UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC I TIINA CALCULATOARELOR

Specializarea Automatic i Informatic Aplicat









PROIECT FIABILITATE I DIAGNOZ










Student : Aurelian C. Nicolaic
Profesor Coordonator : Dr. Ing. Corneliu Buzduga



1.Tema Proiectului
Se d circuitul din fig.1 . Se cere :
a) S se determine funcia ndeplinit de ctre circuit;
b) S se determine media timpului de bun funcionare a circuitului;
c) S se construiasc schema echivalent de fiabilitate a circuitului;
d) S se estimeze calitatea unui lot dat de circuite, utliznd metoda demeritelor;
e) S se propun o schema cu o medie a timpului de bun funcionare superioar.












































+18V
RCG
4K7
RPM
1K2
0,1 F/25V
BD
135 RCG
270/1W
RCG
6K8
RPM
11K
1 F/25V
Fig. 1
2.Noiuni Teoretice
Generaliti
Sistemele hardware si software sunt create uzual pentru a ndeplini anumite sarcini,
pentru a atinge anumite obiective de natur tehnic-tehnologic, din domeniul cunoasterii etc.
Este foarte important ca aceste sisteme s functioneze adecvat, adic ntreruperile nedorite,
necomandate s fie ct mai rare si ct mai scurte, iar dac se produc, depanarea sau nlocuirea
s fie posibile, mcar una dintre ele si s nu fie excesiv de ndelungate. Desigur, toate aceste
conditii trebuie satisfcute nuantat deoarece totdeauna sunt implicate costuri. Nu este nici pe
departe necesar a se crea sau a se achizitiona un aparat capabil s functioneze practic fr
cusur ani la rnd dac utilizarea lui vizeaz cteva sptmni. Un asemnea aparat ar costa
foarte mult. n asemenea mprejurri, este rational a uza de unul mai ieftin, mai putin durabil,
dar care n acele sptmni este suficient de sigur pentru a servi atingerii telului propus.
Problema readucerii sistemului defect la parametrii functionali normali n raport cu obiectivul
urmrit se poate face, asa cum n treact s-a spus, prin operatii de depanare sau prin
nlocuirea integral. Si aici trebuie cumpnit prin prisma costurilor: depanarea poate costa
uneori mai mult dect nlocuirea, alteori depanarea pur si simplu nu este posibil.
Timpul necesar depanrii unui sistem care subit devine nefunctional include si o
prealabil diagnosticare care ea nssi are o durat uneori semnificativ. Un echipament sau
un program de calcul defect nu trebuie demontat, reanalizat n ntregime ci numai n acea
parte a lui sau n acea reuniune de prti vinovat de proasta functionare sau de nefunctionare.
Din nou, diagnoza corect este o problem care implic importante cheltuieli de bani si de
timp. Readucerea la standardul functional necesar depinde n mare msur de iscusinta cu
care este pus diagnosticul. Este aproape de la sine nteles c punerea diagnosticului si
remedierea defectelor nu sunt totdeauna faze succesive. Uneori faza de diagnosticare merge
paralel si se mpleteste cu operatiile de depanare propriu-zis.
n legtur cu functionarea sau nefunctionarea sistemelor, fie ele hardware sau
software, sunt cteva concepte care trebuie definite cel putin provizoriu nc de pe acum.
Astfel, se vorbeste de capacitatea operational a unui sistem n functiune, care nu este
altceva dect capacitatea acelui sistem de a ndeplini anumite cerinte operationale, ntr-un
interval de timp dat, n conditii specificate. Fiabilitatea n sens larg sau disponibilitatea unui
sistem const n capacitatea lui de a ndeplini corect functiunile pentru care este gndit, la un
moment dat sau pe un interval de timp precizat, dac sistemul este folosit, exploatat n
anumite conditii si dac este ntretinut corespunztor. Mentenabilitatea este capacitatea
sistemului de a putea fi mentinut sau repus n functiune ntr-un timp precizat dac ntretinerea
sau repararea sunt fcute urmnd anumite proceduri recomandate si folosind resursele
prescrise. Securitatea unui sistem este capacitatea de a prezerva starea de sntate a
oamenilor, de a nu pune n pericol valori materiale prin functionare defectuoas.
Un sistem poate fi compus din mai multe subsisteme. Functionarea fiecrui subsistem
se reflect ntr-un anumit mod n functionarea ansamblului. Relatia ntreg-parte, sistem-
component nu poate fi totdeauna definit univoc. n principiu orice sistem este alctuit din
prti. Detalierea n prti este de cele mai multe ori la alegerea analistului de sistem. Frecvent
prtile corespund unor subunitti structurale clar diferentiabile fizic.
Functionarea sistemului este, asa cum s-a spus, ntr-o anumit relatie cu functionarea
prtilor dar nu neaprat defectarea unei prti coincide cu scoaterea din functie a ntregului
sistem. Sistemul poate functiona uneori si cu unele prti ale lui defecte. Asadar, sistemul
poate avea anumite redundante constructive create de cele mai multe ori cu premeditare, care
fac ca unele prti s poat suplini alte prti nefunctionale la un moment dat. Desigur, si
redundantele cost dar ele pot contribui la o important crestere n siguranta n functionare a
sistemului, de cele mai multe ori cu cheltuieli semnificativ mai mici dect cele asociate unui
sistem fr redundante dar foarte rafinat.
Aceast enumerare sumar de aspecte legate de functionarea n sigurant a sistemelor
hardware sau software fr deosebire dect cel mult n nuante dau o imagine destul de
cuprinztoare a obiectului si obiectivelor acestui curs de Fiabilitate si diagnoz.
Definirea bunei functionri si a defectrilor nu este universal. n toate cazurile
functionarea si nefunctionarea sunt situatii/evenimente contrarii. n sens cuprinztor, buna
functionare a unui sistem corespunde ndeplinirii unui set de obiective conform destinatiei
prin proiect a respectivului sistem. Obiectivele nsesi trebuie definite precis pentru a putea
defini apoi corect buna functionare a sistemului.
Defectiunile pot fi clasificate n diferite moduri. Dac se consider momentul aparitiei lor
defectiunile pot fi:
a) infantile, dac apar n perioada de exploatare de nceput;
b) de mbtrnire, dac sunt datorate uzurii componentelor sistemului;
c) accidentale, dac sunt datorate unor solicitri bruste, ntmpltoare; acestea au o
frecvent mai mic dect cele din celelalte categorii.

I ndicatori de fiabilitate
Dac T este durata de functionare a unui sistem pn la defectare atunci F(t) este
notatia pentru functia de repartitie a varibilei aleatoare T si este probabilitatea ca durata de
functionare s fie mai mic dect valoarea t.
Complementara probabilittii de defectare este functia de fiabilitate R(t) care reprezint
probabilitatea ca sistemul s functioneze corect n intervalul (0, t):
R(t) = 1 F(t)
Ambele functii se refer la evenimente care se produc n intervalul specificat si nu n
momentul t. Ele sunt o notatie mai simpl pentru dou functii de interval: F(0, t) si R(0, t).
Pentru un interval oarecare de durat x care ncepe la momentul t, probabilitatea de defectare
este
) ( ) ( ) ( ) , ( t F x t F x t T t P x t t F + = + < s = +
si apare ca o probabilitate asociat intervalului (t, t + x) scris n conditia certitudinii unei
functionri corespunztoare pn la momentul t. Relaxarea absolut necesar a conditiei de
certitudine, care oricum nu poate exista, conduce natural la o formul de probabilitate
conditionat
F t t x P t T t x P T t F t x F t R t ( , ) ( ) / ( ) [ ( ) ( )] / ( ) + = s < + > = +
si analog, pentru functia de fiabilitate
R t t x P T t x P T t R t x R t ( , ) ( ) / ( ) ( ) / ( ) + = > + > = +
Functia R(t, t + x) se mai numeste si functia de fiabilitate remanent.
Functia de distributie F(t) poate avea o derivat
dt
t dF
t
t F t t F
t
t f
) ( ) ( ) (
0
lim
) ( =
A
A +
A
=
care este o densitate de probabilitate cu semnificatia de probabilitate de defectare n intervalul
(t, t t) cnd ntinderea lui tinde ctre zero. Densitatea de probabilitate d uzual numele
distributiei si d sens cantitativ probabilittii de defectare n jurul momentului t.
Pentru descrierea pericolului de defectare n jurul unui moment dat se defineste rata de
defectare
) (
) (
) (
) ( ) (
0
lim
) (
t R
t f
t t R
t F t t F
t
t z =
A
A +
A
=
care printr-o nlocuire de-acum familar devine
z t
R t
dR
dt
( )
( )
=
1

Relatia ultim tratat ca o ecuatie diferential si integrat conduce la
R t e
z u du
t
( )
( )
=
}

0

relatie de mare important ntre indicatorii de fiabilitate.

Media timpului de functionare este
m tf t dt =

}
( )
0

si dup o integrare prin prti
m R t dt =

}
( )
0

Aceasta este media timpului pn la defectare (Mean Time To Failure MTTF). Defectarea
este presupus unic. n cazul readucerii (repetate) a sistemului la parametrii initiali, dup
fiecare defectare se poate vorbi de timpul mediu ntre dou defectri succesive (Mean Time
Between Failure MTBF). n cazul readucerii sistemului ntr-o stare diferit de cea initial
media m se refer la timpul mediu pn la prima defectare (Mean Time To First Failure
MTTFF). S-au dat aici si denumirile n limba englez si prescurtrile lor deoarece n multe
lucrri din domeniu att denumirile ct si prescurtrile sunt utilizate ca atare.
O alt medie important este
m t R t t x dx
R t
R u du
t
( ) ( , )
( )
( ) = + =

} }
0
1

Aceasta este media timpului de functionare rmas pn la defectarea unui sistem. Pentru t =
0, media ultim coincide cu media din relatia anterioar.
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
R(t)
f(t)
z(t)
Durata (u.t.)
D
e
n
s
i
t
a
t
e
,

F
i
a
b
i
l
i
t
a
t
e
,

R
a
t
a

d
e
f
e
c
t
a
r
i
i
Se calculeaz uneori si o dispersie a timpului de functionare
D t m f t dt D = =

}
( ) ( ) ;
2
0
o
Aceast dispersie msoar gradul de uniformitate a performantelor unor sisteme identice. O
tenhologie bine pus la punct n productia acelor sisteme conduce la dispersii mici.
Se pot defini, de asemenea, cvantile ale timpului de functionare ca solutii ale ecuatiei
F t ( )
o
o = cu o probabilitate specificat, legat de cele mai multe ori de un timp de
garantie.

n evaluarea a dou sisteme sub aspectul fiabilittii se compar mai multi parametri,
n raport cu situatia concret. n figura alturat sistemul 1 este potrivit pentru o durat de
utilizare limitat, inferioar celei care corespunde punctului de intersectie a graficelor pentru
fiabilitti; sistemul 2 este potrivit unei misiuni tehnologice nedefinite ca durat. Se mai pot
compara mediile timpilor de functionare pn la prima defectare si alte valori caracteristice.





0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1
R1(t)
f1(t)
R2(t)
f2(t)
Durata (u.t.)
D
e
n
s
i
t
a
t
i
,

F
i
a
b
i
l
i
t
a
t
i
Metode de estimare a calitii metoda demeritelor
Metoda se recomand n urmtoarele cazuri: produse complexe i finite; fabricaie de serie; n
etapa final a procesului de fabricaie; la producia nefracionat n loturi. Principiul metodei
const dintr-o clasificare a defectelor i adoptarea unui sistem de ponderi corespunztoare
(tabelul 1). Un produs poate avea unul sau mai multe defecte din categorii diferite. n mod
arbitrar se adopt un anumit sistem de ponderi. Dac se noteaz numrul defectelor pe
categorii:
c
n
,
p
n
,
m
n
,
m
n
i ponderile respective
c

,
p

,
s

i
m

se determin demeritul unui

eantion de volum
N
cu relaia:


N
n n n n
D
m m s s p p c c
+ + +
=






Tabelul 1
Clasificarea defectelor dup consecine
Clasificarea
defectelor
Simbo
l
Definiia defectului
Critic c
Defect care mpiedic ndeplinirea funciei producnd
avarii sau accidente grave.
Genereaz reclamaii
Principal p
Reduce posibilitatea de utilizare a produsului provocnd
anumite neplceri beneficiarului.
n general produce reclamaii
Secundar s
Nu afecteaz prea mult posibilitile de utilizare. Este
sesizabil la beneficiar dar nu genereaz reclamaii.
Minor m
Nu reduce posibilitatea de utilizare i nu prezint
inconveniente. Beneficiarul nu le sesizeaz.








Tabelul 2
Sistem de ponderi dup
defecte

Sistemul
ponderilor
Scara ponderilor
m s p c
I 1 3 5 10
II 1 5 25 125
III 1 10 50 100
IV 1 10 100 1.00
0
Dup factorii care se iau n consideraie se deosebesc dou tipuri de demerite: demerit de
specificare - la care ponderea se stabilete pe baza procentului de defecte din fiecare
categorie i demerit de acceptare - la care ponderea se stabilete pe baza babilitii de
acceptare de ctre beneficiar a unei defeciuni. Demeritul poate fi de asemenea "obiectiv"
("de referin") atunci cnd valoarea sa
0
D
este fixat pe baza unor ipoteze referitoare la
frecvena admisibil a defectelor sau pe baza valorii medii obinute pe un anumit interval de
timp. Indicele demeritului,
p
I
, este definit de raportul:

0
D
D
I
D
=




Pentru:
I
D
=1 - calitatea este egal cu cea de referin;
I
D
<1 - calitatea este superioar celei de referin;
I
D
>1 - calitatea este inferioar celei de referin.

Demeritul se preteaz pentru orice metod de control integral sau prin sondaj pe flux de
fabricaie sau la recepie. Evoluia demeritului se urmrete cu ajutorul unei fie denumit
Jurnalul calitii care este o fi bilunar. Metoda demeritelor, dei nu este cea mai precis
metod de control, este n schimb cea mai rapid i uor de utilizat permind formularea
unor concluzii i luarea unor msuri imediate pentru nlturarea defectelor. Metoda
demeritelor permite urmrirea zilnic a calitii.





3.Rezolvare
a) Circuitul dat are funcia de amplificator. Raportul de amplificare este de -9.391




















b) Formula de calcul pentru MTBF este :

MTBF =

(1) , unde

, i = este rata de defectare a unei componente

Considerndu-se cunoscute ratele de defectare ale componentelor circuitului, se calculeaz :

MTBF =

= 713 mii ore de bun funcionare

(s-a luat n considerare rata de defectare a lipiturilor manuale)




















RCG
4K7
RPM
1K2
0,1 F/25V
BD
135 RCG
270/1W
RCG
6K8
RPM
11K
1 F/25V
Fig. 1
c) Schema echivalent de fiabilitate

Grupul de fiabilitate al lipiturilor (G1)

Grupul de fiabilitate al rezistorilor (G2)
Grupul de fiabilitate al condensatoarelor (G3)



Grupul de fiabilitate al tranzistorului (G4)

Calculnd rata de defectare pentru fiecare grup obinem : = 0,052 , = 0,725 ,
= 0,486 , = 0,138
Putem deci considera schema echivalent :

0,052 0,725 0,486 0,138

0.115 0.115 0.125 0.125 0.245
0.013 0.013 0.013 0.013
0.243 0.243
0.138
d) Estimarea calitii utiliznd metoda demeritelor
Se consider un numr N de 80 de circuite identice. La acestea se constat un numr de defecte,
conform tabelului urmtor:

Categoria Defectelor Numr defecte Puncte de penalizare
Critic 13 100
Principal 14 50
Secundar 12 10
Minor 15 1

Demeritul se va calcula utiliznd relaia :D =

(2)
Astfel : D =

= 26,68
e) innd cont de MTBF a circuitului prezentat i de schema echivalent de fiabilitate , se poate obine
un circuit cu MTBF superior astfel :

1. Se vor nlocui lipiturile manuale cu lipituri automate
2. Se vor nlocui rezistoarele cu pelicul de carbon cu rezistoare cu pelicul metalic
Astfel : MTBF =

= 741 mii ore funcionare