La tiganci

de Mircea Eliade
Mircea Eliade recunotea nc din adolescen mi-a plcut s scriu nuvele, povestiri i
chiar nuvele fantastice.
Aceast nclinare spre fabulos se va accentua n urma vastelor sale lecturi i a
numeroaselor clatorii. El va fi atras mereu de spaiul romnesc i de oraul !ucureti"
pentru mine !ucuretiul este centrul unei mitolo#ii inepui$abile. %i n nuvela &a
i#nci aciunea se petrece n !ucureti avndu-l ca prota#onist pe profesorul de mu$ic
'avrilescu. (uvela ilustrea$ o ale#orie a morii sau a drumului spre moarte. )ntinerariul
spiritual al eroului se desfoar n opt secvene care alctuiesc nuvela construit cu
echilibru i armonie clasic. Alternea$ planul real cu cel ireal.
Secvena I (expoziiunea) pre$it eroul n tramvai, este vorba de 'avirescu care se
ntorcea acas de la leciile de pian date domnioarei *tilia. +n tramvai se discut despre
bordeiul i#ncilor, de e,istena cruia se prefac c se scandali$ea$ brbaii. -entru
profesor acesta este un palat cu #rdini i nuci pe care el l vede de trei ori pe sptmn.
+i aduce aminte c a uitat servieta la meditaie i coboar repede ca s ia tramvaiul n
sens invers. +n aceast prim secven autorul introduce cteva leitmotive" cldura mare,
biletul, confesiunea, colonelul &avrence, bordeiul .spaiul misterios/, Elsa. Ateptnd
tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amrui al frun$elor de nuc i de nefireasca
rcoare nc fr s-i dea seama s-a aflat n faa porii.
Secvenele II, III i IV ale naraiunii de$volt intri#a marcat de ptrunderea lui
'avrilescu la i#nci. 0esfurarea aciunii se face prin nararea ntmplrilor eroului n
acest spaiu, visul lui.
Intrnd la ignci este ntmpinat de baba care-i cere trei sute ca s l lase la bordei, s-
i alea# o fat. 1e ntlnete cu trei fete, trebuind s identifice pe cea de a treia dar nu
reuete. -ic ntr-un vis i apoi se tre$ete cu #ndul c trebuie s-i recupere$e servieta
i se duce la tramvai.
Acest nucleu conine mai multe mituri mereu aprofundate n lucrrile lui Eliade. !ordeiul
trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre via spre moarte. Este
un spaiu al iniierii n ritualurile morii. 2recerea prin bordei este o trecere dincolo.
3ele trei fete amintesc de ursitori, ele l supun pa 'avrilescu unor ncercri pe care el nu
le poate trece, dansea$ n 4urul lui, i cer s o #hiceasc pe i#anc dar el le scap mereu.
Personajul alunec mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu 5ilde#ard i Elsa.
El nu reuete s #hiceasc i#anca nici dup ultima ncercare. 2rebuie s interpretm
acest lucru n sensul c profanul ratea$ intrarea lui n domeniul sacrului. Apare o nou
tentativ de intrare n real prin mu$ic.
Secvena IV descrie visul lui 'avrilescu. Eroul visea$ c ncearc s #hiceasc fetele, se
pierde n camere ciudate cu tavane scunde i nere#ulate, cu pereii uor ondulai, cu
6
paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rtcete mereu n sens invers, cu
obiecte ce-l terori$ea$.
Visul se termin cu o scen a luptei lui cu o draperie simbolic. 7isul are mai multe
semnificaii.
&a nceput el apare ca o aspiraie a eroului sprea o alt realitate alturi de 5ilde#ard. Apoi
n secvena )7 visul devine simbolul comarului traversrii materiei de ctre spirit a vieii
spre moarte nsoit de spaime i sufocri. 0raperia i aprea ca un #iur#iu i-l n#ro$ea
ca 4ocul straniu al fetelor. 8ocul ielelor propune lui 'avrilescu drept prob #hicitul,
simbol al riturilor de iniiere n taina morii, o vam luat sufletului ca o ultim ans de
desprire a condiiei umane.
3ifra trei i multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care punctea$ momente
semnificative.
Secvena V ne apropie de punctul culminant al nuvelei pre$entndu-nil pe 'avrilescu n
ncerecarea de a-i recupera servieta cu partituri. +n strada preoteselor nr. 69 nu mai
cunoate pe nimeni, n locul doamnei 7oitinovici #sete pe doamna 'eor#escu, iar
despre *tilia alf c plecase acum 9 ani dup ce se cstorise cu inventatorul :rncu. 1e
ntoarce spre cas i n tramvai revin aceleai obsesii .portofelul, cldura, etc./.
Secvena VI (punctul culminant) se petrece acas unde surpri$ele continu. Elsa, soia
lui, plecase n 'ermania la familia ei n urm cu 6; ani, cam de cnd aflase c el a murit.
Murise i madam 2randafir i foarte de$am#it se hotrete s se ntoarc la i#nci.
Secvena VII descrie drumul de acas la i#nci. 3ltoria lui se reali$ea$ ntr-o
atmosfer fantastic, noaptea cu un persona4 misterios pe care 'avrilescu l simte un
vistor, o fire de artist. Acesta ca un mesa#er al morii l a4ut pe profesor s a4un#
dincolo trecnd prin locuri impuse de tradiie cum este biserica.
Secvena VIII ncepnd cu intrarea definitiv a eroului la i#nci unde nimic nu se
schimbase. !aba l ateap, l recunoate, i ia vama, i arat din pra# casa cea mare
rostind nite cuvinte oraculare" ve$i s nu te rtceti, s te ii drept pe coridor i s
numeri apte ui i cnd a4un#i la a aptea s bai de trei ori i s spui" eu sunt, m-a trimis
baba. 1leit de puteri trece prin coridor i se ncurc iar, o #sete pe 5ilde#ard care l
ateptese ca s-l conduc pe ultimul drum i i spune vino cu mine. -ornesc spre pdure
alunecnd dinspre ve#he spre vis, spre moarte du-i de bir4arul eni#matic i de porunca lui
5ilde#ard" )a-o spre pdure, pe drumul la mai lun# i mn ncet. (u ne #rbim..
Deznodmntul nuvelei nu aduce ieirea din ambi#uitate. Eroul se e,plic echivoc se
ntmpl ceva cu mine i nu tiu ce, dac nu te-a fi au$it vorbind cu bir4arul a crede c
vise$.. :ata l consolea$ la fel de echivoc toi vism, aa ncepe, ca ntr-un vis..
(uvela ntr-o alt interpretare poate su#era aventura artistului case aspir s-i
depeasc condiia sa profesional i social a omului care poate atin#e absolutul,
eternul. %i atunci bordeiul poate fi privit ca *limpul, o cetate a cunoaterii.
Condiia material precar l mpiedic s-i depeasc condiia, n lupta sa ar trebui s
;
fie tnr dar el este btrn, ar trebui s fie cura4os dar lui i e fric mereu, i-ar trebui o
dra#oste protectoare dar toi care l-au iubit au disprut. 0in aceast perspectiv nuvela
pre$int drama artistului ratat.
<
INTR!"#ERE$
MIR#E% ELI%!E a fost unul dintre cei mai importanti istorici ai reli#ilor. 0easemena a
mai fost si etnolo#,dramatur#, sociolo#, folclorist,nuvelist si romancier.
-ro$a sa marchea$a o noua varsta a fantasticului, fiind impre#nata de spirit contemporan.
A scris numeroase romane ca " =0omnisoara 3hristina, =1arpele, =(opti de
san$iene,)ntoarcerea din rai.
Titluri de nuvele &antastice" (opti la 1eranopore,1trada Mantuleasa,3a$ul
doctorului 5oin#ber#er, si =&a ti#anci>.
Maitre?i @ 4urnal intim al lui eliade despre e,perienta personala din )ndia.
:ortat de re#imul comunist el a emi#rat in -aris si apoi in America.
PVESTIRE% N"VELEI
In nuvela se imbina doua plane: planul sacru (fantastic ima!inar)
planul profan (real)
Planul sacru repre$inta tot cea ce se petrece pe domeniul ta#ancilor ,unde e,ista
fiinte initiate.
Planul 'ro&an repre$inta realitatea obisnuita , e,terioara de $i cu $i.
Planul 'ro&an (real)$
Accentul autorului cade pe caldura torida.element fantastic/ care face trecerea de la
planul real la cel sacru ,ima#inar.
--ersona4ul principal , profesorul de mu$ica 'avrielescu, se urca in tramvai pentru a
mer#e acasa. El intra in vorba cu persoanele din tramvai. 0e aici reiese o rima trasatura a
eroului" dorinta de a comunica cu oamenii.
-2ramvaiul trece 'e langa casa unor tiganici, vestite ca find malefice, iar locul unde
traiau era stiut drept un loc famat. 3asa ii atra#e atentia lui 'avrilelscu , si mai ales
umbra deasa a nucilor din curte.
--rofsorul isi aduce aminte ca si-a uitat servieta cu partituri in casa unei eleve si coboara
din tramvai. 0oborat de caldura el se odihneste pe o banca, in apropierea casei ti#ancilor.
-2ramvaiul trece pe lan#a el iar acesta il lasa sa plece , fara a se urca in el fapt care
demonstrea$a ca *a'useala de a&ara ,&ace trecerea de la 'lanul real la ce i+aginar,
-'avrielescu se hotaraste sa mear#a pe 4os. A4un#e in fata casei ti#ancilor.
Acesta re'eta de trei ori -'rea tar*iu. atunci cand pierde si cel de al doilea tramvai.
Mana destinului il indeamna sa intre la ti#anci.
El este ade+enit de u+/ra nucilor ,si starea lui de spirit se schimba , atunci cand sta la
umbra lor.
-)n curte apare o ti#ancusa tanara care il pofteste inautru, la ti#anci.
Acesata ii atra#e atentia sa nu bea prea multa cafea, pentru a nu ramane trea$.
&a intrare statea o baba , care ii o&era trei &ete " o ti#anca, o evreica si o #recoaica, pe
care trebuia sa le #hiceasca, in schimbul a trei sute de lei.
A
Si+/olul /a/ei$ poate smboli$a cainele cu doua capete care pa$ea intrtarea in
)nfern . din mitolo#ia #reaca/.
3and intra, /a/a il intrea/a cat este ceasul ,de aici putem deduce ca ,la ti#anci,
ti+'ul are alta acce'tiune. .element fantastic/
-3and se indreapta spre camera unde se aflau cele trei fete , dupa ce intra in planul
sacru ,eroul isi aduce a+inte de 0ildegard, o nemtoaica pe care o iubise cu ;B de ani in
urma, se si+te din nou tanar, ii este frica , inima ii bate tare.
-rin rememorare ,revine la drama, la tra#edia vietii sale. Este obsedat esecul in dra#oste,
de faptul ca nu e cu 5ilde#ard.
-A4uns fata in fata cu cele trei femei , acestea ii cer sa le #hiceasca pe fiecare. Acesta nu
reuseste sa #hiceasca nici care-i ti#anca sau evreica sau #recoaica.
:etele spun ca ii e frica si ca pedeapsa il introduc intr-un dans, ca un ritual" o 1ora a
ielelor,
:etele repre$inta cele trei parce ursitoare, cele trei #ratii , asemeni ca in mitolo#ia #reaca.
- 'avrielescu, continua sa isi a+inteasca de 0ildegard, iu/irea din trecut si sa le
povesteasca fetelor. Eroul se rataceste in trecut.
2ot cea se petrece in casa ti#ancilor poate fi o 'osi/ila initiere, dar datorita fricii sale si a
faptului ca s-a ratacit in trecut, acesta nu este apt sa se poata initia.
"otivul labirintului
-0upa un moment , fetele dispar si 'avrielescu ramane sin#ur in camera obscura. El se
$bate sa iasa.
1e afla intr-un labirint printre paravane si o#lin$i. .element fantastic/.
La/irintul este un +otiv o/isnuit la Eliade, fiind deasemenea un motiv mitolo#ic #rec de
initiere,in lumea mortilor. 'avrielescu nu reuseste sa iasa din labirint.
3aldura revine si este un factor esential.
!ru+ul de la intuneric la lu+ina repre$inta triumful spiritualuilui asupra
materialului dar si al vesniciei asupra perisabilului.
!ra'eria este o 're+onitie a +orti, aceasta il stran#e din toate partile, il
su#ruma.element fantastic/. 1e petrec lucruri iesite din comun.
-(aucit, el pleaca de la casa ti#ancilor, pentru a-si lua servieta uitata la o eleva.
Iese din 'lanul sacru si revine ina'oi in cel 'ro&an,
)n 4urul lui se petrec numai lucruri stranii "banii pe care ii avea in portofel se
devalori$asera , pretul biletului se dublase in aceasi $i.
-A4uns la casa *tiiliei, unde uitase partiturile, chiar in acea $i ,afla ca aceasta se maritase
si plecase din acea casa.
-A4uns acasa, cheile de la usa nu i se mai potrivesc, afla ca alcineva locuieste acolo.
)ntra intr-un bar , si afla de la barman ca sotia lui 'lecase in 2er+ania, dupa ce l-a
cautat.
2recerea brusca din planul sacru in cel profan" trecusera 6; ani.
C
#impul din nuvela:
Ti+'ul se ru'e$ in 'lanul sacru trecusera 3 ore 'e cand in 'lanul 'ro&an ,real
trecusera 45 ani. . element fantastic/
Actiunea nuvelei se desfasoara pe parcursul a 6; ani , cea ce echivalea$a cu un an
cosmic.
-'avrielescu reali$ea$a ca nu mai are nimic in comun cu lumea reala , nu se mai
incadrea$a, si 1otaraste sa se intoarca la tiganci, sa afle ce s-a intamplat.
--e drum 'avrielescul se intalneste cu un /irjar, care il pofteste in caruta, dar el nu urca
deoarece nu avea bani.
!ir4arul il urmareste, si cand eroul a4un#e la ti#ancii, bir4arul ii spune ca il asteapta afara.
Se+ni&icatia /irjarului
Acest barbat fusese in tinerete dricar. )i traversa pe cei morti de pe taramul acesta pe
celelant taram. Este un mesa#er al mortii.
-)ntra la ti#anci, baba ii cere o suta de lei , spunandu-i ca este trea*a doar ne+toaica care
se afla la a saptea usa, pe dreapta.
'avrielescu nu nimereste din prima cea de a saptea usa. !aba il trimite sin#ur pentru a
vedea daca este initiat,capabil, dar el nu e pre#atit.
-El intra in camera si o vede pe Hildegard , la fel de tanara ca in urma cu ;B de ani
.element fantastic/.

Ti+'ul nu trecuse 'entru ea , insa 'avrielescu apartine spatiului profan.)i spune ca il
asteapta de mult.
:inalul nuvelei" drumul spre moarte .element fantastic/
-3ei doi plaeaca din casa ti#ancilor, se urca in trasura, si pornesc spre o padure.
)i spune ca daca nu o au$ea vorbind cu bir4arul ar fi cre$ut ca visea$a.
5ilde#ard spune ca toata viata e un vis,
2recerea pe celalant tarm a celor doi iubiti re#asiti se face firesc, senin, ca intr-un vis.
(uvela apare ca o ale#orie a mortii, sau a trecerii spre moarte. 'avrielescu, proiectat pe
alte coordonate , rataceste,e confu$ pt ca nimereste in alta lume,
ELEMENTE 6%NT%STI#E
6/ domeniul ti#ancilor- in care lucrurile se desfasoara inalt timpD
;/ pre$enta labirintuluiD
</ cifra trei" primul nr. fundamental ,considerat perfect, e,presie a totalitatii, a
desavarsirii. )n traditile iraniene ,aceasta cifra apare dotata cu caractere ma#ico-
reli#ioase. Are sensuri secrete, constituie un tot indisolubilD
A/draperia" moment prevestitor al mortiiD
C/ ruperea planului temporalD
E/ pre$enta lui 5ilde#ard, la fel de tanaraD
F/ finalul neobisnuit, drum spre moarte.

E
INTR%RE% IN %LT TIMP
Eliade introduce un nou tip de fantastic in literatura, vi$iunea sa constand in pre$enta
unor universuri paralele.
)n spatiul realitatii comune, lo#ic si rational ,e,ista un alt spatiu ,ilo#ic si ireal, nesesi$at
de persona4e, aflat ulterior, ori necunoscut niciodata.
Eliade demonstrea$a e,istenta constanta a sacrului, camuflat in profan, pre$enta
perceputa fantastic, ine,plicabila prin recursul la lo#ica ratiunii.
-G(32G& 0E -&E3AHE
Eliade pleaca de la o e,perienta personalaD nuvela s-a cristali$at subconstient pe o
e,perienta individuala.
Healitatea a devenit halucinanta si-a pierdut contururile stiute, este ireala.
-ersona4ul principal, 'avrielescu ,este o eni#ma el se pierde, intra in alt timp. 3aldura,
lumina alba , orbitoare fac trecerea de la real la ireal.
12HG32GHA 3*M-*I)2)*(A&A
(aratiunea este or#ani$ata pe 6; episoade distincte"
3alatoria cu tramvaiul
3onvorbirea cu batrana
)talnirea cu cele trei fete
3autarea labirintica
* noua intalnire cu batrana
3alatoria cu tramvaiul
-opas la locuinta doamnei 7oitinovici
Gltima calatorie cu tramvaiul
-opas in fata propriei locuinte
0iscutia cu patronul carciumii
)ntoarcerea cu trasura,la ti#anci
)ntalnirea cu 5ilde#ard
0ivi$area actiunii in 6; se#mente nu este intamplatoare.
Nu+arul 45, este simbolul plenituninii, repre$inta un ciclu incheiat, inchis.
Pe 'lan &ictional, cele 6; secvente su#erea$a proiectia in timp a unei
e,istente mediocre" 'avrielescu, profesorul de mu$ica , isi retraieste ca intr-un vis,
intrea#a viata.

F
El trece din real in ireal fara sa stie ca a parasit lumea comuna =de aicipentru lumea
vesnica =de dincolo.
"NIVERS"RI P%R%LELE
Eliade crea$a doua universuri paralele, utili$and alte modalitati narative decat cele
obisnuite.
)n primul se#ment narativ, semnele universului sacru se conturea$a din elementele
realului.
)n tramvai pe una din stra$ile !ucurestiului, profesorul de pian, ce tocmai parasise
casa unei eleve,discuta cu ceilalti calatori
)n conversatia aparent banala , apar cateva cateva obsesii" casa ti#ancilor, apoi
#radina.
Amandoua, frumoase si eni#matice, incita curio$itatea.
)n discutie se insinuea$a apoi un +otiv &une/ru$ u+/ra si racoarea nucilor din curtea
ti#ancilor.
'avrielescu tan4este dupa umbra si racoarea nucilor , nu numai din cau$a caldurii
e,cesive, ci dintr-o chemare nedeslusita inca, spre moarte.
Aceasta chemare mai este su#erata si de le#atura sa cu colonelul La7rence,
El nu stia cine este dar au$ise vorbnduse despre el in statie. Acesta traise cu e,actitate
acelasi sen$atie de caldura insuportabila suportata si de 'avrielescu ,in aceea $i" arsita
aceea teribila a Arabiei, l-a lovit ca o sabie. &a lovit in crestet ca o sabie, amenintandu-l.
'avrilelescu isi motivea$a intrarea in casa ti#ancilor prin dorinta de a #asi si
infrunta aventura.
El asculta de un #las venit de dincolo, o voce care il chema staruitor sub umbra
imbietoare a nucilor. Acolo il intampina o -neaste'tata si ne&ireasca racoare.,
Haceala pamantului ii va primi curand tot trupul.
2oate semnele e,terioare duc spre acelasi sfarsit" istovirea trupului, sen$atia
caldurii apasatoare, limba4ul ambi#uu,oprirea timpului.
Li+/ajul$ repetarea propo$itiei =-rea tar$iu> -rea tar$iu> ,rostita identic la intrarea si la
iesirea de la ti#anci rasuna ca un ramas bun adresat realului.
'rirea ti+'ului: odata cu intrarea in casa ti#ancilor , mecanismul ceasului s-a oprit.
3onstatarea o face batrana si limba4ul su#erea$a stin#erea mecanismului
constiintei.
*bservam ca toate actiunile eroului sint in nu+ar de trei$ se urca de trei ori in
tramvai, il intampina trei fete, persoanele cu care vorbeste sunt tot trei .
Acest numar are valente simbolice, sinonim cu inceputul unei noi e,istente, su#erand tot
odata nivelele fundamentale ale e,istentei " trecut , pre$ent, viitor.
9
#N6LI#T"L EPI#
(uvela intemeia$a un univers &ictional inedit, in care actionea$a altfel de le#i decat cele
specifice realitatii cotidiene. *rice incercare de a #asi o e,plicatie rationala
evenimentelor, esuea$a.
2ot ce putem afirma cu si#uranta este ca din clipa in care intra in #radina eni#matica,
'avrielescu patrunde in alt timp, ce se de$valuie la sfarsit a fi o eta'a distincta a trecerii
din viata in +oarte,
Relatia narator8 'ersonaj
(aratorul isi inter*ice orice interventie su/iectiva in te9t, El nu poate da nici o e,plicatie
intamplarilor , inainte de a fi #asita chiar de catre persona4 si cum acesta nu intele#e ce i
se intampla autorul su#erea$a prin cuvintele lui 5ilde#ard ,semnificatia scenariului
oniric. 0e aceea te,tul este ambi#uu.
J
$%V&I'(SC)
- personaj principal de nuvela fantastica;
- personaj fantastic;
- personaj de proza contemporana.
:La tiganci.
de Mircea Eliade
8 nuvela &antastica 8
1crisa la -aris in 6JCJ, nuvela *'a ti!anci* de "ircea (liade (+,-. / +,01) a aparut
pentru prima oara in anul 6JE; in revista K0estinK de la Madrid, iar la noi in 6JEF, in
revista K1ecolul LLK, fund apoi inclusa in volumul K&a ti#anci si alte povestiriK, cu un
studiu introductiv de 1orin Ale,andrescu.
(uvela face parte din creatia literara contemporana este o nuvela fantastica scrisa
dupa al doilea ra$boi mondial, perioada in care Eliade ilustrea$a ideea ca opozitia dintre
real si ireal, dintre sacru si 'ro&an se estompea$a, intre acestea nemaie,istand hotare
bine determinate.
1ubiectul nuvelei este plasat in !ucurestiul de alta data, cadru des intalnit in opera
literara a lui Eliade, intrucat el considera ca Korice loc natal constituie o geogrqfie sacra.
-entru cei care 6-au parasit, orasul copilariei si adolescentei devine totdeauna un oras.
mitic. Bucurestiul este, pentru mine, centrul unei mitologii inepuizabile." .M.Eliade -
K)ncercarea labirintuluiK-6JF9/.
Princi'ala +odalitate de reali*are a nuvelei este e'icul du/lu construit de Mircea
Eliade din doua 'lanuri, unul real si altul ireal, paralele, care mer# concomitent pe
parcursul intre#ii nuvele, numai ca unul se afla fn prim-planul actiunii si celalalt in plan
secundar, schimbandu-se intre ele, conform secventelor real-ireal care compun nuvela.
2ersona3ul principal al nuvelei este profesorul $avrilescu un persona3 fantastic
deoarece parcur#e o experienta initiatica dinspre viata spre moarte intr-un spatiu al
spiritualitatii, su#estiv pentru camuflarea sacrului in profan4
&a inceputul nuvelei, persona4ul este amplasat in 'lanul real, in cadrul caruia se
insinuea$a, in plan secundar, irealul, -rofesorul se intoarce acasa cu tramvaiul de la
lectiile de pian, pe o caldura Kincinsa si inabusitoareK fiind obsedat de colonelul
&aMrence Ksi de aventurile lui in ArabiaK, despre care au$ise vorbind pe niste studenti si
despre care nu stia mare lucru, ci numai ca Karsita N...O 6-a lovit in crestet N...O ca o sabieK.
3autandu-si portmoneul ca sa-si cumpere bilet, vine vorba de locul numit Kla ti#anciK,
despre care unul dintre calatori, crede ca Ke o rusineK, dar 'avrilescu este fascinat de
acest loc, considered ca Kpe o arsita ca asta, e o placereK, pentru ca este umbrit de nuci
batrani. * alta obsesie a profesorului este monotonia vietii cotidiene su#erata de
obisnuintele $ilnice, Ktree re#ulat cu tramvaiul asta de trei ori pe saptamanaK, desi el ar
merita altceva pentru ca are Ko fire de artist444*4 5analitatea vietii / profanul - este
definita de interese materiale, 'avrilescu socotindu-si casti#ul in bani si lectii de pian, iar
toata aceasta rutina 6-a obosit spiritual4
6B
E'icul du/lu in aceasta secventa este reali$at prin cateva elemente nefiresti, ireale, ce
vor deveni lait+otive pe parcursul nuvelei" caldura do#oritoare dilata parca #esturile, isi
cauta portmoneul si intar$ie cumpararea biletului, se confesea$a calatorilor din tramvai,
obsesia colonelului &aMrence, bordeiul ti#ancilor este pentru el un spatiu misterios de
initiere spirituala. 6bsesia vietii monotone -de trei ori pe saptamana mer#e cu acest
tramvai-, palaria, banii, incapacitatea batranului din tramvai de a sesi$a KracoareaK
bordeiului - Ke o rusineK- sunt atitudini si ganduri ale vietii +ateriale, ale realului,
se+ni&icatii ale profanului ale lu+ii /anale ce devenise su&ocanta 'entru 'ro&esor,
)si aduce aminte ca si-a uitat Kservieta cu partituriK la eleva sa, *tilia, nepoata doamnei
7oitinovici, din strada -reoteselor, coboara din tramvai cu intentia sa-6 ia in sens invers
pentru a-si recupera servieta, dar se simte foarte *obosit istovit* desi este inca Kin
floarea varsteiK, avand numai patruzeci si noua de ani4
Se refu!iaza spiritual intr/o zona a sacrului tineretea atunci cand nu-l interesa
aspectul material al vietii -Kcand esti tanar si esti artist, le suporti pe toate mai usorK-, la
3harlottenbur#, cand plutea de fericire, desi era nemancat si Kfara un ban in bu$unarK.
Aude uruitul tramvaiului trecand pe lan#a el, il pierde, il Ksaluta lun# cu palariaK si
e,clama" :Prea tar*iu;:, El isi ia astfel ramas bun de la lumea reala ca atunci cand,
Kpe timpuri, Elsa pleca sa petreaca o luna la familia eiK. K-rea tar$iuK poate fi interpretat
ca un timp spiritual, lui 'avrilescu fiindu-i imposibii sa mai prinda tramvaiul, adicaK sa
se mai intoarca in profan, simtindu-se foarte obosit de monotonia si rutina vietii.
'avrilescu parcur#e e,perienta iesirii din ti+' si s'atiu, 'rin hierofanie, adica prin
revelatia (manifestarea sacrului in 'ro&an, El este atras de umbra si racoarea nucului
din #radina Kti#ancilorK si, fara sa-si dea seama, se tre$este in fata portii, unde Kil
intampina o neasteptata, ne&ireasca rdcoare:, locul numit *'a ti#anciK su#erand
pre!atirea spirituala initiatica pe care $avrilescu trebuia sa o parcur!a dinspre
viata spre moarte4 In acest spatiu ireal lui 'avrilescu Ki se paru insuportabilK uruitul
metalic al tramvaiului au$it in departare, semn ca viata reala devenise imposibila pentru
el si cauta o alta e,istenta spirituala.
)ntampinat de o tanara, Kfrumoasa si foarte oachesaK, este condus la batrana care ii cere
sa-si alea#a o fata, dintre Ko ti#anca, o #recoaica, o ovreicaK. 'avrilescu nu accepta
nemtoaica -Knu nemtoaicaK-, probabil pentru ca ii aminteste de sin#ura si marea lui iubire,
nemtoaica 5ilde#ard. !aba ii cere trei sute de lei, iar el socoteste din nou ca suma este
contravaloarea a Ktrei lectii de pianK si se confeseaza spiritual Ksunt artistK, motivand ca
Knumai pentru pacatele mele am a4uns profesor de pian, dar ideaiul meu a fost. de
totdeauna, arta puraK. 3easul de la bordeiul ti#ancilor statuse, intrucat timpul nu mai
are aici aceleasi dimensiuni Knu e #raba.
'avrilescu simte o emotie puternica si Kse simti deodata fericit, parca ar fi fost din nou
tanar*4 I se face sete su#erand, poate, uscaciunea intcrioara oboseala provocate de
caldura insuportabila de afara, din lumea reala, care trimite catre profan. :etele il acu$a
ca ii este frica, in sensul ca se teme sa parcur#a o initiere spirituala, dar 'avrilescu se
apara, motivandu/se din nou spiritual ca a trait Kun vis de poetK si a simtit in tinerete Ko
pasiune nobilaK, a iubit-o pe 5ilde#ard, asadar are pre!atirea spirituala superioara de a
putea depasi barierele vietii reale, catre o alta lume. 3u toate acestea, el nu poate #hici
ti#anca, nu poate trece prima proba initiatica, asadar el nu poate transcende .a
transcendeP a depasi limita cunoasterii e,perimentale, a realitatii perceptibile -n.n. cu
usurinta pra#ul spiritual.
66
1e simte confuz si derutat fetele il prind intr-un cerc ametitor, Kca intr-o hora de ieleK
si el isi pierde constienta de sine, . intra intr-o stare superioara de vis, care poate ilustra
'ri+a treapta spre initiere. 'avrilescu se tre$este ametit si dezorientat intr-o lume
ciudata, total necunoscuta, o incapere cu paravane multicolore, cu saluri si broderii si se
#andeste ca totul Kera o ilu$ieK, obiectele fiind reflectate si multiplicate de o#lin$i.
1imte o fericire totala Ko nemaipomenita beatitudine i se risipi ca un fior cald in tot
trupulK, isi aminteste ca visase, incurca elementele reale -arsita- cu amintirile din tinerete
si se refu!iaza in arta. 'avrilescu este impiedicat in initierea spirituala de amintirile
lumii reale care sunt obstacole din lumea profana de aceea nici de data aceasta nu
poate sa #hiceasca ti#anca. !arbatul nu trece proba pentru ca Ksi-a adus aminte de ceva si
s-a pierdut, s-a ratacit in trecutK. 0aca el ar fi reusit sa #hiceasca ti#anca, pentru ca Kasta-i
4oculK, ar fi fost plimbat prin toate odaile, Kar fi fost foarte frumosK, insa el se repede la
pian si incepe sa cante cu Ktoata putereaK, parca ar fi vrut sa intre tot mai adanc intr-o
stare artistica superioara.
1e simte sin#ur in aceasta lume total necunoscutaQpentru el, vrea sa #aseasca o cale de
iesire, devine nerabdator, considerand ca Kne-am 4ucat destul, iesiti la luminaK. 1e simte
ratacit in lumea asta se loveste de paravane sau obiecte neidentificate, Kcaci nu le
cunostea formeleK, caldura il sufoca din nou, nu se mai recunoaste pe sine este Kmai
slab decat se stia, cu oasele iesindu-i prin piele N...O asa cum nu se mai va$use niciodataK.
1e simte infasurat strans intr-o draperie, ca intr-un #iul#iu mortuar si intele#e ca Kse va
sufocaK, pier$andu-si total perceptia lumii incon4uratoare, Ksunetele pareau inecate in
paslaK.
!emnificatiile acestor secvente su#erea$a manifestarea sacrului in profan
(1iero&ania)$ bordeiul semnifica mitul labirintului ca simbol al trecerii dinspre viata
spre moarte, un spatiu initiatic catre o alta lume spiritualaD baba care cere vama la intrarea
in bordei poate su#era 3erberul .pa$nic infle,ibil la poarta )nfernului/D fetele pot fi
asemuite cu ielele .mitul ielelor spune ca cine le vede dansand moare/ sau -reotesele
.care oficiau ritualul mortii in templele antice/ sau -arcele sau ursitoareleD cifra trei este
mistica, are puteri ma#ice asupra spiritului. Initierea lui $avrilescu este !reoaie pentru
ca profanul este o frana el se a#ata mereu de trecut, de viata reala, concreta. Visul este
o 'ri+a trea'ta a initierii, iar $buciumul lui de a scapa din draperia care il stran#ea ca un
#iul#iu poate fi cosmarul traversarii materiel de catre spirit4
-ersona4ul este un modest profesor de pian se casatorise din datorie civica, din
interes cu Elsa, deci$ie impusa de norme sociale (e9terioare lui), Henuntand la iubirea
pentru 5ilde#ard, 'avrilescu este nefmplinit in plan erotic4 Esecul lui este si in plan
profesional el a4un#and un biet profesor de pian Kpentru pacatele meleK si incearca sa se
re#aseasca spiritual" Keu nu sunt oricine N...O, sunt artistK. 3u toate acestea, ca orice om,
'avrilescu se teme de moarte" K2i-a fost frica>K.
'avrilescu este impresionat de ultima etapa a traversarii starii de la materie la
spirit Km-am va$ut #ol si am simtit draperia stran#andu-se in 4urul meu, ca un #iul#iu
N...O ce-am mai patimitK, face le#atura cu viata reala, apeland la aceeasi oboseala su#erata
de KcalduraKsi de Kcolonelul &aMrenceK.
-rofesorul reintra in lumea reala simboli$ata de Kuruitul metalic al tramvaiuluiK,
constata ca Kera mai cald decat fuseseK dupa-amia$a, isi face vant cu palaria, se urea in
tramvai, se confesea$a calatorilor, spunandu-le ca si-a uitat servieta in strada -reoteselor
si le marturiseste obsesia neimplinirii: KEu, pentru pacatele mele sunt profesor de pian,
6;
dar n-am fost facut pentru asta...K. 3oboara din tramvai la statia -reoteselor si constata ca
la nr. 69 nu mai locuieste doamna 7oitinovici si nici *tilia, ci familia 'eor#escu, care sta
aici de patru ani. Confuz si dezorientat 'avriiescu se urca in tramvai, isi cauta
portmoneul, revine obsesia colonelului &aMrence, da ta,atorului o bancnota si afla ca
banii se schimbasera de un an, discutia despre Kti#anciK starneste reactii
pseudoscandali$ate .Ke o rusineK/, 'avriiescu Kse simti deodata obosit istovit*4 Acasa
la el locuia altcineva, deoarece Elsa plecase in 'ermania dupa ce disparuse 'avriiescu,
:la toa+na se implinesc "# ani:,
(xtenuat 'avrilescu se urca intr-o bir4a si cere sa-l duca la Kti#anciK, atmosfera tine
de fantastic este o noapte frumoasa si miroase a re#ina-noptii. !ir4arul, Kfost dricarK,
sensibil .Kimi plac florile, caii si florileK/, Kfire de artistK, il a4uta sa a4un#a dincolo,
trecandu/l prin locuri impuse de traditie urmand un drum prestabilit, oprindu-se Kin
dreptul bisericiiK, sunt Kfel de fel de floriK si-l consolea$a Kn-o sa va para rau...K.
!aba continua initierea lui $avrilescu il previne sa nu se rataceasca iar, ii spune
parola .KEu sunt, m-a trimis babaK/ si-i e,plica drumul" Ksa numeri sapte usi. si cand oi
a4un#e la a saptea, sa bati de trei oriK. El se incurca in numararea usilor, se simte sleit de
puteri intra intr-o camera la intamplare si deodata simte *un parfum uitatK, acela al lui
5ilde#ard. 'avriiescu se disculpa ii e,plica ce se intamplase in tinerete, cand starea
spirituala fusese invinsa de starea materiala Kdaca as fi avut ceva bani la mine...K, dar
acum Knu mai am nici casa, nu mai am nimicK. 5ilde#ard ii spune Kvino cu mineK, lui
'avriiescu ii Ke fricaK si incearca o ultima *a!atare* de real Kah, paiaria N...O si voi sa
se intoarcaK. 5ilde#ard se mira ca el inca nu intele#e ce i se intampla, ca revelatia nu s-a
produs inca, desi ea ii su#erea$a ca murise de curand" K(u intele#i ce ti s-a intamplat,
acum de curand, de foarte curandRK. &ui 'avriiescu ii este #reu sa accepte trecerea intr-o
alta lume si da vina pe faptul ca Ksunt cam obositK, dar Kparca incep sa ma simt mai
bine...K. 1e urca amandoi in trasura si acelasi bir4ar ii duce Kspre padure, pe drumul al mai
lun#K, timpul nu se mai masoara are alte dimensiuni .Kmana incet. (u ne #rabim...K/.
'avrilescu intra intr-o stare superioara a visului .Kas crede ca vise$K/, sin#ura cale de
transcendere in lumea spirituala" K2oti visam N...O Asa incepe. 3a intr-un vis...K.
-rofesorul 'avrilescu intruchipea$a omul sensibil artistul care aspira sa atin!a
absolutul prin propria menire: K-entru pacatele mele am a4uns profesor de pian.0ar eu
traiesc pentru arta puraK. 1etea omului superior de a atin!e absolutul in cunoastere este
asemanatoare cu aceea a lui 0ionis din nuvela eminesciana" Kiata o oca$ie ca sa-ti
imbo#atesti cunostinteleK, isi spusese 'avrilescu atunci cand intrase in bordeiul
ti#ancilor. 0orinta de a patrunde in 1hambala presupune lupta apri#a, deci trebuie sa fii
tanar, puternic si 'avrilescu este istovit trebuie sa ai cura4 si lui 'avrilescu *ii e frica*
si trebuie sa fii incarcat de iubire si el nu se implinise erotic4
(uvela e,prima drama unui ratat a unui om ce s/a lasat dominat de profan de
viata monotona si marunta care-6 apasa, de banal itatea simboli$ata de caldura sufocanta.
7antasticul nuvelelor scrise de Mircea Eliade dupa ra$boi aduc in prim plan persona4e
care traiesc e,perience insolite. Heferindu-se la aceasta pro$a fantastica, 0umitru Micu
afirma" K-e diferite cai, unor insi comuni li se revela SsacrulT. Hespectivii devin actorii
unor intamplari care, fara a fi palpitante, e,celand chiar prin banalitate, unele ii smul#
pana la urma din Silu$ieT, din Sinsi#nifiantT, din SprofanT si ii transports pe celalalt
taram, al permanentelorK.
6<