Sunteți pe pagina 1din 22

Mentenabilitatea sistemului de franare

1. Generalitati
Sistemul de franare are rolul de a dezvolta o
deceleratie maxima a autovehiculului in conditii de
mentinere a stabilitatii acestuia, astfel incat sa se realizeze
reducerea vitezei de deplasare a autovehiculului sau
oprirea acestuia, in conditii de maxima siguranta. n mod
normal, din punct de vedere tehnic, franarea unui
autovehicul trebuie sa se realizeze efcace si progresiv,
putand f evaluata prin urmatorii parametri: spatiul de
franare, forta de franare la roata, efortul de apasare la
pedala, valoarea deceleratiei rezultate in urma franarii.
servofrn
pomp central de indicator de nivel
frn
limitato
r de
frnare
frn
cu
tambu
r
cablu frn de staionare disc ventilat frn disc!
"ig#.. Sistem de frnare
n general aceste sisteme sunt sisteme cu comand
hidraulic $i cu componen de tip mecanic frn disc sau
tamburi!. %omponentele sistemului de franare sunt organe de
siguranta ale autovehiculului, astfel ca acestea sunt
supravegheate, controlate si intretinute si cand este cazul se
restabileste starea tehnica a acestora. &a'oritatea
autovehiculelor sunt echipate cu frn disc pe puntea fa $i
frne cu tambur pe puntea spate, excepie fcnd vehiculele
de competiii sportive sau cele de vrf de gam.
1
"rnele disc sunt compuse dintr(un disc de frn $i
dintr(un etrier cu plcue de frn. )tunci cnd
conductorul auto acioneaz pedala de frn se creeaz o
presiune hidraulic furnizat de pompa central de frn
care permite etrierului s preseze plcuele pe disc astfel
*nct s(i diminueze mi$carea de rotaie pn la
imobilizarea complet, daca este necesar. )cela$i principiu
se aplic $i in cazul discului cu tambur, doar c prile
componente ale acestuia difer fa de frna disc. +e
fecare dat cnd autovehiculul este frnat plcuele de
frn ferodourile! se *nclzesc. ncepnd cu temperatura
de ,--
o
% garniturile de frecare *$i pierd din efcacitate,
antrennd fenomenul numit .fading/. %u titlu de exemplu,
plcuele de frn pot atinge ,--
o
% la frnarea de la 0,-
1m2h, 3--
o
% la frnarea de la 04- 1m2h $i chiar 4--
o
% la
frnarea succesiv pe autostrad. "iind fabricate dintr(un
material cu duritate mai mic dect discurile de frn, cu
ct se frneaz mai mult, cu att se uzeaz. )cestea
trebuie obligatoriu *nlocuite atta timp ct grosimea lor
este inferioar valorii de 5 mm, antrennd de asemenea
uzura discului de frn. 6lcuele de frn de calitate
precar sau defecte mresc distana de frnare $i pot
deveni complet inefcace la solicitarea *ndelungat.
7n disc de frn nu este niciodat perfect plan. +e
aceea plcuele de frn noi nu devin efciente dect dup
ce vin *n contact direct cu asperitile discului de frn. +e
aceea, se recomand s se monteze plcue noi de frn
odat cu *nlocuirea discurilor de frn. 7n disc de frn nu
este niciodat perfect plan, dar atenie a nu se confunda un
defect de aspect cu un disc ovalizat care limiteaz
suprafaa de contact cu plcuele de frn $i aduce
repercusiuni asupra calitii frnrii.
Sistemul )8S este disponibil pe numeroase modele de
autovehicule ct $i pe anumite motociclete. )cesta reprezint
un .must/ pentru securitatea activ. n acela$i spirit cu faptul
c piesele *n frecare se uzeaz, este recomandat efectuarea
controlului lichidului de frn minim la , ani sau la fecare
9---- 1m. )bsorbnd umiditatea din aer, lichidul de frn
poate cu doar ,: ap s modifce valoarea punctului de
ferbere de la 5,-
o
% la 093
o
%, fcnd procesul de frnare
complet inefcient.
2
Fig. 1. 6ompa centrala de frana, servofrana
; < piulite de fxare pe servofrana, 9 < fxare rezervor
compensator,
= ( garnitura pompa centrala de frana, >0 < reglarea cursei totale
a pedalei de frana 0;3.4 mm ?2( -.3, pentru
autoturismul +acia @AB)C!
Fig. 2. Barnitura de frana segment
ancorat!, etrier, disc de frana
segment in rotatie!
Fig. 3. @imitator de franare
0 < racorduri de conducte rigide,
5 < ti'a limitatorului, ; < piulita de regla'
3
Fig. 4. %onducta rigida de frana stanga si
dreapta spate 0,, < la nivelul puntii spate, 5,; < la
nivelul cilindrului receptor!
7n sistem )8S este alcatuit din urmatoarele
componente: ansamblu amplifcator de franare ,-!, un
grup electropompa compus din: pompa hidraulica 5=!,
unitate de modulare a presiunii, calculator 54! si patru
senzori de roata 5D!.
4
1 circuit primar pompa de frana
2 circuit secundar pompa de frana
3 iesire spre roata stanga fata
4 iesire spre roata dreapta fata
5 iesire spre roata stanga spate
6 iesire spre roata dreapta fata
Fig. 5. Sistem )8S < 8osch 4.-
Sistemul ABS contribuie in mod esential la marirea
sigurantei in deplasare in momentul franarii
autovehiculului. )vanta'ul determinant fata de sistemele
obisnuite este ca la o franare puternica pe un carosabil
alunecos se va mentine cea mai buna directie pentru ca
rotile nu se vor bloca. Ensa nici sistemul )8S nu poate
invinge anumite legi fzice. @a atingerea unei viteze de
aproximativ 5- 1m2h se va declansa un procedeu automat
de control, distingandu(se un zgomot de pompare pentru
circa 0 secunda. +aca viteza de rotatie a unei roti este prea
mica pentru viteza autovehiculului si roata tinde sa se
blocheze, presiunea de franare pentru aceasta roata este
diminuata. 6entru rotile din fata presiunea de franare este
reglata separat, in timp ce presiunile de franare pentru
rotile din spate sunt reglate impreuna. )stfel efectul franarii
este egal pentru ambele roti din fata, contribuind la
mentinerea stabilitatii in mers.
6rocesul de reglare se poate distinge printr(o miscare
pulsatorie a pedalei de frana, insotita de zgomot,
conducatorul auto find avertizat ca o roata, sau rotile se
aFa in zona de blocare.
Sarcina lichidului de frana consta in transmisia
energiei sistemului din pompa centrala de frana sub forma
de presiune a lichidului la cilindrul
5
de franare al rotii. )ceasta functie de transmisie pare usor
de realizat, insa pentru a f mentinuta mai mult timp
lichidul de frana trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:
1- punctul de ferbere trebuie sa fe cat mai mare posibil si
sa ramana constant pe toata durata de viata printr(o mare
toleranta la apa,
2- vascozitatea < la temperatura mare lichidul de frana nu
trebuie sa f eprea Fuid, existand riscul pierderii prin
scurgereG la temperaturi foarte 'oase acesta nu trebuie sa
fe prea vascos pentru a nu inFuenta negativ functia de
transmisie,
3- compresibilitatea trebuie sa fe cat mai mica posibil si pe
cat posibil sa nu depinda de presiune si temperatura,
4- protectia la coroziune < componentele metalice ale
sistemului de franare trebuie sa fe prote'ate la coroziune,
5- protectia la uzura < pentru a mentine scazuta uzura
pistoanelor si a etansarilor, lichidul de frana trebuie sa aibe
bune proprietati de lubrifere,
6- formarea spumei < pierderea de gaze trebuie sa fe
redusa pentru a evita formarea spumei,
7- etanseitatea < garniturile de etansare nu trebuie sa se
rigidizeze, sa se dilate sau sa se contracte sub inFuenta
lichidului de frana.
+aca astazi discutam de lichidul de frana, ne referim
la un lichid pe baza de pli ! glicletilena. Ensa exista
alte trei grupe de materiale care pot f folosite pentru
lichidul de frana: baza de silicon, baza de ulei mineral, baza
de alcoxi < silan.
2. Schimbari in starea tehnica la sistemul de franare
En procesul de exploatare la parametrii de stare
tehnica a sistemului de franare pot interveni modifcari,
dupa cum urmeaza:
6
"r. Schimb#ri in
$mentarii
crt. starea tehnica
variatia 'ocului
'ocul este inFuentat de: uzura suprafetei de lucru,
blocarea
1
dintre garnitura
de
sau detensionarea arcului de readucere,
deformare sabotu
franare si discul 2
sau ovalizare disc de frn, blocarea pistonului
cilindrului
tamburul de
frana. receptor.
creste scade
modifcarea cursei
( uzura suprafeelor
aFate
( obturarea orifciului de
retur
2 libere a pedalei
*n
contact,
in rezervorul
compensator,
de frana
( aer in circuitul
hidraulic, ( deformarea
parghie
i
(lichid de frana
insufcient.
limitatorului de
franare
scaderea presiunii
fenomenul este determinat de: posibile
neetanseitati ale
3
in circuitul
hidraulic
circuitului, uzura garniturii cilindrului receptor,
uzura
de franare
garniturii pompei de
frana
netezirea
fenomen
ul
apare in
cazul
autovehiculelor
care au fost
franate foarte lent, find acompaniat de zgomot in
franare
4 garniturilor
scartait!
G
remedier
ea
zgomotul
ui
se
realizeaza prin
de frana
efectuarea unor deplasari de proba in care se va
frana brusc
apare din cauza suprasolicitarii termice la
franarea brusca la
viteze mariG fsurile pot aparea chiar si la discurile
de frana
5
fsurarea discurilor
incinse fara a f sub tensiune, din cauza
tensiunii
termice
G
de frana
evitarea fenomenului in cazul unui mod de
conducere
extrem ar f montarea discurilor de frana intarite
cu fbra de
carbon, pretul ridicat excluznd *ns fabricarea lor
in serie
%
crestaturile cauzate de uzura lor, depistata la simpla
vizualizare a discului
discului de frana
aparitia
cauzata
de
depasire
a
punctul
ui de
ferbere, ducand
la
formarea bulelor de aburi in cilindrul receptor al
rotiiG bulele
& fenomenului
se pot comprima, iar la o noua apasare a pedalei
de frana
.vapourloc1/
este posibil sa nu se mai obtina presiune
*n sistem
absorbtia de apa se poate realiza prin: orifciul de
aerisire a
rezervorului compensator prin umiditatea si
formarea apei
de condens la temperaturi variabile! sau prin
furtunele de
frana, datorita permeabilitatii acestoraG lichidul de
frana
extrage moleculele de apa din furtun, acesta
preluand
aparitia apei in
continutul de apa pierdut din mediul
incon'urator.
'
A(anta) < deoarece apa existenta in sistemul
hidraulic este
lichidul de frana
preluata de lichidul de frana se impiedica
formarea
cristalelor de gheata in conductele de frana si in
cilindrii
receptori. )stfel functia hidraulica de transmisie
este astfel
asigurata si la temperaturi
'oase.
*eza(anta) < prin colectarea apei punctul de
ferbere al
lichidului de frana scade
continuu.
7
Herifcarea efcacitatii sistemului de franare al autovehiculelor
reclama verifcarea coefcientilor de franare obtinuti in cazul
franei de serviciu si de stationare, cat si a dezechilibrului intre
fortele de franare in cazul rotilor aceleiasi punti pentru frana
de serviciu si de stationare conform anexei nr. 00 din
@egislatia si reglementarile nationale referitoare la inspectia
tehnica periodica si controlul tehnic in trafc, texte
consolidate, ianuarie 5--9!.
Ifcacitatea franarii unui autovehicul se poate
exprima prin raportul dintre suma fortelor de franare la
rotile autovehiculului si greutatea acestuia:
Ef =
JF
K100 (%) Ga
unde:
L" ( suma fortelor de franare la rotile pe care actioneaza
frana a carei efcacitate se verifca daC!,
B
a
( greutatea autovehiculului daC!.
6entru sistemele de frnare cu control electronic
schimbrile *n starea tehnic constau *n defectarea
componentelor electronice de comand.
8
+rblem# $auze psibile
a. martor luminos aprins ( frna de staionare este
acionat,
( nivel redus de lichid de
frn,
( plcue de frn uzate.
b. autovehicul .trage/
lateral la ( anvelop desumFat,
frnare
( cilindru de roat sau de
etrier
gripat.
c. 'antele sunt *nclzite ( frnele nu decupleaz.
d. zgomot la frnare
( pies de$urubat sau
defect.
e. pedal de frn .moale/
( prezena aerului *n
sistemul
hidraulic.
f. pedal .dur/
( defectare asistare la
frnare,
( defect la conductele de
frn,
( pomp de frn defect,
etc.
g. pedala de frn vibreaz ( disc de frn ovalizat,
( 'oc exagerat *n trenul de
rulare
fa2spate
+iese $ntrl ,nlcuire
a. plcue de
frn
la fecare 0----
1m ( la fecare ,---- 1m
( la atingerea grosimii
minime
( la aprinderea martorului
luminos
b. discuri
la fecare
*nlocuire
( la atingerea grosimii
minime
de plcue de
frn
( atunci cnd discul de
zgriat,
ovalizat
c. garnituri
frn
la fecare 5----
1m
( la depsirea valorii minime
de 0,3
tambur mm a grosimii
d. tamburi la fecare ( la atingerea valorii maxime
*nlocuire a de
garniturilor uzur,
( atunci cand tamburul este
zgriat,
ovalizat
e. lichid de
frn
la fecare
*nlocuire a ( la scderea temperaturii de
plcuelor sau ferbere sub cea normal,
garniturilor de
( la fecare , ani sau 9----
1m.
tambur
9
3. -ecmandari pri(itare la mentenanta sistemului
de franare hidraulic
&entenanta sistemului de franare reclama
urmatoarele recomandari:
1. se va verifca periodic starea de etansare a circuitului
hidraulic,
2. in cazul in care sistemul de franare nu prezinta senzori
pentru gradul de uzura a garniturilor de franare, acestea se
vor verifca la fecare revizie tehnicaG gradul de uzura
depinde foarte mult de conditiile de utilizare ale
autovehicululuiG in cazul utilizarii acestuia in trafcul urban
si pe distante scurte sau in cazul utilizarii intr(un mod
sportiv este necesara verifcarea gradului de uzura si intre
verifcarile recomandate prin reviziile tehnice periodice.
3. lichidul de frana va f schimbat la o perioada de 5 ani,
cunoscand faptul ca acesta este higroscopic < atrage
umezeala, preluand in timp apa din mediul incon'urator,
care poate provoca in timp coroziunea componentelor
sistemului de franare.
4. pentru o obtinere a unui efect de franare utilizandu(se
frana de motor, la coborarea unei pante se va cupla treapta
de viteza inferioara treptei cu care s(a a'uns in varful pantei
si se incepe coborareaG prin acest procedeu se va mena'a
sistemul de franareG daca totusi este necesar mersul franat,
nu este indicat mersul cu franare continua, ci mersul cu
franare intermitenta.
5. in anumite conditii de functionare, de exemplu dupa
trecerea prin zone cu cantitati mari de apa pe carosabil
exista posibilitatea ca franarea sa se realizeze cu intarziere
din cauza garniturilor de frana umedeG sistemul de franare
va functiona normal dupa uscarea garniturilor.
6. la parcurgerea drumurilor unde a fost presarata sare sau
alte solutii necesare topirii ghetii sau poleiului este posibil
ca efectul deplin de franare sa fe intarziat.
1
0
7. in cazul montarii ulterioare a unui spoiler frontal sau a
unor capace de roti se va cerceta daca nu este
afectat accesul aerului la franele rotilor din partea
fata, astfel ca sistemul s(ar putea supraincalzi.
8. servofrana actioneaza datorita depresiunii ce se
creeaza in momentul in care motorul functioneazaG de
aceea nu este indicat mersul autovehiculului cu
motorul opritG in cazul in care servofrana nu
functioneaza, pedala de frana trebuie apasata cu o
forta mai mare pentru a compensa amplifcarea fortei
de franare care lipseste.
9. in cazul in care exista defectiuni la sistemul )8S se
poate continua deplasarea autovehiculului, acesta
functionand fara acest sistem, insa este necesar
controlul sistemului intr(o unitate de service pentru
autovehicule.
1
1