EVALUAREA IN EDUCATIA TIMPURIE

Evaluarea este un proces didactic complex, integrat structural i funcional n activitatea grdiniei.
Teoria i practica evalurii n educaie nregistreaz o mare varietate de moduri de abordare i de nelegere a
rolului aciunilor evaluative, dar noul Curriculum pentru nvmntul precolar prefigureaz printre tendinele
de schimbare i diversificarea strategiilor de predare i acord o alt importan procesului de evaluare.
n activitatea din grdini , actul de evaluare are drept scop msurarea i aprecierea cunotinelor, priceperilor i
deprinderilor dobndite de copii n cadrul actului educaional. n acelai timp , evaluarea urmrete i aspectele
formative ale muncii educatoarei, concretizat n modalitile de abordare a schimbrii , n atitudinile i
comportamentele dobndite de copilul precolar prin procesul de nvmnt. !entru activitatea concret de evaluare
desfurat de un cadru didactic, premisele eseniale sunt" cunoaterea teoretic i concret a particularitilor copiilor ,
competena scopurilor definite , operaionalizate a inventarului de performane posibile pe care le ofer curriculum#ul
oficial. Evaluarea va slu$i mai bine obiectivele procesului de nvmnt , dac va fi integrat n acest proces i nu se
va constitui printr#o activitate anterioar lui. Trebuie integrat n actele de predare # nvare conducnd la ameliorarea
lor continu , deci la mbuntirea lor continu deci la mbuntirea performanelor cu condiia ns s se respecte
anumite cerine psihopedagogice"
%ompararea pregtirii precolarilor cu obiectivele specifice fiecrei discipline de studiu i cu cele
operaionale ale fiecrei activiti. &u este permis s predai una i s ceri la evaluare alta.
'ormularea unui numr de ntrebri care s permit verificarea cunotinelor i deprinderilor eseniale
din materia predat. Evaluarea nu este relevant cnd constat c un copil tie bine sau foarte bine doar
(#) subiecte din materialul supus evalurii.
Evaluarea nu trebuie s#i inhibe pe copii, s#i demotiveze ci, dimpotriv s#i stimuleze s nvee mai bine.%a s
ndeplineasc aceast cerin , evaluarea trebuie conceput i prezentat copiilor ca o sarcin comun fireasc i nu ca
o sanciune , ca o sperietoare.
n conformitate cu anumite criterii psihopedagogice , sociologice i docimologie care vizeaz efectele evalurii n plan
individual i social , funcii ale evalurii sunt "
'uncia diagnostic#stabilete nivelul , punctele tari i slabe ale copiilor examinai. *e stabilete unde se
situeaz aceste rezultate n raport cu obiectivele proiectate , ncercnd s depisteze factorii care influeneaz n sens
pozitiv sau negativ.
# se realizeaz prin teste diagnostice " # de cunotine
# de randament
# psihologice
+ 'uncia prognostic , stabilete zonele performanei viitoare a copiilor, sunt preconizate rezultatele.
se realizeaz prin " # teste de aptitudini
# teste de capacitate
# teste de abiliti
+ 'uncia de selecie , realizeaz clarificarea copiilor ntr#o stare de concurs sau de examen. n urma acesteia se
ierarhizeaz precolarii i grupele de precolari n cadrul grupelor.
# se realizeaz prin teste standardizate de tip normativ.
+ 'uncia motivaional , stimuleaz autocunoaterea , autoaprecierea, autoevaluarea n raport cu obiectivele
formrii educaionale. -ceasta contientizeaz , motiveaz i stimuleaz interesul pentru pregtire, pentru perfecionare
i pentru obinerea unor performane ct mai nalte
# se realizeaz , sub form de feed#bac. oral
# sub form de raport scris , de unde rezult o funcie social a evalurii , informeaz familia asupra rezultatelor
obinute de precolari.
/up funciile pe care evaluarea le ndeplinete n cadrul procesului mai larg al stimulrii potenialului biopsihic al
copilului i al optimizrii parametrilor generali ai dezvoltrii acestuia, formele de evaluare utilizate n grdini sunt "
+ Evaluarea iniial , const n aprecierea nivelului general al dezvoltrii copilului la intrarea n grdini sau n
momentul integrrii lui n diferite categorii de vrst ale precolaritii . %onstituie o premis determinant n
proiectarea demersului didactic i o condiie a reuitei acesteia.
0biectivele evalurii iniiale sunt orientate spre cunoaterea capacitilor generale de nvare ale copiilor, a nivelului
de cunotine, deprinderi, abiliti necesare desfurrii programului de instruire care urmeaz. Evaluarea se desfoar
oral sau scris i stabilete un diagnostic real i obiectiv, care poate ndeplini funcia predicativ, deci va indica traseul
demersului didactic ce urmeaz a fi desfurat n trei planuri "
modul adecvat de predare , nvare a noului coninut1
continuarea unui program de recuperare pentru tot colectivul de copii1
msuri de spri$inire i recuperare pentru o parte din copii1
Evaluarea continu , 2formativ sau de progresa3 o gsim n derularea tuturor activitilor curente din
cadrul grdiniei i care opereaz n diferite forme"
a observrii continue a comportamentului copiilor, a surprinderii reaciilor pe acre ei le au la solicitri diverse, a
semnalrii progreselor pe care le obin prim trecerea de la o sarcin la alta1
a recompensrii succeselor pe care copii le obin n nvare prin formule de genul" 4bravo56, 4foarte bine56
a atitudinilor de spri$in , de ncura$are pentru depirea anumitor obstacole i dificultii de nvare prin formulele" 4se
poate i mai bine56, 4mai ncearc o dat56
Trebuie s se rein faptul c, din moment ce obiectivele i vizeaz pe toi copiii, sarcina didactic din proba sau fia de
evaluare este aceeai pentru toi copiii, pentru c diferenierea i individualizarea sunt strategii ale nvrii i nu ale
evalurii.
Evaluarea sumativ ,intervine de obicei, la captul unei componente tematice care se desfoar pe o
durat mai marte de timp sau la sfrit de semestru ,cnd sunt revizuite cunotinele, deprinderile,abilitile dobndite
n acest interval , cu scopul explicit al ntririi i stabilizrii noilor comportamente achiziionate.
7a aceast form de evaluare se recurge la sfritul anului pregtitor, cnd se verific parametrii generali ai dezvoltrii
i cnd se sintetizeaz cele mai nalte niveluri de performan n baza crora copilul este declarat apt pentru a fi
colarizat.
Evaluarea sumativ reprezint un sonda$ ce relev informaii att despre copii, ct i despre activitate. /e
aceea , aceast evaluare nu ofer informaii complete despre gradul de nsuire a cunotinelor , de formare a
deprinderilor la toi copiii , deoarece acest tip de evaluare nu nsoete demersul didactic secven cu secven , deci nu
permite acea ameliorare pe parcurs , ori de cte ori ar fi necesar.
n funcie de specificul vrstei prescolare metodele de culegere a datelor n vederea evalurii activitilor din grdini
vor fi " observaia , conversaia , studiul produselor activitii , analiza procesului de integrare social , testul , ancheta.
+ 8etoda observaiei , const n surprinderea i consemnarea evenimentelor definitorii pentru dezvoltarea copilului.
9ezultatele observaiei se materializeaz n aprecieri deschise ,directe, cu valoare evaluativ iar apoi pot fi consemnate
intr#un protocol de observaie , o fie personal a copilului . &otrile n fi vor fi datate , pentru a se putea pune mai
uor n eviden aspectele evolutive sau unele involuii , stagnri , regrese , care prin acumulare atrag atenia asupra
urgenei de a se intervenii ameliorativ i optimizator.
+ 8etoda consemnrii grafice a preferinelor , permite prelevarea i interpretarea datelor obinute despre fiecare copil
prin evidenierea zonelor de interes , a preferinelor copilului , dar i a domeniilor n aport cu care el ntmpin
dificulti.
+ 8etoda portofoliului , const n selectarea , ndosarierea i pstrarea diferitelor lucrri ale copiilor 2 desene , picturi ,
cola$e 3 pentru ca mai trziu , pe baza probelor materiale , s se poat face o evaluare de tip cumulativ , care va marca
progresele pe care ei le#au realizat ntr#o unitate mai mare de timp.
+ Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performanelor care vizeaz modificrile
produse prin nvare , n principal n domeniul cognitiv, deci cunotine acumulat
STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE IN EDUCATIA TIMPURIE
:n nvmnt care se vrea integrat n :niunea Europeana urmrete individualizarea instruirii copiilor, tratarea
difereniat, ncura$area celor care au nevoie de a$utor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru
afirmarea de sine i pentru instruirea conform nevoilor i capacitilor fiecruia pregtirea de nivel superior a
educatorilor care s le permit nelegerea complex a situaiilor de nvare. nvmntul precolar actual urmrete
abordarea integral a copilului i a educaiei sale, nediscriminarea educaiei, implicarea familiei i a comunitii n
educaia copilului, dezvoltarea politicilor educative de responsabilizare, precum i dezvoltarea organismelor societii
civile care s promoveze alternative educaionale specifice vrstei.
9eforma sistemului de nvmnt are ca obiective schimbarea mentalitii i formarea unor dascli flexibili1 gndirea
educaiei formale ne impune i ne obliga s schimbm relaia cu copiii i ntre copii, promovnd spri$inul reciproc i
dialogul constructiv prin noi strategii.
&oul, necunoscutul, cutarea de idei prin metodele interactive confer activitii 4mister didactic6 se
constituie ca o aventur a cunoaterii n care copilul e participant activ pentru c el ntlnete probleme, situaii
complexe pentru mintea lui de copil dar n grup, prin analize, dezbateri, descoper rspunsurile la toate ntrebrile,
rezolva sarcini de nvare, se simte responsabil i mulumit n finalul activitii. -stfel efortul copiilor este unul
intelectual de exersare a proceselor psihice i de cunoatere, de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare
dect cele clasice prin studiul mediului concret i prin corelaiile, elaborate interactiv, n care copiii i asum
responsabilitatea i verific soluii, elaboreaz sinteze n activiti de grup, intergrup, individual n perechi. ;deile
grupului au ncrctura afectiv i originalitate atunci cnd respect principiul flexibilitii.
7umea n care trim se schimb i odat cu ea educaia1 sursele de informare pentru aduli i copii sunt multe nct
pentru cei atrai de nou, de spectaculos, una pare mai atractiv dect alta.
%opiii primesc prin diferite 4ci6, canale, prea multe informaii pe care nu le rein i nu au nici capacitatea
de selecie a acestora. :nul din obiectivele concrete ale reformei n nvmntul romnesc este i reevaluarea
coninuturilor de predare#nvare, coninuturi care implic convertirea nvmntului dintru#unul preponderent
reproductiv ntr#unul n esen creativ.
%oninuturile sunt orientate spre copil i se adreseaz nou, educatoarelor, care avem posibilitatea s ne punem n
valoare creativitatea i libertatea de a alege tema i mi$loacele de realizare n funcie de specificul grupei, grdiniei i
al comunitii locale.
&oile uniti de nvare propuse de programa actual pentru nvmntul precolar au n vedere
simplificarea activitilor n ceea ce privete bogia informaiilor abordate n cadrul fiecreia ct i din perspectiva
organizrii acestora.
!rin metodele interactive, de grup copiii i exerseaz capacitatea de a selecta, combina, n viat lucruri de care vor
avea nevoie n viata de colar i de adult. ns conexiunile pe care le fac acetia uimesc mintea unui adult.
*timularea creativitii copiilor este favorizat de metodele interactive, copiii descoper o noua experien,
interrelaionm n grupuri de nvare activ aceea de a studia, investiga i capt ncredere n capacitile individuale
i ale grupului.
*ituaiile de nvare rezolvate prin metodele interactive de grup dezvolt copiilor gndirea democratic deoarece ei
exerseaz gndirea critic i neleg c atunci cnd analizeaz un persona$, comportamentul unui copil, o fapt, o idee,
un eveniment critica comportamentul, ideea, fapta nu critica persona$ul din poveste sau copilul, adultul.
/up fiecare metoda aplicat se pot abine performante pe care copiii le percep i#i fac responsabili n rezolvarea
sarcinilor de lucru viitoare. %opiii neleg i observ c implicarea lor este diferit, dar ncura$ai i vor cultiva dorina
de a se implica n rezolvarea sarcinilor de grup, s aib rbdare cu ei, exersnd i tolerana reciproc.
<i educaia integrat este o modalitate nou, o strategie modern, iar conceptul de activitate integrat se refera la o
activitate n care se abordeaz metoda n predarea, nvarea cunotinelor mbinnd diverse domenii de formare a
comportamentelor i abilitilor precolaritii.
-ceasta manier de organizare a coninuturilor nvmntului este oarecum similar cu interdisciplinaritatea n sensul
c obiectul de nvmnt are ca referin nu o disciplin tiinific ci o tematic unitar, comun mai multor
discipline, dar nu trebuie s facem confuzie ntre cele dou concepte i s identificm interdisciplinaritatea 2ca o
component a mediului pentru organizarea cunoaterii3 i integrarea 2ca o idee sau un principiu integrator care rupe
graniele diferitelor categorii de activiti i grupeaz cunoaterea n funcie de tema propus de educatoare ori de
copii.
;ntegrarea presupune revenirea n acelai loc, n aceeai activitate a mai multor activiti de tip succesiv care conduc la
atingerea obiectivelor propuse, la nsuirea coninuturilor, la realizarea n practic a proiectului didactic propus fiind o
strategie ce presupune reconsiderri radicale nu numai n planul coninuturilor ci i n ambiana predrii i nvrii.
!redarea tematic se concretizeaz printr#o planificare pe termen lung sau scurt care reflect relaiile dintre tema
propus, domeniile de cunoatere i centrele de cunoatere. -ceast planificare trebuie s fie flexibil, deschis,
adaptrii la evenimentele speciale i presupune capacitatea educatoarei de adaptare la schimbrile care pot interveni,
determinate de interesele copiilor.
Educaia integral permite realizarea tematicii astfel nct copiii acumuleaz informaii i satisfac interesele, particip
prin implicare att efectiv ct i afectiva prin antrenarea unor surse ct mai variate, prin prezentarea coninutului cu
a$utorul experienelor diverse, exersrii tuturor analizatorilor, al nvrii prin descoperire.'iecare partener n educaie
i are rolul su n conturarea unei clase echilibrate, asigurnd o organizare participativ care include sau presupune un
climat deschis, agreabil, senin, n care disciplina este realizat cu copiii, situaiile de nvare se bazeaz pe experiene
i ncercri, pe stabilirea legturilor de cauzalitate. -ctivitile integrate sunt cele prezente n planificarea
calendaristica, proiectate conform planului de nvmnt, orarului aferent nivelului de vrst, susinute de experiena
cadrului didactic. *cenariul educatoarei i orienteaz pe copii s opteze pentru diverse centre care ofer posibilitatea
alegerii domeniilor de nvare i a materialelor. =arietatea acestora ncura$eaz copiii s manifeste, s observe, s
gndeasc, s exprime idei, s interpreteze date, s fac predicii, s#i asume responsabiliti i roluri n microgrupul
din care fac parte. 0 analiz comparativ ntre tradiional i noile metode arat c multe schimbri constau n faptul c
l plaseaz pe copil n procesul educativ dup cum urmeaz" n aceste demersuri locul primordial l ocupa copilul de la
sugerarea temei i pn la identificarea unor situaii de 4cercetare6 soldate cu soluii proprii, de la un proces didactic
fragmentat la unul integrat, global. Educaia integrata este un proces complex iar ceea ce am ncercat s aducem n faa
dumneavoastr sunt proiectele unor activiti integrate. 8etoda 4proiectelor6 este o strategie de nvare la nivelul
nvmntului preprimar i primar considerat ca o modalitate modern de optimizare a potenialului intelectual al
copiilor, se adreseaz competentelor copilului acceptndu#l i ca drept cunosctor al propriilor interese. -adar un
proiect este o investigare a unui subiect a idealului ctre care copilul i ndreapt ntreaga atenie i energie . proiectul
i implic pe copii n conducerea investigaiei n mediul imediat i ceea ce este absolut deosebit din punct de vedere al
parcurgerii individuale, a nvrii i a ritmului propriu, proiectul poate fi dus la bun sfrit de un grup mic de copii, de
ntreaga grup sau ocazional de un singur copil. =zut n plan teoretic ca o metoda global, cu un puternic caracter
interdisciplinar, ca o metod care stimuleaz i dezvolt multilateral personalitatea n curs de formare a copilului. n
plan practic el se definete ca un efort deliberat de 4cercetare6 al copiilor concentrat pe depistarea detaliilor i
nelegerea subiectului n ntreaga sa amploare i nu pe gsirea de rspunsuri corecte la ntrebrile puse de adult.
*usinem aplicarea metodei proiectelor tematice alturi de structurarea tradiional a activitii didactice avnd n
vedere c permite organizarea progresiv a activitii copiilor n funcie de dezvoltarea lor de interesul manifestat i de
gradul de cunoatere al temei propuse1 proiectul le ofer copiilor contexte n care pot valorifica nenumrate i variate
comportamente, abiliti.
Concluzii
ntr#o reform structurat a nvmntului romnesc, pe baza noilor reglementari legislative, avem credina c
nvmntul precolar ca prioritate naionala se va aeza pe coordonate moderne n contextul ideilor pedagogice
europene cu obiective care dezvolt ntreaga personalitate a copilului construit pe opiune i pe libertate. %adrul
reformator al nvmntului actual cuprinde i noul curriculum pentru nvmntul precolar gndit n spiritul
aplicrii metodei proiectelor. -ciunile educative ntreprinse satisfac nevoia de cunoatere a copilului , vin n
spri$inul formrii personale, a dezvoltrii unor capaciti , comportamente , abiliti pe care le poate utiliza singur
oricnd are nevoie. 0 analiza comparativ ntre tradiional i modern arat c ma$oritatea schimbrilor constau n
faptul c l plaseaz pe copil n procesul educativ. /escifrarea, organizarea i aplicarea metodelor noi este un
proces care transform activitatea didactic n una cooperant, modern flexibil, accesibil ,plcut, democratic.
!entru realizarea acestor obiective este necesar ca societatea s contientizeze i s respecte drepturile copilului,
s schimbe mentalitile, s aduc o noua concepie, privind copilul c membru al comunitii, s a$ute la
formarea unor relaii de tip democratic, referitor la familie, comunitate, grdinia.
JOCUL IN EDUCATIA TIMPURIE
7a varsta prescolara $ocul satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului, nevoie generata de
trebuinte, dorinte, tendinte specifice acestui nivel de dezvoltare psihologica. *ub o forma sau alta, $ocul se regaseste la
copiii tuturor popoarelor, din cele mai vechi timpuri. /in aceste considerente, in gradinite, $ocul este activitatea
fundamentala. !rin $oc se manifesta, se exteriorizeaza intreaga viata psihica a copilului, se exprima cunostiintele,
emotiile, dorintele, chiar si acelea care nu pot fi satisfacute imediat. >ocul reprezinta, de asemenea, una dintre
modalitatile prin care copilul cauta sa recunoasca realitatea incon$uratoare. -cesta constituie, in esenta, principala
modalitate de formare si dezvoltare a capacitatilor psihice ale copilului.actionand asupra obiectelor si fiintelor din $ur,
copilul cunoaste treptat aceasta lume, isi satisface nevoia de miscare si intelegere, dobandeste incredere in fortele
proprii, se defineste pe sine ca personalitate.
;n $oc,copilul este independent, nu are nevoie de spri$inul adultului, se poate intrece cu prietenii sau colegii# care#i
sunt egali. El nu mai este la discretia autoritatii adultului, ci are camp de manifestare deplina a intelectului, a vorbirii, a
imaginatiei, a vointei, a activitatii. ;n $oc adultul are doar rolul de sursa de inspiratie pentru copil.
%lasificarea $ocurilor a preocupat pe multi specialisti in domeniul pedagogiei prescolare. ;n scop didactic vom opta
pentru urmatoarea clasificare"
a3 >ocurile spontane sunte cele in care lipseste interventia diri$ata. Educatoarea poate observa copii, preferintele lor in
alegerea $ocurilor si le poate pregati materiale, $ucarii, continuturi sau variante. ;nterventia ei va fi cat mai discreta,
pentru a nu perturba si deran$a copii in timp ce se $oaca.
b3 >ocul#exercitiu sau functional are rolul de antrenament al analizatorilor, al limba$ului sau al deprinderilor
motrice. %opilul sare, alearga, selecteaza obiecte dupa marime, forma, culoare1 isi exerseaza atentia. Elementele
de $oc si regulile sunt simple, importanta competitiei cu sine sau cu altii fiind predominanta. >ocul de exersare
trebuie acceptat si incura$at de adult, sa puna la dispozitia copiilor obiectele solicitate.
c3 >ocul simbolic sau de creatie. *ubiectul si regulile acestui $oc sunt inventate de copii. *e intalnesc o multime
de variante precum $ocuri cu subiecte din viata cotidiana, $ocuri cu subiecte din povesti si basme, $ocuri sugerate
de obiecte uzuale pe care le utilizeaza in alte scopuri sau $ocuri de constructie cu diferite materiale. %opii de
costumeaza, schimba imbracamintea papusilor, $oaca roluri sau le interpreteaza cu a$utorul papusilor sau al
teatrului de papusi. -desea, prescolarii aleg subiecte fanteziste, despre viitor, despre roboti, extraterestri, fiinte
ireale. *pre grupa mare, $ocul de creatie devine mai complex, intervin intelegeri asupra respectarii regulilor sau un
plan sumar al $ocului, se negociaza variante, ramanand insa loc si pentru improvizatii.
d3 >ocul de constructie trece de la manipularea materialului de construcie cu eventuale ncercri i reuite de
suprapuneri, specific la ? ani, la realizarea unor construcii sofisticate din cuburi, combino i lego. *ubiectele acestor
construcii pot fi propuse de aduli sau sunt alese de copii n funcie de interese, de aspecte ce i#au impresionat n
momente anterioare $ocului, sau pot fi sugerate de natura materialelor utilizate. :neori, $ocurile de construcii ofer i
4modele@ sugestie pe care copiii le ignor la ?#A ani, ncearc s le rezolve, din ce n ce mai performant pe la B ani iar
ctre C ani ncearc s le depeasc. /eseori $ocul de construcie precede sau se ngemneaz cu $ocul de creaie. !rin
el copiii i construiesc cadrul de $oc necesar subiectului din $ocul de creaie" antierul, trmul zmeilor, cabinetul
doctorului, grdina zoologic etc. >ocurile de construcie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor
manuale ale copiilor.
e3 >ocul de micare este strns legat de specificul vrstei, o vrst a dinamismului, a micrii. El se va pstra pn la
vrsta adult, mbrcnd alte forme dar pstrndu#i motivaia interioar. 7a vrsta precolar micrile ncep s fie
ncadrate ntr#un anume context carereflect fragmente din viaa real, n special din viaa 4celor care nu cuvnt@.
7iteratura de specialitate enumera $ocurile 4Droasca i barza@, 4!isica i vrbiile@, 47upul i oile@ etc., n grdini sau
n grupul de $oac se reiau sub forma $ocurilor de micare conflicte arhicunoscute din filmele de desene animate1
astfel, persona$e ca Tom i >errE, %hip i /ale renvie cu a$utorul copiilor.
/eosebit de rspndite sunt $ocurile fr o tematic anume, jocuri cu reguli ce au ca scop exersarea unor deprinderi
motrice" atmosfera de $oc este realizat prin spiritul de competiie imprimat. /in aceast categorie fac parte" <otronul,
Elasticul, %oarda, %ine alearg mai repedeF etc. !e msur ce se nainteaz ctre vrsta colar mic, $ocurile de
micare cu subiect vor ctiga n complexitate n vreme ce cele cu reguli vor recurge la formule din ce n ce mai
complicate. -cest tip de $ocuri este, n general preluat de la generaiile anterioare chiar dac, fiecare generaie
realizeaz uneori prelucrri i adaptri specifice.
f3 >ocul didactic este un mi$loc de accelerare a trecerii de la $oc la invatare, deoarece imbina ludicul cu asimilarea de
cunostinte si formarea unor capacitati de cunoastere. >ocul didactic este propus, organizat si condus de educator, in
scopul realizarii unor sarcini didactice precise. Exista o mare varietate de $ocuri didactice, inspirate din $ocuri spontane
ale copiilor, dar urmarind obiective intelectuale, motrice, de socializare, de repetare a unor cunostiinte insusite sau de
exersare a unor deprinderi. ;n aceasta categorie sunt incluse $ocuri de miscare cu reguli, ce contribuie la dezvoltarea
atentiei, memoriei, imaginatiei, la exersarea unor automatisme, miscari, actiuni simple, prin imitarea unor activitati
reale.
>ocurile senzoriale viseaza vazul, auzul, simtul tactil 2legare la ochi3, mirosul sau simtul orientarii.
>ocurile de analiza perceptiva vizuala contribuie la cresterea sensibilitatii analizatorului si perceperea
selectiva a unor forme, culori, dimensiuni, grosimi etc.
>ocurile logice propun copiilor compararea sau clasificarea pieselor dupa anumite criterii date, apoi
drescrierea lor si motivarea alegerii.
>ocurile gramaticale si cele lexicale vizeaza utilizarea unor forme corecte de exprimare, de exemplu" Eu
spun una, tu spui multe, desparirea in silabe, identificarea sunetelor cu care incep sau se termina cuvintele s.a.m.d.
>ocurile de constructie dupa model vizeaza executia corecta, dupa un plan. >ocul didactic trebuie sa
trezeasca interesul copiilor, sa#i anga$eze plenar, sa#i distreze.
%and copilul se $oaca cu alti copii, el invata sa respecte reguli si algoritmi ce constituie temeiul conformarii
la normele de comportare sociala, morala. ;nvata sa imparta $ucariile cu altii, sa colaboreze cu coechipierii, isi dezvolta
altruismul, spiritul de echipa, comunicarea cu ceilalti, prin urmare devine mai sociabil, mai tolerant fata de cei din $ur,
mai atent la dorintele si sugestiile celorlalti.
>ocul se intercoreleaza cu invatarea si cu creatia. >ocurile cu subiect din viata, din povesti si basme
presupun cunoasterea acestora, dar implica si creativitate si expresie in interpretare. >ocurile cu text si cantec ii
aproprie de creatiile muzicale si literare. >ocurile de masa presupun invatare si crearea de variante.
>ocul este un minunat mi$loc de cunoastere si autocunoastere, de exersare a unor capacitati, de socializare
primara, de antrenare a capacitatii cognitive si de exteriorizare a emotiilor si sentimentelor. /esi este un mi$loc de
relaxare si distractie, $ocul are importante functii instructiv#educative. El contribuie, prin continutul sau obiectual sau
logic la dezvoltarea intelectului. 0rice $oc include elementeafective" bucurie, surpriza, satisfactie sau insatisfactie.
5. MODALITATI SPECIFICE DE REALIZARE A ACTIVITATII DIDACTICE IN EDUCATIA TIMPURIE
n grdini, ca i n la celelalte niveluri ale nvmntului, metodeleGmodalitatile de nvare fac parte
din activitatea comuna a personalului didactic si a copiilor educai. n afara de eficiena limitat, concretizat la
un moment dat n dobndirea anumitor scopuri si de economia de timp si de mi$loace necesare educaiei, acestea
sunt importante si pentru ca vor genera atitudini pozitive fata de propria educaie, fata de educaia organizata,
sistematica, in general, precum si pentru ca vor iniia un stil cognitiv dominant, mai mult sau mai puin productiv,
mai mult sau mai puin aductor de rezultate si satisfacii, ceea ce constituie aporturi formative ma$ore.
/intre aceste modalitati amintim"
CONVORBIREA este o activitate care i pune pe copii n situaia de a exprima independent, folosind
cuvinte intrate in vocabularul lor activ, n urma unor activiti de observare, povestire, $ocuri didactice, lecturi pe
baza de imagini sau in contactul direct cu obiectele si fenomenele lumii ncon$urtoare.. Ei au posibilitatea de a se
exprima si de a#si susine prerile in faa unui colectiv, dezvoltndu#si cura$ul opiniei, caliti ce le sunt necesare
la intrarea in clasa nti.
%aracteristici"
este o activitate complex de evaluare a limba$ului1
se bazeaz pe cunotine nsuite anterior in alte activiti1
reuita acestei activiti este condiionat de volumul de cunotine acumulate si de temeinicia nsuirii lor1
se folosete cu precdere metoda conversaiei, pe o durata mai lunga, fr suport intuitiv1
se organizeaz un numr relativ redus de activiti de convorbire, la grupa de cinci#apte ani1
prin aceasta activitate se actualizeaz si sistematizeaz cunotinele, se dezvolta la copii capacitatea de a#si
ordona si sistematiza reprezentrile despre lumea reala1
aceasta activitate contribuie la exersarea exprimrii copiilor1 pentru a rspunde ntrebrilor, copiii trebuie sa
selecteze lexicul adecvat, sa utilizeze anumite structuri gramaticale, concomitent cu urmrirea desfurrii
discuiei, pentru a completa rspunsurile colegilor si pentru a continua logic dialogul1
participarea copiilor la convorbire necesita activitate intelectuala intensa1
prin tematica si coninutul convorbirilor se formeaz si se consolideaz reprezentri tiinifice si morale, se
formeaz sentimente si atitudini morale 2 ex." Cum sa ne comportam in grdini si acas?, Cum ii ajutam pe
prini?, Sa spunem adevrul!, Sa fim harnici si cinstii! s.a. !
prin modul de desfurare a convorbirii se creeaz condiiile exersrii unor deprinderi de comportare civilizata
n colectiv, se formeaz caliti morale precum politeea, stpnirea de sine, cura$ul, spiritul de cooperare si
prietenie etc.1
convorbirea prile$uiete afirmarea opiniei, contribuie la dezvoltarea capacitii de a exprima si de a susine
prerile proprii n cadrul colectivului, la dezvoltarea limba$ului contextual si la educarea ateniei voluntare.
%onvorbirea se organizeaza, in general, cu ntreaga grup, dar se poate realiza si cu grupuri mici sau individual.
Eficientizarea convorbirii impune"
planificarea activitii din timp1
alegerea temei, care trebuie sa fie accesibila si atractiva, sa corespunda intereselor si preferinelor copiilor1
crearea unor situaii diverse de via1
accentuarea caracterului formativ1
elaborarea unui plan de ntrebri adecvat temei, permind concluzii pariale si finale.
Or!niz!r"! !c#i$i#%&ii consta in asigurarea cadrului potrivit
D"'(%)ur!r"! con$or*irii
"ntroducerea in activitate
;ntroducerea n activitate este orientata spre evocarea unor impresii, a unor triri afective puternice, care
trebuie sa creeze motivatia participarii la activitate. Este recomandat utilizarea unor materiale emoionale"
ghicitori, poezii, povestire succinta, urmate de comentarii, care sa fac introducerea in subiectul convorbirii. *e
pot folosi proiecii de diapozitive si filme menite sa le creeze copiilor disponibilitate afectiva. -ceste proiecii nu
trebuie sa conin detalii care pot dispersa atenia copiilor de la tema centrala, identica cu tema convorbirii.
n aceasta secven se mai pot realiza scurte discuii, audierea unui fragment de cntec, o nregistrare pe
caseta s.a. *e mai poate alterna discuia introductiva cu $ocul de rol1 de exemplu, o convorbire cu tema #raul
meu poate alterna conversaia cu $ocul de rol, un copil fiind ghid, alii , vizitatori care cer explicaii ghidului, i
mprtesc impresii s.a. -celeai procedee se pot folosi la o convorbire pe tema Ce$as vrea sa fiu? *au %ijloace
de transport etc.
Convor&irea propriu$'is
%onvorbirea propriu#zis # secvena principala a activitii # se realizeaza pe baza succesiunii intrebarilor
educatoarei si a rspunsurilor copiilor. !lanul de ntrebri poate fi comunicat copiilor la nceputul discuiei sau pe
parcursul desfurrii ei, in funcie de caracteristicile grupei la care se realizeaz aceasta activitate. Tot in funcie
de nivelul grupei, pot fi antrenai copiii in instruirea planului de ntrebri.
%aracteristicile planului de ntrebri"
!lanul de ntrebri trebuie sa conin ntrebri principale, crora li se pot adaug ntrebri a$uttoare.
ntrebrile vizeaz"
# scopul activitii1
# coninutul convorbirilor1
# complexitatea tematica1
# volumul de cunotine actualizat.
ntrebrile difer in funcie de scopul activitii"
# convorbirea de verificare # care solicita in primul rand memoria # presupune"
# enumerare" ,,%e legume se culeg toamnaFHH, ,,%e mi$loace de transport care circula pe uscat cunoateiFHH, ,,%e i
pune un elev in penarFHH1
# reproducerea unor evenimente sau aciuni" ,,%um v#ai petrecut vacanFHH, ,,%um i a$uta copiii parintii in
gospodarieFHH, ,,%e e activiti desfoar copiii in grdiniFHH1
# convorbirea de sistematizare # care solicita in principal operaiile gndirii" ,,/e ce nghea apa iarnaFHH, ,,/e ce
cad frunzele copacilor toamnaFHH, ,,%um sunt zilele si nopile varaFHH, ,, %um este iarnaFHH2 comparatie 3, ,,%um
putem denumi cu un singur cuvnt ploaia, vntul, bruma, ninsoareaFHH, ,,%um se numesc animalele care triesc pe
lng casa omuluiHHH 2 generalizare 3.
ntrebrile de evaluare necesita motivarea fenomenelor, a aciunilor, sesizarea cau'elor si a consecinelor,
interpretarea si clasificarea fenomenelor si a aciunilor, de asemenea solicita generali'area.
ntrebrile trebuie sa ndeplineasc anumite criterii"
# s fie accesibile, innd seama de nivelul grupei1
# s vizeze experiena de viaa a copiilor1
# s fie formulate simplu, corect, succint, clar.
*uccesiunea ntrebrilor si a rspunsurilor alterneaz cu sublinieri, repetri ale unor aspecte principale, cu
sistematizri ale rspunsurilor in forma conclu'iilor pariale si finale.
%oncluziile se realizeaz oral, fie cu copiii, cel mai adesea de ctre educatoare, in alta forma dect s#a desfurat
discuia, de aceea se pot folosi si elemente de $oc, se pot reconstitui tablouri sau machete, aciunea fiind dublata
de verbalizare, se pot comenta unele proverbe etc.
+nc,"i"r"! !c#i$i#%&ii
ncheierea activitii adesea este inclusa in concluzii. !entru diversificarea si antrenarea tuturor copiilor, se
poate recurge la intonarea unui cantec, desfurarea unui $oc aplicativ, dramatizarea unor aciuni discutate,
premierea rspunsurilor foarte bune si ncura$area celorlali copii, audierea G vizionarea unor programe artistice
etc.
LECTURA PE BAZA DE IMAGINI este o activitate de educare a limba$ului specifica nvmntului
precolar. /esfurarea acestei activiti conine doua componente" o&servarea dirijata a imaginilor si
de'voltarea capacitilor de receptare si e(primare a mesa$elor. !rima componenta consta in perceperea
organizata si diri$ata de catre educatoare a imaginilor pe baza anali'ei, sinte'ei si a generali'arii datelor, prin
relevarea cauzelor si relaiilor dintre elementele constitutive ale imaginilor. !ercepia se realizeaz prin metoda
conversaiei, pornind de la elementele cunoscute de ctre copii, de la experiena lor cognitiva1 sunt actualizate
reprezentri stocate in memoria copiilor, de la experiena lor cognitiva1 sunt actualizate reprezentari stocate in
memoria copiilor, pe baza crora se realizeaz noi achiziii de cunoatere. %omponenta verbala a activitii se
realizeaz concomitent cu perceperea imaginilor. %opiii trebuie sa analizeze imaginile1 trebuie sa le descrie, sa le
compare si sa le interpreteze, folosind un limba$ propriu.
8aterialul intuitiv are coninut variat, legat de diverse aspecte ale realitii. !rin natura sa, materialul intuitiv
contribuie la mbogirea si sistematizarea percepiei si a reprezentrilor copiilor, la dezvoltarea gndirii acestora.
-ctivitatea de lectura pe baza de imagini duce la"
dezvoltarea capacitilor intelectuale1
dezvoltarea proceselor psihice1
exersarea si mbuntirea deprinderilor de exprimare corecta si coerenta1
dezvoltarea unor triri afective, morale si estetice.
8etodica lecturilor pe baza de imagini este determinat de particularitile de vrst ale copiilor si de scopul
activitii. !articularitile de vrst ale copiilor sunt"
percepie nesistematica, izolata a unor elemente adesea nesemnificative, fara sesizarea relaiilor dintre acestea,
incapacitatea de a recepta esenialul1 de aceea se impune diri$area percepiei si interpretarea datelor sub
ndrumarea educatoarei1
atenie de scurt durat1
experiena de via redusa.
8aterialul intuitiv trebuie sa ndeplineasc anumite condiii"
(. *ub aspect #"-!#ic"
s asigure realizarea obiectivelor cognitive si afective1
s corespund programei, fiind accesibil si interesant1
s ndeplineasc cerine didactice 2 accesibilitate, vizibilitate, claritate, atractivitate s.a. 31
s aib valoare estetica.
). /in perspectiv 'co.ului /i/!c#ic"
s asigure formarea unor reprezentri corecte1
s contribuie la exersarea capacitii de comunicare orala, prin care copiii trebuie sa descrie, sa explice
relaii, sa relateze aciuni etc.1
s aib dimensiuni corespunztoare, pentru a permite analiza si compararea elementelor componente, pentru
a fi vizibile, pentru a fi percepute fr dificultate.
n lectura pe baza de imagini nu trebuie folosite multe ilustraii, pentru a nu dispersa atenia copiilor.
;lustratiile sunt studiate temeinic, in prealabil, de catre educatoare, pentru a elabora chestionarul pe baza caruia se
a$unge la formularea ideilor principale. !lanul de ntrebri trebuie sa orienteze atenia copiilor, sa diri$eze
percepia lor ctre elemente eseniale si ctre detalii semnificative, organiznd gndirea. ntrebrile trebuie sa
asigure nelegerea unitara a tabloului, sa conduc spre concluzii pariale si finale.
T"-" ."n#ru l"c#ur! ." *!z% /" i-!ini
)amilia mea! Camera copiilor! Copiii i ajuta pe prini! Copiii se joaca * la grdini, in camera
copiilor, iarna, vara ! %icul gospodar! +rietenii omului * &iectele de u' personal ! ,espre o meserie frumoasa!
,e 'iua celor dragi! ,e 'iua mamei ! -oamna in parc! .n livada! ,espre o meserie frumoasa! "n e(cursie! "n
parc! /a ferma de psri 0 animale! )rumuseile tarii! #&iceiuri de iarna! /a spectacol! # 'i in grdini! Copii,
oocrotiti +amantul!! Copiii 1omaniei! Ce imagine urmea'a?
!0=E*T;9E-
!ovestirea este una dintre activitile de educare a limba$ului cele mai plcute copiilor, ntruct le satisface
nevoia de cunoatere si de afectivitate, le stimuleaz imaginaia si constituie cadrul optim de exersare a capacitii
de comunicare.
%a activitate specific nvmntului precolar, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice"
gndirea logic, copiii trebuind sa rein desfurarea evenimentelor si sa le expuna pe baza unor
procedee si mi$loace specifice 2 de exemplu, pe baza intrebarilor formulate de educatoare, pe baza unor ilustraii
sau desene s.a. 31
imaginaia, proces cognitiv complex de exersare prin crearea unor imagini noi pe baza prelucrarii
reprezentarilor si a experientei cognitive anterior formate1
lim&ajul, ca mi$loc fundamental de comunicare.
7imba$ul si gndirea se intercondiioneaz, se constituie ca unitate intre comunicaional
2 transmitere de informaie 3 si cognitiv. Iandirea se dezvolta avand ca suport limba$ul, iar limba$ul este expresia
nivelului de dezvoltare a gandirii.
povestirea contribuie, de asemenea, la dezvoltarea ateniei datorita creia copiii memoreaz numele
persona$elor, fragmente de povestiri si povesti, rein succesiunea ntmplrilor, trsturi si comportamente ale
persona$elor s.a.
n grdinia de copii se desfoar doua tipuri de povestiri"
!0Po$"'#iril" "/uc!#o!r"i
*0 Po$"'#iril" co.iilor
!0POVESTIRILE EDUCATOAREI sunt expuneri orale ale unor opere literare 2 povesti, povestiri3, realizate de
ctre educatoare. -ceste activiti se organizeaz cu ntreaga grupa, ca activitate obligatorie sau in timpul
$ocurilor si activitilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. !rin coninutul ei, aceasta activitate
lrgete sfera de cunotine ale copiilor. -cetia urmresc cu atenie ntmplrile basmului sau ale povestirii,
memoreaz, descoper trsturi si comportamente ale persona$elor, analizeaz si compara, stabilesc anumite
relaii intre fapte si persona$e, a$ung la generalizri. 9eceptarea atenta a povestirilor contribuie la familliarizarea
copiilor cu structura limbii, cu bogatia si expresivitatea limb$ului1 ei i nsuesc cuvinte cu sensuri proprii si
figurate, expresii poetice, formule specifice acestor creaii literare, construcii ritmate si rimate, zicale, proverbe,
structuri gramaticale.
!ovetile au att valoare formativa, cat si etica, contribuind la formarea contiinei morale1 copiii descoper
trsturi de caracter, i aleg modele de viaa, cunosc ntruchipri si manifestri ale binelui si ale rului 2 de
exemplu, in Scufia 1oie de %harles !errault, +ungua cu doi &ani, Capra cu trei ie'i si 2rsul pclit de vulpe
de ;on %reanga, +ovesti de Jans %hristian -ndersen s.a.3
%opiilor de trei ani le sunt accesibile att povestirile realiste, ct si cele fantastice, care corespund nevoii lor
de cunoatere si de afectivitate si care le pot influena comportarea.
!ovetile si povestirile au teme variate"
lumea copilriei si viaa adulilor1
povestiri despre vieuitoare1
poveti in care elementele realiste se mbin cu cele fantastice.
8ulte basme au ca tema relaia dintre copii si prini 2 de exemplu" mama vitrega, mprteasa rea din 3l&a$
ca$4apada si cei apte pitici de 'raii Irimm, baba din )ata &a&ei si moneagului de ;on %reanga s.a. 3.
Tematica operelor literare expus in activitatea de povestire se difereniaz de la o grupa de vrsta la alta. 7a
grupa mica povestirile trebuie sa fie scurte, accesibile, atractive, sa dezvolte sentimente si stri afective pozitive.
7a grupa mi$locie se pot folosi opere literare care sa#i familiarizeze pe copii cu diverse aspecte la vieii si sa le
influeneze comportamentul. 7a grupa mare pregtitoare povestirile devin mai complexe, au ca scop sesizarea
planului real si a celui ireal, stimularea creativitii copiilor, exersarea capacitii de comunicare.
!rin activitatea de REPOVESTIRE a textelor literare 2 povesti, povestiri 3 expuse de educatoare, se dezvolt
gndirea logica si memoria copiilor, se exerseaz vorbirea. %opiii trebuie"
s redea ntmplri reale sau imaginare in succesiunea lor1
s desprind trsturi ale persona$elor#,
s aprecieze fapte ale acestora1
s comunice gnduri si impresii despre ntmplri si persona$e1
s aleag persona$ul care le#a plcut sau pe care#l considera model, motivndu#i preferina.
n repovestire contribuia copiilor este restrns.
n funcie de vrst, ei redau mai simplu sau mai dezvoltat coninutul literar1 reproducerea trebuie sa fie
exacta, cu mi$loace lingvistice proprii, corecte sub aspect fonetic, lexical si gramatical.-ctivitatea de repovestire
se poate organiza ncepnd cu grupa mica, dar povetile si povestirile trebuie sa fie simple, accesibile. 9euita
activitii de repovestire depinde de gradul de nsuire a povestirii de ctre copii, adic de"
nsuirea contient1
nsuirea temeinica a povestirii.
!entru realizarea acestui deziderat se impune necesitatea repetrii povestirii n afar activitii obligatorii si
necesiitatea expunerii in sala de grupa a unor tablouri sau ilustraii ce redau coninutul povestirii.
-tat repovestirea unui text literar, ct si povestirea creat de educatoare se pot realiza in forme diferite"
a.repovestirea pe baza unor tablouriGilustraii ce redau episoadele principale ale povestirii1
b.9epovestirea pe baza unui plan verbal corespunztor fragmentelor logice ale povestirii1
c. 9epovestire liber1
d. 9epovestire pe baza unui text citit.
9epovestirile pe baza de tablouri G ilustraii si cele pe baza unui plan verbal le ofer copiilor puncte de spri$in.
EKE8!7;';%-9E
!lan de ntrebri dezvoltat pentru povestirea 2rsul pclit de vulpe de ;on %reanga.
:nde se afl vulpeaF
%ine venea pe drumF
%um i#a fcut rost de mncare vulpeaF
%e a facut taranul cnd a vzut vulpea in mi$locul drumuluiF
%um l#a pacalit vulpea pe ursF
7a grupa mare, planul de ntrebri este mai redus"
# %um a reuit vulpea s#i gseasc hranaF
%um l#a pclit vulpea pe ursF
!lanul verbal pentru basmul 3l&a $ca$ 4pada si cei apte pitici de 'raii Irimm.
mprteasa dorete sa aib o feti.
mprteasa , mama vitrega , hotrte sa scape de -lba,ca ,Lpada.
-lba , ca ,Lpada a$unge la casa piticilor.
mprteasa cea rea ncearc sa o omoare pe prines.
!rinesa este salvat de un fiu de mprat.
mprteasa cea rea este pedepsita.
ncheierea activitii se poate realiza prin"
# povestirea integral a coninutului povestii G povestirii1
aprecierea faptelor persona$elor din poveste G povestire 2 fapte bune , fapte rele si motivarea acestora 31
alegerea unui persona$ preferat si motivarea alegerii1
# redarea, prin desen, a unei secvene din poveste G povestire sau a unui persona$ ndrgit1
# recompensarea din fragmente a unei imagini din poveste G povestire 2 puzzle 3.
B0 POVESTIRILE COPIILOR apar sub form"
# repovestire1
# povestiri create de copii.
!rin toate activitile de educare a limba$ului desfurate in grdinia de copii, se urmrete formarea
capacitii de exprimare exacta, inteligibila, cursiva. %opiii preolari trebuie sa fie capabili de a#si exprima
trebuinele, gndurile si sentimentele, sa fie capabili sa comunice intre ei si cu adulii.
R".o$"'#ir"!
!rin activitatea de repovestire a textelor literare 2 povesti, povestiri 3 expuse de educatoare, se
dezvolt gndirea logica si memoria copiilor, se exerseaz vorbirea. %opiii trebuie"
s redea ntmplri reale sau imaginare in succesiunea lor1
s desprind trsturi ale persona$elor#,
s aprecieze fapte ale acestora1
s comunice gnduri si impresii despre ntmplri si persona$e1
s aleag persona$ul care le#a plcut sau pe care#l considera model, motivndu#i preferina.
n repovestire contribuia copiilor este restrns.
n funcie de vrst, ei redau mai simplu sau mai dezvoltat coninutul literar1 reproducerea trebuie sa
fie exacta, cu mi$loace lingvistice proprii, corecte sub aspect fonetic, lexical si gramatical.
-ctivitatea de repovestire se poate organiza ncepnd cu grupa mica, dar povetile si povestirile trebuie sa
fie simple, accesibile. 9euita activitii de repovestire depinde de gradul de nsuire a povestirii de ctre copii,
adic de"
nsuirea contient1
nsuirea temeinica a povestirii.
!entru realizarea acestui deziderat se impune necesitatea repetrii povestirii n afar activitii obligatorii si
necesiitatea expunerii in sala de grupa a unor tablouri sau ilustraii ce redau coninutul povestirii.
-tat repovestirea unui text literar, ct si povestirea creat de educatoare se pot realiza in forme diferite"
a.repovestirea pe baza unor tablouriGilustraii ce redau episoadele principale ale povestirii1
b.9epovestirea pe baza unui plan verbal corespunztor fragmentelor logice ale povestirii1
c. 9epovestire liber1
d. 9epovestire pe baza unui text citit.
9epovestirea pe baza unui text citit
!rin lectura expresiv a unui text literar, educatoarea i a$uta pe copii sa descopere frumuseea limbii
literare, stimulndu#le interesul pentru carte, prin aceasta pregtindu#i pentru activitatea colara.
!entru copii este dificil aa urmreasc lectura unui text literar, aceasta presupunnd atenie si
memorie de lunga durata.
/upa citirea textului literar, educatoarea accesibilizeaza nelegerea mesa$ului prin intrebari adecvate,
clarte si simple. ntrebrile trebuie formulate astfel nct rspunsul sa nu se reduc la cuvintele monosilabice"
,,daHH, ,,nuHH.
!rin ntrebri si rspunsuri, se stabilesc momentele principale ale aciunii, persona$ele si trsturile
acestora desprinse din faptele lor.
%oncomitent cu prezentarea coninutului textului literar se explica cuvintele si expresiile
necunoscute sau cu diferite conotaii in text.
/up familiarizarea cu textul literar, se recomanda recitirea integrala sau pariala a acestuia.
/emersul didactic urmtor este desprinderea G nelegerea mesa$ului.
n ncheierea activitii, se reactualizeaz alte texte literare nrudite tematic, ca tip de persona$e si ca
mesa$, mcar prin simpla menionare a titlului si a autorului.
d. 9epovestirea liber
9epovestirea liber se caracterizeaz printr#o mai mare libertate a imaginaiei copiilor. Ei repovestesc
in funcie de preferin si de receptarea afectiva. Totui, este necesar sa se asigure o succesiune logica a
repovestirii si sa se acorde atenie exprimrii corecte, nuanate.
!ovetile create de copii
!ovestirile create au evident valoare formativa, contribuind la dezvoltarea gndirii si a imaginaiei
creatoare, la dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente, expresive.
n grdinia de copii povestirile create de copii au diverse forme"
povestire creata pe baza unui sir de ilustraii1
povestire cu nceput dat1
povestire pe baza unui plan dat1
povestire dup modelul educatoarei.
%ele mai frecvente tipuri de povestiri create si practicate in grdinia de copii sunt povestirile copiilor
create pe baza unui sir de ilustraii si povestirile cu nceput dat.
!ovestire creata pe baza unui ir de ilustraii
n povestirile create pe baza ilustraiilor este necesar ca numrul ilustraiilor sa se situeze intre ? si B,
sa fie necunoscute copiilor, sa nfieze momente reprezentative, in succesiunea logica, sa prezinte persona$ele
principale. ;lustraiile trebuie sa ndeplineasc si urmtoarele condiii"
s fie simple si accesibile copiilor1
s nfieze aspecte cat mai apropiate de experiena de via a copiilor1
s aib valoare educativa si estetica1
s emoioneze1
s fie vizibile pentru toi copiii.
n construirea povestirii trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustraiei 2 cadrul
aciunii, persona$ele, aciunile acestora, gesturile, eventual stri sufleteti ale acestora 31 povestirea sa conin
evenimente in succesiune logica1 ntmplrile si persona$ele sa corespunda temei si coninutului ilustraiei.
ncheierea activitii consta in actualizarea unor povestiri nrudite prin tema cu povestirea creata de copii si
sublinierea mesa$ului.
-ctivitatea se poate finaliza cu un $oc de micare sau cu un $oc muzical.
!ovestirile cu inceput dat
n aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze, cu mi$loace lingvistice proprii, o povestire al crei
nceput este dat de educatoare. *pecificul acestei activitati consta in schimbarea rolului copiilor1 din ascultatori ei
devin povestitori, care trebuie sa continue povestirea nceput de educatoare. 9ealizarea acestei activiti impune
ndeplinirea urmtoarelor obiective"
s asculte cu atenie expunerea educatoarei1
s sesizeze si s rein elementele semnificative ale naraiunii1
s prezinte corect, logic, coerent evenimente si persona$e cu trsturi adecvate1
s#i imagineze ntmplri si persona$e adecvate nceputului povestirii.
9euita activitii este determinata de calitile nceputului dat si de deprinderile copiilor formate n
activitile anterioare.
nceputul dat trebuie"
# s trezeasc interesul copiilor1
# s le strneasc imaginaia1
# s sugereze subiectul pe care copiii trebuie sa#l dezvolte in expunere1 de aceea se recomanda sa fie inspirat
din viata copiilor, a adulilor, a animalelor.
9euita activitii este condiionata si de momentul in care educatoarea ntrerupe expunerea1 acest moment
trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continuarea povestirii in mod personal si atractiv. 7a ntreruperea
relatrii, educatoarea trebuie sa pun cteva ntrebri a$uttoare sau sa dea sugestii suplimentare.
n ncheierea activitii, educatoarea va evalua povestirile, apreciind#o pe cea mai reuita.
n cazul in care nici o povestire nu ndeplinete cerinele didactice, educatoarea trebuie sa compun o
povestire care sa fie model pentru copii.
MEMORIZAREA 1 ACTIVITATE DE FI2ARE
%emori'area este o activitate de educare a limba$ului, axata pe obiectivele nvmntului precolar pe
particularitile de vrst ale copiilor. =aloarea formativ a acestei activiti se concentreaz pe dezvoltarea
memoriei logice voluntare a precolarilor, avnd ca premise specificul proceselor psohice la aceasta vrst.
%emoria este un proces psihic constituit din trei faze succesive" fa'a de achi'iie, 2 memorare 3, fa'a de reinere 2
pstrare 3 si fa'a de reactivare 2 actualizare 3 cu doua momente" recunoaterea si reproducerea. -lturi de
gndire, memoria st la baza activitii de nvare. 2 ,icionar de pedagogie, Editura /idactica si !edagogica,
Ducureti, (MNM, p. )CM. 3
8emoria precolarilor are caracteristici specifice"
caracterul concret#intuitiv1
mare plasticitate1
uurina cu care copilul memoreaz, pstreaz si reproduce ceea ce are rezonan afectiva pentru el
2 memoria este activ 31
tendina memorrii pasive, involuntare1
nestpnirea proceselor de memorare.
M"-or!r"! este procesul psihic care const n nregistrarea i reinerea n memorie a informaiilor din lumea
ncon$urtoare.
8emorarea poate fi mecanic i logica, involuntar i voluntar.
M"-or!r"! -"c!nic! este o forma a memorrii care duce la fixarea, conservarea i reproducerea cunotinelor,
informaiilor, fr a le prelucra, nelege si ntreag ntr#un sistem.
M"-or!r"! loic! este o forma a memorrii susinut de nelegerea relaiilor raionale, a cauzalitii, a legilor
etc, care privesc informaiile ce urmeaz a fi pstrate n memorie. n memoria logic, gndirea este foarte activ,
realiznd asociaii ntre date i integrarea lor n sisteme de cunotine, priceperi i deprinderi. Ea se opune
memorrii mecanice.
M"-or!r"! in$olun#!r% sau n"in#"n&ion!#%, ca forma a memorrii 2 prin care elementele perceptive sunt
reinute fr s existe o intenie expresa in acest sens 3, este facilitata de" proprietile sensibile i de coninutul
materialului 2 ,, fora lui de impresionareHH 3, de prelucrare lui activa, de semnificaia materialului si scopul
principal al activitii, de factori motivaionali G interes, ncura$are publica etc.
Ti.uril" /" !c#i$i#%&i /" -"-oriz!r" sunt determinate de sarcinile didactice, si anume"
activiti de predare#nvare1
activiti de fixare 2 repetare 3, orientate spre nsuirea temeinica a poeziilor memorate n activiti de
predare#nvare si spre consolidarea deprinderilor de reproducere contient i expresiv1
activiti de verificare a nsuirii poeziei, a exactitii reproducerii si a temeiniciei memorrii.
n nvmntul precolar, aceste trei tipuri de activiti de memorizare nu sunt distincte, ci sunt activiti mixte"
ntr#o activitate de predare#nvare a unei poezii trebuie realizat i o secven de fixare si consolidare a unor
memorizari anterioare, nrudite ca tamatica. /e asemenea, n alte activiti de educare a limba$ului se poate
desfura o secven de verificare si consolidare a unor memorizri.
Sco.ul -"-oriz%rii const n"
dezvoltare gndirii logice a copilului, pe baza succesiunii sentimentelor si ideilor poetice, ale textelor
literare1
dezvoltarea ateniei i a puterii de concentrare1
dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmrite n demersul didactic, prin
contientizarea efortului solicitat, prin nsuirea, n timp, de ctre copii, a schemelor mnemice 2 asociaii diri$ate 31
dezvoltarea auzului fonematic al copiilor1
dezvoltarea capacitii de a pstra si de a reproduce cunotinele1
formarea deprinderii de a recita corect si expresiv1
sensibilizarea copiilor la expresivitatea limba$ului prin nsuirea unor cuvinte si expresii cu valoare emotiva.
-ctivitatile artistico#plastice 2desen#pictura#modela$3 sunt concepute conform nivelului de varsta al copilului, de
la (,C luni pana la CGN ani. !rima forma de exprimare grafica a copiulului mic este mazgalitura. -cesta are un
intreles pentru el, desi adultii nu percep reprezentarea. Treptat, cu a$utor si perseverenta, copiii invata sa redea
obiecte sau chiar imagini respectand realitatea.
MODELAJUL, ca mi$loc de realizare a activitilor artistico#plastice, este una dintre cele mai plcute activiti si
una dintre cele mai importante din programa activitilor desfurate in grdinia.
;mportanta sa decurge din rolul pe care aceste activiti l au in dezvoltarea multilaterala a copilului.
-stfel, modela$ul contribuie la nzestrarea precolarilor cu unele deprinderi cum sunt acelea de a doza efortul
i amplitudinea micrii, de a ine corect unealta de scris n mn.
8odela$ul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea psihica a copilului. *e dezvolt atenia, se dezvolt
operaiile gndirii, mai ales a gndirii logice, se dezvolt spiritul de observaie.
-ceste activiti dezvolt si imaginaia, dar contribuie i la formarea profilului moral.
7a toate acestea se adaug i mulumirea pe care o simte copilul att n timpul lucrului, dar i atunci cnd
realizeaz c din minile lui a ieit un obiect cu care poate contribui la nfrumusearea slii de grup.
8odela$ul este o surs important a creativitii i o forma de destindere la indemna fiecrui copil.
-cestea sunt doar cteva din considerentele pentru care am stabilit, mpreuna cu prinii si copiii, ca modela$ul sa
se constituie si in activitate opionala.
/e#a lungul timpului, omul a gasit modalitati variate de exprimare a trairilor, sentimentelor si aspiratiilor sale
prin gesturi, mimica, desen, muzica si cuvant.
7a inceput, la varsta prescolara copiii se exprima mai greoi verbal alegand varianta exprimarii grafice. !rin
activitati instructiv#educative structurate, copilul a$unge sa se exprime corect gramatical si cursiv, iar dpdv plastic
sa se exprime prin desen, pictura si modela$. -ceasta ultima varianta de exprimare este utilizata mai des de catre
copiii mai emotivi, care se refugiaza in lumea culorilor.
-ctivitatile artistico#plastice 2desen#pictura#modela$3 sunt concepute conform nivelului de varsta al copilului,
de la (,C luni pana la CGN ani. !rima forma de exprimare grafica a copiulului mic este mazgalitura. -cesta are un
intreles pentru el, desi adultii nu percep reprezentarea. Treptat, cu a$utor si perseverenta, copiii invata sa redea
obiecte sau chiar imagini respectand realitatea.
!rin DESEN copilul se simte important, descoperind o alta varianta de exprimare a ceea ce simte, a ceea ce
gandeste si cum percepe lumea incon$uratoare. -tat educatoarele, cat si parintii trebuie sa incura$eze si sa ghideze
pasii copiilor pentru dezvoltarea gustului pentru frumos, arta si pentru dezvoltarea unei personalitati complexe.
Elementele plastice care se invata la gradinita sunt" punctul, linia, pata de culoare, forma si combinatii ale
acestora.
;n prima etapa, copilul invata sa deseneze utilizand creionul grafic, apoi creioanele colorate si mai tarziu carioca.
!entru utilizarea elementelor grafice si instrumentele specifice desenului, educatoarea trebuie sa proiecteze
activitati cu teme simple precum" 'ulgerul, 'loarea, &ori, *oarele, 0mul, Dradul, %opacul, *acul, %lopotelul,
8asina, *teluta, iar mai apoi trece la compozitii simple, apoi mai complexe, avand ca posibile teme -notimpurile,
'amilia, 7a Dunici, !rietenii, >ucariile 8ele, !arcul etc.
/in punct de vedere psihologic, desenul poate fi utilizat fie ca test de inteligenta, fie ca test de personalitate. %a
test de inteligenta# testul omului# detaliile anatomice si vestimentare calculeaza varsta mentala a copilului. Testul
omului arata expresia de sine sau a corpilului. %a test de personalitate desenul este luat dtept oglinda de reflexie a
personalitatii. %opilul deseneaza spontan, ce este important pentru el pozitiv si negativ. !entru copil, desenul
exprima un fel de proiectie a existentei sale. !ersoana desenata este copilul insusi caruia, de multe ori ii da propria
varsta si sex. /iferente semnificative in reprezentarea grafica a omului pot indica tendinte regresive sau tendinta
de a creste. !ersoana desenata reprezinta expresia de sine si imaginea corpului cu emotiile traite de copil. 8odul
in care il reprezinta depinde de dorintele sau defectele acestuia. !rin acest proces de proiectie, copilul poate sa isi
prezinte problemele sale, sentimentul de sine, anxietatea si mecanismele sale de reactie sau mecanismele de
aparare.
;nterpretarea desenului depinde de o serie de factori si anume" maturitatea intelectuala, perceptiva si vizuala a
copilului, locatia unde este realizat 2acasa, la gradinita, la cabinetul psihologului3, relatia care se stabileste,
momentul in care este realizat, aspectul adaptativ 2%um accepta copilul sarcinaF, 9aspunde spontanF, !une
intrebari inainte sa inceapaF, %ererea a fost simtita ca fiind frustrantaF etc3.
-ctivitatea de PICTURA se desfasoara diferit de cele de desen prin faptul ca se utilizeaza instrumente diferite
2pensula, acuarele, guase, pasta de dinti, paie, dopuri de pluta etc.3 pastrandu#se aceleasi teme sau se pot alege si
altele, in functie de context si de varsta copilului.
!rima forma de exprimare prin pictura la copiii mici este dactilopictura sau pictura cu degetelul. 7a aceasta
varsta, copiii nu au bine dezvoltati muschii mici ai mainii si nu isi pot coordona bine miscarile, fiin#du#le foarte
greu sa picteze cu pensula. /e aceea, invata sa picteze mai intai cu degetul, urmarind ca mai apoi sa utilizeze
pensula sau alte instrumente 2vata, stampile etc3.
!entru dezvoltarea imaginatiei, educatoarele pot da copiilor teme concrete de realizat sau ii pot lasa sa aleaga
singuri ceea ce vor sa redea prin desen si culoare.
-sadar, prin pictura, desen si modela$, adultul formeaza copiilor deprinderi de lucru, capacitati de exprimare, in
a$uta pe copil sa realizeze corespondente intre elementele de limba$ plastic si natura, stimuleaza expresivitatea si
creativitatea si nu in ultimul rand, dezvolta armonios si multilateral personalitatea copiilor.
COLAJUL este un procedeu tehnic aprut n arta modern, care const n lipirea pe acelai tablou sau
pe o suprafa limitat , foaie de desen sau alt suport # a unor elemente eterogene , n vederea obinerii unui efect
de ansamblu, de natur estetic. n realizarea unui cola$ putem utiliza mai multe tehnici "
tehnica formelor rupte
*e pot folosi pentru rupere hrtie colorat, pictat chiar de copii, ilustraii colorate, afie vechi, ziare
rupte spontan, direct, fr a fi schiat cu creionul vreun desen sau alt imagine grafic. 'ormele rupte de culoare
deschis se pot aplica pe un fond nchis i invers. *e pot realiza compoziii prin mozaic, situaie n care formele
sunt alctuite din mici bucele de hrtie sau carton colorat, alturate i lipite cu aracet sau alt soluie de lipit.
*ubiectele pot fi" omul, copacul, obiecte casnice, flori, animale, etc.
tehnica formelor tiate din hrtie
Este o tehnic plat ce se poate folosi n lucrri de tip afi sau gazet de perete. -ceasta presupune
tierea formelor de hrtie cu a$utorul foarfecii dup un contur executat anterior. 'ormele de hrtie se taie ntregi
sau se secioneaz n pri, dup care se aaz ntr#o anumit compoziie. Iolurile rmase dup decuparea
formelor din hrtie se pot lipi pe un alt suport, obinndu#se imagini noi prin tehnica decola$ului.
tehnica formelor din materiale textile
Iama materialelor textile este vast. *e taie din materialul textil diferit colorat pri sau forme ntregi care se
lipesc pe un carton sau foaie de carton groas. *e pot iniia compoziii cu elemente din natur # pdurea, ogorul,
marea , $oc de forme geometrice.
AUDITIILE muzicale sustinute in gradinita de copii ocupa un loc important in educatia muzicala a
prescolarilor. %u a$utorul acestora se formeaza de timpuriu la copii dragostea pentru muzica, priceperea de a
deslusi unele idei si sentimente pe care le transmite cantecul. -uditia muzicala in forme neorganizate
constituie primul contact al copiilor cu muzica, iar cele organizate ocupa un loc insemnat printre mi$loacele
educatiei muzicale folosite in gradinita. %u a$utorul acestora se continua si se imbogateste experienta
prescolarilor. %opiii sunt deprinsi sa asculte, sa inteleaga si sa indrageasca diferite piese muzicale" li se
formeaza capacitatea de concentratre la un singur stimul, stimulul auditiv. -uditiile muzicale includ un bogat fond
informational legat de exprimarea unor sentimente si ganduri despre lume si viata, iar ca valoare formativ#
educativa stimuleaza capacitatea intelectuala, dezvolta memoria voluntara si asigura o $usta legatura intre aparatul
auditiv si fonator. -uditia muzicala se organizeaza si se desfasoara in functie de grupa cu care lucreaza
educatoarea si de scopul pe care aceasta il urmareste in activitatea obligatorie si in functie de continutul si
caracterul pieselor muzicale pe care urmeaza sa le asculte copiii.
;n cadrul activitatilor din gradinita de copii, dramatizarea poate fii privita ca o activitate complementara, un
optional siGsau ca o metoda sau mi$loc de realizare a unei activitati , in special de educare a limba$ului.;ndiferent
de tipul sau dramatizarea place copiilor prescolari,in special celor cu varste de B#N ani.
/ramatizarea la varsta prescolara urmareste dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si de receptare a mesa$ului
oral, exprimarea clara, corecta, expresiva, respectarea pauzelor gramaticale,logice sau psihologice din textele
interpretate, dar si dezvoltarea capacitatii de exprimare a unor sentimente prin miscare scenica, mimica siGsau
gestica.
=azuta ca o activitate optionala ce se desfasoara intreg anul scolar sau pe parcursul unui semestru,
DRAMATIZAREA presupune urmarirea unor pasi, a unor obiective care au ca finalitate prezentare unui
program in cadrul unei serbari stiut fiind faptul ca dramaturgia constituie !unctul forte in reusita unei serbari.
%adrul didactic trebuie sa aleaga cu gri$a textul ce urmeaza a fi pus in scena tinand cont de particularitatile de
varsta dar si de cele individuale. %opii receptioneaza mesa$ul etic al textului literar cu o mare rapiditate, dar se
exprima mai greu datorita lipsie de flexibilitate a vorbirii. /e aceea dramatizarile realizate in versuri scurte sunt
usor de memorat de catre copii, dar si povestile scurte, bine cunoscute de copii au succes. !rimul pas in realizarea
dramatizarilor il presupun auditiile siGsau vizionarile pe tema povestii respective.-ceasta etapa are o importanta
deosebita avand functii multiple " dezvoltare atentiei de lunga durata, cunoasterea in amanunt a povestii,
surprinderea exacta a momentelor subiectului, desprinderea trasaturilor de caracter ale persona$elor. %adrul
didactic poate duce completari si explicatii suplimentare pentru o mai buna inteledere a continutului. ;n cadrul
vizionarilor copii dispun si de modele de interpretare. -cest moment poate fii urmat de convorbiri pe baza carora
se caracterizeaza persona$elor,se clasifica person$ele, se surprind cadrul in care se desfasoara actiunea si specificul
costumelor. ramatizarea, prin bucuria de @a face ca@, de a trai o experienta care nu e a ta, contribuie la dizolvarea
egocenrismului infantil. ;l a$uta pe copil sa#si descenreze viziunea, sa se puna in locul altuia, sa se inchipuie un alt
E:, contopindu#se cu persona$ul.El traieste imaginar acte asemenea eroilor sai preferati, intr#o lume in care
virtutiile sunt rasplatite, iar ticalosiile sunt pedepsite. 9eflectiile mesa$ului etic al dramatizarii sunt benefice,
influentand comportamentul sau.
*tabilirea si distibuirea rolurilor este un moment cheia in care pot fii implicati si copii punandu#se in valoare si
dezvoltand in acelasi timp capacitatile acestora de a fii obiectivi si de a fii selectivi, dramatizarea oferindu#le
satisfactii imediate, dar si exemple pozitive de comportament. Exercitiile de miscare scenica, sugerate de muzica
sau de versuri, compunerea de expresii faciale sau comportamentale duc la dezvoltarea capacitatii de exprimarea
nonverbala a sentimentelor.-ceste exercitii insotite de repetarea rolului pana la memorare are alt beneficiu
"stimularea memoriei de lunga durata, dar si volumul acesteia2 nu de putine ori suntem surpinsi sa constatam ca
micii actori au memorat si rolurile celorlalta persona$e3. 0 data memorate versurile sau textul epic, acesti actori se
adapteaza usor expresivitatii si $ocului de scena care se impun. /incolo de bucuria in sine a $ocului, dramatizarea
presupune si asigurarea acelor conditii materiale menite sa#i asigure reusita. /e aceea dramatizarile includ si
preocupari privind decorul si costumatia.7a confectionarea decorului si a costumatiei ii putem implica si pe copii
demonstrandu#si imaginatia, simtul estetic si indemanarea.
ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE INVATARE IN EDUCATIA TIMPURIE
;n contextul actualei reforme in invatamantul prescolar, este de punctat faptul ca, perioada
prescolaritatii ocupa un loc aparte, aceasta perioada fiind decisiva in formarea 4omului6 de maine. *ituarea
copilului n centrul procesului de predare#nvare, constituie o schimbare fundamental, aceasta atrage dup sine
gsirea acelor soluii didactice care s stimuleze creativitatea i performana copilului.
&oul curriculum precolar prefigureaz dou mari tendine de schimbare n interiorul sistemului precolar"
acestea vizeaz crearea unui mediu educaional adecvat, n vederea stimulrii continue a nvrii spontane a copilului,
accentuaeaz ideea de folosire a contextului ludic i a nvrii active n stimularea rutei individuale a nvrii, fapt
pentru care propune o abordare educaional diferit.
&oul curriculum precolar se orienteaz asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate,
proiectate i elaborate cu a$utorul copilului, n care brainstorming#ul, lucrul n echip i aciunea direct a copilului cu
mediul sunt mi$loacele de baz ale procesului de predare#nvare.
!roiectare curricular nu mai presupune elaborarea Oprogramelor analitice6 n termeni de inventare ale
diferitelor segmenteGuniti de coninut, capitole, teme, subiecte punctuale, crora le era repartizat un anumit numr de
ore fix, rigid, fr o precizare clar a finalitilor educaionale. /impotriv, coninuturile sunt considerate mi$loace prin
care se vizeaz atingerea obiectivelor curriculare" cadru, de referin i operaionale propuse drept intermediari n
procesul de formare i dezvoltare la copii a unui sistem de competene educaionale1 intelectualeGcognitive,
psihomotorii, afectiv#atitudinale, de comunicare i relaionare social, de luare a deciziilor, de asumare a riscurilor, de
adoptare a unor soluii personale, a atitudinilor i comportamentelor celor care se educ .
%ategoriile de activiti de nvare prezente n acest plan de nvmnt sunt" -ctiviti pe domenii de
nvare, care pot fi activiti integrate sau pe discipline, >ocuri i activiti alese i -ctiviti de dezvoltare personal.
a3 -ctivitile pe domenii experieniale sunt activitile integrate sau pe discipline desfurate cu copiii n
cadrul unor proiecte planificate n funcie de temele mari propuse de curriculum, precum i de nivelul de vrst i de
nevoile i interesele copiilor din grup. &umrul acestora indic ndeosebi numrul maxim de discipline care pot fi
parcurse ntr#o sptmn i ne referim la disciplineleGdomeniile de nvare care pot intra n componena domeniilor
experieniale respective. -stfel, considerm c se pot desfura maximum B activiti integrate pe sptmn,
indiferent de nivelul de vrst al copiilor
-adar, educatoarea poate planifica activiti de sine stttoare, respectiv pe discipline"activiti de
educarea limba$ului, activiti matematice, de cunoaterea mediului, de educaie pentru societate, de educaie fizic,
activiti practice, educaie muzical sau activiti artistico#plastice sau activiti integrate cunotinelele din cadrul mai
multor discipline pot fi mbinate armonios pe durata unei zile ntregi i, cu acest prile$, n activitatea integrat intr i
$ocurile i activitile alese sau cunotinele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experieniale iar
$ocurile i activitile alese se desfoar n afara acesteia3. Este important s reinem faptul c ordinea desfurrii
etapelor de activiti nu este ntotdeauna obligatorie, cadrul didactic avnd libertatea de a opta pentru varianta
potrivit.
b3 >ocurile i activitile didactice alese sunt cele pe care copiii i le aleg i i a$ut pe acetia s socializeze
n mod progresiv i s se iniieze n cunoaterea lumii fizice, a mediului social i cultural cruia i aparin, a
matematicii, comunicrii, a limba$ului citit i scris. Ele se desfoar pe grupuri mici, n perechi i chiar individual.
!ractic, n decursul unei zile regsim, n funcie de tipul de program normal, prelungit sau sptmnal, dou sau trei
etape de $ocuri i activiti alese" etapa ; , dimineaa, nainte de nceperea activitilor integrate, etapa a ;;;#a , n
intervalul de dup activitile pe domenii de nvare i nainte de masa de prnzGplecarea copiilor acas i, dup caz,
etapa a ;=#a , n intervalul cuprins ntre etapa de relaxare de dup amiaz i plecarea copiilor de la programul prelungit
acas.Totodat, n unele cazuri, ele se pot pot regsi ca elemente componente n cadrul activitii integrate. 9euita
desfurrii $ocurilor i a activitilor didactice alese depinde n mare msur de modul n care este organizat i
conceput mediul educaional. -cesta trebuie s stimuleze copilul, s#l a$ute s se orienteze, s#l invite la aciune.
-stfel, dac este vorba de activiti desfurate n sala de grup, educatoarea va acorda o atenie deosebit organizrii
spaiului n centre ca" Diblioteca, %olul csueiG>oc de rol, %onstrucii, <tiin, -rte, &isip i ap i altele. 0rganizarea
acestor centre se va face innd cont de resursele materiale, de spaiu i de nivelul de vrst al copiilor. ;n funcie de
spaiul disponibil, sectorizarea slii de grup poate cuprinde toate centrele sau cel puin dou dintre ele n care cadrul
didactic pregtete zilnic 4oferta6 pentru copii, astfel nct acetia s aib posibilitatea s aleag locul de nvare i
$oc, n funcie de disponibilitate i nevoi. 8aterialele care se vor regsi zilnic n zoneleGcentreleGcolurile deschise nu
trebuie s fie aleatorii, ci atent alese, n strns corelare cu tema sptmnii sau cu tema proiectului aflat n derulare.
!entru etapa $ocurilor i a activitilor alese desfurate n curte, o atenie special va fi acordat att organizrii i
amena$rii curii de $oc, ct i siguranei pe care o ofer copiilor spaiul respectiv i dotrile existente.
c3 -ctivitile de dezvoltare personal includ rutinele , tranziiile i activitile din perioada dup#amiezii pentru grupele
de program prelungit sau sptmnal, inclusiv activitile opionale.
P 9utinele sunt activitile#reper dup care se deruleaz ntreaga activitate a zilei. Ele acoper nevoile de baz ale
copilului i contribuie la dezvoltarea global a acestuia. 9utinele nglobeaz, de fapt, activiti de tipul" sosirea
copilului, ntlnirea de diminea, micul de$un, igiena , splatul i toaleta, masa de prnz, somnulGperioada de relaxare
de dup#amiaz, gustrile, plecarea i se disting prin faptul c se repet zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu
aproape aceleai coninuturi.
P Tranziiile sunt activiti de scurt durat, care fac trecerea de la momentele de rutin la alte tipuriGcategorii de
activiti de nvare, de la o activitate de nvare la alta, n diverse momente ale zilei. 8i$loacele de realizare ale
acestui tip de activitate variaz foarte mult, n funcie de vrsta copilului, de contextul momentului i de calitile
adultului cu rol de cadru didactic. n acest sens, ele pot lua forma unei activiti desfurate n mers ritmat, a unei
activiti care se desfoar pe muzic sau n ritmul dat de recitarea unei numrtori sau a unei frmntri de limb, a
unei activiti n care se execut concomitent cu momentul de tranziie respectiv un $oc cu text i cnt cu anumite
micri cunoscute de$a de copii etc.
P -ctivitile opionale intr tot n categoria activitilor de nvare, respectiv a celor de dezvoltare personal i se
includ n programul zilnic al copilului n grdini. Ele sunt alese de ctre prini, din oferta prezentat de unitatea de
nvmnt la (B septembrie i aprobat de ctre %onsiliul director al unitii. 0pionalele pot fi desfurate de ctre
educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra n echip cu acestea.
!rograma unei activiti opionale poate fi elaborat de educatoareaGprofesorul care urmeaz s o desfoare i, n acest
caz, va fi avizat de inspectorul de specialitate sau poate fi aleas de cel care pred opionalul respectiv din oferta de
programe avizate de$a de 8E%T sau de ;*>. Timpul afectat unei activiti opionale este acelai cu cel destinat
celorlalte activiti din programul copiilor. n acest context, se va desfura cel mult un opional pe sptmn, pentru
copiii cu vrste ntre ?N , CQ luni 2?# B ani3 i cel mult dou, pentru copiii cu vrste ntre C( , RA luni 2B , N ani3.
P -ctivitile desfurate n perioada dup#amiezii activiti recuperatorii pe domenii de nvare, recreative, de
cultivare i dezvoltare a nclinaiilor sunt tot activiti de nvare. -cestea respect ritmul propriu de nvare al
copilului i aptitudinile individuale ale lui i sunt corelate cu tema sptmnalGtema proiectului i cu celelalte
activiti din programul zilei.
sau
" TE09;- *; 8ET0/070I;- %:99;%:7:8#:7:;
;n acceptiune T9-/;T;0&-7- conceptul de %. reprezinta un set de
documente scolareGuniversitare care planificau continuturile instruirii , un
istrument de eficientizare sociala a activitatii scolareGuniversitare , un program
de invatare oficial, organizat institutional
;n acceptiune 80/E9&- %. vizeaza sistemul de experiente de
invatare , directe si indirecte, ale elevilorGstudentilor
Teoria moderna a %. are in vedere urmatoarele aspecte"
+ obiectivele educationale pe care trebuie sa le urmareasca scoala1
+ experientele educative care ar putea permite atingerea obiectivelor
+ modalitatea de realizare a acestor experiente educative
+ modalitatea de stabilire a gradului in care au fost atinse aceste obiective
%. se refera la programul de activitati educationale , la ansamblul
proceselor educative, la activitatile de invatare, la evenimentele care se petrec in
clasa si pune accent pe articularea componentelor procesului de invatamant"
obiective, continuturi, metode de invatare, metode si tehnici de evaluare. %.
cuprinde insusi continutul procesului de invatamant , care se concretizeaza in
planuri de invatamant, programe, manuale, ghiduri si indrumari metodice,
materiale suport.
%urriculum#ul &ational e alcatuit din ) segmente"
c. nucleu si c. la decizia scolii
%. nucleu reprez. trunchiul comun 2nr. minim de ore de la fiecare
disciplina obligatorie prevazuta in planul de invatamant.
# unicul sistem de referinta pt. diversele tipuri de evaluari si de
examinari externe din sistem si pentru elaborarea standardelor curriculare de
performanta
%/* , acopera diferenta de ore dintre c. si nr minimGmaxim de ore pe
saptamana , pe disciplina, pe ani de studiu, prevazute in planurile# cadru de
invatamant.
;n completarea c. nucleu, care e obligatoriu, scoala poate opta pt una din
variantele urmatoare
c. nucleu aprofundat
c. extins
c. elaborat de scoala
c. formal
c. local
c. ascuns
-ria curriculara S grupa$ de discipline scolare care au in comun anumite
obiectiveG metodologii
%.& e structurat pe N arii curriculare desemnate pe baza importantei diferitelor
domenii , precum si pe conexiunile dintre acestea" limba si comunicare
matematica si stiinte ale naturii
om si societate
arte
educatie fizica si sport
tehnologii
consiliere si orientare
-ria curriculara trebuie sa ramana aceeasi pe toata durata invatamantului
obligatoriu, dar ponderea pe cicluri si clase este variabila
%icluri curriculare S periodizari ale scolaritatii ce au in comun obiective
specifice1 grupeaza mai multi ani de studiu
# ciclul prescolar
ciclul primar
ciclul secundar inferior 2gimnazial3
ciclul secundar superior 2liceu3
ciclul invatamantului universitar
T;!:9; /E %:99;%:7:8
;n literatura de specialitate exista o tipologie a %. din ) perspective " a cercetarii
fundamentale si a cercetarii aplicative
/in persp. cercetarii fundamentale"
(. %. general # are ca obiectiv oferirea unei baze de cunostinte pt. toti cursantii
pe parcursul diferitelor etape de pregatire.
cuprinde trunchiul comun de materii obligatorii pentru toti elevii, pana la
RQT din totalul disciplinelor
). %. specializat sau de profil , repr. seturile de discipline care tind sa formeze
cunostinte si valori specifice, abilitati si competente pe domenii particulare de
studiu 2tehnic, artistic, teoretic, sportiv3
?. %. subliminal sau ascuns # repr. totalitatea valorilor si experientelor de
invatare pe care inst. de inv. le transmite fara ca acestea sa fie prevazute in
programul educativ 2reguli, principii, conveniente, proceduri3
# in acest context scoala formeaza o serie de conduite si
atitudini" a sti sa petreci timpul liber, a te apara, a te face placut, a invata sa ai
succes, a#ti afirma opiniile, a alege, a fi autonom etc.
A. %. informal , se refera la oportunitatile si experientele de invatare oferite de
inst. din afara sist. de invatamant2mass#media, muzee, alte ins. culturale si
religioase, comunitati locale, familia3 care transmit valori, formeaza atitudini si
competente intr#o maniera complementara scolii
/in pers. cercetarii aplicative"
%. formal , ansamblul documentelor scolare de tip reglator , in cadrul carora se
consemneaza datele initiale privind procesele educative si experientele de
invatare pe care inst. de invatamant le ofera cursantilor in functie de etapa de
pregatire
%. recomandat , oferta pusa la dispozitie de catre experti si specialisti , din care
deriva o serie si valori ce se propun utilizatorilor
%. scris , acea ipostaza a %. explicitat in diferite documente scolara, care
reprezinta produsele curriculare 2planuri de invatamant, programe scolare3
%. exclus , acele ipostaze ale %. care nu au fost introduse in materia de predare
din anumite ratiuni
%. predat , totalitatea cunostintelor , deprinderilor, atitudinilor incluse efectiv in
predare de catre toti actorii implicati in procesul educativ2profesori si elevi3
%. suport , toate materialele curriculare aditionale 2culegeri, caiete didactice,
ghiduri, mi$l. multimedia3
%. invatat sau realizat , totalitatea achizitiilor active sau interiorizate de catre
elevi in proc. de predare#invatare
%. testat , experienta de invatare transpozitionata in teste, probe de examinare
si alte instrumente de apreciere a progresului scolar, etalata prin totalitatea
instrumentelor de evaluare
%. local sau zonal , oferta educationala de care beneficiaza doar cursantii dintr#
un spatiu geografic determinat, deoarece se considera ca anumite valori sau
cunostinte prezinta un interes special 2cele etnografice, folclor, geografice,
lingvistice3
%. nucleu , expresia curriculara a trunchiului comun, care cuprinde acel set de
elemente esentiale pt. orientarea invatarii la o anumita disciplina
%. /. *. , ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare pe care
fiecare scoala le propune in mod direct elevilor sai in cadrul ofertei curriculare
proprii.
# are ? variante" U curriculum nucleu aprofundat
U curriculum extins
U curriculum elaborat in scoala
%. nucleu aprofundat , acea forma de %/* care urmareste aprofundarea
obiectivelor de referinta ale %. nucleu , in nr. maxim de ore prevazut in pla$a
orara a unei discipline
%. extins , forma de %/* ce urmareste extinderea obiectivelor si continuturilor
din %. nucleu prin noi ob. de ref. si noi continuturi, in nr. maxim de ore prevazut
de pla$a orara a unei discipline
%. elaborat in scoala , forma de %/* prin care scoala poate concepe si propune
o disciplina noua , cu programa, ob. si continuturi noi, diferite de cele existente
in planul cadru si trunchiul comun
7a nivelul inv. liceal %/* se poate realiza prin mai multe tipuri de discipline
optionale"
o. de aprofundare
o. de extindere
o. preluat
o. ca disciplina noua
o. integrat
/0%:8E&TE %:99;%:7-9E
%ontinutul procesului educativ se organizeaza si planifica prin documente
scolare sau documente2produse3 curriculare. Exista mai multe tipuri de produse
curriculare, dupa importanta lor"
obiectivari primare , planul de invatamant
# programele scolare
). obiectivari secundare , manuale
# metodicile speciale
?. obiectivari tertiare , orare
# planificari calendaristice
# proiecte pedagogice
;. !lanul cadru de invatamant S document oficial in care se structureaza
continutul invatamantului pe niveluri si profiluri de scoli.
# in el se stabileste nr. de ore 2maxiGminim3 pe diferite
disciplineGarii curriculare
#este o baza de pornire , in locul unui cardu unic pt.
toate scolile de acelasi tip, prin planul cadru se fixeaza un trunchi comun de
discipline obligatorii2NB#RQT din totalul disciplinelor3 , inst. scolare avand
posibilitatea de a decide asupra restului de discipline din programul educativ
;;. !rograma scolara , acel document care configureaza continutul procesului
instructiv educativ la o disciplina
# instrumentul de la care se porneste proiectarea didactica
# elemente %08!0&E&TE "
&ot de prezentare S o prezentare a disciplinei care ofer o imagine de ansamblu
asupra programei, ofer denumirile disiplinelor studiate i repartizarea lor pe
clase, cu specificarea numrului de ore pe sptmn, elementele care au stat la
baza elaborrii programei, descrie parcursul disciplinelor, argumenteaz
structura didactic adoptat, sintetizeaz recomandri semnificative, prezint
dominantele curriculum#ului.
0biectivele cadru i de referin # cu care se opereaz n programele colare
proprii nvmntului obligatoriu, respectiv pn n clasa a =;;;#a 2inclusiv n
aceast clas3 sau competenele generale i cele specifice 2cu care se opereaz n
programele colare pentru clasele a ;K#a # a K;;#a3.
0biectivele cadru sunt obiective cu grad ridicat de generalitate i de
complexitate # se refer la formarea unor competene i atitudini specifice
disciplinei i sunt urmrite de#a lungul mai multor ani de studii. Ele se stabilesc
n mod unic, la nivel naional i sunt cuprinse n programele colare. %u ele se
opereaz n programele colare proprii nvmntului obligatoriu, respectiv
pn n clasa a =;;;#a 2inclusiv n aceast clas3.
/in obiectivele cadru deriv obiectivele de referin, care se stabilesc n mod
unic, la nivel naional# cuprind rezultate ateptate ale nvrii pentru fiecare an
de studiu.
%ompetenele generale i competenele specifice
%ompetenele reprezint ansambluri integrate de cunotine, capaciti i
abiliti de aplicare, operare i transfer al achiziiilor, care permit desfurarea cu
succes a unei activiti, rezolvarea eficient a unei probleme sau a unei clase de
problemeG situaii1 competenele au componente cognitiveG intelectuale, afectiv#
atitudinale i psihomotorii.
%ompetenele specifice deriva din cele generale, pentru un an de studiu i lor le
sunt asociate uniti de coninut, valori i atitudini, care ar putea fi construite n
interdependen cu formarea competenelor educaionale generale, precum i
sugestii metodologice generale. %orelaia propus ntre competenele specifice i
unitile de coninut are n vedere posibilitatea ca orice competen specific s
poat fi atins prin diferite uniti de coninut, neexistnd o coresponden
biunivoc ntre acestea. !e baza competenelor specifice, se formuleaz
competenele derivate, care vor fi vizate n cadrul activitii educaionale.
=alori i atitudini # inventareG seturi de finaliti de ordin general, care nu pot fi
exprimate n termeni de aciuni sau comportamente observabile i uor
evaluabile, la a cror dezvoltare contribuie disciplinele studiate.
*ugestii metodologice # oferite ca spri$in pentru realizarea demersurilor
didactice, referitoare la" desfurarea proceselor formative de predare, nvare
i evaluare1 organizarea activitilor de nvare i a situaiilor de nvare1
construirea i utilizarea strategiilor de instruire i nvare1 alegerea i utilizarea
metodelor de nvmnt1 necesitatea asigurrii conexiunilor conceptuale i
metodologice1 asigurarea potenialului educativ al disciplinei1 asigurarea unei
comunicri didactice eficiente, asigurarea unui mediu de nvare stimulativ,
care s promoveze nvarea activ, atitudinea pozitiv i responsabil1
selectarea i valorificarea resurselor materiale necesare1 manifestarea
flexibilitii n gndire i a creativitii cadrului didactic.
*tandardele curriculare de performan # reprezint un sistem de referin comun
i echivalent la sfritul unei trepte de colaritate, care permite evidenierea
progresului realizat de elevi de la o treapt de colaritate la alta 2sunt standarde
naionale3 Ele sunt criterii de evaluare a calitii procesului de nvare,
specificri de performan care indic gradul n care sunt atinse obiectivele
curriculare, sunt nsuite cunotinele, sunt formate capacitile i
comportamentele stabilite prin curriculum.
Exemple de activiti de nvare, care propun posibile modaliti concrete i
diverse de organizare a activitii educaionale n clas. Ele sunt construite astfel
nct s valorifice experiena cognitiv a elevilor, s i spri$ine constructiv n
activitatea de cunoatere i s permit valorificarea unor strategii didactice n
contexte variate de nvare.
%oninuturile care pot fi valorificate pentru atingerea obiectivelor cadru i de
referin i a competenelor generale i specifice solicitate prin curriculum1
coninuturile sunt structurate i organizate n $urul unor teme.
%omponenta generala a programei include asadar"
prezantarea succinta a scopurilor tuturor programelor ariilor curriculare
prezentarea ob. generale ale sist. de inv. national
precizarea ob. instructiv#educative ale niveluluiGprofilului de inv. pt care au fost
concepute programele
planul de inv. insotit de precizari referitoare la aspectele particulare ale rolului
ariei curriculare respective si relatiile ei cu celelalte arii apropiate
principiile didactice fundamentale, corelate cu ob. urmarite prin programa
respectiva
%omponenta particularizata la o arie curriculara cuprinde urm. elemente"
prezentare a disciplineiGariei respective
ob. generale
ob. de referinta pe ani de studiu
teme sugerate spre studiere
sugerarea unor activ. de invatare
sugerarea unor metodologii de predare
sugestii privind evaluarea rezultatelor elevilor
precizarea standardelor nationale ale elevilor2nivel minimGmediuGmaxim3
;;;. 8anualul scolar , instr. de lucru cel mai important 2pt eleviGpt. profesor3
# concretizeaza programele scolare in diferite unitati didactice sau experiente de
invatare
# continuturile invatarii sunt sistematizate pe capitole, subcapitole,lectii,teme
# are urm. functii pedagogice"
a3 f. de informare realizata prin mi$loace didactice si grafice specifice
b3 f. de formare a cunostintelor G capacitatilor vizate de ob. instructiv#educative
c3 f. de antrenare a capacitatilor cognitive, afective, psiho#motrice sau a
aptitudinilor
d3 f. de autoinstruire
;=. -lte suporturi curriculare , materiale didactice sau documente destinate
elevilor G prof.