culise contra
vantului, practicarea culturilor succesive, suplimentarea aerului din sere cu
C"2.
LUMINA este un factor determinant in viata plantelor legumicole ce
actioneaza asupra plantelor prin % intensitate, durata, compozitie spectrala.
Dar variatiile acestor parametri nu se pot dirija decat in mica masura -
lumina este considerata factor limitativ. &umina este suportul energetic al
fotosintezei, al formarii si stucturii anatomice a masei biologice, iar
numeroase procese metabolice si fiziologice ca % sinteza pigmentilor, a
glucidelor, proteinelor, vitaminelor, enzimelor, inchiderea si deschiderea
stomatelor, respiratia, transpiratia, formarea elementelor de rod, sunt
influentate de lumina.
Cunoasterea relatiilor plantelor cu lumina are importanta in
zonarea culturilor, stabilirea epocilor optime de infiintare a culturilor in
camp, in spatii protejate in vederea esalonarii productiei, intocmirea
schemelor de culturi succesive si asociate, procesul de producere a
rasadurilor, stabilirea schemelor de infiintare a culturilor, a densimii
plantelor.
INTENSITATEA LUMINII influenteaza durata si ritmul de
desfasurare al proceselor fiziologice si in primul rand cresterea plantelor. Cu
cat lumina este mai intensa creste viteza reactiilor chimice la nivelul
celulelor, procesele fiziologice din plante se desfasoara mai rapid.
)

Plantele legumicole se dezvolta bine la o intensitate de )(-3( mii de
lucsi.
Cunoasterea nivelului minim al intensitatii luminii de la care
incepe activitatea fiziologica pentru fiecare specie are importanta la alegerea
zonelor de cultura, a epociilor de infiintare a culturilor in camp si sere, a
speciilor in culturile asociate, aplicarea unor lucrari de ingrijire. Dupa aceste
criterii plantele legumicole se clasifica astfel %
- pretentioase la lumina necesita 8((( lucsi % tomate, ardei, vinete,
bame, fasole, castravati, pepeni galbeni, pepeni verzi, etc.
- mediu pretentioase la lumina necesita '(((-.((( de lucsi % morcov,
patrunjel,
telina, varzoase, salata, spanac, ridichi.
- putin pretentioase la lumina necesita )(((-3((( lucsi % plante
perene, ceapa verde, sfecla pentru frunze, macrisul.
- nepretentioase necesita lumina pentru formarea partilor
comestibile % andivele, sparanghelul, ciupercile, cordonul, telina de
petiol.
Care este concluzia - speciile din prima grupa se vor cultiva in zonele
cele mai favorabile din sudul tarii, iar plantele mai putin pretentioase in
nordul tarii.
Plantele nepretentioase se cultiva in spatii special amenajate. Ce arata
e!perienta - cresterea intensitatii luminii reduce numarul nodurilor si fruze la
tomate pana la prima inflorescenta, la ardei are loc o corelatie pozitiva intre
vigoarea rasadurilor si cantitatea de lumina primita de plante, iar la varza
productiila de capatani creste direct proportional cu cantitatea de lumina.
INSUFICIENTA LUMINII are efect negativ asupra plantelor provocand
etiolarea acestora, incetineste ritmul de crestere, prelungeste vegetatia,
intarzie recoltarea, florile avorteaza. &a rasaduri duce la etiolare, au aspect
clorozat, se alungesc si sunt sensibile la boli.
EXCESUL DE LUMINA favorizeaza pierderi de apa din tesuturile
plantelor, se reduce fotosinteza creste respiratia si transpiratia care determina
ofilirea plantelor.
;poi e!cesul de lumina este daunator cand scoatem rasadurile de la
lumina insuficienta in camp la lumina puternica ce produce un soc
fiziologic. 0vitarea acestuia se face prin calirea rasadurilor si adaptarea
treptata timp de 8-( zile.
DURATA PERIOADEI DE ILUMINARE reprezinta sensibilitatea
specifica a plantelor la durata zilnica de lumina si influenteaza dezvoltarea
diferitelor organe mai ales a mugurilor florali, inflorescentelor si florilor.
Pentru inducerea initierii florale fiecare specie necesita un numar de
zile minim numit
Pragul fotoperiodic, iar granita luminii zilei dintre domeniul inductiv si cel
neinductiv este considerata ca /lungimea critica a zilei/.
#inand cont de aest criteriu plantele legumicole se clasifica astfel %
- plante de zi scurta - in zone cu clima tropical la care inductia florala
impune o perioada de intumeric si este posibila sau accelerata daca
durata zilnica de iluminare nu atinge lungimea de )-' ore %
tomate, ardei, vinete, castraveti, pepeni, bame, fasole.
- plante de zi lunga in zone cu clima temperat la care dezvoltarea
mugurilor floriferi este posibila sau acelerata daca durata zilnica de
iluminare depaseste lungimea critica de .-8 ore. <u necesita
perioada de intuneric aceste pante
3
- pot inflorii si la lumina continua ca % varza, salata, cicoarea, ceapa,
mararul, mazarea.
- plante neutre nu au reactii indiferent de luminozitate % sparanghelul,
soiuri de salata, spanac, fenicul, tomate.
- plante intermediare % zi lunga- scurta, sau zi scurta-lunga %
anghinarea, telina, morcovul.
Dar mai sunt situatii ca la cartof, desi dezvoltarea florilor este indusa
de zilele lungi, formarea si cresterea tuberculilor are loc in conditii de zi
scurta.Pentru a intra in repaus vegetativ cartoful necesita zi scurta.
Cultivate in alte conditii de lungime a zilei decat cele optime,
plantele legumicole isi modifica perioada de vegetatie, isi maresc durata
pana la inflorire si fructificare sau nu fructifica.
Concluzia % plantele de zi lunga % salata, spanacul, ridichea de luna,
ceapa verde, conopida, dau rezultate daca se cultiva primavara si toamna
cand zilele scurte determina prelungirea vegetatiei si intarzierea tulpinilor
florifere.
CALITATEA LUMINII Plantele legumicole au reactie specifica fata
de calitatea luminii. ;stfel la la lumina alba plus radiatiile infrarosii,
grabeste inflorirea la tomate, contriguie la cresterea numarului de flori.
&a sere si solarii materialul de acoperire modifica calitatea luminii, se
stie ca sticla retine mai mult raiatiile ultraviolete, in timp si materialele
plastice pe cele infrarosii cu repercursiuni asupra capacitatii de izolare
termica.
Din e!perienta trebuie sa folosim folii de plastic de diferite culori si
materiale.
Cele mai bune rezultate la cultura de tomate sau obtinut cu folii de
culoare galbena, salata si cicoare cu folii de culoare albastra.
&a producerea rasadului %
- la salata - galben deschis+
- la tomate - galben, albastru, rosu+
- la ardei - galben inchis, albastru deschis+
OPTIMIZAREA REGIMULUI DE LUMINA
&a culturi efectuate in canp, masurile sunt %
- zonare si alegerea terenurilor,
- perioadele optime de infiintare a culturilor,
- desimea plantelor si combaterea buruienilor,
- lucrari specifice% defolierea, sustinerea plantelor, copilit,
- scheme de plantare,
- orientarea randurilor,
=n spatii acoperite 1sere, solaria, rasadnita2 avem masuri directe%
- amplasarea constructiilor in zone favorabile+
- constuirea corespunzatoare+
- orientarea corecta a constructiilor pe directia <->+
- folosirea materialelor de acoperire cu trasparenta ma!ima precum si
curatirea de praf, frunze, zapada+
- mulcirea solului cu materiale reflectorizante+
- iluminarea artificiala+
'


masuri indirecte
- alegarea soiurilor si hibrizilor adaptati la lumina redusa+
- reducerea temperaturii in spatiile de cultura in corelatie cu lumina+
- stimularea legarii fructelor la tomate in lunile cu deficit de lumina+
;vem in legumicultura situatii cand sunt necesare masuri pentru
reducerea intensitatii luminii. ;stfel vara in perioada de insolatie puternica
umbrirea este necesara astfel la sere si rasadnite %
- stropirea acoperisului, peretilor laterali, cu huma, praf de creta, spuma
reziduala, argila, care se aplica cu diferite pompe,
- folasirea de zaluzele din sipci de lemn montat la nivelul
acoperisului.
CALDURA este un factor hotarator in germinatia semintelor, cresterea
plantelor, formarea clorofilei, infloriurea, fructificarea, durata de repaus,
transpiratia, perioada de vegetatie. :iecare specie are nevoie de o
temperatura minima- optima si ma!ima de vegetatie.
;ceasta adptare la conditiila vitrege de temperatura ne va scuti de a lua
masuri de protectie a plantelor impotriva frigului.
;vem %
- plante rezistente la frig - morcovul, patrunjelul, pastarnacul, telina,
varza alba, bulboasele, spanacul, laptuca, salata ce suporta temperaturi de
(C, la incoltire )--C, iar tempetatura optima '-)(C
- rezistente la frig - care asimileaza mai bine la .-8C, dar partile
aeriene sunt distruse cand "C se mantine mai mult timp. 0!emplu -
cartoful.
- pretentioase la caldura - tomatele, ardeiul, vinetele, fasolea,
dovlecelul.
#emperatura minima de incoltire (-'C, optima de incoltire )(-)-C,
se dezvolta bine la )--3(C. #emperaturile de 3--C duc la moartea
plantelor.
- ,ezistente la caldura - castavetii, pepenii galbeni, pepenii verzi,
bamele.
#emperatura de incoltire '-.C, fructifica bine la )8-3)C, suporta
3--'(.

CORELATIA TEMPERATURII CU CEILALTI FAVTORI DE
VEGETATIE
a2 cu lumina - cand lumina este puternica procesul de fotosinteza
este mai ridicat, iar in cursul noptii asimilatia se opreste, intensificandu-se
respiratia.
b2 cu umiditatea - la temperaturi mei coborate, plantele absorb
apa mai putina si invers. $miditatea ridicate micsoreaza rezistenta la
temperaturi scazute. Cand umiditatea este scazuta, temperatura ridicata
plantele se vestejesc.

POSIBILITATI DE DIRIJARE A CALDURII
=nlaturarea e!cesului de caldura.
- folosirea rationala a terenului - alegerea cu e!pozitie nordica,
modelarea terenului 0-9,
- reducerea temperaturii prin irigare, aerisire puternica, umbrirea,
mentinerea foliajului, mulcirea solului+
- stabilirea rationala a momentului pentru infiintarea si desfiintarea
culturiilor+
-
0vitarea deficitului de caldura
- realizarea de perdele de protectie, mulcirea solului+
- alegarea si folosirea rationala a terenului+
- masuri tehnice % aerisirea solului prin lucrari profunde, evacuarea
apei,
- mulcire cu gunoi de grajd+
- suplimentarea cu caldura artificiala+
SURSE DE CALDURA UTILIZATE IN LEGUMICULTURA
; ,adiatia solara - sursa de baza pentru legumele in camp. :enomenul
de sera sta la baza incalzirii naturale a serelor si solariilor.
? Caldura biologica se obtine in urma decompunerii materiei
organice, gunoiului de grajd.
>e utilizeaza la rasadnite si solarii.
C 0nergia eoliana se poate folosi la actionarea pompelor pentru
ridicarea si stocarea apei, la producerea energiei electrice.
Caldura tehnica se realizeaza prin %
- centrale termice - gaz metan, pacura, carbune+
- centrale de termoficare - apa incalzita la (-'C+
- energie industriala reziduala - apa ca agent de racire+
- energia electrica+
- energia solara+
- ape termale+
AERUL Plantele legumicole au nevoie de un regim favorabil de aer si
gaze atat in atmosfera de deasupra solului in care cresc organele aeriene, cat
si in sol unde se gaseste sistemul radicular.
=n compozitia aerului se gaseste 38* <+ )* ")+ (,(3* C").
OXIGENUL este necesar chiar din din primele faze de crestere, in faza
de germinatie mai ales. ;poi in sol o!igenul este folosit nu numai de plante
ci si de microorganisme si poate fi insuficient la un sol tasat sau cu crusta si
unde stagneaza apa.
=n timpul pastrarii semintelor, a materialului saditor si a produselor
legumicole este nevoie de o!igen, dar si de interactiunea dintre acetea si
umiditate, temperatura si lumina.
DIOXIDUL DE CARBON participa direct in procesul de fotosinteza.
Cand in atmosfera concentratia de Co) scade sub (,(3* se limiteaza
actiunea favorabila a factorilor lumina, caldura, apa, hrana. " crestere a Co)
poate dubla activitatea fotosintezei.
@asurile capabile sa duca la sporirea concentratiei de Co) in aer %
fertilizarea cu ingrasaminte organice, incalzirea cu biocombustibil sau
administrarea directa cu Co) este foarte importanta in cultura plantelor
legumicole.
=n sere se poate imbogatii aerul cu Co) prin folosirea dio!idului de
carbon lichefiat in butelii, arderea metanului, a petrolului.
=n sol concentratia de Co) este mai mare ca in aer, dar insuficienta
o!igenului in sol si cresterera Co) stanjeneste respiratia la nivelul
radacinilor, inhiba dezvoltarea radacinilor si germinatia semintelor.
Cresterea de Co) peste * devine
.
daunatoare pentru plante, dar o concentratie de 3-'* este utila la
pastrarea unor legume. Co) peste * in atmosfera se gaseste in special in
cazul rasadnitelor, solariilor si serelor-solar destinate producerii rasadurilor
cand se foloseste biocombustibilul.
ALTE GAZE amoniacul care se intalneste tot in rasadnite, solaria si
sere-solar, iar peste 3-'* devine to!ic.
EFECTUL POLUARII ATMOSFEREI ASUPRA
PLANTELOR LEGUMICOLE
Poluarea se datoreaza%
- degajarii in atmosfera a substantelor poluante de intreprinderi+
- eliminarea gazelor arse din diferite motoare+
- chimizarea intense a culturilor+
- acumularea deseurilor industriale+
- arderea combustibilului in domeniu casnic+
Poluantii se intalnesc in atmosfera sub forma gazoasa, de pulberi si
aerosoli.
Protectia culturilor legumicole se poate realiza partial prin %
- supravegherea permanenta a gradului de poluare+
- masuri tehnice de micsorare a emanatiilor de agenti poluanti+
- crearea de perdele de protectie si zone verzi.
EFECTUL VANTULUI ASUPRA PLANTELOR
LEGUMICOLE
Curentii slabi de aer au actiune fovorabila asupra cresterii
plantelor deoarece dupa ploaie , zvanta aparatul foliar, impiedica inmultirea
agentilor patogeni, iar in perioada de temperaturi e!cesive raresc plantele.
9antul puternic rupe frunzele, tulpinile, scutura fructele, impiedica
polenizarea cu ajutorul insectelor, deterioreaza sistemul de sustinere,
intoarce tulpinile cucurbitaceelor, duce la seceta solului.
;poi se deterioreaza plasticul de la adaposturi, scade temperatura
in adaposturi.
Cand avem adapost natural se impune masuri de confectionare de
perdele de protectie din stuf, coceni de porumb, panouri din plastic.
APA - toate procesele fiziologice si biochimice in viata plantelor se
realizeaza numai in prezenta apei. ;pa este elemental de constructie,
vehiculant al substantelor minerale si a celor de sinteza, are rolul de
regulator termic al tesuturilor prin prin transpiratie si evaporatie. >pre
deosebire de alte plante legumicole sunt produse suculente cu un continut
mare de apa - 3(-3-* la usturoi, pana la 9'-9.*, la castraveti, iar tocmai
apa asigura suculenta, prospetimea legumelor. Pierderea apei determina
ofilirea partilor comestibile si deprecierea calitativa. Continutul in apa este
mai mare la plantele tinere precum si la cele cultivate in sere si solarii.

3



CERINTELE PLANTELOR FATA DE APA
Consumul de apa variaza in funtie de faza de vegetatie fiind in
crestere de la germinare pana la recoltare. Consumul de apa a unei culturi
depinde de sistemul radicular, precum si de anatomia aparatului foliar. Dupa
consumul de apa si capacitatea de absorbtie speciile legumicole se impart in
' grupe %

Grupa I - consum redus, posibilitatea de a micsora transpiratia, un
sistem radicular puternic - tomate, morcov, patrunjel, pepeni+
Grupa II - are un consum de apa neeconomic, mare, frunzele maresc
evaporatia, au sistemul radicular slab dezvoltat - varza, conopida, gulia,
castravetii, salata, spanacul, ardeiul, vinetele, praz, telina+
Grupa III - consum mare de apa - sfecla rosie, dovlecelul, cartoful
timpuriu+
Grupa IV consum mic de apa, aparat foliar redus, sistem radicular slab
dezvoltat - ceapa, usturoiul.
&ipsa apei in sol determina reducerea productiei, deprecierea
calitatii. 0!cesul de apa duce la scaderea continutului de substanta uscata si
duce la erducerea rezistentei la plantare.
Prevenirea e!cesului de umiditate se poate realiza prin %
- amplasarea culturilor de legume pe terenri ferite de inundatii+
- alegarea terenurilor mijlocii si usoare cu un bun drenaj+
- madelerea terenului in straturi+
- lucrarea terenului periodic mai adanc+
- nivelarea terenului+
- irigarea rationala+
Deficitul de umiditate duce la fenomenul de ofilire cu urmari daca este
de lunga durata asupra productiei poate fi prevenit prin %
- lucrarile solului periodic+
- combaterea buruienilor+
- asigurarea unei desimi corespunzatoare+
- protejarea culturilor prin perdele de protectie, culturi in culise+
- mulcirea solului cu materiale organice sau cu folii de material
plastic+
- irigarea+
SOLUL constituie suportul material al majoritatii plantelor
legumicole si cea mai importanta sursa de hrana. >unt mai multe tipuri de
sol ce se deosebesc prin te!tura, structura si sunt determinate de clima, roca,
varsta, relief, vegetatie.
>olurile formate pe argila sunt mai bogate in saruri minerale, in
timp ce solurile formate pe nisipuri, gresii, pietrisuri, au o capacitate de
retinere a apei mai redusa.
8
De aici fertilitatea solului care reprezinta proprietatile solului
legate de alcatuirea granulometrica a acestuia si de capacitatea lui de a pune
la dispozitia plantelor in cantitati suficiente substante nutritive si apa fara
deficit de aer si e!ces de saruri. 0!cesul de saruri ca si cel de umiditate are
efect nefavorabil asupra nutritiei. =n scopul cresterii fertilitatii solului se
impune cunoasterea te!turii factorilor atat cu caracter fizic cat si biochimic
si anume %
Textura si strutura s!"u"ui
Prin te!tura se intelege proportia in care intra in alcatuirea solului
particolele elementare de diferite marimi. &a noi in tara avem urmatoarele
fractiuni granulometrice %
- pietris - > ) mm
- nisip grosier - >0,2 mm
- nisip fin - (,)-(,() mm
- praf = -A (,()-(,(() mm
- praf == - (,(-(,() mm
- argila coloidala - A B 0,002 mm
=n functie de aceste fractiuni deosebim :
- soluri nisipoase care au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate
mare pentru apa in schimb capacitate de retinere a apei este mica, sunt bine
aerate, se incalzesc usor, se racesc repede, sunt sarace in elementa nutritive.
<u sunt recomandate pentru culturi de legume, necesita un consum mare de
apa.
- soluri argiloase - au o capacitate de absorbtie si o permeabilitate mica
pentru apa, au in schimb mare capacitate de inmagazinare a apei, sunt
neaerate, prin uscare formeaza crapaturi adanci, sunt bogate in elemente
nutritive. <u sunt indicate pentru legumicultura.
- solurile lutoase au proprietati intermediare, au permeabilitate buna
pentru apa si un raport favorabil intre fazele % lichida, solida, gazoasa si sunt
cele mei indicate pentru cultura legumelor.
STRUCTURA SOLULUI este data de reunierea particolelor
elementare in agregate structurale si poate fi % granulometrica, nuciforma,
bulgaroasa si lamelara.
$n sol cu structura gromelurala prezinta conditii bune de crestere si
dezvoltare a plantelor si este caracteristic cernoziomurolor, solurilor brune.
=n funtie de grupa solurilor clasificarea plantelor legumicole se
clasifica %
- soluri mijlocii toate speciile dede legume cu e!ceptia
sparanghelului+
- soluri usoare fasolea oloaga, mazarea, salata de camp,
ridichiile, sfecla rosie, spanacul, tomatele+
- soluri umede conopida, varza chinezeasca, mazarea,
castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prajul, telina radacina, varza alba,
tomate+
- soluri grele bobul, varza rosie, varza alba+
Pentru a inbunatati structura solurilor pe care se aplica irigarea cu
cantitati mari de apa, trebuie ca aratura sa nu se faca la aceeasi adancime in
fiecare an, sa se e!cute o afanare profunda si sa se foloseasca o rotatie
rationala.
Stutura s!"u"ui este data de reunirea particolelor elementare in
agregate structurale si poate fi % glomerulara, nuciforma, bulgaroasa, si
lamelara.
9
$n sol cu stuctura glomerulara prezinta conditii bune de crestere si
dezvoltarea plantelor si este caracteristic cernoziomurilor,solurilor brune.
=n functie de grupa solurilor plantelor legumicole se clasifica %
- soluri mijlocii toate speciile de legume cu e!ceptia
sparanghelului+
- sooluri usoare - fasolea oloaga, mazarea, salata de camp
ridichiile, sfacla rosie, spanacul, tomatele.
- soluri umede - conopida, varza chinezeasca, mazarea,
castravetii, dovlecelul, pastarnacul, prazul, telina radacina, varza alba,
tomatele.
- soluri grele - bobul, varza rosie, varza alba,.
Pentru a imbunatati structura solurilor pe care se aplica ingrijirea cu
cantitati mari de apa, trebuie ca aratura se nu se faca la aceeasi adancime in
fiecare an, sa se e!ecute o afanare profunda si sa se foloseasc a o rotatie
rationala.
Constantele hidrofizice ale solului trebuiesc cunoscute in vederea
aplicarii corecte a irigatiilor
- capacitatea de camp pentru apa 1Cc2
- coeficientul de ofilire 1Co2
-
intervalul umiditatii active 1 =$;2 rezultat din duferenta Cc si
Co si care reprezinta apa pusa la dispozitia plantelor.
I#susiri"e $i%ie a"e s!"u"ui influenteaza fertilitatea acestuia. $n rol
deosebit il au %
- Continutul in humus suportul elementelor minerale si furnizor de
azot organic.;vem soluri foarte bogate 3*, bogate --3*, normale 3-
-*, mediocre )-3*, submedrioche )*

S!"utia s!"u"ui se compune din substante in stare de dispersie
moleculara ionica de natura organica sau minerala.
Concentratia solutiei solului variaza in functie de tipul de sol, climat,
aport freatic, cantitatea apei de irigat, activitatea microorganismelor, natura
ingrasamintelor.
>olutia solului constituie sursa directa de aprovizionare a platentelor
cu substante nutritive.
Cu cat acesta contine o gama mai larga si o cantitate de substante
nutritive mai apropiata de cerintele legumelor cu atat solul este mai fertil.
Cand solutia are un caracter foarte scid sau foarte alcalin - solutia solului are
un efect daunator asupra plantelor.
Calitatea apei folasita la irigere poate influenta concentratia solutiei
solului.
&a culturile din sere prin folosirea unor cantitati mari de ingrasaminte,
s-a constatat o crestere a continutului de saruri, ce a dus la reducerea
activitatii microorganismelor din sol, caderea productiei.
Reatia s!"u"ui conditioneaza regimul de nutritie al plantelor si este
determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de o!idril din solutia
solului pe de o parte si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu
caracter bazic pe de alta parte.
,eactia solului se e!prima conventional prin simbolul Ph si din acest punc
de vedere solurile pot fi neutre 1 PhC32, acide 1pD mai mic de 32 si bazice
1pD peste32.
(
,eactia solului are rol in solubilizarea si accesibilitatea pentru plannte a
elementelor nutritive in primul rand al fosforului si a microelementelor.
Cultivarea plantelor pe soluri cu reactii necorespunzatoare determina
scaderea productiei. &egumele prefera pD neutru sau usor acida si chiar usor
alcalina.

Capaitatea ta%p!# este o alta proprietate a solului de care depinde
regimul nutritive si reprezinta insusirea solului de a se opune tendintelor de
a-= modifica reactia. Cresterea continutului in materie organica din sol, in
special in sere pana la .-8* asigura acestora o capacitate tampon ridicata. =n
cazul solurilor cu reactie acida se indica folosirea ingrasamintelor cu reactie
alcalina si invers.
9aloarea capacitatii tampon este foarte slaba la solurile nisipoase.
Concluzia - pentru cultura legumelor cele mai indicate soluri sunt cele
aluvionale, molisoluri. 1cernoziom, lacoviste2.
Nutritia
0lementele nutritive ce alcatuiesc factorul hrana pentru plante
influenteaza o buna crestere si se materializeaza prin %
- sporirea cantitativa si calitativa a productiei+
- scurtarea perioadei de vegetatie+
De ce legumele au pretentii mai ridicate fata de elementele nutritive 5
- sistemul radicular slab dezvaltat, raspandite in stratul superficial al
solului.
- plantele legumicole saracesc repede solul datorita productiilor
realizate+
>a vedem rolul catorva elemente nutritive in viata plantrelor%
- participa la alcatuirea moleculelor unor substante organice cu rol
plastic+
- intra in compozitia unor enzime, vitamine, pigmenti.
- etc.
A&!tu" se gaseste in compozitia aminoacizilor, a proteinelor, acizilor
nucleici.
;zotul favorizeaza desfasurarea normala a metabolismului,
influentand cresterea masei vegetative si a fructelor.
=n e!ces se stimuleaza cresterea vegetative in detrimental fructelor,
prelungeste perioada de vegetatie, intarzie fructificarea si maturarea
fructelor, reduce rezistenta la boli si la pastrare, sub aspect general plantele
au culoare verd inchis.
Cea mai grava consecinta a unei nutritii e!cesive in azot duce la
acumularea de nitriti si nitrati in organele comestibile si pot forma substante
cancerigene.
Carentele in azot se evidentiaza prin cresteri slabe, frunzele inguste,
care cad usor iar florile, fructele, semintele raman nedezvoltate. Ca aspect
general frunzele au culoare verde inchis cu nervure roscate, limb foliar mic,
tulpina scurta, subtire.
F!s'!ru" are rolul in transportul energiei biochimice, participa la
procesul de fotosinteza a aminoacizilor, a pigmentilor. >timuleaza inflorirea,
fructificarea, depozitarea substantelor de rezerva, maturarea fructelor,
influenteaza calitatea legumelor.

Carenta de fosfor se manisfesta mai rar prin slabe crestere a plantelor,

influenteaza negative fructificarea, intarzie coacerea, scade calitatea
productiei, scade rezistenta la boli.
Carenta de fosfor conduce la carente de azot. Ca aspect general
frunzele au culoare verde inchis apoi albastrui si cad, tulpinile slb dezvoltate.
P!tasiu" participa la absorbtia apei prin radacina, contribuie la
cresterea rezistentei la ger si seceta a plantelor. >timuleaza activitatea
enzimelor,influenteaza pozitiv calitatea fructelor, favorizand sinteza
azotului, iar in prezenta fosforului accelereaza coacerea fructelor.
=nsuficienta potasiului duce la dezvoltarea insuficienta a tesuturilor
mecanice, se reduce rezistenta la seceta si ger, scade calitatea fructelor.
&a tomate carenta potasiului duce la aparitia pe frunze a unor zone
colorate in verde sau galben.
>ub aspect general frunzele au pete colorate la inceput mici apoi se
e!tind spre marginea frunzelor, iar in final au culoarea galben-brun si mor.
=n e!ces sfecla si cartoful cresc normal insa dau produse de calitate
inferioara.
Ca"iu se acumuleaza in radacini si frunze batrane. =n e!ces calciu
determina reactie bazica a solului nefavorabil plantelor legumicole,
determina aparitia clorozei, frunzele se ingalbenesc. =nsuficienta calciului
determina reactie acida a solului, stagneaza cresterea plantelor.
&a tomate de sera lipsa calciului duce la putrezirea zonei pistilare a
fructelor, la cartof diminueaza productia.
Ca aspect general frunzele tinere sunt rasucite, rigide, limbul are
culoare verde-
galbui, radacina scurta, groasa, tulpina mica si rigida.
Ma(#e&iu" influenteaza cresterea organelor de reproducere.
=nsuficienta apare
pe solurile reci, incetineste cresterea plantelor, a infloririi, coacerea
fructelor.
>ub aspect general frunzele ingalbenesc, apar arsuri la cartof, roscat la
conopida, pete albicioase la varful frunzei de ceapa. #ulpina ramane
subtire.
=n e!ces magneziul este to!ic si duce la moartea plantelor.
#rebuie sa urmarim aprovizionarea solului cu sulf, fier, bor, cupru,
magneziu,
molibden, zinc, fiecare are aportul lui la obtinerea productiilor propuse si
mai ales
la calitatea ei.
;provizionarea plantelor cu elemente nutritive este in stinsa corelatie
cu % prezenta acestora in mediul incojurator,cu caldura, umiditatea din
sol si aer, reactia solului.
#emperatura mediului din care se absoarbe elementele nutritive
joaca un rol
deopsebit, gradul de umiditate mai scazut micsoreaza capacitatea absorbtiei
substantelor hranitoare.
<evoia plantelor legumicole fata de elemente nutritive este direct
proportionala cu perioada de vegetatie si productia planificata.
Castravetii au nevoie de o cantitate mai mica de elemente nutritive
decat
morcovul, la fel ceapa, usturoiul, prazul au un sistem radicular slab
dezvoltat.,
)
Care sunt sursele de asigurare5
;cestea sunt ingrasamintele organice, ingrasamintele organice verzi,
ingrasamintele chimice simple si comple!e, ingrasamintele bacteriene.
@odul, momentul calitatea, forma de administrare se stabilesc
pentru fiecare
specie.
Dozele se stabilesc prin calcule tinandu-se cont de tipul de sol,
rezerva solului,
productia planificata, consumul specific, partilaritatile biologice si factorii
de
vegetatie.
Ca moment de aplicare - fertilizarea de baza .(* in proportie apoi
frtilizarea
in mai multe etape.
:orma de administrare - solida sau lichida.
:ertilizarea de baza in forma solida.
=n legumicultura cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea
combinata a
ingrasamintelor organice cu cele minerale.