CIRCULATIA GENERALITATI

A. Componentele functionale ale circulatiei

1. Arterele sunt vase cu rol in transportul sangelui intr-un regim de presiune
crescuta de la cord catre tesuturi.
- au pereti mai grosi comparativ cu cele ale venelor iar viteza de curgere a
sangelui prin ele este mai mare comparativ de cea venoasa
2. Arteriolele sunt numite valve de control prin care sangele este impins din
artere catre capilare.
- prezinta pereti musculari puternici capabili de contractie aproape totala sau
dilatatie infuentand astfel fuxul sanguin local
3. Capilarele reprezinta segmentul cu cel mai important rol in schimburile
lichidiene nutritive, electrolitice, hormonale intre sange si tesuturi.
- au pereti subtiri si permeabilitate selectiva
. !enulele colecteaza sangele din capilare si confueaaza progresiv catre
vene
". !enele au rolul unor conduncte de transport ale sangelui de la tesuturi
catre cord
- reprezinta rezervorul ma#or de sange
- prin ele sangele circula la un nivel presional scazut
- au posibilitatea de a se dilata pt a inmagazina cantitati mari de sange
B. Volumele de sange in diverse teritorii
Cea mai mare cantitate de sange circulant este continuta de venele sistemice
$% din vol total de sange se afa in circulatia sistemica din care &% in
vene, 13% in artere si '% in arteriole, capiilare, venule. '% in cord si (%
circula prin vasele pulmonare.
C. Regimul presional in diferite sectoare ale circulatiei
Cordul pompeaza continuu sange in aorta. )n aceasta inregistrandu-se valori
mari presionale facand o medie intre valorile sistolice si diastolice, in aorta
avem un regim presional mediu de 1**mm+g.
,e la nivelul aortei presiunile scad treptat in circulatia sistemica astfel incat
la varsarea cavelor in atriul drept ele tind catre *.
-n alt regim presional se inregistreaza in aria capilarelor. )n capilarele
sistemice presiunea variaza intre 3"mm+g langa capatul arterial si 1*mm+g
langa capatul venos ./ valoarea medie a presiunii functionale in paturile
capilare este de aprox 1"-1'mm+g.
)n artera pulmonara nivelul presional este mult mai scazut in comparatie cu
aorta, presiunea in artera pulmonara in timpul sistolei ventr drept este
2"mm+g si in timpul diastolei '-$mm+g ./ presiunea functionala medie in
artera pulmonara este de aprox 1&mm+g. )n capilarele pulmonare presiunea
functionala medie este in #ur de 'mm+g.
. !rincipiile fundamentale ale "emodinamicii
1. ,ebitul sanguin0 in 1ecare tesut este o satransa concordanta cu nevoile
tisulare 2 in activitate tesuturile necesita mult mai mult sange decat in
repaus3, sange dat de cord care isi creste debitul cardiac de pana la ' ori
./ debitul circulator in toate vasele creste la cererea miocardului.
2. ,ebitul cardiac0 este controlat de fuxul sanguin local.
,e la tesuturi sangele se introarce pe cale venoasa catre cord. Cresterea
intoarcerii venoase are drept efect un aport venos crescut si o fractie de
e#ectie mare adica debit cardiac mare ./ fux sangvin crescut ce va a#unge
la capilarele tisulare.
3. 4resiunea arteriala sistemica0 este controlata in general independent 1e de
mecanismele de reglare a microcirculatiei 1e de mecanismele de reglare ale
debitului cardiac ex0 ,aca la un moment dat se prabuseste brusc presiunea
arteriala sub valoare medie de 1**mm+g, in cateva secunde se declanseaza
refexe simpatice care vor produce vasoconstrictie si de asemeni vor stimula
forta de contractie a cordului ceea ce va duce la randul sau la cresterea
debitului cardiac.
5a aceste refexe de tip simpatic se adauga la cateva ore interventia
mecanismelor umorale de reglare ale presiunii arteriale sistemice si in
principal a sistemuluui renina-angeotensina-aldosteron.
E. Interelatii intre presiune# de$it si re%istenta vasculara
,ebitul sangvin intr-un vas este determinat de 2 factori0
1. ,iferenta de presiune intre cele 2 capete ale vasului 2reprezinta forta
motrica care induce miscarea3
2. )mpedanta la fuxul sangvin prin acel vas 2rezistenta vasculara periferica3
6.,elta478 6. fuxul sangvin intrun vas ,elta4. ,)ferenta de presiune
intre capetele vasului
8. rezistenta vasculara
2 ,aca ,elta4.* ./ 6.* 2sangele stagneaza3
8 . variabil si este in functie de diametrul vasului, lungimea si vascozitatea
sangelui
&. e$itul sangvin
8eprezinta cantitatea de sange care trece printr-un anumit punct al sist
circulator intr-o perioada data de timp. ,ebitul se masoara in 5itrii pe minut
sau ml7min sau ml7sec 2debitul circulator global al unui adult in repaus este
de aprox "l7min3
- metodele de masurare ale debitelor sangvine sunt metode indirecte
neinvazive realizate cu a#utorul unor dispozitive mecano-electrice aplicate
deobicei pe suprafata vaselor. 9e folosesc debit-metrele ultrasonice ,:445;8
G. Unitati de masura pentru presiunea arteriala
-nitatea standard este mm+g
9e masoara in mm+g forta exercitata de masa sangvina pe unitatea de
suprafata vasculara 2ocazional intelnim si masuratori in cm7apa sau
<ilopascali3 ex0 Cand se a1rma ca presiunea intr-un vas este de 1** mm+g,
aceasta inseamna forta exercitata de masa sangvina asupra peretelui
vascular su1cienta pentru a impinge o coloana de sange la o inaltime de 1**
mm. 21mm+g . 1,3& cm apa3
'. Re%istenta la curgere
9e noteaza cu 8, reprezinta di1cultatea intampinata de sange la curgerea
printr-un vas.
- se calculeaza prin relatia precedenta 8.,elta476 2daca ,elta4 este 1
mm+g si 6 este 1ml./ 8 este egal cu 1 -84 2unitati de rezistenta
periferica3=
5egea lui 4oiseur0 aplicata in curgerea fuidelor in tuburi si valabila si in
curgerea sangelui prin vase
6.,elta4 x 8 la puterea 7 5 x ! unde 6 . fux sangvin care este direct
proportional cu ,elta 4 dar si cu 8A>A la puterea si invers proportional cu
lungimea vasului si cu vascozitatea sangelui.
)n organismul uman 5 este constant spre deosebire de ..plm. ./ rezistenta
periferica va 1 direct proportionala cu vascozitatea sangelui si invers
proportionala cu diamentrul vasului.
I. Vasco%itatea este data in principal de valoarea "ematocritului
)n mod normal trebuie sa 1e intre *-""%
Cu cat hematocritul este mai mare cu atat vascozitatea sangelui este mai
mare.
)n policitemia vera este o boala in care se produc mai multe eritrocite si
creste vascozitatea pana la de 1* ori mai mult, curgerea devenind incetinita.
(. Complianta vasculara
8eprezinta cantitatea toala de sange care poate 1 depozitata intr-un anumit
segment al circulatiei
Complianta nu este acelasi lucru cu destinsibilitatea vasculara. Complianta .
distensibilitate x volum ex0
complianta unei vene este de 2 de ori mai mare decat complianta arterei
corespunzatoare pt ca vena este de $ ori mai distensibila si vena poate
capacita un volum de 3 ori mai mare de sange.