Sunteți pe pagina 1din 4

Un eseu despre fericire.

Ce este fericirea? De a lungul secolelor s-au dat mai multe


raspunsuri. In dictionarul explicativ al limbii romane, fericirea este definita
ca o stare de multumire sufleteasca intensa si deplina; stare de satisfactie
deplina; starea omului caruia nu ii lipseste nimic si are corpul si sufletul
sanatos.
De a lungul timpului oamenii au avut diferite pareri despre ce este
fericirea si cum poate ea fi obtinuta.
Fericirea poate incepe cu sentimente placute, dar va trece cu
siguranta dincolo de ele pentru ca, in esenta, fericirea nu inseamna sa te
simti bine, ci sa faci bine. Problema este ca, de multe ori confundam cele
doua lucruri.
Jon !a"nard #e"nes, unul dintre cei mai influenti economisti ai
secolului al $$-lea, sublinia faptul ca bunastarea materiala nu poate oferi
niciodata individului finalitatea atat de necesara fericirii. %&rta vietii' re(ida
in a fi %mai preocupat de consecintele pe termen lung ale actiunilor noastre
decat de actiunile in sine sau felul in care ele afectea(a in plan imediat tot
ceea ce ne incon)oara'*!arcus &urelius, Meditatii catre mine insumi, in vol.
Stoicii, +ucuresti, ,--,, p. ./,0 . Fericirea inseamna deci mai mult decat
propria noastra satisfactie, inseamna sa le facem bine celor din )ur, si in mod
special celor pe care nu ii vom cunoaste niciodata.
!arc &ureliu descrie starea de fericire ca pe o %lupta', mai
degraba decat un %dans', pentru ca ne pune in situatia de % a ramane pregatiti
si fermi pentru a intampina evenimentele ce se produc dintr-o data si cele
neasteptate'.
1 alta personalitate marcanta , &ristotel, sublinia ca suntem creati
pentru fericire, acesta fiind scopul final al vietii fiecaruia. 2ot el a concis ca
fericirea, in mod ciudat, nu poate fi obtinuta usor. &ristotel a denumit
fericirea drept activitate. Departe de a fi o stare pasiva de beatitudine,
fericirea cere efort activ.
Puncte de vedere asupra fericirii de-a lungul istoriei.
Utilitarismul3 '2raieste placerea la maximum' Fericirea era definita ca
placerea maxima sau suferinta minima. Jerem" +entam spunea ca placerea
este unica si infailibila ba(a a fericirii.
Jon 4tuart !ill, dupa ce impartasise credinta utilitarismului, a)unge sa isi
revi(uiasca punctul de vedere asupra fericirii. &cesta isi da seama ca secretul
fericirii consta intr-un paradox3 o poti gasi cu adevarat doar daca esti in
cautarea unui alt lucru. 1amenii fericiti sunt cei % care au mintile fixate
asupra unui alt scop decat propria lor fericire; asupra fericirii altora, asupra
progresului omenirii, ciar asupra vreunei meserii sau indeletniciri, urmate
nu ca un mi)loc, ci ca un scop ideal ele insele. 2inand, astfel, la altceva, ei
gasesc fericirea pe drum'*J.4.!ill, Autobiography of John Stuart Mill, ,--5,
p.660.
Epicurismul: % Placerea e un lucru bun'. 4untem fericiti doar cand suntem
impacati; suntem impacati doar cand ne am eliberat de suferinta; suntem
eliberati de suferinta doar atunci cand dorintele ne sunt implinite; dorintele
noastre pot fi implinite doar daca sunt cumpatate.
Budismul: % 7mple-ti timpul cu truda ta'. Dorinta de a lua de la viata mai
mult decat ni se cuvine, decat ne-a fost menit, nu ne aduce decat manire.
8xista, insa, un leac pentru suferinta si acesta este eliberarea de dorinta.
Crestinismul: % 9umai in ceruri'. Fericirea, ca sa fie intr-adevar fericire,
trebuie sa fie desavarsita si completa, nu se poate re(uma la ceva atat de
limitat precum placerile simturilor.
Stoicismul: % 2otul e in mintea ta'. Cicero spunea ca :virtutea este tot ce iti
trebuie ca sa fii fericit'.
Iudaismul: % cipul tainic al lui Dumne(eu'. Fericirea repre(inta cautarea
sensului in ciuda oricaror obstacole. De aceea suferinta nu constituie o
piedica in calea fericirii, ci o modalitate prin care putem descoperi ce este
fericirea.
Fericirea este ceea ce ni se intampla in cautarea sensului, in acele
cirsumstante de o asemenea tulburare si nedumerire, incat sensul este atins
de absurd. Fericirea tine mai putin de atingerea insasi a acelui sens, cat de
cautarea lui, de orientarea voita a vietii inspre atingerea unui scop viitor, a
unui obiectiv superior. &sa cum am putea spune astfel3 mai degraba
descoperim sensul vietii, decat il faurim.
8u consider ca oamenii din (iua de a(i vor sa primeasca totul pe tava. 2oti
asteapta sa afle secretul fericirii. 9u exista un secret universal valabil pentru
fericire. 9u exista o reteta anume. 4ecretul fericirii varia(a de la individ la
individ.
Pentru mine fericirea este ecivalenta cu iubirea. ;orbesc aici de fericirea de
lunga durata, fericirea care mie imi pare adevarata. <ucrurile materiale ne
fac fericiti, dar pentru putin timp. Dupa o vreme incepem sa ne dorim alte si
alte lucruri.
4unt de acord cu opinia stoicilor cum ca totul porneste din mintea noastra.
&vem darul imaginatiei, putem imbogatii si exploata orice mica bucurie.
;iata noastra este o stradanie neintrerupta, si numim aceasta stradanie
fericire.
+ibliografie3 4coc, =icard, *,-->0, Secretele fericirii,
8ditura ?umanitas.