TIPURILE ECONOMIEI DE PIATA

In comunitatea primitiva omul era supus naturii pentru satisfacerea nevoilor fiind
nevoit sa ia ce dadea natura. Datorita caracterului rudimentar al uneltelor, al slabelor
cunostinte despre natura , productia era destinata in totalitate satisfacerii nevoilor
colectivitatii respective (familie, ginta, trib).
In acesta societate domina economia naturala, forma de organizare si functionare
a economiei in care producatorii isi satisfac nevoile din productie proprie prin
autoconsum.
Pe masura diversificarii si dezvoltarii uneltelor, a specializarii producatorilor, a
aparitiei diviziunii sociale a muncii, a cresterii productiei apare un surplus de produse
peste acoperirea nevoilor proprii, surplus destinat fie economisirii, fie schimbului de
piata, apare astfel economia de schimb, la sfarsitul comunitatii primitive si trecerea la
sclavagism.
Economia de schimb sau productia de marfuri reprezinta organizarea si
functionarea economiei in care producatorii autonomi produc diverse produse destinate
schimbului de piata prin vanzare si cumparare. Aceasta forma a economiei are la baza
doua conditii cumulative: diviziunea sociala a muncii (respective specializarea
producatorilor in producerea diverselor produse sau efectuarea anumitor servicii ducand
la sporirea productiei si diversificarea acesteia) autonomia, independent producatorilor
(forma de proprietate care da dreptul proprietarului sa dispuna de rezultatul productiei, de
regula este manifestata prin proprietatea privata).
Pe o anumita treapta a societatii economia de schimb se transforma in economie
de piata, respectiv in capitalism, aceasta fiind forma de organizare si functionare a
economiei in care raportul dintre cerere si oferta determina ce sa se produca, cu ce sa se
produca, cum sa se produca si persoanele care au acces la rezultatul productiei.
Economia de piata se caracterizeaza prin trasaturile urmatoare:
Pluralismul formelor de proprietate in care proprietatea private este dominant
Este o economie de profit (agentul economic urmareste obtinerea profitului acesta
fiind scopul oricarei activitati economice)
Este o economie concurentiala, intre agentii economici manifestandu!se o lupta
din care unii se imbogatesc si altii se ruineaza
Este o economie de firma, intreprinderea fiind celula economica de baza
"a#oritatea preturilor se formeaza liber pe piata prin mecanismul cererii si ofertei
Predomina tehnica si tehnologia moderna
$tatul intervine in economie direct sau indirect.
Economia de piata reprezinta o modalitate comple%a si deosebit de eficienta de
realizare a activitatii economice,adica de transformare a resurselor in bunuri si servicii
necesare nevoilor oamenilor.$istemul economic reprezinta elementele sau subsistemele
economice dispuse intr!o anumita ordine ierarhica,in care acestea functioneaza pe baza
interactiunii dintre elementele componente.De!a lungul timpului ele au fost clasificate in:
!deschisa
!inchisa
!descentralizate

!centralizate
!capitaliste
!socialiste
!piata libera
!diri#iste
In economia contemporana intalnim doua tipuri de organizare si functionare a
economiei:
!centralizat,comandat si planificat
!piata libera
In cadrul modelului sistemului economic pur diri#ist, toate deciziile economice se
iau de catre autoritatile centrale,govern,agentii ec fiind obligate sa e%ecute sarcinile
prevazute in planul national de stat.
Acest sistem se caracterizeaza prin:
!economie centralizata,in care pamantul este colectivizat si capitalul tehnic este
nationalizat
!o economie unipolara in care statul dicteaza ce si cat sa se produca
!o economie a calcului tehnic , in unitati fizice si a evaluarilor administrative
In modelul sistemului economic de piata libera,toate deciziile se iau de catre
agentii economici,respective firmestatul nu intervine in nici un fel in actiunile agentilor
economiciproductia si consumul se coreleaza pe baza deciziilor intreprinzatorilor privind
cererea si oferta acestora si a mecanismului preturilor.$istemul de piata libera se
caracterizeaza prin:
!economie complet descentralizata
!economie multipolara,in care deciziile economice sunt adoptate de agentii
economici
!o economie a calcului in moneda
!o economie a echilibrului general asigurat pe baza mecanismului pretului liber si
in care statul nu intervine direct in economia intreprinderii,avand rolul de a prote#a piata
si institutiile acesteia.
Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele elemente independente:
!reglarea activitatii economice se bazeaza in special prin mecanismele pietei,cat si
prin interventia organelor statului democratic
!pe langa productia de bunuri ,continua sa fie si economia naturala,schimbul
direct de bunuri,trocul
!agentii economici elementar&,mici si mi#locii,coe%ista cu marile corporatii si
administratiile publice,cele din urma manifastand tendinte monopoliste si oligopoliste
!sectorul particular!privat se intrepatrunde cu cel public , intre cele doua sectoare
e%istand concurenta
!statul ca agent economic autohton,cauta sa reglementeze in mod democratic
mecanismele economice de functionare.

Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a activitatii
economice in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in
producerea diferitelor bunuri si servicii,a metodelor de organizare si combinare a
factorilor de productie,persoanele si categ de personae care au acces la rezultatele
productiei prin dinamica preturilor.
'rasaturile specifice economieie de piata sunt:
!pluralismul formelor de proprietate in care ponderea principala revine
proprietatii private
!profitul reprezinta obiectivul pentru care se asuma riscul concurential
!concurenta este regulatorul principal al activitatii economice
!este o economie de intreprindere unde spatial economic de decizie si
actiune se realizeaza in unitatea economica
!ma#oritatea preturilor se formeaza liber influentand sip e cele din
administratie
!predomina structurile tehnico!economice moderne
!interventia directa si indirecta a statului se rezuma la respectarea regulilor
de functionare a pietei si a institutiilor #uridice si economice
Economia de piata moderna poate imbraca urmatoarele tipuri:
(.'ipul Anglo!$a%on:specific $)A,Anglia,*anada
Este de esenta neoliberala cu caracteristicile:
!lasa frau liber initiativei
!total impotriva diri#ismului
!se pronunta impotriva interventiei statului,acesta avand rol secundar
!acorda importanta deosebita I""!urilor private sip e sector public
!accepta elaborarea de catre govern a unor programe economice de scurta
durata,programe pe domenii si prognoze pe termen lung
+.'ipul ,est!-erman specific:.ranta,Italia,$pania
Are caracteristicile:
!adept al interventiei active a statului in economie
!diri#ism pronuntat
!importanta data sectorului public chiar daca cel privat este dominant
/.'ipul $ocial De Piata specific:-ermania,0landa,Austria
Are caracteristicile:
!statul intervine pentru realizarea unei centralizari a optiunilor economico!
sociale agreate spre un consens general
!realizarea unui echilibru intasocial si performanta economica darn u prin
simplul #oc al fortelor pietei
1.'ipul 2ordic!European specific:$uedia,2orvegia,Deanemarca,.inlanda
Are caracteristicile:

!cooperare intre sectorul privat sic el public in vederea satisfacerii unor
cerinte social!economice respective imbinarea cresterii si eficientei economice cu
promovarea unor valori social!umane de baza
!respecta trasaturile specifice economiei de piata
!interventia statului se realizeaza in special in actiuni sociale avand rolul
de 3protector4 pentru toti cetatenii
5.'ipul Paternalist De Piata specific :6aponia
Are caracteristicile:
!rolul statului este de catalizator in economie
!imbina caracteristici ale economiei sociale de piata cum sunt:planificarea
si echitarea
!statul vegheaza asupra echilibrului economic
'r7s7turile de baz7 ale pie8ei sunt concuren8a liber7 dintre produc7torii de m7rfuri
(constructii) 9i proprietarii de resurse realizarea m7rfurilor (constructiilor) la pre8urile de
echilibru, ce reflect7 real corela8ia dintre cerere 9i ofert7.
*oncuren8a este bun7 pentru public deoarece ea stimuleaz7 9i const:nge
produc7torii. 0biectivul oric7rei firme este ma%imizarea profitului. *oncuren8a ;ns7
erodeaz7 permanent acest 8el. *hiar din aceast7 cauz7 firmele de constructii trebuie s7 se
adapteze pie8ei pentru a e%ploata toate posibilita8ile de m7rire a profitului.
*oncuren8a ;n sistemul de pia87 impune firmelor s7 aplice cheltuieli de produc8ie
reduse, s7 aplice o tehnologie modern7 pentru a ob8ine o productivitate ;nalt7. Ea permite
consumatorilor de a g7si furnizorul cel mai ieftin 9i ;ncura#eaz7 produc7torii ;n
determinarea cre9terii clientelei prin sc7derea costurilor, 9i implicit sc7derea pre8urilor.
<espectarea mecanismelor concuren8iale este important7 pentru o 9ans7 egal7,
pentru fair!pla&, pentru c7, in fond, in perspectiva aderarii la )niunea European7 este
chiar necesar, respectarea acestor mecanisme fiind chiar un punct important pe agenda
negocierilor. 0 economie inc7 dominant7 de mentalit78i comuniste, at:t la nivel politic 9i
managerial c:t 9i la nivel e%ecutiv 9i al anga#atului obi9nuit nu prea poate fi
concurentiala.
Acest aspect este prezent 9i in industria imobiliar7 adic7 cea a construc8iilor 9i a
serviciilor imobiliare. Aceast7 industrie este dominat7 de munca la negru 9i reprezint7
principala form7 de concuren87 neloial7 ce poate fi interpelat7 9i ca a#utor de stat.
$ociet78ile de construc8ii care practic7 munca la negru, eludeaz7 obliga8iile c7tre stat
(impozit pe salariu, contribu8ii sociale 9i impozit pe profit).
Dac7 cumva ace9tia doresc s7 v:nd7 locuin8a (nou!construit7) au un avanta# fa87
de o societate de construc8ii deoarece nu pl7tesc impozit pe profit dec:t de (=> in primii
trei ani. Pentru egalizarea 9anselor ar trebui ca am:ndoi s7 nu factureze ',A sau am:ndoi
s7 factureze acela9i ',A, preferabil c:t mai mic. *u c:t '.,.A.!ul este mai mic cu at:t
4pia8a neagr74 se diminueaz7, deoarece astfel pia8a oficial7 devine accesibil7.
$ingura cale prin care statul poate rezolva problemele sociale locative este emisia
de vauchere (bonuri valorice) lunare care sunt distribuite celor care indeplinesc condi8iile
necesare. ?onurile dau posibilitatea alegerii oric7rei variante!construc8ie, solu8ie,
materiale la pre8uri de pia87, stabilitate natural7, pe cale liber7.

0 alt7 pia87 pe care se tolereaz7 practici anticoncuren8iale este cea a chiriilor, din
acelea9i motive de protec8ie social7, incluz:nd cele mai elementare reguli ale economiei
de pia87. $tatul prin A2@, care construie9te locuin8e destinate inchirierii 9i consiliile
locale care construiesc locuin8e sociale destinate inchirierii influen8eaz7 determinant pia8a
chiriilor din <om:nia. Practicarea unor chirii simbolice (5!A E)<0 pe lun7Bpe
apartament) face ca amortizarea investi8iei s7 fie realizabil7 in (C5!+== de ani, ceea ce
este o abera8ie ce indep7rteaz7 orice investitor de inten8ia de a crea portofoliu de locuin8e
pentru inchiriere. Acestea sunt absolut necesare pentru asigurarea construc8iilor adecvate
flu%ului 9i mobilit78ii for8ei de munc7, proces natural in cre9terea competitivit78ii
economiei pe scar7 larg7. -ermania are DA> din fondul de locuin8e destinat inchirierii,
media in )E (5 era de D+> iar in <om:nia are un fond de sub 1 >.
Indiferent de nivelul de dezvoltare , potential economic si cultural ,regim social!
politic si cultural,toate statele lumii sunt anga#ate intr!un amplu process de transformari
radicale,de trecere de la produse munca!intensive la produse cultural!artistic!
intensive.'arile slab dezvoltate din punct de vedere economic,cum este si
<omania,trebuie sa conceapa strategii de infaptuire a mai multor tranzitii,in special la cea
de economie de piata.

)niersitatea De $tiinte A!ronomice $i "edicina
,eterinara ?ucuresti
In!inerie economic" #n a!ricultur" I$D$
RE%ERAT ECONOMIE
TIPURILE ECONOMIEI DE PIATA
ANUL I
&EME&TRUL I
&tudent'
(ARA&CU (o!dan)Nicolae