COMELE

Dr. Daniela Croitoru

STRILE COMATOASE


Coma este o suferinta grava a creierului, caracterizata prin alterarea pana la pierderea
totala a functiilor de relatie , cu conservarea partiala a functiilor vegetative.
Termenul provine de la cuvntul grecesc "KOMA" ce definete somnul profund; intre
coma si somnul profund exista unele elemente comune dar i unele particulariti neuro-
fiziologice. Printre elementele comune ale comei i somnului se numr ptoza
palpebral, modificrile ritmului cardiac i respirator, modificri pupilare,
unele asemnri ale traseelor EEG, dar ceea ce le deosebete este diferena dintre
o stare fiziologic (somnul) i cea patologic (coma).
Etiologie
Foarte variata
A. COME DE ORIGINE CEREBRALA: agentul cauzal actioneaza direct asupra
creierului:
- leziuni vasculare: tromboza, embolie, hemoragie cerebrala, hemoragie
meningeana
- edem cerebral difuz: encefalopatie hipertensiva, nefropatii acute
- procese expansive intracraniene: tumori, abcese, chist
- inflamatii: encefalita, meningita, meningoencefalita
- traumatisme: fractura de baza de craniu, comotie, contuzie
- factori fizici; insolatie,electrocutare
- tulburari nervoase predominant functionale: isterie, epilepsie

ETIOLOGIE
B COME DE ORIGINE EXTRACEREBRALA: agentul cauzal actioneaza indirect
asupra creierului in tulburarile metabolice pe care le genereaza:
- intoxicatii acute exogene: alcool, barbiturice, CO, ciuperci
- come metabolice: diabetica, hipoglicemica, uremica, hepatica
- come endocrine; tireotoxica( basedowiana), Boala Addison( coma
suprarenala)
- tulburari hidroelectrolitice si acidobazice: deshidratare, hiperhidratare,
hipercapnie cu acidoza gazoasa
Stabilirea diagnosticului etiologic are importanta fundamentala deoarece in
functie de acesta se stabileste tratamentul cel mai potrivit.
Gradul comei
In functie de gravitate coma se imparte in 4 grade:
- coma superficiala: cunostinta nu este complet pirduta, reflexele, circulatia
si respiratia sunt normale;
- coma de profunzime medie; pierderea completa a cunostintei, bolnavul nu
raspunde la intrebari si nu executa ordine, ROT si reflexul corneean sunt
pastrate, functiile vegetative sunt pastrate( respiratia, circulatia)
- coma profunda( carus): pierderea totala a starii de cunostinta, ROT,
reflexele pupilare si de deglutitie se abolesc treptata. Deglutitia si respiratia
nu mai sunt controlate de centrii cerebrali. Apar tulburari respiratorii(
polipnee sau bradipnee, respiratie Cheyne- Stokes, Kussmaul), circulatorii(
soc), metabolice( deshidratare, acidoza sau alcaloza)
- coma ireversibila( depasita) apar tulburari respiratorii si cardiovasculare
grave. Bolnavul este mentinut in viata numai prin ventilatie mecanica.
1. Diagnostic diferential
Obnubilarea= bolnavul isi pastreaza partial cunostinta, sesizeaza
numai partial evenimentele din jurul sau
Starea de sopor= hipersomnie profunda, bolnavul poate fi trezit
numai cu ecitanti foarte puternici
Letargia=somn anormal profund si prelungit din care bolnavul
poate fi trezit cu excitanti foarte puternici.
Apatie= stare de dezinteres fata de propria persoana si fata de
mediu
Stupoare= stare de imobilitate si insensibilitate , bolnavul poate
fi trezit dar nu raspunde la intrebari
Lipotimie= scurta perioada de pierdere a cunostintei care se
temina prin revenirea completa
Socul= prabusirea TA si accelerarea paralela a pulsului.
Cunostinta este pastrata.


Masurile de urgenta

Trebuie incepute imediat , acolo unde se afla bolnavul.
Privesc mai ales restabilirea funciilor vitale alterate:
1. Prevenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute
- asezarea bolnavului in decubit lateral
- curatirea cavitatii buco-faringiene de mucozitati;, resturi
alimentare si scoaterea protezelor dentare mobile daca
exista
- hiperextensia capului impingerea( subluxatia) anteriaoara
a mandibulei
- introducerea unei canule orofaringiene( pipa Guedel). Prin
aceste manevre se impiedica caderea limbii inapoi in faringe.
In caz de stop respirator se aplica respiraria artificiala gura
la gurasau gura la nassau cu aparate manuale. Respiratia
artificiala va fi mentinuta pana cand bolnavul va fi intubat.


2. Crearea accesului la o vena si instituirea unei perfuzii
concomitent cu masurile de resuscitare respiratorie
- Punctia venoasa sau denudarea venei
- Recoltarea unor esantioane de sange pentru
determinarea ureei, glicemiei, necesare diagnosticului
etiologic
- Instalarea unei perfuzii( solutie de glucoza 5%)
3. Oprirea hemoragiei- daca bolnavul pierde sange trebuie
luate toate masurile de hemostaza si inlocuirea masei
sangvine
4. Aprecierea functiilor vitale si vegetative- se
supravegheaza permanent functiile vitale si vegetative:
respiratia, pulsul, TA, pupilele, deglutitia, tegumentul,
comportamentul bolnavului.

Masurile de urgenta
5. Cercetarea tuturor amanuntelor la fata locului
- interogatoriul care se adreseaza apartinatorilor sau
anturajului bolnavului pentru a afla antecedentele
bolnavului( boli, tratamente urmate), locul unde s-a
intamplat: garaj( gaze de esapament),camera cu soba
defecta( CO)
- circumstantele in care a aparut coma( traumatisme,
insolatie, ingestie de alcool sau alte substante, ciuperci).
- debutul brusc sau progresiv.
- mirosul aerului expirat( halena), miros de alcool, daca
varsa sau nu( varsatura se pastreaza)
- se perchezitioneaza hainele( se cauta ambalaje de
medicamente, documente medicale).Toate amanuntele se
transmit medicului

Masuri de urgenta
- Se transporta la spital in decubit lateral.
- In ambulatoriu de vor recolta probe de laborator necesare in
diagnosticul unei come:
- -glicemie
- - glicozurie
- - acetonemie
- - uree
- - probe toxicologice cand se suspecteaza consumul de alcool,
barbiturice, diferite toxice industriale