______________________________________ANEXA A

Glosar
Asculatarea activ: Un procedeu de comunicare n care asculttorul folosete un
comportament nonverbal, cum ar fi contactul vizual i gesturile, ca de altfel comportamentele
verbale, inclusiv tonalitatea vocii, ntrebarile nchise i deschise i rezumarea pentru a demonstra
vorbitorului c cel ce ascult i atribuie atentie.
Agenda: O list de itemi de discuie, cum ar fi sursa conflictului si conflictul asamblate
ntr-o secven ce faciliteazdiscuiile eficiente i rezolvarea problemei.
Agresiunea: Aciune forata sau atac.
Arbitrarea: ntervenia ntr-o disput a unei a treia pari, independente, care are autoritatea
de a colecta informaii, de a asculta ambele pari, i de a lua o decizie cum ar fi modul prin care
conflictul ar putea fi estompat. Arbitrarea poate fi obligativ sau nonobligativ.
Evaluarea: O evaluare a unei situatii conflictuale. O evaluare implic investigarea parilor,
intereselor lor , poziiilor, nevoilor si puterii, opiunile evalurii si alti factori care influeneaza
situaia.
Evitarea: O practic de neanga!are.
Nevoi primare: "evoi ce fundamenteaz toate toate comportamentele umane #
supravieuirea, stima de sine, apartenena, adaptarea, puterea, libertatea, distracia. Asemenea
indivizilor, grupurile au i ele nevoi primare, incluz$nd nevoia de indentitate, sigura, vitalitate
si comunitate.
BATNA: Un acronim pentru %cea mai &un Alternativ pentru un Acord de "egociere',
standardul cu care concureaz fiecare acord propus.
Bias: O opinie preconceput sau o atitudine despre ceva sau cineva. Un bias poate fi
favorabil sau nefavorabil.
Brainsrotming: (iteralmente, o ploaie de idei. O tehnic de g$ndire n grup ce a!ut
disputanii sa-i formeze optiuni multiple ce contribuie la rezolvarea problemei. )ehnica
**
&rainstorming actul creativ de cel critic # critica i evaluarea ideilor sunt pstrate pentru mai
traziu.
ntrunirea: Ont$lnire privat ntre mediator +mediatori, i disputani pentru a discuta
nevoile i interesele, planul de negocieri, i moduri prin care pot face procedura mai productiva.
Clarificarea: A face mai clar sau mai puternic procesul nelegerii. -n timpul unei proceduri
de rezolvare a unui conflict, ntrebrile deschise sunt deseori folosite pentru a clarifica nelesul.
Colaborarea: .utarea soluiilor care satisfac ambele pri pentru probeleme impreun cu
opoziia. Asta implica acceptarea problemelor ambelor pri ca fiind valide si penetrarea unei
probleme n vederea gsirii posibilitailor inovatoare. /resupune de altfel a fi deschis si
e0plorator.
Interesele comune i fundamentele comune: "evoi i1sau interese ce sunt identificate ca
fiind comune ntr-o negociere.
Comunitatea: Un grup de interese comune, identitate comun i obiceiuri comune.
Competiia: O trategie prin care cineva urmarete satisfacerea propriului interes n
detrimentul celorlali # o abordare c$stiga-pierde.
Compromis: O nelegere avanta!oas ce satisface parial ambele pari. A face
compromisuri nu presupune patrunderea n esena problemei, mai degraba cauta un aran!ament
mai superficialcum ar fi %impartirea diferentei'. 2e bazeaz pe concesii pariale # renunarea la
ceva pentru a obine ceva # i poate fi !ucat %aproape de vest' +ca o atitudine competitiv
fundamental,.
Conflict: O lupt e0primat ntre cel puin dou pri interdependente ce au scopuri diferite,
resurse reduse si interferene de la celelalte parin n obinerea scopurilor lor3 o controvers sau
dezacord3 a veni n opoziie.
e!olvarea conflictelor: Un spectru de procese ce utilizeaz ailitile de comunicare si
g$ndirea creativ pentru a construi soluii voluntare ce sunt acceptate de cei implicaintr-o
disput. /rocesele rezolvrii conflictelor include negocierea +ntre dou pari,, medierea
+implic$nd o a treia parte pentru ghidarea procesului, i construirea consensual +facilitarea
deciziilor de grup,.
Consensul: O nelegere la care s-a a!uns prin identificarea intereselor tuturor parilor
implicate si apoi construirea unei soluii integrative care ma0imizeaza satisfacerea c$tor mai
multe din interesele lor probabile3 o sintez i o mbinare de soluii.
455
Consecina: Un rezultat ce urmeaz unei aciuni in mod logic.
Cooperarea: Asociere pentru beneficiu mutual3 munca pentru un scop comun.
Cultura: Acea parte din interaciunile si e0perienele umane care determin modul n care
simt, se comport, sau g$ndesc persoanele. /rin cultura unui individ, acesta stabileste standarde
de diferentierea a binelui de ru, include naionalitatea persoanei respective, etnia, rasa, se0ul,
orientarea se0ual, fundalul socio-economic, abilitaile si v$rsta.
Atenuarea: mplicarea n procese ce scad intensitatea unui conflict.
"isputant: O persoan implicat ntr-un dezacord sau conflict.
"iversitatea: )ermen folosit pentru a referi diferenele individuale i diferenele rasiale,
etnice sau culturale.
mputernicirea: O metod de balansare a puterii ntr-o relaie unde parii cu putere mai
sczut i este dat mai mult putere de ctre e0pertiza c$stigtoare, oferindu-i-se e0traresurse,
construind legaturi interpersoale, i1sau cresc$ndu-i lui sau ei abilitaile de comunicare.
Amplificarea: mplicarea in aciuni particulare ce cresc intensitatea unui conflict.
Evaluarea: Aprecierea unei opinii sau posibila soluie a unui conflict.
#acilitator: A treia parte ce ofer asistena procedural unui grup, intenion$nd sa duc
problema la un consens.
$tructurarea: 6aniera prin care o situaie conflictual sau problem este conceptualizat
sau definit.
egula de ba!: O regul primar a comportamentului declarat si agreat la nceputul unei
proceduri de rezolvare a conflictului.
Interes ascuns: O nevoie primar ce nu este imediat evidenta ntr-o situaie conflictual, dar
care trebuie s ias la suprafa i sa fie relatat naintea apatiiei unui dialog important.
%esa&ul 'eu(: Un cadru pentru comunicarea nelesurilor si emoiilor ntr-un mod
neameninator. 6esa!ele %eu' iau urmatoarea forma7 %8u sunt 999 c$nd 999 deoarece 9999 i eu
am nevoie de 9999', ultima parte fiind opional.
Interes: "evoie psihologic a unei pri dintr-un conflict3 aspectul a ceva cu importan
pentru cineva.
%ediere: ntervenia ntr-o disput a unei a treia pari independent ce poate sa a!ute
disputanii sa negocieze o nelegere acceptabil.
454
%ediator: O persoan ce intervine, a crei e0pertiz si e0perien n procese i tehnici de
rezolvare a conflictelor este folosit pentru a a!uta disputanii sa a!ung la o soluie
satisfactoare. 6ediatorul este un ghid de procese a carei prezen este acceptat de ambii
disputani3 el sau ea nu are putere de decizie asupra determinarii unei ntelegeri.
Negocierea: :elaie ntre dou sau mai multe pri careau un conflict de interese actual sau
ntr-o negociereparticipanii se implic voluntar ntr-un dialog prin care se pun n vedere
interesele si nevoile fiecruia, schimbinformaii i creaz o soluie care int$mpin nevoile
ambelor pri.
)uterea de negociere: Abilitatea de a convinge pe cineva s fac ceva.
*piunea: Un curs alternativ de aciuni, o posibil soluie ce ar putea satisface interesele
unei pari ntr-o disput.
)o!iia: Un punct de vedere, o soluie specifc propus de o parte n nt$mpinarea
intereselor proprii. Opoziia este de preferat s fie concret si e0plicit si deseori include o cerere
ameninare ce las un spaiu restr$ns discuiilor. -n rezolvarea conflictului o activitate esenial
pentru participani este aceea de a trece peste poziiile lor de a-si inelege esena problemelor si
nevoilor.
)uterea: Ablitatea de a aciona efectiv3 abilitatea de a-i influiena pe alii.
eframing: 8ste procesul de schimbare a modului prin care o persoan sau o parte a unui
conflict conceptualizeaz atitudinile lui sau a altcuiva, comportamentele, problemele si interesele
sau cum o situaie este definit. :eframingul n timpul rezolvrii conflictului a!ut la nlaturarea
tensiunii defensive.
e!olvarea: O serie de aciuni concrete pentru a rezolva o problem.
estricie: O metod de balansare a puterii ntr-o relaie.
%anagementul po!iiei de ba!: Un sistem de management colar ce caut n mod
democratic participarea la luarea deciziilor a parinilor, elevilor, adminitratorilor, profesorilor i
altor persoane importante n cadrul colii.
$umari!are: "otarea ntr-o form concis. :ezumatul este un aspect al ascultrii active
utilizat de ambii disputani si mediatori pentru a creste nivelul de nelegere.
ncrederea: A avea ncredere n cineva sau a fi sigur de ceva3 credina.
+aloare: Un principiu standard sau calitate considerat de dorit sau care merita.
45;
+iolena: O folosire a puterii n mod abuziv sau nedrept3 fora e0tins in scopul rnirii,
deteriorrii sau abuzrii oamenilor sau a unor bunuri.
,ATNA: O prescurtare de la %<orst Alternative )o A "egotiated 2ettelment'. .e se poate
nt$mpla dac disputanii nu si stabilesc diferenele.
45=
______________________________________ANEXA B
Ghid pentru jocul de rol
>ocul de rol, n forma negocierii i simularea medierii, scenariile i tablourile sunt
instrumente importante de nvare n educaia rezolvrii conflictelor. >ocul de rol este util n
actul ntelegerii comportamentale a participanilor, ca o metod de mbuntaire a aptitudinilor si
procesului repetrii, i ca un pas n analiza conflictului. .a orice alt metod instrucional, !ocul
de rol are o planificare amanunitsi clarin legatur cu obiectivele instructionale.
?icare pas n !ocul de rol # pregtirea, introducerea, aciunea, si procesarea # este de
importana egal dac activitatea vine n nt$mpinarea scopului. :esponsabilitatea facilitatorului
este aceea de a articula n mod clar obiectivele si procedura i de a conduce e0periena ctre cele
mai bune avanta!e.
Pregtirea_____________________________________________________
4. -naintea nceperii !ocului de rol trebuiesc stabilite obiectivele adecvate i cele de nvtare n
folosirea metodei !ocului de rol.
;. @ecidei daca dezvoltai un !oc de rol n care sa fii sinurul implicat sau unul n care solicitai
implicarea mai multor participan@ecidei daca dezvoltai un !oc de rol n care sa fii sinurul
implicat sau unul n care solicitai implicarea mai multor participani.
=. dentificai si numii rorurile ce urmeaz a fi !ucate dezvolt$nd un bacAground suficient
pentru fiecare dintre aceste. +rolurile trebuie descrise ntr-un paragraf cuprinztor pentru
fiecare !uctor,. "ota7 este adesea de a!utor a se stabili observatorii care s priveasc ntreaga
scenta din afar si mai t$rziu s descrie ceea ce vede i nelege.
B. 2tabilii ntreaga procedur precum i limita de timp cea mai bun care se potrivete
e0ercitiului. /rocedura posibil include grupuri mici anga!ate n aceeai simulare, un singur
grup pentru toate situaiile sau grupuri mici anga!ate n scenarii diferite.
45B
C. Asamblai fiecare spri!in ce poate contribui la eficacitatea !ocului de rol +numele sarcinii,
semnele, etc.,.
D. @ezvoltai ntrebri care s fie adresate dupa fiecare pas. Adresarea ntrebrilor trebuie s
solicite participanilor reacii i s fie ntr-o legtur clar cu obiectivele leciei.
Introducere
____________________________________________________________
4. @escriei participanilor !ocul de rol. .larificai legtura e0erciiului cu obiectivele, daca
nu cumva descoperirea acestei legturi este parte din ceea ce v-ati propus s realizai.
;. @escriei clar situaia, distribuind tuturor participanilor si observatorilor liste cu
descrierea simularii.
=. 2electai persoanele ce urmeaz sa interpreteze fiecare rol i distribuii descrierea rolului
si numele fiecrei sarcini +trebuie acordat gri! pentru a da posiblilitatea voluntarilor
pentru a alege roluri variate. "imeni nu trebie s se simt forat s !oace un rol dac acesta
il face s se simt inconfortabil. 8ste important ca actorii s-i asume rolul lor prin
acordarea unui nume sarcinii i a se elibera de aceasta la sf$ritul !ocului. Aceasta
clarificare separ participanii de rolul lor i se au n vedere at$t participanii c$t si
observatorii.
B. Oferirea de instruciuni pentru actori7
a, -i sunt permise 99 minute pentru ai planifica i 99 minute pentru a rezolva sarcina.
+este important ca planificarea s cuprind c$teva minute n plu pentru revederea
descrierei rolului, a simularii i s-i dea acordul cu privire la factorii implicai in
scenariu.
b, .onsiderai aceasta ca fiind o modalitate de invare pentru toi.
c, /uneti-v n poziia individului descris, c$ntrii cum simt, privesc i acioneaz
aceste peroane. 2tai in rol p$n c$nd e0erciiul va fi complet.
d, "u schimbai informaiile date n cadrul rolului i a situaiei descrise +dec$t dac
elaborai sau creai detalii,.
e. "u mprtii descrierea rolului dvs. altor peroane.
4. Oferirea de instruciuni pentru observatori7
45C
a. ?ii specifici in ceea ce credei c intereseaz audiena +este de a!utor uneori a se
crea o ciorna n care sa fie notate c$teva observaii certe. ?olosii intrebrile din e0erciiul =.C,
numarul =.,.
b. Observarea trebuie s aib loc cu intenia de a oferi un feedbacA pozitiv si
folositor.
D. Oferii oportunitatea de a planifica i repeta.
Actiune
________________________________________________________________
4. :ealizai scena dinperspectiva situaiei sau rolului descris.
;. -ncepei aciunea +dac mai mult de un grup va !uca un rol pentru audiena compus din
mai multe grupuri, cerei unui grup voluntar s realizeze primul scenariu,.
=. /ermitei !ocului de rol s se desfoare ntr-un timp adecvat.
B. ntervenii doar daca participanii solicit a!utor. @aca ntreruperea este necesar
adresai o sugestie clar si precis sau adresai o ntrebare care s propulseze situaia n stadiul
urmtor.
C. /utei lege s strigai %)iai' sau %2top' ntr-un punct al actiunii sau la sf$ritul !ocului
de rol. Aciunea ar trebui s nceteze imediat. (a sf$ritul !ocului aplaudai participanii i cerei
s faca abstracie de denumirea sarcinii i s rezume propria lor identitate.
Procesare
______________________________________________________________
4. .erei mai int$i participanilor s comenteze de ce au ales o situaie anume i s descrie
tririle din timpul aciunii sau tririle celorlali implici in scen. at c$teva ntrebri de a!utor7
a. .um a fost aceast e0perien pentru tineE
b. .e ai simit atunci c$nd F E
c. @e ce ai ales aceast situaieE
d. .e ai nvatE
45D
e. 8ti mulmit de rezultateE
f. @aca ar fi sa re!oci situaia ce anume ai schimbaE
;. nvit observatorii i audiena la o discuie. Observatorii por oferi un feedbacA pozitiv
si o incercare de analiza a comportamentelor observate anga!$nd actorii ntr-un dialog despre
situaie. Observatorii trebuie la r$ndul lor ncura!ai s comenteze propriile reacii si triri. at
c$teva ntrebri de a!utor7
a. .e ai observatE
b. .e ai simit atunci c$ndE
c. @e ce ai ales aceast situaieE
d. .e ai nvatE
e. 8ti mulumit de rezultateE
f. @aca ai fi !ucat un rol, ce ai fi schimbatE
"ot7 preocuarea pentru realizarea fiecrui pas este esenial pentru atingerea obiectivelor.
?r procesare obiectivele nu pot fi achiziionate, iar rolul !ucat devine unul fr sens.
45G
ANEXA C
Exemple de joc de rol
-n paginile urmHtoare prezentHm e0emple de !oc de rol care vH vor a!uta n folosirea
6odulului =, I/rocese rezolutive alternative disputei'. Am mai introdus i un scenariu numit
I2tudiu de caz intercultural'. 2tudiul de caz este foarte bun ca material pentru discuii i oferH o
bazH pentru e0erciiile din manual. -l putei folosi i pentru dezvoltarea propriilor roluri de
mediere.
Negociere: cutirea de la un curs o!ligatoriu
"#olul de consilier al $acult%&ii'______________________________
#e(umatul situa&iei
@epartamentul tHu are un set de cursuri obligatoriu pentru toi studenii la master,
indiferent de specializarea lor. .erinele de bazH reprezintH 4; unitHi de curs din totalul
de == de unitHi al programului de master. .onsilierii colari au autoritatea de a am$na
cerinele atunci c$nd considerH cH e0istH circumstane speciale, de obicei atunci c$nd este
vorba de studiu academic anterior, scutiri. -n acest caz, o studentH a cHrei specializare este
consilierea, dorete sH fie scutitH de la un curs obligatoriu, ?ilozofia educaiei, cu toate cH
nu a mai avut contact anterior cu acest domeniu ntr-un cadru academic. /rogramul de
consiliere are ;4 de credite obligatorii.
)ate preliminare
.ea pe care o sfHtuieti este o studentH la masteratul de consiliere. AceastH masterandH a
fHcut toate cursurile de bazH obligatorii cerute de departament n afarH de filozofia
educaiei i a terminat primele trei cursuri de consiliere. /$nH acum ea pare sH aibH o
performanH bunH. 2e menine n !urul mediei de =.J. 2tudenta a solicitat o nt$lnire cu
tine pentru a vorbi despre posibilitatea de a obine o scutire. 2tudenii de la master cer
adesea scutiri de la cursurile obligatorii deoarece numHrul unitHilor de curs este limitat i
au foarte puine posibilitHi de a alege sau chiar deloc, n funcie de modulul de master la
care sunt. .u toate acestea, cursurile obligatorii s-au stabilit n cadrul departamentului i
e0istH at$t probleme bugetare de susinere a facultHii c$t i politice care descura!eazH
consilierii sH ofere scutiri.
#olul de consilier
45J
"u-i place acest asalt continuu asupra ta, cu poveti elaborate, circumstane speciale, i
pledoarii disperate, toate av$nd ca scop ngHduina ta de a acorda o scutire, sH prelungeti un
termen limitH, sau sH schimbi o notH. -ntotdeauna te asiguri cH regulile sunt clar nelese de toi
studenii, ncH de la nceput astfel nc$t acetia nu pot declina responsabilitatea pentru alegerile
lor, timpul i performana lor. .rezi cH acesta este un lucru important n conduita unui
profesionist i ncerci sH implementezi acest lucru i studenilor tHi. "u accepi scutiri, nu
prelungeti termene i nu schimbi notele, dec$t n cazuri e0trem de speciale. "u numai cH nu
crezi n acest lucru din principiu, dar nu vrei sH li se nt$mple nici colegilor tHi. "u ai vrea ca ei
sH le ofere scutiri elevilor de la cursurile tale, transmi$nd astfel un mesa! cum cH acestea nu sunt
importante i sH reducH astfel productivitatea ta n ochii decanului universitHii.
45*
Negociere: cutirea de la un curs o!ligatoriu
"#olul studentului'
@epartamentul tHu are un set de cursuri obligatoriu pentru toi studenii la master,
indiferent de specializarea lor. .erinele de bazH reprezintH 4; credite din totalul de == de
credite al programului de master. .onsilierii colari au autoritatea de a am$na cerinele
atunci c$nd considerH cH e0istH circumstane speciale, de obicei atunci c$nd este vorba de
studiu academic anterior, scutiri. 8ti student a cHrui specializare este consilierea, i
doreti sH fii scutit de la un curs obligatoriu, ?ilozofia educaiei, cu toate cH nu ai mai
avut contact anterior cu acest domeniu ntr-un cadru academic. /rogramul de consiliere
are ;4 de credite obligatorii.
)ate preliminare despre masterand
8ti un student la masterul de consiliere i te intereseazH n mod special consilierea
adolescenilor care fac abuz de alcool i de droguri. -n modul n care este structurat
programul tHu, nu ai posibilitatea sH participi la cursul de consiliere a persoanelor care
abuzeazH de alcool i droguri. "u i permii nici sH mai adaugi un curs, deoarece cele ==
de credite i dau destulH bHtaie de cap. 8ti de!a la !umHtatea masterului. ?ilozofia
educaiei este singurul curs obligatoriu pe care nu l-ai fHcut. 8ti ncredinat de faptul cH
n ultimul semestru cursul de consiliere va fi cel mai potrivit pentru tine.
#olul masterandului
@oreti sH obii o scutire de la cursul de filozofia educaiei. "u i se pare un curs relevant.
8ste singurul curs obligatoriu pe care nu l-ai fHcut. Ai venit aici pentru a te pregHti ca i
consilier i acum ti mpiedicat sH nvei ceea ce ai nevoie mai mult. AceastH coalH
vorbete despre educaia centratH pe student, i tu vrei ca educaia ta sH fie centratH n
!urul a ceea ce doreti tu sH nvei. .rezi cH te afli n cea mai potrivitH poziie pentru a ti
ceea ce i va aduce cele mai multe beneficii. Oricum, ca i studentH neliceniatH ai fHcut
filozofia. Un prieten de-al tHu a obinut o scutire de la I/robleme moderne n educaia
publicH', un alt curs obligatoriu.
445
Negocierea: George *ashington "rolul pro$esorului lui +ason'_________
#e(umatul situa&iei
>ason este n clasa a cincea. A venit astHzi la coalH fHrH temH, care a fost redactarea a trei
paragrafe despre Keorge <ashington. >ason i-a nceput tema n clasH i trebuia sH o
termine acasH, ca o activitate finalH la modulul de istorie. -n loc de temH, >ason a adus un
bilet de la mama sa +sau tatHl sHu, n care scria cH ea 1 el va fi la coalH n !ur de ora =.55
/.6. i cH se va nt$lni atunci cu profesorul.
)ate preliminare despre pro$esor
Acesta este al doilea an n care predai. Anul trecut i-ai terminat cursul de master, i eti
foarte implicat n schimbHrile curricumului pe care le faci n acest an. .ursul pe care l ii
despre educaia multiculturalH a fost foarte valoros i a oferit nite materiale e0celente pe
care utilizezi anul acesta. /entru prima oarH simi cH poi oferi ceva special copiilor afro-
americani care ocupH !umHtate din clasa ta. @e fapt tocmai ai terminat o seciune care
includea o abordare a Itailor' Americii n termenii sclaviei. Li-a plHcut n mod deosebit
partea n care l-ai prezentat pe Keorge <ashington ca fiind un erou pe de o parte dar i un
stHp$n de sclavi pe de latH parte. "u i-a plHcut niciodatH povestirea ridicolH cu cireul. Ai
fost m$ndru de modul n care copiii au pus ntrebHri despre posibilitatea ca cineva sH fie
i rHu i bun.
#olul pro$esorului
"u eti foarte sigur de ce dorete sH te vadH mama lui >ason. &iletul pe care l-a trimis prin
>ason spunea doar cH acesta nu putuse sH termine tema i cH ea va veni la =.55. /.6. >ason
a fost tHcut i retras, i tu nu ai vrut sH-l pui ntr-o posturH !enantH ntreb$ndu-l ce s-a
nt$mplat cu tema lui. /Hrinii lui >ason nu au venit la deschidere aa cH nu ai avut ocazia
sH-i cunoti. Ai emoii n legHturH cu nt$lnirea i eti un pic iritat de faptul cH nu a
ntrebat dacH ora era potrivitH pentru tine.

444
Negociere: George *ashington "rolul p%rintelui lui +ason'
#e(umatul situa&iei:
>ason este in clasa a cincea. AstHzi a venit la scoala fara tema, care era sa scrie trei
paragrafe despre Keorge <ashington. >ason si-a inceput tema in timpul orei si trebuia sa
o termine acasa, ca tema finala in modulul de istorie contemporana. n loc de tema, >ason
a adus un bilet semnat de mama +sau de tata, in care aceasta mentiona ca va veni la scoala
la ora trei /6 si atunci se va intalni cu profesorul.
)ate despre p%rinte:
?amilia ta s-a mutat in acest oras si sistem scolar cu un an in urma. A fost o schimbare
fata de micul orasel in care ai crescut si in care ai inceput sa-ti intemeiezi familia. ncerci
sa te adaptezi, dar consideri ca aici oamenii sunt neprietenosi, duri, necinstiti si foarte
diferiti. Obisnuiai sa stii ce considera oamenii ca este important si ce pretuiesc ei, si
obisnuiai sa impartasesti aceleasi idei si valori. Acum te simti, cu siguranta, singura. 8sti
ingri!orata pentru copiii tai. .e idei si valori vor prelua eiE /arerea ta este ca scolile
publice ar trebui sa ii invete pe elevi valorile americane de baza, asa cum le-ai invatat tu
in orasul natal. Ai fost ingrozita cand ai citit tema fiului tau, care il descrisese pe Keorge
<ashington ca pe Iun om rHu care avea sclavi'. )u ai nvHat ca Keorge <ashington a
fost un t$nHr care nu mintea niciodatH, si acest lucru pHrea mult mai important dec$t
mizeriile despre Keorge <ashington si sclavii.
#olul p%rintelui
i doreti ca fiul tHu sa aibH parte de cea mai buna educaie, una care ii va insufla
dragostea de tara si dorina de a fi un bun cetHean, onest si corect. i doreti ca el sa aibH
modele +-eroes,. 8ti foarte contrariat de ceea ce preda acest profesor. 8ti at$t de
politicoasa nc$t sa vorbeti nt$i cu profesorul, dar urmHtoarea ta intH este directorul. i
doreti ca programa sa fie modificata.
44;
Negociere: stil de predare "rolul pro$esorului de Gu,ernare americana'
Expunerea situa&iei7
Un profesoara de 8ngleza la clasa a aptea este ngri!oratH de comportamentul elevilor sHi
de ciclul patru care veneau de la ora de Kuvernare americana. 8a a trimis o nota
profesorului de Kuvernare americana, cer$ndu-i sa stea de vorba c$teva minute dupH
consiliul profesoral, despre c$iva elevi. /rofesorul de Kuvernare americana a fost de
acord.

)ate despre pro$esorul de Gu,ernare americana:
/redai la aceasta scoalH de treizeci de ani. Au fost perioade in care elevii chiar i dHdeau
interesul, nvHau serios si i doreau sa devinH buni cetHeni, dar ai asistat si la perioade,
cum este prezentul, in care nimHnui nu-i pasa si in clasa ta sunt o grHmadH de tineri fHrH
e0periena care reprezintH prHpastia in care se afunda societatea. Ai trei asemenea tineri in
ciclul trei al clasei. (a un moment dat, te-ai g$ndit sa te transferi la liceu, unde ai fi predat
tiine politice si ai fi lucrat cu persoane intr-adevHr motivate pe care sa le implici in
programe naionale ce privesc procesele democratice si politica. @ar pe tine chiar te-a
nc$ntat posibilitatea de a schimba ceva in aceasta v$rsta a formarii. @aca poi influenta
din timp c$iva tineri, poate ca ai putea fi o fora care sa stopeze eroziunea morala a
naiunii noastre si ai putea readuce simul decentei morale. )u i nvei pe tineri despre
valori, disciplina si virtute. i nvei despre concurenta corecta si implicare. /oi fi sever
cu copiii, dar acum a venit timpul ca ei sa aleagH intre a fi responsabil si a nvHa ca e0ista
consecine atunci c$nd nu sunt responsabili.
#olul pro$esorului de Gu,ernare americana
"u o cunoti pe profesoara care ti-a cerut sa discutai despre c$iva elevi, dar ii face
plHcere ca i se cere spri!inul. 8ti bucuros sa constai ca munca ta este respectata si in
afara departamentului tHu. 8ti foarte abil in a impune disciplina si poi da c$teva sugestii,
sau poate profesoara de 8ngleza dorete sa foloseascH materiale despre guvernare pentru
seciunea ei. Atepi cu nerHbdare aceasta nt$lnire si sa ii oferi a!utorul profesoarei de
engleza pentru problema ei.
44=
Negociere: stil de predare "rolul pro$esoarei de Engle(a'
Expunerea situa&iei
Un profesoara de 8ngleza la clasa a aptea este ngri!orata de comportamentul elevilor sHi
de ciclul patru care veneau de la ora de Kuvernare americana. 8a a trimis o nota
profesorului de Kuvernare americana, cer$ndu-i sa stea de vorba c$teva minute dupH
consiliul profesoral, despre c$iva elevi. /rofesorul de Kuvernare americana a fost de
acord.
)ate despre pro$esoara de Engle(a7
Ai observat ca trei dintre elevi sunt total fHrH chef c$nd vin la ora ta. Ai discutat cu fiecare
in parte si ai aflat ca ei nu pot suferi cursul de Kuvernare americana, predat de un
profesor cu aproape treizeci de ani de activitate in coala. )oi sunt in mod vizibil
indisciplinai si par a fi in faza IpunA'. /oi presupune ca profesorul de Kuvernare
americana ii folosete in mod constant pe cei trei ca e0emple ale decHderii, ruinei, si al
colapsului moralitHii in societatea americana. Mtii ca poate fi dificil de lucrat cu aceti
elevi, dar ai impresia ca ii influenezi pozitiv prin literatura. 8ti de pHrere ca a-i pune pe
aceti elevi in situaii !enante nu este potrivit, ba este chiar in detrimentul dezvoltHrii lor.
Ai mai vHzut elevi care i schimba atitudinea, dar nu prin ridiculizare, ci prin dragoste si
nelegere. 8ti ngri!orata ca aceti copii ar putea pica e0amenul de Kuvernare. Acest
lucru i-ar nscrie pe o panta negativa si ar fi din ce in ce mai greu recuperabili.
#olul pro$esoarei de Engle(a
Nrei sa previi producerea unor situaii !enante si a unor pagube, si nu doreti ca profesorul
de Kuvernare americana sa punH in pericol progresul pe care l-ai fHcut cu aceti elevi.
Nrei sa l a!ui pe profesorul de Kuvernare americana sa vadH problema in aceasta
perspectiva. @oreti ca aceti elevi sa aibH e0periene colare reuite.
44B
-ediere: restric&ii !ugetare "rolul pro$esorului care cere ./'
Expunerea situa&iei
@oi membri ai departamentului de tiinH al unui liceu au naintat cereri pentru catedrele
lor. Unul din profesori a solicitat *55O pentru un nou televizor cu ecran mare si un N.:
dedicate departamentului tiinific. .elalalt profesor a cerut *55 O pentru un laborator
mobil care sa faciliteze transmiterea demonstraiilor si e0perimentelor. Meful catedrei a
nm$nat cererile directorului care, la r$ndul sau, le-a transmis comitetului pentru alocarea
fondurilor. .omitetul a decis sa mHreascH fondurile destinate materialelor pentru noul
82( si te0telor multiculturale pentru orele de 8ngleza si tiine sociale. .ei doi profesori
de tiine nu se puseserH de acord asupra metodelor de predare si eful catedrei a dorit sa
evite sa ia partea unuia dintre ei. Meful catedrei a cerut reprezentantului asociaiei
studenilor i unuia dintre consilieri sH conlucreze n vederea medierii conflictului i sH
ncerce sH obinH un acord din partea celor doi profesori. .ei doi profesori au fost de
acord sa participe la acest proiect.
)ate despre pro$esorul care a solicitat ./
/redai la acest liceu de aptesprezece ani. @epartamentul de 8ngleza are propriul )N si
N.:, pe c$nd tu trebuie sa l mpari cu departamentul de tiine sociale. )u trebuie sa
utilizezi multe filme in procesul de predare. 8levii sunt obinuii cu aceasta practica. 8i
agreeazH filmele si e0ista multe filme e0celente pentru introducerea conceptelor,
demonstrarea e0perimentelor si aa mai departe. Anul trecut, ai putut obine )v-ul si
N.:9ul pentru doar !umHtate din timpul solicitat. .eilali profesori din departamentul tHu
au aceleai nemulumiri. Ar fi ideal sa ai unul in clasa tot timpul. .olegul tHu mai nou,
care a cerut laboratorul mobil, a fHcut remarci dispreuitoare la adresa utilizHrii filmelor,
sau aa ai fost informat # dar elevii le-au solicitat in clasa.
#olul pro$esorului care a solicitat ./
@e cererea ta pentru )N si N.: va beneficia ntregul departament. Na aduce beneficii
departamentului pentru mult timp. "u vrei sa mai nduri ncH un an n care sa te agii in
ultimul moment pentru vreo activitate, deoarece echipamentele nu e0istH sau sunt stricate.
8ti un profesor e0perimentat, cu vechime n departament si acest lucru ar trebui sa
conteze atunci c$nd se iau deciziile de distribuire a fondurilor. Ai evaluat cu atenie
mHrcile si modelele si ai gHsit )N-ul si N.:-ul care sa reziste utilizHrii frecvente,
necesit$nd minimul de ntreinere. )e-ai consultat cu departamentul AN si ei au fost de
acord cu recomandHrile tale.
44C
-ediere: restric&ii !ugetare "rolul pro$esorului care a cerut la!orator'
Expunerea situa&iei:
@oi membri ai departamentului de tiinH al unui liceu au naintat cereri pentru catedrele
lor. Unul din profesori a solicitat *55O pentru un nou televizor cu ecran mare si un N.:
dedicate departamentului tiinific. .elalalt profesor a cerut *55 O pentru un laborator
mobil care sa faciliteze transmiterea demonstraiilor si e0perimentelor. Meful catedrei a
nm$nat cererile directorului care, la r$ndul sau, le-a transmis comitetului pentru alocarea
fondurilor. .omitetul a decis sa mHreascH fondurile destinate materialelor pentru noul
82( si te0telor multiculturale pentru orele de 8ngleza si tiine sociale. .ei doi profesori
de tiine nu se puseserH de acord asupra metodelor de predare si eful catedrei a dorit sa
evite sa ia partea unuia dintre ei. Meful catedrei a cerut reprezentantului sindicatului
facultHii i unuia dintre consilieri sa conlucreze in vederea medierii conflictului si sa
ncerce sa obinH un acord din partea celor doi profesori. .ei doi profesori au fost de
acord sa participe la acest proiect.
)ate preliminare despre pro$esorul care a cerut la!oratorul
/redai la acest liceu de doi ani. Activitatea ta este limitata de lipsa mi!loacelor de
prezentare a oportunitHilor cHtre studeni. /ur si simplu nu e0ista materiale pentru a
efectua e0perimentele sau pentru disecii, indiferent daca e vorba de demonstraii sau de
activitHi individuale sau de grup. /rofesorii din acest liceu obinuiesc sa foloseascH te0te
sau filme si sa atribuie proiecte trimestriale. "u ai beneficiat de prea mult spri!in din
partea efului de catedra, care nu dorete sa intre in conflict cu profesori. Ai discutat cu
coordonatorul departamentului tiinific care ar dori ca elevii sa facH mai multe prezentHri
+proiecte,. Ai recomandat achiziionarea laboratorului mobil pentru a-i ncura!a si pe
ceilali profesori sa-l foloseascH. .oordonatorul departamentului a spus ca ar putea oferi
training pentru ntregul liceu pentru a putea lucra in acest laborator. Ai testat interesul
celorlali profesori pentru laborator si ai sugerat ca filmele nu sunt neapHrat cea mai buna
cale de a preda tiinele, dar nimeni nu a pHrut interesat de opinia ta.
#olul pro$esorului care a cerut la!orator
Ai fost obinuit sa predai intr-un stil activ, bazat pe date tiinifice. i doreti foarte mult
un laborator si materiale de laborator. Ai impresia ca nu predai corespunzHtor si ca ii
dezamHgeti pe elevi, deoarece nu dispui de materialele necesare. .el mai puin costisitor
echipament de laborator pe care l-ai putut gHsi a fost de *55O. @eparte de a fi ideal, ar
putea fi, totui, un punct de plecare i pierzi elevii de la clase si te temi ca i-ai putea
pierde si de la departamentul tiinific. Ai at$t de multe informaii de oferit si eti
mpiedicat sa le oferi. Ai intr-adevHr nevoie de laborator.
44D
-ediere: pl0ngerea pro$esorului "rolul 1e$ului de departament'
Expunerea situa&iei
Un profesor care preda de 4J ani la liceu a avut numeroase dispute cu eful
departamentului de tiine, care este acolo de 45 ani +D ani ca ef de departament si B ani
ca profesor,. @isputele priveau programa departamentului, in special programa de
educaie se0uala. /rograma a fost adoptata de stat, dar a rHmas oarecum controversata
deoarece abordeazH si subiecte cum ar fi masturbarea, sida, se0ul prote!at si
homose0ualitatea. A avut loc un schimb ostil de cuvinte si voci ridicate intre cei doi
pedagogi. n final, conducerea departamentului a emis o scrisoare de mustrare ataata la
evaluarea anuala a profesorului. /rofesorul a cerut ca scrisoarea sa fie anulata.
.onducerea departamentului a refuzat. /rofesorul a contactat un reprezentant al
sindicatului in legHturH cu naintarea unei pl$ngeri. /rimul pas in procesul de rezolvare a
pl$ngerii este ncercarea de mediere. @irectorul si reprezentantul sindicatului au discutat
cu ambele pHri, care s-au pus de acord asupra a doi mediatori din afara departamentului.
@aca medierea nu rezolva problema se va trece la urmHtorul pas in pl$ngerea oficiala.
)ate preliminare
2crisoarea efului de departament meniona Icomportamentul dumneavoastrH din ultimii
doi ani a fost dificil, necooperant si neprofesional. :ecenta ta edina cu pHrinii, care
privea programa de educaie se0uala si care a rezultat intr-un protest la consiliul de
educaie, a necesitat o mustrare oficiala. 8ste de ateptat ca profesorii sa-si e0prime
opiniile profesionale si ca persoane private, dar e0ploatarea temerilor pHrinilor in scopuri
proprii este cu totul altceva. @aca eti ncredinat ca programa nu este potrivita din punct
de vedere al dezvoltHrii sau moral, atunci trebuie sa vii la mine. @aca nu a!ungem la o
nelegere, atunci ar fi potrivit sa mergi la director. 8ste neprofesional si lipsit de etica sa
mobilizezi pHrinii mpotriva scolii in ncercarea de a-ti atinge telurile religioase
personale si dogmatice. 8u cred in mod sincer ca nu vei pune la suflet aceasta scrisoare si
i vei revizui aciunile anterioare in lumina responsabilitHii pe care o ai ca pedagog in
aceasta coala. 6enirea noastrH este sa deservim elevii si pHrinii lor, nu interesele noastre
personale.'
#olul 1e$ului de departament
)e-ai saturat +pana aici,. Ai suportat ca acest profesor sa lucreze pe la spatele tHu n
timpul celor patru ani in care ai condus departamentul. Acum, acest profesor ii determina
pe pHrini sa te considere imoral. Lii foarte mult la bunHstarea elevilor si a familiilor lor,
si crezi ca aciunile acestui profesor ar putea fi dHunHtoare. )i-ai dori ca acest profesor sa
fie nlHturat. Ali profesori par intimidai deoarece acest profesor pare sa foloseascH
insinuHri rHuvoitoare cu pHrinii sau alte persoane din district, suger$nd ca cei care nu
sunt de acord, sunt suspeci moral. )u crezi ca acest profesor este susinut de cHtre
fundamentalitii de dreapta care au participat recent la o campanie pentru un candidat in
consiliul scolii. .andidatul lor a pierdut la limita.
44G
-ediere: pl0ngerea pro$esorului "rolul pro$esorului'
Expunerea situa&iei
Un profesor care preda de 4J ani la liceu a avut numeroase dispute cu eful
departamentului de tiine, care este acolo de 45 ani +D ani ca ef de departament si B ani
ca profesor,. @isputele priveau programa departamentului, in special programa de
educaie se0uala. /rograma a fost adoptata de stat, dar a rHmas oarecum controversata
deoarece abordeazH si subiecte cum ar fi masturbarea, sida, se0ul prote!at si
homose0ualitatea. A avut loc un schimb ostil de cuvinte si voci ridicate intre cei doi
pedagogi. n final, conducerea departamentului a emis o scrisoare de mustrare ataata la
evaluarea anuala a profesorului. /rofesorul a cerut ca scrisoarea sa fie anulata.
.onducerea departamentului a refuzat. /rofesorul a contactat un reprezentant al
sindicatului in legHturH cu naintarea unei pl$ngeri. /rimul pas in procesul de rezolvare a
pl$ngerii este ncercarea de mediere. @irectorul si reprezentantul sindicatului au discutat
cu ambele pHri, care s-au pus de acord asupra a doi mediatori din afara departamentului.
@aca medierea nu rezolva problema se va trece la urmHtorul pas in pl$ngerea oficiala.
)ate preliminare
2crisoarea efului de departament meniona Icomportamentul dumneavoastrH din ultimii
doi ani a fost dificil, necooperant si neprofesional. :ecenta ta edina cu pHrinii, care
privea programa de educaie se0uala si care a rezultat intr-un protest la consiliul de
educaie, a necesitat o mustrare oficiala. 8ste de ateptat ca profesorii sa-si e0prime
opiniile profesionale si ca persoane private, dar e0ploatarea temerilor pHrinilor in scopuri
proprii este cu totul altceva. @aca eti ncredinat ca programa nu este potrivita din punct
de vedere al dezvoltHrii sau moral, atunci trebuie sa vii la mine. @aca nu a!ungem la o
nelegere, atunci ar fi potrivit sa mergi la director. 8ste neprofesional si lipsit de etica sa
mobilizezi pHrinii mpotriva scolii in ncercarea de a-ti atinge telurile religioase
personale si dogmatice. 8u cred in mod sincer ca nu vei pune la suflet aceasta scrisoare si
i vei revizui aciunile anterioare in lumina responsabilitHii pe care o ai ca pedagog in
aceasta coala. 6enirea noastrH este sa deservim elevii si pHrinii lor, nu interesele noastre
personale.'
#olul pro$esorului
2crisoarea va fi revocata. "u vei permite ca modul tHu e0emplar de predare sa fie
discreditat. @eii multa putere datorita vechimii in coalH si in comunitate. Ai dreptul la
/rimul amendament. /Hrinii trebuie informai despre ceea ce se preda in coalH. )e
bucuri de spri!inul preotului si muli membri ai comunitHii considera ca materialele
se0uale nu ar trebui prezentate copiilor. .opiii ar trebui educai sa stea departe de se0, nu
sa nvee despre se0 si sa fie ncura!ai sa e0perimenteze. Lii la bunHstarea copiilor si a
familiilor lor. .rezi in pHstrarea inocentei copiilor, nu in transformarea lor prematura in
aduli. Meful de departament nu mai tine cont de valorile ma!oritHii comunitHii si ale
societHii americane.
44J
-ediere: comitetul de personal al $acult%&ii "rolul sus&in%torului di,ersi$ic%rii'
Expunerea situa&iei
Un raport de acreditare recent a recomandat ca instituia ta sa ia masuri in vederea creHrii
unei mai mari diversificHri in facultate. McoalH de tiine ale educaiei +E, a fost
menionata in mod special ca av$nd nevoie de politici de mbunHtHire a recrutHrii
personalului calificat din cadrul grupurilor sub-reprezentate. @ecanul a cerut comitetului
de personal sa ofere un plan al acestor politici cat mai repede, deoarece trebuie nceputH
imediat cHutarea unui post de suplinitor. .omitetul de personal s-a ntrunit o data.
-nt$lnirea s-a ncheiat rHu. .omitetul a avut controverse in privina criteriilor de selecie.
6embrii s-au acuzat reciproc de rasism, de favorizarea rasei in detrimentul competentei
si acreditHrilor, de prote!area unui status-Puo inacceptabil si de periclitarea prestigiului
academic si a standardelor instituiei. @eoarece acesta este un subiect potenial dHunHtor
si dezbinant +E,, copresedintii comitetului au decis sa ncerce o abordare prin mediere
pentru a rezolva c$teva dintre dispute si pentru a risipi tensiunea. .a urmare,
copresedintii comitetului au cerut fiecHrui membru al comitetului sa numeascH un alt
membru al comitetului care sa reprezinte cel mai bine interesele lor si ale instituiei.
.opresedintii au recomandat apoi ca in mediere sa participe doi membri ce reprezintH
perspective diferite. .ele patru persoane # copresedintii, ca mediatori si cei doi
reprezentani vor raporta ulterior ntregului comitet.
)ate preliminare
McoalH de tiine ale educaiei are o reputaie academica e0celenta. /rofesorii sHi au
portofolii de cercetare si publicare impresionante si muli dintre ei sunt implicai in
micHri de reforma a educaiei in state si la nivel naional. @in cei patruzeci si apte
profesori ai scolii, unsprezece sunt femei. 80ista si un profesor afro-american si unul
asiatic. "ici una dintre femei-profesor sau profesori aparin$nd minoritHilor nu au grad
ma0im. 2tudenii colii sunt, in GJQ din cazuri, femei. @intre studenii care au absolvit,
BDQ sunt femei. 4; Q dintre studeni aparin grupurilor etnice minoritare. /opulaia
minoritara a statului este apro0imativ 45Q.
#olul sus&in%torului di,ersi$ic%rii
.rezi ca echipa de acreditare are o intH # instituia si coalH insista pe problema
diversificHrii. )iparele de rasism instituionalizat si se0ism sunt clare. Mtii asta din proprie
e0periena. "u este corect sa spui ca cei ce sunt in favoarea schimbHrii sunt anga!ai in
curse politice, nu le pasa de standarde sau le pasa doar de corectitudinea politica. (upta
este despre corectitudine si despre a fi total mpotriva pre!udecHilor si pre!udiciilor.
@oreti criterii care sa aducH femeile si minoritHile in competiie, sa le ofere ansa de a
concura dupH reguli corecte.
44*
-ediere: comitetul de personal al $acult%&ii "rolul sus&in%torului standardelor
curente'
Expunerea situa&iei
Un raport de acreditare recent a recomandat ca instituia ta sa ia masuri in vederea creHrii
unei mai mari diversificHri in facultate. McoalH de tiine ale educaiei +E, a fost
menionata in mod special ca av$nd nevoie de politici de mbunHtHire a recrutHrii
personalului calificat din cadrul grupurilor sub-reprezentate. @ecanul a cerut comitetului
de personal sa ofere un plan al acestor politici cat mai repede, deoarece trebuie nceputH
imediat cHutarea unui post de suplinitor. .omitetul de personal s-a ntrunit o data.
-nt$lnirea s-a ncheiat rHu. .omitetul a avut controverse in privina criteriilor de selecie.
6embrii s-au acuzat reciproc de rasism, de favorizarea rasei in detrimentul competentei
si acreditHrilor, de prote!area unui status-Puo inacceptabil si de periclitarea prestigiului
academic si a standardelor instituiei. @eoarece acesta este un subiect potenial dHunHtor
si dezbinant +E,, copresedintii comitetului au decis sa ncerce o abordare prin mediere
pentru a rezolva c$teva dintre dispute si pentru a risipi tensiunea. .a urmare,
copresedintii comitetului au cerut fiecHrui membru al comitetului sa numeascH un alt
membru al comitetului care sa reprezinte cel mai bine interesele lor si ale instituiei.
.opresedintii au recomandat apoi ca in mediere sa participe doi membri ce reprezintH
perspective diferite. .ele patru persoane # copresedintii, ca mediatori si cei doi
reprezentani vor raporta ulterior ntregului comitet.
)ate preliminare
McoalH de tiine ale educaiei are o reputaie academica e0celenta. /rofesorii sHi au
portofolii de cercetare si publicare impresionante si muli dintre ei sunt implicai in
micHri de reforma a educaiei in state si la nivel naional. @in cei patruzeci si apte
profesori ai scolii, unsprezece sunt femei. 80ista si un profesor afro-american si unul
asiatic. "ici una dintre femei-profesor sau profesori aparin$nd minoritHilor nu au grad
ma0im. 2tudenii colii sunt, in GJQ din cazuri, femei. @intre studenii care au absolvit,
BDQ sunt femei. 4; Q dintre studeni aparin grupurilor etnice minoritare. /opulaia
minoritara a statului este apro0imativ 45Q.
#olul sus&in%torului standardelor curente
8chipa de acreditare nu a pus problema recrutHrii personalului calificat minoritar intr-un
stat cu populaie minoritara mica. 80ista c$iva candidai remarcabili al cHror palmares
academic ar corespunde nevoilor scolii. .ompetiia intre acetia este acerba. :egrei ca
normele sociale limiteazH oportunitHile academice pentru femei si minoritHi. Ar trebui
fHcut ceva pentru a ncura!a femeile si membrii minoritHilor sa-si definitiveze studiile si
sa caute cariere universitare, dar coalH nu-si poate risca reputaia prin scHderea
standardelor si acceptarea candidailor mai puin calificai. "u ar fi corect fata de
candidai, de colectivul actual, de studeni sau fata de coalH.
4;5
tudiu de ca( intercultural
Acest studiu de caz va oferH posibilitatea de a e0ersa analiza, negociere si rezolvarea
problemelor prin colaborare. 6ai !os vei gHsi e0punerea unei situaii, rolul membrilor
colectivului +catedrei,, rolul directorului si rolul studentului. 8ste recomandat ca rolul
directorului si al elevului sa fie !ucate ca o situaie de negociere. Oricare dintre roluri pot
fi folosite in situaii de mediere. ?olosii toate rolurile pentru o situaie de rezolvare a
problemei prin colaborare. )oi cei care vor !uca rolurile vor primi si e0punerea situaiei
mpreuna cu rolul pe care l vor !uca.
Expunerea situa&iei
McoalH ta a suferit o schimbare dramatica recenta in demografia studenilor. "umHrul
studenilor de origine europeana a scHzut cu ;C procente si numHrul studenilor de origine
afro-americana si latino-americana a crescut cu =5, respectiv 45 procente. 6embrii
catedrei, predominant de origine europeana, nu s-au schimbat.
Mcoala ncearcH sa-si diversifice colectivul si sa creascH numHrul profesorilor si
consilierilor bilingvi. )otui, tensiunile sunt mari. .$iva membri ai catedrei si studeni s-
au pl$ns in legHturH cu mHrimea resurselor alocate noilor studeni. .$teva comentarii s-au
a0at pe nevoia de a Ine da coala napoi' si pe importanta de a nu-i lHsa Ipe ei' sa preia
controlul. .u o zi in urma, in cafeneaua facultHii, un profesor a spus Idoamne, asta
obinuia sa fie o coalH at$t de buna, cu o reputaie e0celenta'.
Aceasta coala a avut ntotdeauna partea sa de dispute in r$ndurile studenilor, dar
numHrul acestora a crescut in ultimele luni. Au apHrut bHtHi intre studenii aparin$nd
diferitelor etnii sau inter studenii de aceeai etnie. 6a!oritatea luptelor au implicat doi
sau trei studeni, dar ce mai recenta disputa, intre studeni de origine europeana si cei de
origine afro-americana a implicat noua studeni. )oi studenii implicai in disputa au fost
suspendai, dar studenii de origine europeana au primit una sau doua zile de suspendare,
in timp ce ma!oritatea studenilor afro-americati au primit de la = la C zile de suspendare.
McoalH are un program egal de mediere. )oate disputele studeneti care nu implica arme
sau rHniri serioase intra in programul de mediere pentru rezolvare. @aca studenii nu i
pot rezolva problemele, atunci toi sunt suspendai.
#olul mem!rului catedrei
Ai reputaia at$t intre studeni cat si intre colegi de a fi cinstit si corect. @eoarece au
ncredere in tine, c$iva studeni au venit la tine si s-au pl$ns de tratament incorect in ceea
ce privete cine este trimis la mediere si cine nu. 8i susin ca toate conflictele intre
studeni de origine europeana sunt propuse pentru mediere , dar in cazul in care disputa
are loc intre studeni afro-americani sau unul latino-americani, acetia vor fi suspendai in
mod automat si nu sunt trimii la mediere. 2tudenii cred ca singurul motiv pentru care
studenii de origine europeana au fost suspendai dupH disputa de noua persoane este ca
unul dintre studenii afro-americani a fost rHnit grav.
#olul directorului
4;4
8ti o femeie de origine europeana. .a director al :idge Righ 2chool, te confruni cu
numeroase situaii comple0e. Ai fost ntotdeauna mandra de capacitatea ta de a asculta si
comunica cu pHrinii, profesorii, staff-ul si studenii. 8ti in coalH de 45 ani si ncepi sa te
g$ndeti ca ar fi timpul sa i schimbi locul. @ar au apHrut recent o serie de evenimente
neplHcute in coalH si ai dorit sa le urmHreti. "u doreti sa pHrHseti coalH in timpul unei
crize. 6a!oritatea evenimentelor recente au implicat pl$ngeri despre diferene rasiale,
religioase si etnice.
Un membru al catedrei s-a nt$lnit cu tine cu o zi in urma pentru a discuta situaia in care
studenii considera ca medierea este acordata incorect in r$ndurile lor. 2tudenii de
culoare cred ca ei sunt mai pasibili de suspendare dupH disputele cu studeni de origine
europeana, ceea ce este nedrept. )e consideri corecta si nu crezi ca coalH ta are dublu
standard de !ustiie. @aca un student este suspendat, asta se nt$mpla deoarece ofensa
!ustifica aceasta mHsura. @e asemenea, programul de mediere a fost proiectul tHu si
reflecta fle0ibilitatea si corectitudinea ta in rezolvarea conflictelor din campus. 8ti,
totui, ngri!orata din cauza percepiei greite a incorectitudinii. n consecinH, ai fost de
acord sH te nt$lneti cu un reprezentant al studenilor pentru a discuta problemele
studenilor afro- si latino-americani si pentru a-i asigura pe acetia ca toi studenii sunt
tratai in mod egal in aceasta coalH.
#olul studentului
8ti un bHrbat afro-american si un student de an mare la :idge Righ 2chool. n ultimii
trei ani ai observat o cretere constanta a tensiunilor rasiale, care consideri ca este in
directa proporionalitate cu creterea numHrului studenilor de culoare. .$nd ai venit
prima oarH la aceasta coalH te-ai simit ca un outsider +intrus,. -ncH te simi, av$nd in
vedere componenta staff-ului3 dar, in acelai timp, ai putut sa-ti dezvoli un sentiment de
apartenenH la un grup de studeni de culoare. n ultimul an te-ai implicat intr-un program
de mediere pentru ca ai crezut ca este o modalitate de a rezolva o parte din lucrurile care
se nt$mplH in coalH.
n acelai timp te simi neputincios in privina schimbHrilor care se petrec. )u, mpreuna
cu ali studeni v-ai nt$lnit cu un membru al conducerii cu c$teva zile in urma pentru a
va pl$nge de tratamentul nedrept aplicat studenilor de culoare in cadrul programului de
mediere. 6embrul conducerii a vorbit cu directorul si acesta a cerut o nt$lnire cu ali
studeni apropiai ie. "u te-ai nt$lnit prea des cu directorul dar tii despre ea ca este
foarte sportivH in ceea ce privete medierea, si de fapt chiar ea a fost fondatoarea
programului. 6ai tii si ca ea aproba toate suspendHrile. Aa ca te simi foarte nelinitit si
precaut in privina acestei nt$lniri si nu te atepi sa a!ungi nicHieri. "u-ti poi imagina ca
directoarea va admite ca rasismul sa punH stHp$nire pe scoalH. Oricum, prietenii tai
conteazH pe tine.
4;;
9999999999999999999999999999999999999999999999999ANEXA )
80plorarea dinamicii puterii in rezolvarea conflictelor

2usan >. Soch
/recum toti cei cu e0perienta in rezolvarea conflictelor stiu, importanta puterii pt cei
care o au, pentru cei care nu o au, si cum afecteaza procesele rezolvarii conflictelor # este unul
dintre conceptele fundamentale in teoria si practica rezolvarii coflictelor. .onstientizarea surselor
puterii si caile prin care puterea are impact asupra proceselor rezolvarii conflictelor este cruciala
pentru indivizii care lucreaza ca educatori, negociatori si mediatori ai rezolvarii conflictelor.
2copul acestui apendi0 este de a discuta dinamica puterii in procesele rezolvarii conflictelor si de
a sugera actiuni ce pot reduce potentialelel efecte negative ale puterii in procesul rezolvarii
conflictelor.
Intelegerea puterii in con$lict____________________________________
.a si notiune de conflict, termenul putere determina o serie de asociatii generale. /uterea
este adesea asemuita constrangerii, nedreptatii si fortei. .a si conflictul, acesti termeni e0prima
credinta ca puterea este in general negativa si adesea implica suprematia unui individ asupra
altuia. RocAer si <ilmot +4**4,. Au propus o alta orientare asupra puterii # puterea cu ceilalti.
Acest punct de vedere este e0plicat in urmatoarele afirmatii7
4. /uterea este prezenta in toate interactiunile.
;. /uterea nu este nici pozitiva, nici negativa3 e0ista doar.
=. /uterea este produsul relantiilor interpersonale, nu a indivizilor implicati in ele.
B. Oamenii tind sa incline puterea fie productiv, fie distructiv.
C. /uterea productiva poate avea loc prin largirea surselor puterii.
D. O balanta relativ echilibrata a puterii este necesara pentru managementul productiv
al conflictului.
Acest punct de vedere, care este mai mult compatibil cu interpretarea conflictului ca o
oportunitate pentru dezvoltare, contrasteaza cu imaginea limitata a puterii. /uterea nu trebuie
asociata oportunitatii de a distruge3 poate de asemenea semnifica abilitatea de a influenta
deciziile altora # intr-un mod pozitiv pentru ambele parti. Acest punct de vedere este compatibil
cu ceea ce noi numim in rezolvarea conflictelor metoda castig # castig. .and participantii adopta
aceasta metoda, sansele de a folosi puterea in scopul unui sunt mici si mult mai mari in folosirea
cailor de a satisface ambele parti.
ursele puterii_________________________________________________
?iecare individ implicat intr-un conflict are putere. @ar de obicei doar sursele evidente
de putere # banii, dimensinea fizica mare, cunostintele de operare pe calculator # sunt
4;=
recunoscute. Una dintre solutiile cheie ale educatorilor rezolvarii conflictelor este aceea de a fi
capabili sa recunoasca toate sursele de putere si detinatorii acesteia intr-o situatie conflictuala.
/uterea nu este un atribut ce oamenii il detin, cum ar fi in %8a este o persoana
puternica'. /uterea este , mai degraba, un produs al relatiilor interpersonale.
.ercetarile asupra conflictului clasifica sursele de putere intr-o varietate de moduri.
Urmatoarea clasificare ii apartine lui 6aTer +4*JG,7
4. Autoritatea formala. /uterea e0ercitata de un post formal +un birou public, rolul de
parinte, un post administrativ intr-o scoala,.
;. 80perimentarea sau puterea bazata pe informatie. /uterea derivata din e0perienta
intr-un anumit domeniu sau posesia unor informatii pe care altii nu le detin.
=. /uterea asocierii. /uterea derivata din asocierea cu alte persoane care au putere
+prietenul sefului, colegul de golf al directorului,.
B. /uterea bazata pe resurse. /uterea derivata din controlul unor resurse de valoare
cum ar bani, materiale, s.a.m.d3 poate fi si produsul abilitatii de a nega aceste
resurse altora.
C. /uterea procedurala. .ontrolul asupra procedurilor prin care deciziile sunt luate
+secretariatul scolii sau biroului,.
D. /uterea decret. /uterea derivata din abilitatea de a face rau unei persoane sau de a
impiedica o persoana in realizarea intereselor proprii.
G. /uterea de a cauza pagube. /uterea derivata din abilitatea de a cauza disconfort3
uneori manifestata verbal, dar deseori non-verbal, mesa!e de dezinteres, lipsa de
respect sau neaprobare.
J. /uterea obisnuita. /uterea derivata din zicala 7 +%"u putem schimba nimic pentru
ca lucrurile mereu au fost asa',.
*. /uterea morala. /uterea ce ia nastere din recurgerea la valori bine tinute3 deseori
rezulta din convingerea ca unul are dreptate.
45. /uterea personala. /uterea derivata din calitatile proprii, ce des amplifica sursele
de putere ale altora3 dovedita prin determinare, aptitudini de comunicare,
rezistenta, s.a.m.d.
@e cele mai multe ori indivizii au mai multe surse de putere la dispozitie. .el mai
eficient participant la conflict este cel care si-a dezvoltat mai multe surse de putere si care a
invatat sa recunoasca cand trebuie sa foloseaca fiecare sursa.+RocAer U <ilmot, 4**4,.
Aditional, oamenii deseori se unesc cu altii in scopul obtinerii unei puteri mai mari prin formarea
coalitiilor.+Nan de Nliert, 4*J4,. .ei care au zis vreodata 7 %Ar fi bine sa nu ma lovesti, altfel sora
mea te va bate.' inteleg valoarea coalitiilor. O piesa importanta in analizarea oricarui conflict
este intelegerea a caror puteri sunt accesibile oamenilor si ce indivizi folosesc diferitele forme ale
puterii.
Balanta puterii________________________________________________
/entru a recunoaste sursele si detinatorii variatelor forme de putere, negociatorii si
mediatorii deseori trebuie sa balanseze puterea. O balansare relativa a puterii este necesara
pentru rezolvarea productiva a conflictelor.
4;B
@aca problema balansarii puterii nu este recunoscuta sau ignorata progresul gasirii unei
solutii este dificil # participantii sunt prea ocupati in mentinerea puterii pe care cred ca o au sau
incercand sa castige mai multa putere. Oamenii ce au un timp indelungat o putere mare risca sa
devina corupti, izolati sau egocentrici. Oamenii ce simt ca nu au putere tind sa devina apatici,
agresivi si violenti. n ambele cazuri, activitatea rezultata nu este productiva pentru nici o parte si
nici pentru rezolvarea conflictului.
n situatiile conflictuale sunt trei actiuni ce putem interprinde in scopul balansarii
productive a puterii7 constrangerea, imputernicirea si trancenderea.
/artile ce detin puterea mai mare pot constrange puterea lor prin refuzul de a folosi
puterea ce o detin. @e e0emplu, un adolescent dezvoltat fizic poate decide sa nu loveasca un
coleg mai mic decat el3 un director poate decide sa nu pedepseasca un elev,un parinte poate
decide sa-si trimita copilul in camera3 un profesor poate decide sa nu retina un elev in pauza.
@aca aceste actiuni au fost interpretate in trecut ca raspunsuri tipice sau previzibile,
constrangerea ar putea diminua repetarea evenimentelor din trecut.
O persoana influenta poate de asemenea adopta o relatie de dependenta cu un
participant. Astfel puterea va fi distribuita egal si va creste gradul de colaborare al interactiunilor.
mputernicirea este a doua cale de a echivala puterea. mputernicirea este o actiune ce o
putem face asupra noastra, pentru altii, sau altii o pot face asupra noastra.
O cale de imputernicire este aceea de a furniza unui individ cu o putere mai mica noi
legaturi, resurse. O alta cale de imputernicire este de a crea structuri care permite tuturor sa se
e0prime. mputernicirea ale loc si atunci cand unei a treia parte ii este atribuita puterea de a
interveni in a!utorul in celui mai putin puternic. 6ediatorul deseori imputerniceste pe cei mai
slabi, deoarece procesul de mediere # daca este facut corect # asigura egalitatea sanselor ambelor
parti de a fi auzite.
O a treia cale de a echivala puterea este de a trece peste, sau a transcende, o structura
pierdere- gastig si a accepta a lucra asupra imbunatatirii relatii inainte si in timpul conflictului.
Oamenii se pot intelege +si mediatorii pot sugera, asupra comportamentelor ce vor fi acceptate in
timpul negocierii +parasirea discutiei, de e0emplu,. 2e pot intelege de asemenea si asupora
faptului ca daca are loc o inclinare mare a balantei puterii, persoana puternica va lucra activ cu
persoana mai slaba pentru a schimba balanta intr-un mod productiv +poate fi folosit un mediator
in aceasta situatie,. Aceasta transcendenta face evidentfaptul ca relatiile au o importanta ma!ora
si ca disputantii chiar isi doresc sa gaseasca o solutie rentabila pentru amandoi.
O caracteristica puternica a transcendentei este des vazuta in relatiile de stransa
prietenie. /ersoana in nevoie sau mai slaba in relatie poate cere mai mult timp, spatiu, bani,
trainig, empatie sau alte resurse cu convingerea ca aceste actiuni nu vor echilibra balanta puterii
doar, dar va fi de asemenea inteles de cealalta parte.
?ie ca e0ista in relatiile de prietenie, in familie, la scoala, sau intre personalul unei
agentii, inclinarea puterii spre o parte mult timp poate strica relatiile si ingreuna procesul
rezolvarii conflictului. .unoasterea surselor puterii, felul in care puterea afecteaza procesul de
rezolvare a conflictelor si caile de echilibrare a puterii sunt componente fundamentale in
trainingul rezolvarii conflictelor.
#e$erinte !i!liogra$ice__________________________________________
RocAer, >. U <ilmot, <. +4**4,. Interpersonal conflict +ed.=,. @ubuPue, A7 <. .. &roVn
4;C
6aTer, &. +4*JG, vara,. %)he dTnamics of poVer in mediation and negotiation.' %ediation
.uarterl/
Nan de Nliert, 8. +4*J4, toamna,. %2iding and other reactions to a conflict.' 0ournal of Conflict
esolution



4;D
9999999999999999999999999999999999999999999999999999999ANEXA E
2ecturi recomandate
Aceste liste de lecturi sunt divizate in patru arii de interes # rezolvarea conflictelor,
prevenirea violentei, difersitate culturala si reducerea pre!udiciilor si reforma si guvernarea
scolastica # pentru asistarea in alegerea materialelor pentru uzul personal sau in sala de clasa.
#e(ol,area con$lictelor
A0elrod, :. 6. +4*JB,. T-e evolution of cooperation1 "eV WorA7 &asic &ooAs.
&odine, :. >., .raVford, @., U 2chrumph, ?. +4**B,. Creating t-e peaceable sc-ool1
.hampaign, (.7 :easerch /ress.
&olton, :. +4*G*,. )eople s2ills: 3o4 to Assert 5ourself6 7isten to ot-ers6 and esolve
conflicts1 "eV WorA7 2imon U 2chuster.
.oser, (. +4*CD,. T-e functions of social conflict1 "eV WorA7 6acmillan.
@eutsch, 6. +4*JD,. Conflict resolution: T-eor/ and practice1 Amherst, 6A7 "ational
Association for 6ediation in 8ducation.
@eutsch, 6. +4*G=,. T-e resolution of conflict: Constructive and restrictive processes1
"eV Reaven, .)7 Wale UniversitT /ress.
?isher, :., UrT, <., U/atton, &. +4**4,. 8etting to /es: Negotiating agreement 4it-out
giving in 9second edition:1 "eV WorA7 /enguin &ooAs.
Kirard, S., :ifAin, >., and )oVleT, A. +4*JC,. )eaceful persuasion: A guide to creating
mediation dispute resolution programs on collage campuses1 <ashington, @.7 "ational nstitute
for @ispute :esolution.
RocAer, >. U <ilmot, <. +4**4,. Interpersonal conflict 9ed ;:1 @ubuPue, A7 <. ..
&roVn.
>ohnson, @. <., U >ohnson, :. ). +4*J*,. Cooperation and competition: T-eor/ and
researc-1 8dina, 6"7 nteraction &ooA .ompanT.
Seefe, )., U roberts, :. +4**4,. eali!ing peace1 Ames, A7 oVa 2tate UniversitT /ress.
Sohn, A. +4*JD,. No contest: T-e case against competition1 &oston7 Roughton 6ifflin.
Sreidler, <. +4*JB,. Creative conflict resolution: %ore t-an <== activities for 2eeping
peace in t-e calssroom1 KlenvieV, (7 2cott, ?oresman.
(am, >. +4*J*,. T-e impact og conflict resolution programs on sc-ools: A revie4 and
s/nt-esis of t-e evidence1 Amherst, 6A7 "ational Association for 6ediation in 8ducation.
(e:esche, @. +8d., +4**=,. %"ative American perspectives on peacemaAing.' 6ediation
XuarterlT
4;G
6oore, .. +4*JD,. T-e mediation process: )ractical strategies for resolving conflict1 2an
?rancisco7 >osseT- &ass.
2andole, @. >., and Nan der 6erVe, R. Conflict resolution t-eor/ and practice:
integration and application1 "eV WorA7 6anchester UniversitT /ress.
2chellenberg, >. +4*J;,. T-e science of conflict1 "eV WorA7 O0ford UniversitT /ress.
2chrumpf, ?., .raVford, @. S., U Usadel, R. .. +4**4,. )eer mediation: Conflict
revolution in sc-ools1 .hampaign, (7 :esearch /ress.
Pre,enirea ,iolentei
.reighton, A. U Sivel, /. +4**;,. 3elping teens stop violence1 Alameda, .A7 Runter
Rouse.
8ron, (. @. +4*J;,. %)arent> c-ild interaction6 television violence6 and aggression in
c-ildren1( American )s/c-ologist1
8ron, (. @. +4*J5,. ')rescription for reduction of aggression1( American ps/c-ologist1
Karbarino, >., @ubroV, "., SostelnT, S., U /ardo, .. +4**;,. C-ildren in danger:
Coping 4it- t-e conse?uences of communit/ violence1 2an ?rancisco7 >osseT- &ass.
Koldestein, A. /. +8d., +4*JJ,. T-e prepared curriculum: T-eac-ing prosocial
competencies1 .hampaign, (7 :esearch /ress.
Koldstein, A. /., U KlicA, &. +4*JG,. Aggression replacement training: A
compre-ensive intervention for aggressive /out-1 .hampaign, (7 :esearch /ress.
/rothro- stith, @., U <eissman, 6. +4**4,. "eadl/ conse?uences: 3o4 violence is
destro/ing our teenage population and a plan to begin solving t-e problem1 "eV WorA7
Rarper.ollins.
2pergel, . A. +4**4,. 5out- gangs: )roblems and responses1 <ashington, @.7 U.2.
@epartment of >ustice, Office of >uvenile >ustice and @elinPuencT /revention.
Nigil, >. @. +4*JJ,. Barrio gangs: street life and identit/ in sot-ern California1
Austin, )Y7 Austin UniversitT /ress.
)i,ersitatea culturala si reducerea prejudiciilor
Allport, K. +4*G*,. T-e nature of pre&udice1 :eading, 6A7 Addison- <esleT.
.ondon, >., U ?athi, W. +4*J*,. An introduction to intercultural communication1
"eV WorA7 6agmillan.
@erman- 2parAs, (. +4*J*,. Anti> bias curriculum tools for empo4ering /oung
c-ildren1 <ashington, @.7 "ational association for the 8ducation of Woung .hildren.
KabelAo, "., U 6ichaelis, >. educing adolescent pre&udice: A -andboo21 "eV
WorA7 )heachers .ollege /ress.
Killian, .. +4*J;,. In a different voice: )s/c-ological t-eor/ and 4omen@s
development1 .ambridge, 6A7 Rarvard UniversitT /ress.
Rarris, p., U 6ovan, :.+4*J*,. %anaging cultural differences1 Rouston, )Y7Kulf
/ublishing.
Rernandez, R. +4*J*,.%ulticultural education: A teac-ers guide to content and
process1 .olumbus, OR7 merill /ublishing.
>anAins, .. +4*J;,. A loo2 at ga/ness: An annotated bibliograp-/ of ga/ materials
for /oung people1Ann Arbor, 67 Sindred 2pirit /ress.
4;J
Satz, >. +4*J;,. ,it- a4areness: 3andboo2 for anti>racism training1 "orman7
UniversitT of OAlahoma /ress.
(e&aron, @. 6., (und, &., U 6orris, .. +4**B,. eport of t-e multiculturalism and
dispute resolution pro&ect1Nictoria, &.7 UniversitT of Nictoria, UN. nstitute ?or @ispute
:esolution.
:enTi, >. +4**=,. 8oing public: $c-ooling for a diverse democrac/1 "eV WorA7 )he
"eV /ress.
2amover, (., U /orter, :. +4**5,. Intercultural communication: A reader1 &elmont,
.A7 <adsVorth /ublishing.
)annen, @. +4**5,. 5ou &ust donAt understand: ,omen and men in communication1
"eV WorA7 <illiam 6orroV.
#e$orma si gu,ernarea scolastica
Kirard, S., :ifAin, >., U )oVnleT, A. +4*JC,. )eaceful persuation: A guide to
creating mediation dispute resolution programs on college campuses1 <ashington, @.7 "ational
nstitute for @ispute :esolution.
6urphT, 8. .., U 2nell, 6. +4**=,. T-e genius of $itting Bull: B; -eroic strategies
for toda/As business leaders1 8ngleVood .liffs, ">7 /retince-Rall.
/oplin, 6., U <eeves, >.+4**;,. +oices from t-e inside: A report on sc-ooling from
inside t-e classroom1 .laremont, .a7 .laremont Kraduate .ollege. +Available from the nstitute
for 8ducation in )ransformation of the .laremont Kraduate .ollege. )elephone7 *5*-D;4-J;JG.,
)ichT, ". 6. +4*J=,. %anaging strategic c-ange: Tec-nical6 political6 and cultural
d/namics1 "eV WorA7 <ileT.
4;*
______________________________________ANEXA 3
Am aran!at ct de ct pnH la a asea paginH.
Idei generale
Urmtoarele idei ilustreaz cum pot fi selectate si aplicate materialele din acest manual baz$ndu-ne
pe timpul disponibil si pe conte0t. 2ugerm ca materialul sa fie folosit ntr-o scurt introducere pentru
rezolvarea conflictelor. Unii sugereaza abordrile unui curs cu un singur credit sau atelier si un curs
complet pentru acest subiect.
4 sesiune de una sau doua ore "Parte a -etodelor Curiculare'
56 Pre(entare
A. dei introductive despre conflict +6odulul 4,
4. 2unt multe definiii ale conflictului si multe legturi cu acest cuv$nt.
;. .onflictul nu implic numai diferene din moment ce diferenele n opinii 1idei 1credine 1obiceiuri
pot sau nu conduce la conflict, depinz$nd de cum, c$nd i unde se manifest aceste diferene.
=. .onflictul nu este nici pozitiv, nici negativ.
B. 8ste important nelegerea conflictului ca fiind organic conditiei umane.
C. @ezvoltm rspunsuri obisnuite la conflict si trebuie sa nvam noi moduri de nelegere i de
rspuns la conflict.
&. /rincipii de mediere i de negociere colaborativ +6odulul =,
4. "egocierea apare ntre prieteni, familie, asociai, n interiorul i ntre organizaii.
;. "egocierea este un proces pas cu pas, nesupravegheat ,implic$nd disponibilitatea la negociere,
adun$nd puncte de vedere, gsind interese comune, cre$nd opiuni de c$stig-c$stig, evalu$nd
opiunile i gener$nd un acord.
=. 2unt cateva condiii, ca motivaia rezolvarii unei dispute care favorizeaz o concluzie de succes.
Alte condiii precum diferenele de putere, pot mpiedica o negociere de succes.
4=5
B. "egocierea colaborativ poate fi e0tins spre un proces structural, formal, asistat de o a treia parte.
.. /rogramele de rezolvare a conflictelor n coli +6odul B,
4. /rogramele din coli se e0tind de la curiculum p$n la programele de mediere egal i de la intele
studiului si clasei p$na la intele personalului i colii ntregi.
;. 2unt trei categorii de aplicare a abordrilor7 n clas, meditaii la coal luarea unei decizii de
poziie.
=. :ezolvarea conflictelor apare n studii sociale +limba!, arta, relaii interumane i curricula de
sntate,.
B. Abordrile n clas include integrarea ntr-un curriculum standard, stil de management al clasei,
nva$nd studentii cum s rezolve disputele i curricula de prevenire a violenelor.
@. Abilitile de rezolvare a conflictului +6odul ;,
4. /roblemele de comunicare includ scopuri imprecise, lipsa ateniei si nenelegere.
;. :emediile comunicrii includ7 ascultarea activ, concentrarea asupra a fi nelei, vorbirea despre
sine, vorbirea cu un scop i potrivirea diferenelor de v$rst, se0, cultur, s.a.
=. ?actorii de inhibiie ai comunicrii includ ntreruperea, !udecarea, tachinarea, critica, oferirea de
sfaturi, schimbarea subiectului, dominarea discuiei, ironia i refuzul de a negocia.
. Exerci&ii7 deprinderi de comunicare "-odulul 8'
A. 80erciiul ;.;. Aprofundarea problemei
&. 80erciiul ;.45. mbuntatirea comunicarii folosind mesa!ul %eu'
Partea I6 Curs de 59 ore sau seminar de re(ol,are a con$lictelor ________________
I6Natura con$lictului
A. dei introductive despre conflict
4. 2unt multe definiii ale conflictului si multe asociatii ale cuvantului.
;. .onflictul nu implic numai diferene din moment ce diferenele n opinii1idei1credine1obiceiuri
pot sau nu conduce la conflict, depinz$nd de cum, c$nd i unde se manifest aceste diferene.
4=4
=. .onflictul nu este nici pozitiv, nici negativ.
B. 8ste important nelegerea conflictului ca fiind organic pentru contidia umana.
C. @ezvoltm rspunsuri obisnuite la conflict si trebuie sa nvam noi moduri de nelegere i de
rspuns la conflict.
&. 2 nvm noi metode de a percepe i nelege conflictul7 analiz$nd opinii.
4. n orice disput este util s e0aminm opiniile celorlalti despre ce se poate nt$mpla. Unii oameni
cred ca in urma unui conflinct rezulta un invingator si un invins sau c ntr-o situaie con!unctural
toata lumea trebuie sa fac un compromis7sunt i alte opinii care influeneaz n mod egal.
;. Asteptarile cu privire la ceea ce se poate nt$mpla in rezolvarea conflictelor pot avea radacini in
credinte i atitudini despre relaii, n puterea concentrarii asupra scopurilor, caracteristicile
personale, e0perienta anterioara, asertivitate si agresiune, norme culturale, asteptari s.a.
.. nvatarea de noi metode de a percepe si intelege conflictul7 analiza atitudinii.
4. 80amineaza asteptarile partenerilor. @e e0emplu7 iau partile atitudineE 2e concentreaza ele pe
un rezultat concretE 2unt ele capabile sa isi identifice interesele si scopurile pe care fiecare
parte incearca sa le atingaE
;. 80amineaza masura in care partile sunt constiente de nevoile lor si de factorii culturali ce
influenteaza conflictul.
=. 2tresul ca o rezolvare satisfacatoare intervine atunci cand7
.ei implicati sa inteleaga ca nevoile sustinute trebuiesc adresate.
nteresele tuturor sunt e0plorate.
nteresele sunt distinse de pareri.
nteresele sunt definite, nu asumate.
nteresele, mai mult decat pozitiile sunt tinta discutiei.
nteresele care apar in conflict sunt vazute ca o problema comuna pe cale sa fie
rezolvata.
@iferentele culturale sunt recunoscute si intelese.
@. 80erciii +6odulul 4,
4=;
4. 80ercitiul 4.;. 6etafora conflictului.
;. 80ercitiul 4.C. .azul fluturelui frumos.
4==
II6 4rientari si deprinderi $undamentale
A. 2ensibilitate culturala.
4. ?actorii culturali !oaca un rol foarte important in modul in care sunt traite si rezolvate conflictele.
;. nterfata factorilor culturali poate fi e0perimentata intra si inter individual. .onte0tul cultural in care
conflictul apare sau este rezolvat poate fi, de asemenea, un factor in dinamica rezovarii conflictelor.
=. n timp ce unele conflicte au un caracter intercultural, toate conflictele implica diferente culturale.
B. Abilitatea de a recunoaste si a intelege diferentele culturale este importanta in succesul rezolvarii
conflictelor.
C. @eprinderile de comunicare reprezinta o legatura in procesul ce presupune perceptia conflictului si
intelegerea acestuia in cadrul diferentelor culturale.
&. @eprinderile de comunicare in rezolvarea conflictelor.
4. /roblemele de comunicare includ scopuri imprecise, lipsa atentiei si neintelegerii.
;. :emediile comunicrii includ7 ascultarea activ, concentrarea asupra a fi nelei, vorbirea despre
sine, vorbirea cu un scop i potrivirea diferenelor de v$rst, se0, cultur, s.a.
=. ?actorii de inhibiie ai comunicrii includ ntreruperea, !udecarea, tachinarea, critica, oferirea de
sfaturi, schimbarea subiectului, dominarea discuiei, ironia i refuzul de a negocia.
.. @eprinderile de gandire ce vin in a!utorul rezolvarii conflictelor.
4. @eprinderea de gandire presupune considerarea optiunilor, generarea a cat mai multe idei,
imaginarea consecintelor si rezultatelor si crearea de solutii unice.
;. 2trategiile cognitive includ brainstormingul, schimbarea perspectivei, cautarea unor castiguri
mutuale si evaluarea optiunilor din punctul de vedere al celuilalt.
@. 80ercitii +6odulul ;,.
4. 80ercitiul ;.;. Aprofundarea problemei.
;. 80ercitiul ;.C. .ultura si conflict.
=. 80ercitiul ;.D. )ehnici de ascultare activa.
B. 80ercitiul ;.*. O alta perspectiva
C. 80ercitiul ;.45. mbunatatirea comunicarii folosind mesa!ul %eu'.
D. 80ercitiul ;.4=. /rovocarile rezolvarilor de probleme.

III6 Procesul re(ol,arii con$lictului
4=B
A. "egocierea colaborativa
4."egocierea apare ntre prieteni, familie, asociai, n interiorul i ntre
organizaii.
;."egocierea este un proces pas cu pas, nesupravegheat ,implic$nd
disponibilitatea la negociere, adun$nd puncte de vedere, gsind interese comune, cre$nd opiuni de
c$stig-c$stig, evalu$nd opiunile i gener$nd un acord.
=.2unt cateva condiii, ca motivaia rezolvarii unei dispute care
favorizeaz o concluzie de succes. Alte condiii precum diferenele de putere, pot mpiedica o negociere
de succes.
B./asii in procesul negocierii colaborative includ7
Acceptarea negocierii
.umulul punctelor de vedere
Kasirea intereselor comune
.rearea optiunilor castig-castig
8valuarea optiunilor
.rearea unui acord
&. 80ercitii.
4. 80ercitiul =.=. 2imularea negocierii.
;. 80ercitiul B.=. 6omente de invatare.
Partea III6 :9 de ore de curs pe re(ol,area con$lictelor in educatie________________
I6Natura con$lictului "modulul 5'
A.80ercitiul 4.=. .uvinte care sugereaza conflictul.
&.dei introductive despre conflict.
4.80ista mai multe definitii ale conflictului si multe cuvinte
asociate acestuia.
4=C
;..onflictul nu se refera doar la diferente, din moment ce
diferentele de credinte, idei, opinii si obiceiuri pot sau nu sa conduca la un conflict3 depinde de cand,
cum si unde se manifesta aceste diferente.
=..onflictul nu este nici pozitiv, nici negativ.
B.8ste important sa intelegem conflictul ca fiind parte componenta
a naturii umane.
C."oi dezvoltam respunsuri obisnuite la conflict, dar trebuie sa
gasim si modalitati noi de a intelege si raspunde.
..80ercitii.
4.80ercitiul 4.;. 6etafora conflictului
;.80ercitiul 4.B. 6odalitati de analiza a conflictului.
=.80ercitiul 4.D. Analiza conflictului
II64rientari si deprinderi $undamentale in re(ol,area con$lictelor "-odulul 8'
A.Autoevaluare7 e0aminarea credintelor personale. Atitudini si
comportamente.
4..onflictul in viziune constructiva.
;..onflictul ca problema pe care oamenii reusesc sa o rezolve
singuri.
=..onflictul ca problema ce se cere a fi rezolvata prin cooperare.
B.:ezolvarea conflictelor ca modalitate de sporire a invatarii si
relatiilor interpersonale.
C.:ezolvarea conflictului c si educatie pentru pace in sensul
imbunatatirea pacii si nonviolentei in lume.
D.:ezolvarea conflictelor pentru cetatenii unei societati
democratice.
G.:ezolvarea conflictului ca si responsabilitate sociala adresata de
scoala si societate.
J.:ezolvarea conflictului ca metoda aplicata la clasa, inclusa in
curricula si climatul scolii.
4=D
*.:ezolvarea conflictului in sensul de creare a unui mediu linistit
prin e0perimentarea invatarii cooperante, a controverselor structurate, mediere scolara, deprinderi de
comunicare, nonviolenta, compasiune, incredere, dreptate, manifestarea e0presiilor emotionale, respect
pentru sine si ceilalti, acceptarea diferentelor culturale.
&. 2ensiblitate culturala.
4. ?actorii culturali !oaca un rol foarte important in modul in care
sunt traite si rezolvate conflictele.
;. nterfata factorilor culturali poate fi e0perimentata intra si inter
individual. .onte0tul cultural in care conflictul apare sau este rezolvat poate fi, de asemenea, un factor
in dinamica rezovarii conflictelor.
=. n timp ce unele conflicte au un caracter intercultural, toate
conflictele implica diferente culturale.
B. Abilitatea de a recunoaste si a intelege diferentele culturale
este importanta in succesul rezolvarii conflictelor.
C. @eprinderile de comunicare reprezinta o legatura in procesul
ce presupune perceptia conflictului si intelegerea acestuia in cadrul diferentelor culturale.
.. @eprinderile de comunicare in rezolvarea conflictelor.
4./roblemele de comunicare includ scopuri imprecise, lipsa
ateniei si nenelegere.
;.:emediile comunicrii include7 ascultarea activ, concentrarea
asupra a fi nelei, vorbirea despre sine, vorbirea cu un scop i potrivirea diferenelor de v$rst, se0,
cultur, s.a.
=.?actorii de inhibiie ai comunicrii includ ntreruperea,
!udecarea, tachinarea, critica, oferirea de sfaturi, schimbarea subiectului, dominarea discuiei, ironia i
refuzul de a negocia.
@.80ercitii.
4.80ercitiul ;.;. Aprofundarea problemei.
;.80ercitiul ;.4. 2tiluri conflictuale in clasa.
=.80ercitiul ;.B. .larificarea orientarilor spre rezolvarea
conflictelor.
B.80ercitiul ;.C. .ultura si conflict.
4=G
C.80ercitiul ;.D. )ehnici de asculare activa.
D.80ercitiul ;.G. .larificarea intelesurilor prin intrebarile scrise.
G.80ercitiul ;.J. 2intetizare.
J.80ercitiul ;.*. O alta perspectiva.
*.80ercitiul ;.45. mbunatatirea comunicarii prin mesa!ul %eu'.
45.80ercitiul ;.44. Analiza furiei.
44.80ercitiul ;.4=. /rovocari in rezolvarea de probleme.
III6Procesul re(ol,arii con$lictelor "-odulul ;'
A. Abordarea rezolvarii conflictelor
4. "egociere, conciliere, mediere.
;. Abordarile sunt diferentiate prin utilizarea unei a treia parti ce
reprezinta interesele specifice, parte ce are controlul asupra rezolvarii si asupra procedurii.
&. "egocierea colaborativa.
4."egocierea apare ntre prieteni, familie, asociai, n interiorul i
ntre organizaii.
;."egocierea este un proces pas cu pas, nesupravegheat,
implic$nd disponibilitatea l negociere, adun$nd puncte de vedere, gsind interese comune, cre$nd
opiuni de c$sting-c$stig, evalu$nd opiunile i gener$nd un acord.
=.2unt cateva condiii, ca motivaia rezolvarii unei dispute care
favorizeaz o concluzie de succes. Alte condiii precum diferenele de putere, pot mpiedica o negociere
de succes.
.. 80ercitii
4. 80ercitiul =.4. .azul fluturelui frumos.
;. 80ercitiul =.=. 2imularea negocierii.
=. 80ercitiul =.B. 6edierea informala.
B. 80ercitiul =.D. 2imularea medierii.
C. 80ercitiul ;.=. :aspunsul la conflict.
4=J