Date de proiectare:

P
i
2.55
kW - puterea la iesire din reductor
n
i
267
rot /min - turatia la iesire din reductor
i
c
4
raportul de transmitere al transmisiei prin curele
i
a
1.6
raportul de transmitere al angrenajului
t
hc
1800
ore - durata de functionare a transmisiei prin curele
t
ha
35000
ore - durata de functionare a transmisiei prin roti dintate
-calculul randamentului total
q
c
0.94
randamentul transmisiei prin curele trapezoidale
q
a
0.97
randamentul unei trepte de angrenare
x 1
numarul de trepte de angrenare
q
l
0.993
randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti
y 2
numarul de perechi de lagare
q
u
0.99
randamentul ungerii
z 1
numarul de roti scufundate n ulei
q q
c
q
a
x
.
q
l
y
.
q
u
z
.
q 0.89 =
- calculul puterii necesare a mototrul electric - calculul turatiei necesare a mototrul electric
n
e
n
i
i
c
.
i
a
.
n
e
1.709 10
3
=
rot /min
P
e
P
i
q
P
e
2.865 =
kW
Observatie
Pentru alegerea motorului se identifica tabelul (1.1 - 1.4 ) cu turatia de sincronism cea mai
apropiata de valoarea necesara n
e
iar din acesta se alege motorul cu puterea > decat P
e
. Se
identifica turatia corespunzatoare si cu aceste valori se continua calculele. Se recalculeaza i
c
astfel incat turatia la iesire sa fie cea din tema de proiectare (i
a
isi pastreaza valoarea).
S-a optat pentru un motor asincron trifazat, tip 100L-28-4 cu:
P
e
3
kW si
n
e
1410
rot /min
- recalcularea rapoartelor de transmitere i
c
si i
t
i
c
n
e
n
i
i
a
.
i
c
3.301 =
i
t
i
c
i
a
.
i
t
5.281 =
Reductoare cu o treapta de roti dintate:
- turatia la arborele de intrare n reductor
n
1
n
e
i
c
n
1
427.2 =
rot /min
- turatia la arborele de iesire din reductor
n
2
n
1
i
a
n
2
267 =
rot /min sau
n
2
n
e
i
t
n
2
267 =
rot /min
- la arborele de intrare n reductor:
P
1
P
e
q
c
.
q
l
.
P
1
2.8 =
kW
kW
- la arborele de iesire din reductor:
P
2
P
e
q
c
.
q
l
2
.
q
a
.
P
2
2.697 =
M
t1
30 P
1
.
t n
1
.
10
6
.
M
t1
6.259 10
4
= M
t2
30 P
2
.
t n
2
.
10
6
.
M
t2
9.647 10
4
=
Transmisii prin curele trapezoidale
1. Generalitati
Transmisia prin curele realizeaza transferul energetic ntre doi sau mai multi arbori,
datorita frecarii dintre un element intermediar flexibil, cureaua, montat pretensionat si
rotile de curea fixate pe arbori.
Dupa pozitia axelor n spatiu transmisiile prin curele pot fi cu axe paralele (cu
ramuri deschise sau cu ramuri nchise), respectiv cu axe neparalele (cu ramuri
ncrucisate, n unghi cu rola de ghidare). Frecventa maxima de utilizare o ntruneste
transmisia cu axe paralele cu ramuri deschise. Celelalte variante nu valorific a eficient
capacitatea de tractiune a curelei.
2. Tipuri de curele si materiale utilizate
Cureaua conditioneaza capacitatea de transfer energetic, frecventa si natura
interventiilor, gabaritul transmisiei etc.
Dupa forma sectiunii transversale a curelei se ntlnesc curele late, trapezoidale,
rotunde si dintate. Dintre acestea, profilul trapezoidal este cel mai raspndit. In acest caz
cureaua se confectioneaza dintr-un element de rezistenta, 1, format din straturi de
insertie tesuta, snururi sau cabluri din fire artificiale, ncorporat n cauciuc vulcanizat, 2 si
protejat la exterior de un strat de tesatura cauciucata rezistenta la uzura,3 (fig. 3.1a).
Parametrii geometrici ai unei curele trapezoidale sunt prezentati n figura 3.1b si
anume:

- latimea primitiva (de referinta); h naltimea profilului; b - distanta de la
fibra neutra la baza mare a trapezului;
o
- unghiul dintre flancurile active.
In tabelul 3.1 se prezinta, conform standardului, dimensiunile sectiunii curelelor
trapezoidale nguste.
A
c
0.64 10
4
.
m
2
h 8
mm
Tipul curelei se alege, n functie de puterea transmisa
P
e
si de viteza unghiulara
e
e
a rotii conducatoare, din nomograma prezentata n figura 3.2. Viteza unghiulara
e
e
se
calculeaza cu relatia:
e
e
t n
e
.
30
e
e
147.655 =
Profilul curelei este SPZ
o
r
3 10
7
.
N /m
2
E 0.45 10
7
.
N /m
2

c
1.25 10
3
.
Kg /m
3
v
max
40
m /s
f
max
80
Hz
o
1
8 10
6
.
N /m
2
3. Geometria si cinematica transmisiilor prin curele
3.1. Elemente geometrice
D
p1
100
mm
D
p2'
i
c
D
p1
.
D
p2'
330.056 =
mm Adopt :
D
p2
300
mm
- Raportul de transmitere recalculat:
i
r
D
p2
D
p1
i
r
3 =
l
i
c
i
r
i
c
100
.
l 9.106 =
Se calculeaza abaterea raportului de transmitere cu relatia:
- Distanta preliminara dintre axele rotilor
A'
1
0.75 D
p1
D
p2
.
A'
1
300 =
mm
A'
2
2 D
p1
D
p2
.
A'
2
800 =
mm
Adopt :
A' ceil mean
A'
1
A'
2
A' 550 =
mm
' 2 asin
D
p2
D
p1
2 A'
.
.
' 0.366 =
- Lungimea preliminara a curelei
L'
p
2 A'
.
cos
'
2
.
t
2
D
p1
D
p2
.
'
2
D
p2
D
p1
.
L'
p
1.747 10
3
=
mm
Se adopta:
L
p
1800
mm
- Viteza periferica a curelei
v 0.5 e
e
.
D
p1
.
10
3
.
v 7.383 =
m /s
- Frecventa ncovoierilor curelei
x 2
numarul de roti peste care se nfasoara cureaua
f x
v
L
p
10
3
.
.
f x
v
L
p
10
3
.
.
f 8.203 =
Hz
- Diametrul primitiv mediu
D
pm
0.5 D
p1
D
p2
.
D
pm
200 =
mm
- Distanta reala ntre axele rotilor
A 0.25 L
p
t D
pm
.
L
p
t D
pm
.
2
2 D
p2
D
p1
2
. .
A 577.178 =
mm
Se adopta:
A ceil A ( ) A 578 =
mm
- Unghiul dintre ramurile curelei
2 asin
D
p2
D
p1
2 A
.
.
0.348 =
- Unghiurile de nfasurare ale curelei pe roti
|
1
t |
1
2.794 =
|
2
t |
2
3.489 =
- Coeficientul de lungime
c
L
1.01
- Coeficientul de functionare
c
f
1.5
- Puterea nominala transmisa de o curea:
P
0
1.85
kW
- Coeficientul de infasurare:
c
|
0.95
- Numarul de curele preliminar
z
0
c
f
P
e
.
c
L
c
|
.
P
0
.
z
0
2.535 =
- Coeficientul numarului de curele
c
z
0.95
- Numarul de curele z
z
0
c
z
z 2.669 =
Se adopta :
z ceil z ( ) z 3 =
curele
- Forta utila din curele
F
u
10
3
P
e
v
.
F
u
406.353 =
N
- Densitatea de lungime a masei curelei

c
A
c
.

0.08 =
Kg /m
- Coeficientul de frecare
0.35 0.012 v
.
0.439 =
- Unghiul canalului rotii o
r
0.593
180
t
.
o
r
33.976 =
- Coeficientul de frecare aparent '

sin
o
r
2
deg
' 1.501 =
- Coeficientul de suprasarcina k
1
1.5
- Fortele de ntindere partiale din ramurile transmisiei
F'
1
k
1
F
u
.
e
' |
1
.
e
' |
1
.
1
.
F'
1
618.867 =
N
F'
2
k
1
F
u
.
1
e
' |
1
.
1
.
F'
2
9.337 =
N
- Fortele totale din ramurile transmisiei
- Fortele totale din ramurile transmisiei
F
1
F'
1
z

.
v
2
.
F
1
631.948 =
N
F
2
F'
2
z

.
v
2
.
F
2
22.418 =
N
- Forta cu care curelele solicita arborele condus
F' F'
1
2
F'
2
2
2 F'
1
.
F'
2
.
cos ( )
.
F' 627.653 =
N
- Unghiul rezultantei cu planul orizontal
|
2
2 t
.
|
1
|
2
3.489 =
u
- unghiul de nclinare al transmisiei prin curele
u
|
2
4
u 0.872 =
u 0.5
.
asin
F'
2
F'
sin |
1
.
0.704 =
- Tensiunea de tractiune
o
t1
F
1
z A
c
.
o
t1
3.291 10
6
=
N /m
2
o
t2
F
2
z A
c
.
o
t2
1.168 10
5
=
N /m
2
- Tensiunea de ncovoiere
K 0.65
o
i1
K E
.
h
D
p1
.
o
i1
2.34 10
5
=
N /m
2
o
i2
K E
.
h
D
p2
.
o
i2
7.8 10
4
=
N /m
2
- Tensiunea maxima din curea
o
max
o
t1
o
i1
o
max
3.525 10
6
=
N /m
2
c
a
coeficient de siguranta admisibil
c
a
3
o
a
o
r
c
a
o
a
1 10
7
=
verificare "corect" o
max
o
a
if
"incorect" otherwise
verificare "corect" =
Observatie: Daca verificarea nu este ndeplinita se mareste numarul de curele z
sau daca acest lucru nu este posibil se alege un nou tip de curea cu dimensiuni
imediat superioare si calculul se reface.
Roti de curea
w
d
8.5
b
min
2
h
min
9
f
roata
9
e
roata
12.03
o
roata
34 deg
- diametrul de referinta
d
d1
D
p1
d
d1
100 =
d
d2
D
p2
d
d2
300 =
- diametrul exterior al rotii
d
ext1
d
d1
2 b
min
.
d
ext1
104 =
d
ext2
d
d2
2 b
min
.
d
ext2
304 =
- latimea jantei (coroanei) rotii
z 1 ( ) e
roata
.
2 f
roata
.
42.06 =
- diametrul interior al rotii:
d
int1
d
d1
2 h
min
.
d
int1
82 =
d
int2
d
d2
2 h
min
.
d
int2
282 =
- diametrul butucului rotii:
t
at0
75
MPa
reprezinta diametrul capatului de arbore pe care se monteaza
roata condusa
d
1
3
16 M
t1
.
t t
at0
.
d
1
16.199 =
Se adopta
d
1
20
d
b2
1.9 d
1
.
d
b2
38 =
- grosimea obadei:
s
2
0.005 d
d2
.
3 s
2
4.5 =
mm
d
02
d
int2
2 s
2
.
d
02
273 =
d
g2
0.5 d
02
d
b2
.
d
g2
155.5 =
c 0.3
.
c 12.618 =
2. Dimensionarea angrenajului
2.1 Materiale pentru roti dintate
Pentru constructia rotilor dintate se poate utiliza o mare varietate de materiale. Optiunea asupra
unuia sau a altuia dintre acestea are implicatii asupra gamaritului transminiei,tehnologiei de
executie,pretului de cost etc.
In acest caz vom alege : pentru roata1 : 41MoCr11;
pentru roata2 : 40Cr10 .
2.2 Valori necesare calculului angrenajului
2.2.1 Tensiuni admisibile
a ) Tensiuni admisibile la solicitarea de contact
:
HB
- duritatea flancurilor
HB 2700
[MPa]
o
Hlim
-tensiunea limita de baza la solicitarea de contact;
o
Hlim
0.15 HB
.
300
o
Hlim
705 =
[MPa]
o
0lim
0.057 HB
.
386
o
0lim
539.9 =
[MPa]
S
HP
-coeficientul de siguranta minim admisibil pentru solicitarea de contact;
S
HP
1.15
Z
N
-factorul de durabilitate,in functie de material si numarul de cicli de functionare
N (Fig.4.1, Palade);
N 60 t
ha
.
n
1
.
N 8.971 10
8
= Z
N
1.1 Obs. Angrenajul functioneaza in zona
durailitatii nelimitate
Z
L
-factorul de ungere;
Z
L
1
Z
R
-factorul de rugozitate;
Z
R
1
Z
V
-factorul de viteza;
Z
V
1
Z
W
-factorul de duritate al flancurilor;
Z
W
1
Z
X
-factorul de dimensiune;
Z
X
1
o
HP
o
Hlim
S
HP
Z
N
.
Z
L
.
Z
R
.
Z
V
.
Z
W
.
Z
X
.
o
HP
674.348 =
[MPa]
b ) Tensiunea admisibila la solicitarea de incovoiere
o
0lim
-tensiunea limita la solicitarea de incovoiere;
S
FP
-coeficientul de siguranta minim admisibil pentru solicitarea de incovoiere;
S
FP
1.25
Y
N
-factorul de durabilitate la incovoiere,in functie de material si durata de functionare;
Y
N
1
Y
R
-factorul rugozitatii racordarii dintelui;
Y
R
1
Y
X
-factorul de dimensiune,in functie de modulul normal al rotii;
Y
X
1
Y
o
-factorul de sprijin;
Y
o
1.1
o
FP
o
0lim
S
FP
Y
N
.
Y
o
.
Y
R
.
Y
X
.
o
FP
475.112 =
[MPa]
2.2.2 Factorul de corectie al incarcarii
a) Pentru solicitarea de contact:
In cazul antrenarii reductorului cu motor electric, cand caracteristica de functionare a masinii
antrenate este uniforma, factorul de utilizare este egal cu 1 .
K
A
1
K
V
-factorul dinamic;
K
V
1.5
K
Ho
-factorul repartitiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact;
K
Ho
1
K
H|
-factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii la solicitarea de contact;
K
H|
1.5
K
H
K
A
K
V
.
K
Ho
.
K
H|
.
K
H
2.25 =
b) Pentru solicitarea de incovoiere:
K
A
si
K
V
au aceleasi semnificatii si se determina la fel ca in cazul solicitarii de contact;
K
Fo
-factorul repartitiei frontale a sarcinii de incovoiere;
K
Fo
K
Ho
K
F|
-factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii la solicitarea de incovoiere;
K
F|
K
H|
K
F
K
A
K
V
.
K
Fo
.
K
F|
.
K
F
2.25 =
2.3 Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinti drepti
2.3.1 Calculul de predimensionare
2.3.1.1Alegerea numarului de dinti la pinion
La danturile imbunatatite ( HB< 3500):
z
1
25
dinti.
i
a
n
1
n
2
i
a
1.6 =
u i
a
z
2
u z
1
.
z
2
40 =
2.3.1.2 Alegerea coeficientului de latime al danturii

d
1

a
2
d
u 1

a
0.769 =
2.3.1.3 Alegerea unghiului de inclinare al dintilor
| 0 deg
2.3.1.4 Distanta minima necesara intre axe
M
t2
momentul de torsiune la roata condusa;
Z
H
factorul zonei de contact.
o
t
unghiul profilului in plan frontal
|
b
unghiul de inclinare al dintelui pe cilindrul de baza
o
n
20 deg
o
t
atan
tan o
n
cos | ( )
o
t
20 deg =
|
b
asin sin | ( ) cos o
n
.
|
b
0 =
Z
H
2 cos |
b
sin o
t
cos o
t
.
Z
H
2.495 =
Z
E
-factorul de material
Z
E
189.8
Z
c
-factorul gradului de acoperire
Z
c
1
Z
|
-factorul de inclinare al dintilor
Z
|
cos | ( )
Z
|
1 =
Z
|
1 =
a
min
u 1 ( )
3
M
t2
K
H
.
Z
H
Z
E
.
Z
c
.
Z
|
.
2
.
2 u
2
.

a
.
o
HP
2
.
.
a
min
78.161 =
[mm]
a
STAS
112
[mm]
Adopt
a
STAS
a
min
a
STAS
0.302 =
2.3.1.5 Modulul normal m
n
Se calculeaza modulul normal minim
m
nmim
Y
Sa
-factorul de concentrare al tensiunii la piciorul dintelui
Y
Fa
-coeficient de forma al danturii
Y
|
-factorul inclinarii dintelui
Y
|
1
Y
c
-factorul gradului de acoperire
Y
c
1
a
w
a
STAS
Y
Sa
1.75 Y
Fa
2.25
m
nmin1
M
t2
u 1 ( )
.
a
w
2

a
.
u
.
K
F
Y
Fa
.
Y
Sa
.
Y
|
.
Y
c
.
o
FP
.
m
nmin1
0.303 =
m
nmin2
2 a
w
.
cos | ( )
.
z
1
1 u ( )
.
m
nmin2
3.446 =
Se adopta valoarea standardizata
m
n
3
[mm]
2.3.2 Calculul elementelor caracteristice angrenajelor cilindrice
2.3.2.1 Elementele geometrice ale danturii
| 0 deg
a
n
20 deg
h
as
1
c
s
0.25
Numerele de dinti
z
1
25 = z
2
40 =
Modulul normal standardizat
m
n
3 =
[mm]
Modulul frontal
m
t
m
n
cos | ( )
m
t
3 =
[mm]
Inaltimea capului dintelui
h
a
h
as
m
n
.
h
a
3 =
[mm]
h
f
h
as
c
s
m
n
.
h
f
3.75 =
[mm]
Inaltimea piciorului dintelui
Inaltimea dintelui
h h
a
h
f
h 6.75 =
[mm]
d
1
m
t
z
1
.
d
2
m
t
z
2
.
Diametrul de divizare
d
2
120 =
[mm]
d
1
75 =
[mm]
d
f2
d
2
2 h
f
.
d
f1
d
1
2 h
f
.
Diametrul cercului de picior
d
f2
112.5 =
[mm]
d
f1
67.5 =
[mm]
d
a2
d
2
2 h
a
.
d
a1
d
1
2 h
a
.
Diametrul cercului de varf
d
a2
126 =
[mm]
d
a1
81 =
[mm]
d
w1
d
1
d
w2
d
2
Diametrul de rostogolire
a
d
w1
d
w2
2
Distanta dintre axe
a 97.5 =
[mm]
o
t
atan
tan o
n
cos | ( )
Unghiul profilului in plan frontal
o
t
0.349 =
d
b1
d
1
cos o
t
.
d
b2
d
2
cos o
t
.
Diametrul cercului de baza
d
b1
70.477 =
[mm]
d
b2
112.763 =
[mm]
Unghiul de presiune la capatul dintelui
o
a2
acos
d
b2
d
a2
o
a1
acos
d
b1
d
a1
o
a2
0.462 =
o
a1
0.515 =
b
2
a
a
.
Latimea rotii conduse
b
2
75 =
[mm]
b
1
b
2
0.75 m
n
.
Latimea rotii conducatoare
b
1
77.25 =
[mm]
2.3.2.4 Forte in angrenare
F
t1
2 M
t1
.
d
1
1. Forta tangentiala
[N]
F
t1
1.669 10
3
=
F
r1
F
t1
cos | ( )
tan o
n
.
2. Forta radiala
F
r1
607.538 =
[N]
F
t2
F
t1
si
F
r2
F
r1
Se va considera :
Verificarea angrenajului
- verificarea la contact
(pg.92, ec.4.31 - indrumar Palade)
o
H
Z
H
Z
E
.
Z
c
.
Z
|
.
F
t1
K
A
.
K
Ho
.
K
H|
.
K
V
.
i
a
1
.
b
2
d
1
.
i
a
.
.
o
H
493.177 =
[MPa]
verificare "corect" o
H
o
HP
if
"incorect" otherwise
verificare "corect" =
- verificarea la incovoiere la baza dintelui
(pg.92, ec.4.32 - indrumar Palade)
o
F
F
t1
K
A
.
K
Fo
.
K
F|
.
K
V
.
b
2
m
n
.
Y
Fa
.
Y
Sa
.
Y
c
.
Y
|
.
o
F
65.725 =
[MPa]
verificare "corect" o
F
o
FP
if
"incorect" otherwise
verificare "corect" =
4. Calculul arborilor
4.1. Predimensionarea arborilor
Observatie: se face tinand seama de solicitarea lor la rasucire
M
t1
si
M
t2
-momente de torsiune pe cei doi arbori
-tensiune admisibila la rasucire intr-un ciclu pulsator,pentru arbori
din otel
t
at
23
[N /mm
2
]
d
II
3
16 M
t2
t t
at
d
I
3
16 M
t1
t t
at
d
II
27.746 =
[mm]
d
I
24.021 =
[mm]
d
I
30
[mm]
Adopt:
d
II
35
[mm]
4.2. Alegerea materialului
Alegerea materialului o vom face in functie de felul solicitarii arborilor, precum si functie de
natura acestor solicitari.
Prin urmare vom folosi pentru Arborele I : 41MoCr11 si pentru Arborele II : OL60 cu
urmatoarele caracteristici:
[MPa]
[MPa ]
o
ai0
95
o
c
300
[MPa ] [MPa]
t
at0
78 o
ai1
55
4.3. Dimensionarea arborilor
l
5
0.6 d
II
.
l
1
8
[mm]
l
5
21 =
[mm]
A 15
l
2
l
5
2
l
1
A
b
1
2
l
2
72.125 =
[mm]
1. Determinarea reactiunilor in cele doua plane
a ) Arborele I
-in plan vertical: -in plan orizontal:
F
a1
0
R
v2
F
t1
2
R
h2
F
a1
d
w1
2
.
F
r1
l
2
.
2 l
2
. R
h4
F
r1
l
2
.
F
a1
d
w1
2
.
2 l
2
.
R
v2
834.598 =
[N]
R
h2
303.769 =
[N]
R
h4
303.769 =
[N]
R
v4
R
v2
R
h2
R
h4
F
r1
0 =
b ) Arborele II
-in plan orizontal:
-in plan vertical:
F
a2
0
F
t1
F
t2
F
a2
0
F
t1
F
t2
F
t2
1.669 10
3
=
[N]
R
h7
F
r2
l
2
.
F
a2
d
w2
2
.
2 l
2
.
R
v5
F
t2
2
R
h7
303.769 =
[N]
[N]
R
v5
834.598 =
R
h5
F
r2
l
2
.
F
a2
d
w2
2
.
2 l
2
.
R
v7
R
v5
[N]
R
h5
303.769 =
[N]
R
v7
834.598 =
2. Determinarea analitica a momentelor incovoietoare pentru arborele II
Se vor calcula momentele incovoietoare in cele doua plane:
-in plan vertica
l:
M
iv5
0
M
iv7
M
iv5
M
iv6
R
v5
l
2
.
M
iv6
6.02 10
4
=
-in plan orizontal
:
M
ih5
0
M
ih7
M
ih5
M
ih6
R
h5
l
2
.
M
ih6
2.191 10
4
=
3. Calculul momentului incovoietor rezultant M
ij
pentru arborele II
M
i6
M
iv6
2
M
ih6
2
M
i6
6.406 10
4
=
[Nmm]
4. Calculul momentelor incovoietoare echivalente M
ie
pentru arborele II
o
-coeficient ce tine seama ca solicitarea de incovoiere se desfasoara dupa un ciclu alternant
simetric, iar cea de torsiune dupa un ciclu pulsator
o
o
ai1
o
ai0
o 0.579 =
o 0.579 =
M
e6
M
i6
2
o M
t2
.
2
M
e6
8.499 10
4
=
[Nmm]
4.3.2 Determinarea diametrelor in punctele importante ale arborelui II
2. Calculul diametrelor
-daca pe portiunea respectiva
M
ji
0
si
M
tj
0
M
e6
-momentul incovoietor echivalent in punctul 6
o
ai1
-tensiune admisibila la incovoiere pentru un ciclu alternant simetric
-daca pe portiunea respectiva
M
ij
0
si
M
tj
0
[mm]
d
6
3
32 M
e6
.
t o
ai1
.
d
6
25.061 =
d
6
31
[mm]
ADOPT :
d
5
3
16 M
t2
.
t t
at0
.
d
5
18.468 =
ADOPT :
d
5
24
[mm]
d
7
d
5
4.4. Forma constructiva a arborelui II
d
8
d
II
d
78
d
8
5
d
78
40 =
d
7
d
78
5
d
7
45 =
d
7
45 =
d
6
d
7
4
d
6
49 =
d
56
d
6
5
d
56
54 =
d
5
d
7
c 4
l 82
4.5. alegerea penelor pentru arborele II
Adopt pentru
d
6
49 =
urmatoarele dimensiuni:
b
1p
14
si
h
1p
9
Adopt pentru
d
8
35 =
urmatoarele dimensiuni:
b
2p
10
si
h
2p
8
4.5.1. Calculul lungimii penelor
-coeficient de frecare dintre pana si butucul rotii
0.15
M
t2
-momentul de torsiune la arborele pe care se afla pana
d
6
d
8
,
-diametrul arborelui pe tronsonul respectiv al asamblarii
F
8
2 M
t2
.
d
8
1
4
t
. .
F
6
2 M
t2
.
d
6
1
4
t
. .
F
8
4.628 10
3
=
[N]
F
6
3.306 10
3
=
[N]
Lungimea penelor paralele se calculeaza din:
a) limitarea presiunii de contact
h
1p
h
2p
,
-inaltimea penei , in mm
p
a
-presiunea admisibila de contact,pentru sarcini pulsatorii
p
a
65
N /mm
2
l
18
2 F
8
.
h
2p
p
a
. l
1p
2 F
6
.
h
1p
p
a
.
l
18
17.802 =
l
1p
11.303 =
b) conditia de rezistenta la tensiunea de forfecare
b
1p
b
2p
,
-latimea penei,in mm
t
af
-tensiunea admisibila la forfecare
t
af
0.2 o
c
.
o
c
-limita de curgere a materialului
t
af
60 =
l
28
F
8
b
2p
t
af
.
l
2p
F
6
b
1p
t
af
.
l
28
7.714 =
l
2p
3.936 =
l
1p
24
[mm]
Adopt conform STAS
l
18
38
[mm]
CALCUL LA FIABILITATE
1. CALCULUL LA FIABILITATE PENTRU TRANSMISIA PRIN CURELE
(pg.208)
- stabilirea coeficientilor de calcul pentru
lim
(tensiunea limita admisibila la ruperea
prin oboseala)
m = exponentul din ecuatia curbei Wohler. Pentru curele trapezoidale este (pg.209, 8.35)
m 11
k
N
= coeficientul de corectie al numarului de cicluri functie de raportului de transmitere. Pentru
i
c
diferit de unu se determina din figura 8.3, pg.209, in functie de i
c
si de raportul d
1
/s, unde
s=h=grosimea curelei si d
1
este diametrul rotii conducatoare= d
d1
Pentru
d
d1
h
14.815 =
si
i
c
3.301 =
se obtine
k
N
2.3
k
r1
= coeficientul numarului de cicluri
k
r1
60 t
.
d
d1
.
L
p
k
N
.
k
r1
4.553 =
N
c
= numarul de cicluri de functionare
N
c
k
r1
n
e
.
t
hc
.
N
c
1.156 10
7
=

lim
=
tensiunea limita admisibila medie (pg.210, ec.8.40)
o
lim
o
r
10
6
N
c
1
m
.
o
lim
6.84 =
N/mm
2
- stabilirea coeficientilor de calcul pentru
t1
(tensiunea maxima)
T = momentul de torsiune la roata conducatoare pg.203, ec.8.1
T F
u
d
d1
2
.
T 2.032 10
4
=
Nmm
k
r2
= coeficient de corectie functie de aria curelei (se considera aria cumulata a curelelor)
k
r2
2 e
|
1

.
.
i
c
d
d1
z
.
A
c
.
10
6
.
e
|
1

.
1
k
r2
2.498 10
5
= Obs. se introduce coef.
de frecare real nu cel
aparent, pg.205, dupa
rel.8.14.
k
r3
= coeficient de corectie al densitatii curelei (se considera densitatea cumulata a curelelor)
Obs. A
c
in mm
2
,

c
in kg/mm
3
k
r3
t
2
z
.

c
10
9
.
d
d1
2
.
36 10
14
.
k
r3
0 =
E
i
= modul de elasticitate al curelei la incovoiere
E
i
0.1
E
10
6
.
Obs. E se introduce in N/mm
2

t1
=
tensiunea maxima medie (pg.210, ec.8.42)
o
t1
k
r2
T
.
k
r3
n
e
2
.
0.7 E
i
.
h
d
d1
.
o
t1
0.529 =
N/mm
2
- stabilirea coeficientilor de calcul pentru dispersiile tensiunilor D
lim
si D
t1
c
vor
= coeficient de variatie al tensiunii de rupere
c
vn
= coeficient de variatie al turatiei
c
vT
= coeficient de variatie al momentului
c
vor
0.029
c
vn
0.2
c
vT
0.15
D
olim
= dispersia valorilor tensiunii limita (pg.210, ec.8.41)
D
olim
o
lim
2
c
vor
2
c
vn
2
m
2
.
D
olim
0.024 =
D
ot1
= dispersia valorilor tensiunii maxime (pg.210, ec.8.43)
D
ot1
k
r2
2
T
2
.
c
vT
2
.
4 k
r3
2
.
n
e
4
.
c
vn
2
.
D
ot1
5.796 10
3
=
- calcularea parametrului statistic de siguranta la oboseala, a
r
pg. 209, ec.8.39
a
r
o
lim
o
t1
D
olim
D
ot1 a
r
36.636 =
- calcularea valorii functiei de fiabilitate R
r
(functia Laplace) pentru a
r
pg. 250, anexa 2
Expresia functiei Laplace
u x ( ) 0.5
1
2 t
. 0
x
x e
x
2
2
d
.
Expresia functiei de fiabilitate R
r
R
r
u a
r
R
r
1 =
Obs. Cu cat valoarea Rr este mai mare cu
atat transmisia este mai fiabila pentru durata
de functionare impusa
2. CALCULUL LA FIABILITATE PENTRU TRANSMISIA PRIN ROTI DINTATE
(pg.137)
2.1. Fiabilitatea angrenajului la oboseala de incovoiere la baza dintilor
-
caracteristicile statistice ale tensiunii de oboseala prin incovoiere la baza dintilor
o
F
= tensiunea medie de incovoiere
o
F
65.725 =
[MPa]
c
vT
= coeficientul de variatie al momentului (pg.109)
c
vT
0.08
(angrenaj cu
dinti drepti)
c
vKA
0.03
c
vKA
= coeficientul de variatie al factorului de utilizare (pg.109)
c
vKA
= coeficientul de variatie al factorului dinamic (pg.113)
c
vKV
K
V
1
3 K
V
.
n = clasa de precizie a angrenajului
n 7
c
vKF|
= coeficientul de variatie al factorului repartitiei sarcinii pe latimea danturii (pg.117,
ec.5.77)
c
vKF|
15 7 ( ) K
H|
1.05
.
1.2
.
30 K
H|
.
c
vKFo
= coeficientul de variatie al factorului repartitiei sarcinii pe latimea danturii (pg.117,
ec.5.81)
c
vKFo
K
Fo
1
3 K
Fo
.
c
vaF
= coeficientul de variatie al tensiunii de incovoiere (pg.117)
c
vaF
c
vT
2
c
vKV
2
c
vKA
2
c
vKFo
2
c
vKF|
2
c
vKV
c
vKFo
.
c
vKV
c
vKF|
.
c
vKFo
c
vKF|
.
c
vaF
0.04 =
D
oF
= dispersia valorilor tensiunii de incovoiere la baza dintilor
D
oF
o
F
2
c
vaF
2
.
D
oF
6.75 =
-
caracteristicile statistice ale tensiunii limita de oboseala prin incovoiere la baza dintilor
o
Flim
= tensiunea limita medie de incovoiere
o
FP
475.112 =
[MPa]
c
va0lim
0.09
c
va0lim
= coeficientul de variatie al tensiunii limita la oboseala (pg.121)
(serie de fabricatie medie, treapta de precizie 7)
c
vKFg
= coeficientul de variatie al factorului prelucrarii flancurilor (pg.122)
(serie de fabricatie medie)
c
vKFg
0.045
c
vKFs
= coeficientul de variatie al factorului durificarii suprafetei (pg.122)
(serie de fabricatie medie)
c
vKFs
0.03
c
vaFlim
= coeficientul de variatie al tensiunii de incovoiere (pg.122)
c
vaFlim
c
va0lim
2
c
vKFg
2
c
vKFs
2
1.4 c
vKFg
.
c
vKFs
.
c
vaFlim
0.096 =
D
oFlim
= dispersia valorilor tensiunii limita de incovoiere la baza dintilor
D
oFlim
= dispersia valorilor tensiunii limita de incovoiere la baza dintilor
D
oFlim
o
F
2
c
vaFlim
2
.
D
oFlim
39.461 =
- parametrul statistic de fiabilitate a dintilor la incovoiere
(pg.122, ec.5.88)
a
F
o
FP
o
F
D
oFlim
D
oF
a
F
71.579 =
- fiabilitatea dintilor la incovoiere
R
F
u a
F
Obs. Cu cat valoarea R
F
este mai mare cu
atat transmisia este mai fiabila pentru durata
de functionare impusa
R
F
1 =
2.2. Fiabilitatea angrenajului la oboseala de contact
-
caracteristicile statistice ale tensiunii de oboseala de contact
o
H
= tensiunea medie de contact
o
H
493.177 =
[MPa]
c
vFH
= coeficientul de variatie al fortei de contact (pg.142)
c
vFH
c
vT
c
vKHo
= coeficientul de variatie al factorului repartitiei sarcinii pe latimea danturii (pg.127)
c
vKHo
c
vKFo
c
vKH|
= coeficientul de variatie al factorului repartitiei sarcinii pe latimea danturii (pg.127)
c
vKH|
c
vKF|
c
vaH
= coeficientul de variatie al tensiunii de contact (pg.127, ec.5.110)
c
vaH
0.25 c
vFH
2
c
vKHo
2
c
vKV
2
c
vKHo
c
vKH|
.
c
vKHo
c
vKV
.
c
vKH|
c
vKV
. .
c
vaH
0.086 =
D
oH
= dispersia valorilor tensiunii de contact
D
oH
o
H
2
c
vaH
2
.
D
oH
1.788 10
3
=
-
caracteristicile statistice ale tensiunii limita de oboseala de contact
o
HP
= tensiunea limita medie de contact
o
HP
674.348 =
[MPa]
c
vaHlimb
= coeficientul de variatie al tensiunii limita de baza de contact (pg.129, tab.5.11)
c
vaHlimb
0.07
c
vaHlimb
0.07
N
HG
= numarul de cicli de baza (pg.130)
N
HG
HB
3
c
vKFHL
= coeficientul de variatie al factorului numarului de cicluri (pg.130)
c
vKHL
0.05 N N
HG
< if
0.0125 otherwise
c
vaHlim
= coeficientul de variatie al tensiunii limita de contact (pg.130, ec.5.120)
c
vaHlim
c
vaHlimb
2
c
vKHL
2
c
vaHlim
0.086 =
D
oH
= dispersia valorilor tensiunii limita de contact
D
oHlim
o
Hlim
2
c
vaHlim
2
.
D
oHlim
3.678 10
3
=
- parametrul statistic de fiabilitate a dintilor la contact
(pg.130, ec.5.121)
a
H
o
HP
o
H
D
oHlim
D
oH
a
H
4.168 =
- fiabilitatea dintilor la contact
R
H
u a
H
Obs. Cu cat valoarea R
H
este mai mare cu
atat transmisia este mai fiabila pentru durata
de functionare impusa
R
H
1 =
2.3. Fiabilitatea totala a angrenajului
R
a
R
F
R
H
.
R
a
1 = Obs. Cu cat valoarea R
a
este mai mare cu
atat transmisia este mai fiabila pentru durata
de functionare impusa
3. CALCULUL LA FIABILITATE LA OBOSEALA PENTRU
ARBORELE
DE IESIRE DIN REDUCTOR (pg.218)
Obs.
se efectueaza calculul de fiabilitate in sectiunea cea mai solicitata, corespunzatoare diametrului d
6
-
caracteristicile statistice ale tensiunii de incovoiere echivalente
c
voe
= coeficient de variatie a tensiunii echivalente (pg.217)
c
voe
c
vT
o
= tensiunea de incovoiere
o
M
e6
t d
6
3
.
32
o 7.358 =
[MPa}
s
o
= coeficient de rezerva al tensiunii de incovoiere (pg.215, ec.9.2)
s
o
o 1
o
s
o
0.864 =
t
1,
o
1
= rezistentele la oboseala in ciclu alternant simetric (pg.215, tab.9.2)
t
1
220
[MPa]
o
1
370
[MPa]
+t
= pg.215, tab.9.2
+
t
0.05
t
= tensiunea de torsiune
t
M
t2
t d
6
3
.
16
t 4.176 =
[MPa]
K
o
, K
t
= coeficientii concentratorilor de tensiuni
c
o
, c
t
= coeficientii dimensionali
o
r
870
[MPa]
o
r
= tensiunea limita de rupere (pg. 215, tab.9.2)

= coeficientul tensiunii limita de rezistenta (tensiunea de rupere

o
r
)
1 1.35 10
3
.
o
r
500
.
1.5 =
Se determina rapoartele
A
K
o
c
o
si
B
K
t
c
t
, necesare calcularii coeficientilor
globali.Se folosesc relatiile 9.7, 9.8, figura 9.1 si indicatiile de la pag.216
K'
o
c'
o
3
determinat din fig.9.1 pe curba 1, in functie de d
6
A 3
.
B 0.7 A
.
A 4.498 = B 3.149 =

c
= coeficient mediu de calitate al suprafetei (pg.216)

c
1 0.12 10
3
.
o
r
.

c
0.896 =
K
oa,
K
ta
= coeficientii globali ai concentratorilor de tensiuni (pg.216, ec.9.5,9.6)
K
oa
A
1

c
1 K
ta
B
1

c
1 K
oa
4.615 = K
ta
3.266 =
s
t
= coeficient de rezerva al tensiunii de torsiune (pg.215, ec.9.2)
s
t
2 t
1
.
t 1
+
t
K
ta
.
s
t
103.775 =
o
e
= tensiunea de incovoiere medie
o
e
o 1
s
o
2
s
t
2
.
o
e
7.358 =
D
oe
= dispersia tensiunii de incovoiere medie
D
oe
o
e
2
c
voe
2
.
D
oe
0.347 =
-
caracteristicile statistice ale tensiunii limita de incovoiere in ciclu alternant simetric
N
B
= numarul de cicli de baza din diagrama Wholer
N
B
4 10
6
.
N = numarul de cicli de functionare
N 60 n
2
.
t
ha
.
N 5.607 10
8
=
K
N
= coeficientul numarului de cicluri (pg.215, ec. 9.4)
K
N
N
B
N
N N
B
if
1 otherwise
Obs. domeniul de durabilitate
nelimitata
K
N
1 =
o
1a
= tensiunea limita medie (pg.218, ec.9.12)
o
1a
o
1
K
N
.

c
.
K
oa
o
1a
71.802 =
[MPa]
c
vo1
= coeficientul de variatie al tensiunii alternativ-simetrice (pg.218, tab.9.5)
c
vo1
0.1
Obs. calitatea productiei = Medie; seria de fabricatie = mijlocie
c
vKoa
= coeficientul de variatie al concentratorului
c
vKoa
0.02
c
vc
= coeficientul de variatie al calitatii suprafetei
c
vc
0
c
vo1a
= coeficientul de variatie al tensiunii limita (pg.218, ec.9.12)
c
vo1a
c
vo1
2
c
vKoa
2
c
vc
2
c
vo1
c
vKoa
.
c
vKoa
c
vc
.
c
vo1a
0.111 =
D
o1a
= dispersia tensiunii limita (pg.218, ec.9.12)
D
o1a
o
1a
2
c
vo1a
2
.
D
o1a
63.929 =
a
ob
= parametrul statistic de siguranta la ruperea prin oboseala
a
ob
o
1a
o
e
D
o1a
D
oe
a
ob
8.082 =
- fiabilitatea arborelui la oboseala
R
ob
u a
ob
R
ob
1 = Obs. Cu cat valoarea R
ob
este mai mare cu
atat transmisia este mai fiabila pentru durata
de functionare impusa