COXARTROZA

C U P R I N S
Capitolul I - Generalitati
Capitolul II - Anatomia articulatiei coxo-femurale
Capitolul III - Particularitati biomecanice si clinice ale
articulatiei coxo-femurale
Capitolul IV - Coxartroza - Definitie
- Etiopatogenie
- Anatomie patologica
- Simptomatologie
- Semne radiologice
- Evolutie si prognostic
- Tratament
Capitolul V - Tratament fizical inetic al coxoartrozei
- !olul asistentei medicale
Capitolul VI - Prezentarea cazurilor" Generalitati
Capitolul VII - Concluzii
BIBLIOGRAFIE
METODA DE RECUPERARE MEDICALA
IN COXARTROZA
#otto$
Paracelsus
% #edicina este nu numai o stiinta& ci este& de asemenea& o arta" Ea nu
consista din facerea de pilule si plasturi& ea se ocupa cu adevarat la procese ale
vietii& care trebuie bine cunoascute inainte ca acestea sa fie bine calauzite"%
%Pentru a fi desavarsite& arta si mestesugul medicinii trebuie sa izvorasca din
dragoste"%
CAPITOLUL I
GENERALITATI
Definirea notiunii e reu!ati"!
Provenind din grecescul rheuma& care inseamna curgere& scurgere a
umorilor& reumatismul este o denumire generica pentru o serie de afectiuni ale
aparatului 'ocomotor (in special ale articulatiilor si ale tesuturilor incon)uratoare*"
Dupa cum afirma d" Stefan Suteanu' %nu exista reumatism& ci boli reumatice&
fiecare dintre ele avand anumite cauze si beneficiind de masuri profilactice si
curative specifice%"
Din punct de vedere istoric boala este cunoscuta din antic+itate" ,ippocrat
(sec" - i",r"* varbea de artrita" .umele de reumatism i '-a dat Gallenus ('/' - 0'1
d",r"*" Abia in sec" al 2-3-lea 4aillou descrie mai corect acest grup de afectiuni&
incluzand insa printre acestea guta si tuberculoza articulara"
3n concluzie& sub termenu' generic de reumatism sunt incluse numeroase
boli& care au unele trasaturi comune& dar care prezinta si numeroase deosebiri"
#$Cla"ifi%area &olilor reu!ati"!ale
Clasificarea bolilor reumatismale a creat numeroase dificultati medicinei&
deoarece nu exista un criteriu unic dupa care sa se poata face ordine in varietatea
nesfarsita a acestor boli" Cea mai acceptabila clasificare la noi in tara (elaborate de
Academia de Stiinte #edicale si #inisterul Sanatatii in '56/* imparte
reumatismul& ca boala in doua mari categorii$ reumatism articular& care intereseaza
articulatiile& si reumatismul nearticular sau abarticular& care priveste tesutul
con)unctiv" 7a randul sau reumatismul articular cuprinde doua mari grupe$
reumatismul inflamator si infectios
reumatism degenerativ
Prezentam in tabelul urmator o clasificare a bolilor reumatismale$
'" !eumatism articular Artrite
(caracter inflamator*
- !" 4ouillaud -
Soolsi -
!" secundar infectios
- P"C"E" (poliartrita
cronica evolutiva sau
poliartrita
reumatoida* -
Spondilita anc+ilozanta
Artroze
(caracter degenerativ*
-
Spondiloze
-
Artroze
- Poliartroze
0" !eumatism
abarticular (nearticular*
inflamator sau
degenerativ
- Periatrite
- .evralgii - .evrite
- #ialgii - #iozite
- .euromialgii
- Tendinite
- 4ursite
- Tenosinovite
Artrozele reprezinta cea mai frecventa boala articulara din intreaga lume"
Dintre afectiunile artrozice& coxartroza este deosebit de frecventa" 3n stadiul actual
al cunostiintelor noastre putem admite ca artroza soldului este o degradare
articulara cu o individualitate definita& caracterizata printr-un dezec+ilibru
morfologic dependent de un dezec+ilibru functional"
De-a lungul anilor aceasta afectiune a fost cunoscuta sub numele de artrita
cronica a soldului (coxartrie*& artrita deformata& morbus coxae senilis sau )uvenilis
(in functie de varsta*& malum coxae senile& osteoartroza a soldului& artroza
+ipertrofica sau degenerativa& osteoartritis& artritis sau artrosis deformans& termeni care
sunt utilizati inca si astazi si care au incercat sa defineasca ceea ce numim azi
coxartroza" Artrozele cuprind o serie de manifestari care au ca substrat anatomic o
degenerescenta mai mult sau mai putin intinsa a tesutului mezenc+imal" Acest tip
lezional-produs in primul rand prin uzura& intereseaza de predilectie articulatiile
memberelor inferioare si ale coloanei
vertebrele supuse prin functia lor unei uzuri mai intense"
Artrozele sunt afectiuni neinflamatoare ale articulatiilor mobile&
caracterizate prin deteriorarea si abraziunea cartila)ului articular precum si prin
leziuni +ipertrofice ale extremitatilor osoase" #onoarticulare& uneori bilaterale&
artrozele cresc ca frecventa paralel cu varsta8 neansotite de semne generale si nici
de leziuni extraarticulare& ele se traduc clinic prin dureri& impotenta functionala si
prin deformari articulare& iar radiologic prin pensarea spatiului articular&
osteofitoza subcondrala si uneori zone circums1rise de osteoporoza" Avand in
vedere tendinta actuala de crestere a proportiei subiectilor de varsta a treia& de
imbatranire a populatiei& este de asteptat o crestere a prevalentei coxartrozelor" De
aceea orice contributie cat de modesta& adusa in planul modalitatilor de tratament si
recuperare in aceasta boala& poate fi benefica"
CAPITOLUL II
ANATOMIA ARTICULATIEI COXO'FEMURALE
Aparatul locomotor este constitutit din sistemul osos si sistemul muscular&
ambele asigurand si deplasarea corpului" 9rganele de legatura dintre capetele
osoase se numesc articulatii& forma si structura lor fiind adaptate rolului pe care-'
indeplinesc in organism$
- de a participa la miscarile diferitelor segmente ale corpului8
- de a oferi rezistenta la presiune si tractiune"
:na dintre cele mai importante articulatii este articulatia coxo-femurala"
Este o articulatie mobila si solida& o diartroza& realizata intre doua suprafete
articulare$ una sferoida& reprezentata de capul femurului& si cavitatea articulara&
reprezentata de acetabulul coxalului"
EXTREMITATEA (UPERIOARA A FEMURULUI (I
CAP(ULA ARTICULATIEI COXO'FEMURALE
(I(TEM O(O(
Ca)itate %otiloia *a%eta&ulu!+
Descriere cavitatea cotiloida priveste inainte& in afara si in )os" Ea este
limitata de un rebod ascutit& spranceana cotiloida care prezinta trei scobituri"
Aceste scobituri corespund punctelor de )onctiune ale celor trei piese osoase eare
constituie osul coxal$ ilionul& pubisul si isc+ionul"
Scobitura anterioara ilio-pubiana si cea posterioara ilio-isc+io-pubiana este
larga si profunda"
7a extremitatea anterioara a spancenei colitoide& in vecinatatea suprafetei
articulare se afla o mica ridicatura numita tubercul precotiloidian de care se fixeaza
fasciculele bandeletei suprapubiene (-A7793S*"
Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte$ una centrala de forma
patrulatera (deprimata*& rugoasa& nearticulara numita fundul cavitatii cotiloide si
care se continua in )os cu scobitura isc+io-pubiana& orificiu ovalar la barbati&
neregulat& triung+iular la femei"
9sul coxal este un os plat& format din doua lame de tesut compact care
acopera un strat de tesut spongios de grosime variabila"
E,tre!itatea "uperioara a fe!urului
Extremitatea superioara a femurului este formata de un cap articular& un gat&
o mare si o mica tuberozitate"
Capul femoral (capot femoris) este o suprafata neteda ce reprezinta doua
treimi de sfera de raza de 01-0; milimetri& priveste in sus inauntru si putin inainte"
El este circumscris de o linie sinuoasa& compusa din mai multe curbe din care se
disting mai bine una superioara si alta inferioara& a caror concavitate se diri)eaza in
afara pentru a reuni anterior si posterior& formand un ung+i ascutit desc+is in afara"
Acestea fac ca
suprafata sa se intinda inspre col mai mult inainte si inapoi decat in sus si )os"
Putin dedesupt si inapoi de centrul capului se afla depresiunea numita foseta
ligamentului rotund care da insertie ligamentelor cu acelasi nume"
Gatul femoral uneste capul cu cele doua tuberozitati" Axa lunga a gatului
este inclinata fata de axa lunga a diafizei femurale cu '0;
o
- '/;
o
& iar ung+iul
format de ele se numeste ung+i de inclinatie"
Marea tuberozitate sau marele trohanter de forma patruletara& aplatizat
dinapoi
inauntru se gasesc situate in prelungirea diafizei femurului" <ata externa a marelui
tro+anter& convexa& este strabatuta de sus in )os si inainte de o escavatie rugoasa in
forma de virgule& foseta digitala unde se insera musc+iul obturator extern"
Micul trohanter este o apofiza conica situate la unirea colului cu fata interna
a corpului femurului" Ea da insertie musc+iului psoas iliac"
(uprafete arti%ulare
Acestea sunt de o parte femoral& iar de cealalta cavitate cotiloida a osului
coxal marita de un fibrocartila) numit bureletul cotiloidian "
Capul femoral este acoperit de un fibrocartila) mai ingrosat in )umatatea
superioara decat in cea inferioara si mai mult in centru decat la periferie" <oseta
ligamentului rotund nu prezinta cartila) de acoperire"
Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte$ una articulara in forma de
semiluna& ale carei extremitati anterioara si posterioara limiteaza scobitura isc+io-
pubiana"
Bureletul cotiloidal este un fibro cartila) ce incon)oara cavitatea cotiloida" El
are in sectiune forma de prisma triung+iulara si prezinta o suprafata aderenta sau
bazala prin care se insera de marginea acetabulului& o suprafata interna& concava&
articulara& in continuitate cu suprafata articulara a cavitatii cotiloide si o fata
externa convexa care da insertie capsulei articulare"
MI-LOACE DE UNIRE
Suprafetele articulare sunt mentinute in contact prin sinoviala& capsula
articulara intarita de ligamente si musculatura periarticulara"
(ino)iala
3mbraca fata profunda a capsulei articulare si reflecta la insertiile coxale si
femurale ale capsulei incon)urand suprafetele articulare" Ea se insera de partea
cotiloidinala pe fata externa a bureletului& iar de partea femurala& pe portiunea
intrarticulara a colului intre insertia capsulei si suprafata cartila)inoasa a capului
femural"
Cap"ula arti%ulara
3nsertia iliaca a mansonului capsular se face pe spranceana cotiloida si fata
externa a bureletului cotiloidian& iar la nivelul scobiturii isc+io-pubiene pe fata
externa a ligamentului transvers al acetabulului"
- capsula este constituita din doua feluri de fibre$
- fibre longitudinale de la coxal la femur& mai bine evidentiate anterior8
- fibre circulare si anulare care abunda mai ales in partea postero-
inferioara si in straturile profunde ale capsulei"
Li.a!ente
Capsula articulara este intarita inainte& inauntru si inapoi prin trei benzi
ligamentare cunoscute sub numele de$ ligamentul ilio-femural& pubo-femural8
isc+io- femural"
7igamentul ilio-fenmural sau ligamentul 4E!T3.& are forma de evantai care
acopera fata anterioara a capsulei articulare si se insera la nivelu' osului coxal
putin
dedesubtul spinei iliace antero inferioare& iar de partea femurala pe linia
intero+anteriana& prin doua portiuni bine dinstincte$ fasciculul superior ilio-
tro+anterian si fasciculul inferior ilio-tro+anterian"
Ligamentul pubo-femural& situate pe fata inferioara a capsulei se insereaza in
sus pe eminenta ilio-pectime si pe marginea anterioara a santului subpubian de
unde fibrele sale merg in )os& in afara si putin posterior fixandu-se pe partea
anterioara a depresiunii pretro+anteriene"
Ligamentul ischio-femural, situat pe fata posterioara a capsulei articulare&
porneste de la nivelul guterei subcotiloidiene de unde se indreapta in sus si in afara&
oblic& pe fata posterioara a colului si se insera inainte a fosetei digitale a marelui
tro+anter"
Ligamentul rotund Considerat ca vesti) otogenic al musc+ilor ambieni&
ligamentul rotund se prezinta ca o lama fibroasa lunga de aproximativ / cm care se
intinde de la foseta capului femural la scobitura isc+io-pubiana a osului coxal"
TE(UTURILE PERIARTICULARE
Mu"%/ii "olului
Descriptia anatomica a musc+ilor ce vin in raport cu articulatia coxo-
femurala si care actioneaza asupra ei"
Fata anterioara
<ata anterioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu musc+iul psoas
iliac (iliopsoas* de care este separata prin una sau doua burse seroase& care adesea
comunica cu sinoviala articulara"
Alcatuit in partea superioara din doua portiuni musc+iul psoas& inserat pe
fata laterala a ultimei vertebre toracale si a primelor patru vertebre lombare si
musc+iul
iliac inserat in fosa iliaca pe care o captuseste8
- -cele doua portiuni se unesc si formeaza un corp muscular comun& care trece
succesiv prin regiunea lombara si pelviana& iese din bazin prin lacuna
musculara si a)unge la coapsa unde se insera printr-un tendon comun pe micul
tro+anter"
!ctiune$ Desi musc+i pluriarticular& actiunea principala o are asupra
articulatiei coxo-femurale" Este cel mai important flexor al coapsei pe bazin"
Pe langa actiunea principala de flexor& iliopsoasul mai are o actiune
secundara de rotatie externa a coapsei"
"nervatie$ 3liopsoasul primeste mai multe ramuri scurte din plexul 'ombar si
cateva ramuri din nervul femural 70& 7/& 7="
Muschiul drept anterior (#ectus femoris) Are insertia superioara prin
tendonul direct la nivelul spinei iliace antero inferioare& iar prin tendonul reflectat
pe spranceana cotiloida in partea supero interna" Distal formeaza tendonul
>uadricepsului impreuna cu vastul intern (vastus internus* vastul extern (vastus
externus* si cruralul (vastus intermedius*"
!ctiune$ <lexor al coapsei pe bazin"
"nervatie$ !amura >uadricepsului din nervul crucal"
Muschiul croitor ($artotius) 3nsertia superioara este la nivelul spinei iliace
antero superioare de unde merge oblic in )os si inauntru pentru a se insera in )os pe
fata interna a extremitatii superioare a tibiei (pes anserinus*"
!ctiune$ <lexor al gambei pe coapsa si flexor abductor si rotator in afara al
coapsei pe bazin"
"nervatie$ 3nervat de ramuri ale nervului femural"
Fata "uperioara
<ata superioara a articulatiei coxo femurale este in raport cu musc+iul fesier
mic (Gluteus minimus*" El se insera sub campul osos al fosei iliace externe& situate
inaintea
liniei semicirculare anterioare$ de acolo fibrele converg spre un tendon puternic
care se insera pe marginea anterioara a marelui tro+anter" 3ntre acest musc+i si
tro+anter se afla o bursa seroasa"
!ctiune$ #icul fesier este abductor al coapsei" Contractia izolata a
fasciculului anterior produce rotatia interna a coapsei" Contractia fasciculului
posterior determina rotatia externa a coapsei"
"nervatie$ !amura a fesierului inferior"
Muschiul fesier mi%lociu(Gluteus medius) se insera pe portiunea fosei iliace
externa cuprinsa intre cele doua linii semicirculare" De aici fibrele sale converg
catre marele tro+anter unde printr-un tendon& larg si plat se insera pe creasta oblica
a fetei externe a marelui tro+anter" 1 bursa seroasa separa fesierul mi)lociu de mare
tro+anter"
!ctiune$ E' este un puternic abductor si rotator inauntru" Este stabilizator
lateral al soldului" Cand isi ia punct fix pe femur& el ridica bazinu'" Are o mare
importanta in mers"
Fata po"terioara
<ata posterioaraa articulatiei coxo-femurale este acoperita de musc+ii
rotatori externi care de sus in )os sunt$
Muschiul piramidal (&iriformis) #usc+i alungit& de forma triung+iulara cu
baza in bazin& iar varful la marele tro+anter" El se insera in interiorul bazinului& pe
fata anterioara a sacrului& in vecinatatea gaurilor sacrate (a 0-a& a /-a si a =-a*&
fasciculele musculare merg in afara& ies din bazin prin marea scobitura sciatica si
se termina printr-un tendon pe marginea superioara a marelui tro+anter"
!ctiune$ Ca si ceilalti musc+i& pelvi-tro+anterieni& roteste coapsa afara" Daca
coapsa este flectata& este un abductor al acesteia" Ca si abductorul intern este un
stabilizator al soldului"
"nervatie$ .ervul piramidal din plexul sacrat"
Gemenii pelvieni (Muschii Gemelli spinalis si tuberalis) sunt musc+i subtiri&
de forma patrulatera care insotesc portiunea extra pelvina a obturatorului intern"
Dupa situatia lor fata de acest tendon unul este superior si altul inferior" Gemenul
superior este numit spinal& fiindca se insera pe spina sciatica iar cel inferior numit
si tuberal fiindca se iasera pe tuberozitatea isc+ionului"
!ctiune$ Sunt rotatori in afara"
"nervatie$ !amuri din plexul sacrat"
Muschiul obturator intern se insera pe fata interna a membranei obturatoare
si pe periferia osoasa a gaurii obturatoare"
!ctiune$ Este un puternic rotator in afara al coapsei"
"nervatie$ E inervat de nervul obturator intern& ramura dia plexul sacrat"
Muschiul obturator extern se prinde pe fata externa a cadrului osos al
gaurii"
9bturatoare& trece pe sub colul femural spre fata posterioara a articulatiei si
se termina printr-un tendon in fundul cavitatii digitale a marelui tro+anter"
!ctiune$ Este ca si precedentii tot un rotator in afara dar datorita pozitiei sale
sub colul femural este un veritabil coaptor articular& fiind principalul stabilizator
inferior al soldului"
Muschiul patratul crural ('uadratus femoris) pleaca de la tuberozitatea
isc+iatica& merge pe partea posterioara a articulatiei coxo-femurale si se insera in
afara pe creasta intertro+anteriana"
!ctiune$ :n puternic rotator in afara al coapsei"
"nervatie$ Este inervat de o ramura din plexul sacrat" Acesti musc+i sunt
acoperiti de musc+iu' mare fesier"
Fata inferioara
<ata iaferioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu musc+iul
pectineu (Pectineus* care se insera in sus pe creasta pectineala si pe ligamentul lui
C99PE! de unde fibrele lui merg in )os in afara si putin inapoi si se termina pe
creasta pectineala a femurului"
!ctiune$ Este aductor al coapsei& flexor si rotator in afara"
"nervatie$ E inervat de ramuri din nervul crural" Dedesuptul acestui musc+i
se eta)eaza micul adductor, adductorul mi%lociu si adductorul mare" 3nsertiile lor
superioare sunt pe ramura isc+io-pubiana de unde coboara pe fata interna a
diafizei femurale"
!ctiune$ Sunt adductori ai coapsei si foarte slabi rotitori in afara"
"nervatie$ Toti adductorii primesc ramuri din nervul obturator (plexul
lombar*"
Fata e,terna
<ata externa a soldului este acoperita de expansiunea aponevrotica a fasciei
lata denumita si bandelata lui #A3SS3AT& care porneste de la creasta iliaca&
acopera fesierul mi)lociu si marele tro+anter si coboara pe fata externa a coapsei&
spre gamba" in partea anterioara a acestei lame aponevrotice intr-o dedublare a sa
se afla musc+iul tensor al fasciei lata care se insera sus pe spina iliaca antero-
superioara& iar in )os fibrele sale se confunda cu cele ale fasciei lata"
!ctiune$ Este abductor si flexor al coapsei" Prin conexiunile pe care le are cu
fesierul mare& a)uta la mentinerea pozitiei verticale la tendinta de cadere inainte"
Preia presiunea exercitata asupra tro+anterului impinge capul femural in articulatie
devenind stabilizator extern al soldului"
"nervatie$ Primeste ramuri din gluterul superior"
CAPITOLUL III
RTICULARITATI BIOMECANICE (I CLINICE
ALE ARTICULATIEI COXO'FEMURALE
Spre deosebire de articulatia scapulo-+umerala& foarte mobila& articulatia
coxo- femurala are o mobilitate mai redusa& in sc+imb fiind dotata cu o stabilitate
mai mare" Prin centrul geometric al capului femural trec trei axe de miscare& foarte
importante in locomotie"
- un ax transversal (frontal* in )urul caruia se efectueaza flexia-extensia8
- un ax sagital& care permite abductia-adductia8
- un ax vertical& care permite miscarile de rotatie interna si externa"
Axul colului femural este oblic in sus& inauntru si inainte & formand un %ung+i
de inclinatie% de '0;% cu axul diafizar si unul de %declinatie% de '1
o
-/1
o
(desc+is
inauntru si inainte *" Diafiza femurala se situeaza deci inapoi a planului frontal
vertical& trecand prin centrul capului femural si axa condililor"
Cavitatea cotiloida (acetabulara*& de forma semisferica este acoperita de
cartila) numai pe partea sa periferica& fundul cavitatii neintrand in contact cu capul
femural"
Ea este orientata in afara& in )os si inainte & formand cu orizontala un ung+i de
/1
o
- =1
o
" Acesta face ca partea superioara a cotilului sa acopere in parte fata externa
a capului" 7a nivelul acoperisului cotilului& capul exercita cea mai mare presiune"
Capul& colul si diafiza femurala formeaza un ansamblu biomecanic caracterizat prin
faptul ca greutatea corpului& repartizata la nivelul capului femural& nu se transmite
direct axului diafizar& ci prin intermediul colului femural& care )oaca rol de brat de
parg+ie" De aceea baza colului este supusa frecvent la fracturi" Pe spranceana
cotiloidiana se insera un inel fibrocartilaginos& care sporeste profunzimea cavitatii
cotiloide"
Capsula articulara& un manson cilindric format din tesut fibros este intarita
prin ligamentele ilio-femurale& pubo-femura'& isc+io-femural& rotund" 3n extensie
ligamentele sunt intinse si cooptatia coxo-femurala este ferma& in timp ce in flexie
ligamentele sunt destinse si capul femural nu mai apare asa de puternic aplicat pe
cotil"
Articulatia coxo-femuralp este supusp la o presiune permanentp prin tonusul
musculaturii periarticulare" S-a demonstrat cp in timpul mersului articulatia coxo-
femurala sufera o presiune intermitenta" Astfel& in timp ce greutatea corpului se
spri)ina pe un singur picior& mi)locul fesier exercita o puternica presiune& coxo-
femurala suportand alternativ o presiune de patru ori mai mare decat greutatea
corpului" 3n coxa - valga& marele tro+anter fiind prea apropiat de centrul capului
femural& presiunea suportata de capul femural la fiecare pas este de 6-? ori mai
mare decat greutatea corpului" 3n cazul articulatiilor sanatoase& presiunea se
transmite pe intreg capul femural& fiind bine suportata de cartila)" 9ri de cate ori se
produce o +iperpresiune concentrata pe o zona mai restransa a capului& cartila)ul se
ulcereaza"
EXAMENUL CLINIC (I FUNCTIONAL AL (OLDULUI
Examenul clinic al soldului trebuie facut sistematic si minutios& pentru a
putea depista orice anomalie" #ai intai se efectueaza examenul clinic in
ortostatism" 3n acest caz& se verifica pozitia reperelor oaselor si a axelor membrului
inferior"
daca spinele iliace antero-superioare sunt situate la aceeasi orizontala8
daca exista o basculare a bazinului intr-o parte sau alta8
daca este o inegalitate de lungime a membrelor inferioare8
daca exista atitudini vicioase la nivelu' soldului& genunc+iului&
picioarelor"
Studiul bazinului se efectueaza mai intai cu pacientul stand pe un taburet&
apoi in statiune unipodala" 3n acest ultim caz trunc+iul se inclina de partea
piciorului de spri)in cu mi)locul fesier deficitar (semnul Trendelemburg*"
E,a!enul %lini% in po0itia %ul%at
Prin palpare atenta se localizeaza sediul durerilor (ing+inale&
tro+anteriene si isc+io-tro+anteriene*"
Coxopatiile pot fi insotite de iradiatii dureroase posterioare& anterioare& pe
genunc+i& pe fata interna a coapsei& pe fesierul superior"
Se apreciaza apoi daca durerea este de tip inflamator (durere continua& cu
accentuari nocturne si radiere matinala prelungita* sau de tip mecanic (calmata
de repaus si accentuate de ortostatism sau mers*"
Se masoara lungimea comparativa a membrelor inferioare in raport cu maleola
interna& apoi perimetrul coapsei (masurat la '1 cm deasupra bazei rotulei*"
:rmeaza palparea tesututului subcutanat si masele musculare& notand grupele
+ipotone& +ipertone& tendinta la retractii& existenta unor tulburari trofice de
origine venoasa"
Se efectueaza apoi bilantul articular& masurand goniometric fiecare miscare
fundamentala"
EXTEN(IA IN COXO'
FEMURALE
Extensia C"<" cu
genunc+iul
intins
A%ti)a
01
o
Pasiva
/1
o
Extensia C"<" cu
genunc+iul
indoit
'=
o
61
o
FLEXIA IN COXO'FEMURALE ABDUCTIA IN COXO'FEMURALE
Activa Pasiva Activa Pasiva
Extensia C"<" cu
genunc+iul intins
Extensia C"<" cu
genunc+iul indoit
51
o
'01
o
'01
o
'=1
o
Abductia C"<" in
extensie
=;
o
-
ADDUCTIA IN COXO'
FEMURALE
ROTATIA INTERNA (I EXTERNA
IN COXO'FEMURALE
Activa Pasiva Activa Pasiva
Adductia C"<" in
extensie
/1
o
- !otatie C"<"
externa in extensie
!otatie C"<"
externa in
semiflexie
61
o
peste
61
o
-
-
!otatie C"<"
interna in extensie
!otatie C"<"
interna in
semiflexie
/1
o
peste
/1
o
Pe marginile acestor imagini notam ca$
<lexia genunc+iului& relaxand isc+io-gambierii& permite o flexie mai mare a
articulatiei coxo-femurale8
7a flexie se imobilizeaza bazinul cand se calculeaza amplitudinile8
Extensia este mai redusa cand genunc+iul este flexat& intrucat isc+io-gambierii
fiind anga)ati in flexia genunc+iului sunt mai putin eficace ca extensori8
Abductia este limitata prin musc+ii adductori& ligamente si prin contactul
colului femural cu spranceana cotiloidala" Prin exersare& amplitudinea abductiei
poate atinge '01
o
- '/1
o
&
Pentru testarea rotatiei se prefera pozitia in decubit ventral sau asezat pe
marginea mesei cu genunc+iu' in ung+i drept" Ducerea gambei in afara permite
masurarea rotatiei externe"
Se calculeaza apoi coeficientul functional de mobilitate& masurandu-se
amplitudinea fiecarei miscari si inmultind-o cu coeficientii mentionati in tabelul
urmator$
<lexia 1 - =;
o
@ coeficient 1&6
=; - 51
o
@ coeficient 1&=
Peste 51
o
@ coeficient 1&'
Abductia 1 -';
o
@ coeficient 1&6
'; - /1
o
@ coeficient 1&=
Peste /1
o
@ coeficient 1&'
!otatia externa 1 - /1
o
@ coeficient 1&/
Peste /1
o
@ coeficient 1&'
!otatia interna
adductia&extensia @ coeficient 1&0
Totalul (raportat la '11* reprezinta coeficientul functional al articulatiei& care
se masoara inainte si dupa recuperarea medico-c+irurgicala"
3n continuare se face bilantul muscular"
Pentru evaluarea flexiei& in care sunt implicati musc+ii flexori (psoasiliacul&
dreptul anterior& croitorul* se aplica contrarezistenta pe fata anterioara a coapsei&
deasupra genunc+iului"
Pentru extensie (musc+ii extensori fiind fesierii& isc+io-gambierii*
contrarezistenta se aplica pe fata posterioara a gambei& in timp ce cu mana cealalta
se imobilizeaza bazinul"
3n abductie& care e asigurata de fesierul mic si mi)lociu si de musc+ii
accesori& se aplica rezistenta pe fata externa a genunc+iului"
3n adductie (musc+ii adductori& isc+io-gambierii& marele fesier avand rolu'
principal* rezistenta se aplica pe fata interna a genunc+iului"
Pentru evaluarea rotatiei externe (musc+ii rotatori fiind fesierii& drept intern
si croitorul* rezistenta se aplica deasupra gleznei& ca si in rotttia interna (isc+io-
gambierii& tensorul fasciei lata*"
Pentru testarea fortei musculare se determina& prin tatonari progressive la
instalatia de scripeti& care este greutatea maxima care& atasatp la membrul inferior
intins& poate fi ridicata de '1 ori"
Se testeaza saptamanal forta flexorilor& extensorilor& abductorilor&
adductorilor& pentru obiectivizarea eficacitatii tratamentelor de recuperare aplicate"
3n sfarsit& examenul clinic functional se completeaza cu examenul
radiograp+ic (coxometria*" Parametrii principali care trebuie masurati pe
radiografia de fata sunt$
a" :ng+iul de inclinatie dintre axa diafizei si axa colului femural (normal$
'/1
o
* b" :ng+iul de oblicitate al acoperisului cotilului" Se repereaza pe
fotografie$
'* locul de unire al acoperisului cu fundul cotilului (T*8
0* cel mai extern punct al partii condensate a cotilului (E*& apoi se
masoara ung+iul format de dreapta TE si orizontala care trece prin T
(sub '1
o
*
c" :ng+iul de acoperire externa a capului femural de catre cotil" Din centrul
capului femural C se ridica o verticala& care face un ung+i de peste 0;
o
"
d" Axul cotilului prelungit trebuie sa atinga cotilul intern si dedesubtul
punctului T"
3n displazia coxo-femurala impactul cade asupra si in afara punctului T"
e" Arcul cervico-obturator e intrerupt in cazul displaziilor insotite de
subluxatii" f" :ng+iul de declinatie a cotilului femural (intre axa colului si
axa cotililor femurali*& normal de '1 - ';
o
& este marit in subluxasii sau luxatii
si redus in protruzii"
De obicei se efectueaza o radiografie de fata si una de profil"
CAPITOLUL IV
COXARTROZA
Coxartroza constituie& dupa ma)oritate statisticilor& cauza a 51 A din
suferintele adultului trecut de ;1 ani"
ETIOPATOGENIE
3n primul rand se descriu doua forme$ coxartroza primara si secundara"
'" Coxartroza primara sau senila& numita si %morbus coxae senilis% datorita
involutiei articulatiei legata de varsta& dar la care concura si alti factori&
ca cei metabolici (obezitate& diabet* sau profesionali (ortostatism
prelungit*"
0" Coxartroza secundara cunoaste la randul ei mai multe forme$
forma traumatica& datorata unui traumatism ma)or& cu fractura capului sau
colului femural si& mai rar& a unor microtraumatisme repetate"
forma malformativa& datorata unor anomalii congenitale$ luxatii sau subluxatii
congenitale (coxa plana& coxa vara& coxa vulga*"
forma postinflamatorie& rezultatul unui proces inflamator cronic in articulatia
soldului"
forma postnecrotica& datorata unor necroze aseptice ale capului femural"
ANATOMIA PATOLOGICA
Toate cauzele amintite mai sus determina alterari profunde ale capului
femural si ale cotilului& care nu mai au o coaptare articulara& din aceasta cauza
urmand distrugerea cartila)ului articular si apoi deteriorarea articulara cu rezultatul
imediat in cele doua functii ale soldului$ stabilitatea si mobilitatea"
(IMPTOMATOLOGIE
Semnele clinice sunt aceleasi cu ale celorlalte artroze$
durerea& care poate fi localizata in fese& in creasta iliaca sau la genunc+i" Ea
apare la mers& dar mai ales la urcatul si coboratul scarilor"
limitarea algica a miscarilor active" 4olnavul nu poate incrucisa picioarele& nu
se poate inc+eia la pantofi& nu poate sta picior peste picior"
limitarea algica a miscarilor pasive& abductia fiind cea mai limitata& urmata de
rotatia sau adductia coapsei"
scurtarea membrului inferior de partea afectata& cu dificultati la mers
aparitia cracmentelor"
(EMNE RADIOLOGICE
Examenul radiologic este foarte edificator pentru coxartroza" El prezinta$
osteoscleroza marginala& cu ingrosarea sprancenei cotiloide"
ingustarea spatiului articular
+ipertrofie osoasa"
Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei& a examenului clinic si a celui
radiologic" Principala afectiune cu care se face diagnosticul diferentiat este bursita
tro+anteriana& care are simptome asemanatoare& cu iradierea durerii spre marele
fesier& dar nu prezinta limitarea miscarilor in articulatia coxo-femurala"
EVOLUTIE (I PROGNO(TIC
3n baza unor masuri terapeutice adecvate& evolutia coxartrozei este lent
progresiva& agravanta" 7a multi bolnavi aceasta evolutie se poate intinde pe '1 - ';
ani mai mult& la altii insa evolutia poate fi rapid invalidanta& in ' - 0 ani"
Agravarea coxozelor se exprima in general prin intensificarea durerilor& prin
accentuarea impotentei functionale& ca si prin agravarea deformarilor$ scurtarea
membrului inferior& deformarea bazinului" Dintre toate artrozele& coxoza are
caracterul cel mai invalidant si ireversibil& de unde prognosticul rezervat"
TRATAMENT
9biectivele tratamentului coxartrozelor sunt$
- combaterea durerilor
- diminuarea redorii si a impotentei functionale
- mentinerea functiei articulare si recastigarea miscarii (partiale& totale*
- micsorarea +andicapului"
3n tratamentu' coxozelor& ca si a celorlalte artroze se folosesc mai multe
mi)loace$
'" Masurile igienico-dietetice si educative$
- micsorarea solicitarilor articulatiei coxo-femurale prin evitarea
ortostatismului prelungit& a mersului pe scari sau pe teren accidentat8
- dieta ec+ilibrata (+ipocalorica in cazul obezilor*"
0" (ratamentul medicamentos& care consta pe de o parte in folosirea unei
medicatii antialgice si antiinflamatorii (tratament simptomatic*& iar pe de alta parte
in folosirea unei medicatii ce isi propune sa influenteze pozitiv insusi fondul
evolutiv al bolii (medicamente numite de reumatologii americani Direase
#odifBing 9steo Art+ritis Drugs D#9AD*" 3n tabelul urmator prezentam
principalele grupe de medicamente folosite in tratamentul artrozelor$
'"(ratamentul simptomatic
A" cu actiune de scurta durata
a* analgeticele (paracetamo'& tramadol*
b* antiinflamatoarele nesteroidiene$ ibuprofen& diclofenac&
indometacin& piroxicam& tenoxican& celebrex& movalis& etoprofen

c* gel-urile si unguentele$ etoprofen (flexene*& diclofenac& <astum gel&
4" cu actiune de lunga durata
a" corticosteroizii depozit& intraarticular$ triamcilonon
b" acidul +ialuronic
0 Medicamentele )M*!)+
- glucozaminosulfat
- condroitinsulfat
- pentosansulfat
- orgoteina
- extracte de avocado si soia
- tetraciclinele
- terapiile experimentale"
/" (ratamentul balneo-fizioterapic are cele mai largi recomandari cu cele mai
eficiente rezultate" Pot fi folosite toate formele si metodele de tratament$
electroterapie& +idroterapie& termoterapie ca si inetoterapia"
=" (ratamentul ortopedico-chirurgical poate fi precoce sau tardiv" Cel
precoce se adreseaza bolnavilor cu coxartroze secundare unor anomalii
congenitale& ca displazia subluxanta de sold& carora li se efectueaza osteotomii
corectoare"
Tratamentul ortopedico-c+irurgical tardiv se adreseaza bolnavilor cu artroze
de sold evoluate& care nu mai raspund la tratament medical" Acestora li se
implementeaza proteze totale de sold"
CAPITOLUL V
TRATAMENTUL FIZICAL'1INETIC
Tratamentul fizical-inetic al coxartrozei urrnareste implinirea urmatoarelor
obiective$
- combaterea durerii8
- asigurarea unei bune stabilitati a soldului8
- asigurarea unor ung+iuri de mobilitate functionale si evitarea instalarii
atitudinilor vicioase"
Pentru combaterea durerii& medicina fizica ofera o gama foarte larga de
proceduri& totul este ca ele sa fie cunoscute si aplicate individualizat de la caz la
caz in functie de mecanismele patogenetice care stau la baza durerii& stabilirea
tipului de reactivitate al bolnavului& pragul lui de sensibilitate la durere etc"
Caldura locala poate fi la fel de utila ca si recele aplicat 'ocal sau
crioterapia& depinde doar de substratul morfo-patologic caruia ne adresam"
3n criza dureroasa se recomanda repausul la pat& medicatie analgetica si
decontracturanta& apoi solux albastru urmat de masa)e usoare decontracturante&
curenti diadinamici (monofazat* fix si perioada lunga" Dupa ameliorarea durerilor
si contracturii musculare asociem baile inetoterapice si dussl subacval" Aplicam
cu preponderenta inetoterapia la pat (gimnastica posturala& exercitii izometrice&
mobilizarii active a)utate& flexi-extensii pe plan orizontal si abductie-adductie pe
plan orizontal si apoi usor inclinat*"
3n suferintele cronice& torpide& cu durere de mai mica intensitate dar totusi
sacaitoare& aplicatiile de cald local pot aduce o usurare notabila"
Ceea ce este esential pentru o reducere semnificativa a durerii se leaga de
posturarea antalgica" <ie ca lucram cu rece local sau cu cald& aceste tratamente
trebuie
aplicate in pozitie de decubit (descarcare articulara* cu soldul intr-o flexie le)era
sustinuta pasiv prin perne& sac de nisip etc" (relaxarea musculaturii& locul in care
nasc stimuli durerosi*"
Dacaaexista posibilitatea tratamentului in apa& baia calda generala& baia cu
namol& dusul subacval& prin asigurarea conditiilor esentiale (descarcarea
articulatiei& relaxare musculara& sedare*& calmarea durerilor este mult mai placuta"
1 incalzire superificiala se poate obtine in cele mai obisnuite conditii fara a fi
nevoie de deplasare la un serviciu de fizioterapie$ punga cu sare de bucatarie
incalzita& perna electrica"
Pentru incalzirea structurilor profunde este neaparat nevoie de aparatura
medicala specifica$ microunde& unde scurte& ultrasunet"
:tilizarea curentului galvanic fie sub forma de galvanizare simpla& fie sub
forma de ionogalvanizare reclama o durata mare de timp (in )ur de /1 min"*&
intensitati relativ mari ale curentului& de aici& respectarea cu mare riguozitate a
regulilor de aplicatie pentru a evita aparitia arsurilor c+imice care vor compromite
tot programul de recuperare" Aceleasi precautii se iau pentru orice aplicatie de
curenti de )oasa frecventa"
Acolo unde exista aparatura necesara& este de preferat utilizarea curentilor de
medie frecventa si a curentilor interferentiali"
<ormulele de lucru antalgic sau excitomotor vor fi alese siCsau alternate in
functie de modul in care abordam durerea (simptomatic sau etiopatogenetic*"
Tot cu scop antalgic se foloseste si ultrasunetul a carui actiune este de
maxima eficienta asupra manifestarilor algice si inflamatorii periarticulare ce
insotesc de obicei coxartroza"
#asa)ul& pe langa efectul antalgic este si miorelaxant sau& daca se doreste&
tonifiant& in functie de manevrele utilizate" <ara a intra in toate detaliile te+nicilor
de masa)& pot fi utile cateva consideratii practice" Pozitionarea bolnavului este
extrem de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna abordare a
diferitelor structuri
ce trebuie masate"
Decubitul dorsal este foarte bine suportat de bolnavi& permite cel mai bun
abord pentru musculatura coapsei si a regiunii tro+anteriene"
Decubitul ventral este utilizat pentru abordarea regiunii lombo-sacrate si
retrotro+anteriene& dar este mai greu suportat de bolnavii obezi sau la cei cu flexum
important al articulatiei coxo-femurale"
Decubitul lateral fiind o pozitie destul de instabila este folosita mai rar si
pentru timp scurt"
#anevrele de masa) depasesc zona soldului coborand spre genunc+i si
urcand- spre coloana vertebrala lombara si se adreseaza tuturor structurilor$ piele&
tesut celular subcutanat& fascii& tendoane si musc+i"
<iind cunoscut faptul ca una din sursele generatoare de durere o constituie
staza venoasa din medulara osului spongios& in prezenta unui teren sugestiv (varice
+idrostatice ale membrelor inferioare* se efectueaza manevre de drena) veno-
limfatic din pozitia antidecliva a membrelor inferioare" Aceste manevre se
alterneaza cu respiratii profunde care de asemenea favorizeaza intoarcerea
venoasa"
<iecare sedinta de masa) se inc+eie cu tractiuni manuale executate in axul
membrului inferior" Se executa succesiv tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul
respirator (favorizeaza circulatia si troficitatea locala*" <orta de tractiune va fi
moderata deoarece este iluzoriu sa se creada ca prin tractiune manuala s-ar putea
realiza o decoaptare articulara reala"
3mpotriva redorii articulatre& al doilea element important al deficitului
functional a' bolnavului& inetoterapia este arma terapeutica de baza care permite
recastigarea unor amplitudini functionale" Ca regula generala& sensul miscarii va fi
in sens opus tendintei naturale a bolii de limitare a miscarilor"
Asadar& mobilizarea pasiva va insista pe miscarile de extensie& abductie si
rotatie interna" Greu de recuperat mobilitatea intr-o articulatie in care de)a redoarea
s-a
instalat" #obilizarea pasiva insoteste masa)ul& dupa tractiunea si comprimarea
articulatiei" #iscarile pasive se efectueaza in diferite axe si planuri& analitic sau
global" Cea mai convenabila pozitie de lucru este decubitul dorsal care avanta)eaza
toate miscarile& cu exceptia extensiei"
Posturile completeaza programul de mobizare pasiva in lupta impotriva
redorii articulare" Se porneste din pozitia de amplitudine maxima permisa de
redoare si cu a)utorul unor forte exterioare cu actiune prelungita in timp se incearca
cresterea amplitudinii ung+iurilor de miscare" Aceste posturi pot fi realizate
manual sau cu a)utorul unor monta)e de scripeti"
3n cazul in care se lucreaza manual& se folosesc cu succes unele te+nici de
facilitare neuro-musculara proprioceptiva& cum ar fi$ alternanta contractie
izometrica-izotonica& stabilizarea ritmica& +old-relax"
Acolo unde este posibil& pe langa te+nicile manuale de mobilizare articulara&
se recurge si la mecanoterapie in special tractiuni mecanice - care permit o durata
mai mare de actiune si o dozare perfect cuantificata a fortei externe de actiune"
Exercitiile la bicicleta ergonomica se indica cu conditia sa se tina seama de
parametrii de lucru ce trebuie individualizati pentru fiecare bolnav in parte$
inaltimea seii& incarcarea progresiva a solicitarii la efort& ritmul de pedalare& durata
sedintei" Daca se asociaza si o gonartroza se va acorda atentia necesara incarcarii
adecvate pentru a nu decompensa genunc+iul"
!efacerea fortei musculare si a ec+ilibrului dintre musc+ii agonisti si
antagonisti& in special a musc+ilor stabilizatori ai soldului (in plan frontal si in plan
sagital* trebuie inceputa cat mai precoce si continuata mereu printr-un program de
intretinere a tonusului si fortei musculare& c+iar daca s-a a)uns la o forta de
contractie normala" Se insista asupra tonifierii urmatorilor musc+i$
- fesierul mi)lociu - stabilitatea soldului in plan frontal8
- fesierul mare si isc+iogambierii - stabilitate in plan sagital si
contracararea flexum-ului de sold8
- cvadriceps - pentru a conserva extensia completa de genunc+iului"
Te+nica de lucru este clasica& exercitiile izotetrice si izodinamice rezistive
contra unor rezistente crescute progresiv (De 7orme*" Programul de inetoterapie
prezentat pana acum este mai mult analitic si se adreseaza refacerii ung+iurilor
normale de miscare si a fortei musculare care stabilizeaza soldul si asigura
performarea miscarilor& in amplitudine completa"
9data ce aceste obiective au fost atinse& programul de inetoterapie devine
mai mult global& functional& decat analitic& pentru a reintegra articulatia coxo-
femurala in sc+emele normale de miscare& sau cat mai aproape de normal" :n
aspect important ce nu trebuie negli)at il constituie invatarea bolnavului ca in
timpul miscarilor active sa poata executa& la inceput sub control constient si mai
apoi automat& urmatoarele activitati motorii$
- flexia soldului cu pastarea lordozei fiziologice8
- adductia soldului fara participarea patratului lombelor (adica fara
ascensiunea +emibazinului*8
- rotatie pura& izolata strict in articulatia coxo-femurala& fara a rota intreg
bazinul"
Corelate& toate aceste / exercitii pasive& active izometrice& izodinamice&
functionale& trebuie sa se reflecte in redobandirea mersului& cat mai normal& in toate
conditiile pe care le ofera viata de zi cu zi"
7a fel ca si pentru bolnavii cu gonartroza& inetoterapeutul are obligatia sa
faca educatia bolnavului privind igiena soldului"
- folosirea obligatorie in timpul mersului a unui baston purtat in mana
opusa soldului afectat si mai ales utilizarea lui corecta pentru a se realiza
efectiv o descarcare a soldului bolnav8
- evitarea purtarii de greutati8
- evitarea purtarii incaltamintei cu toc inalt8
- efectuarea zilnica a unui program minimal de exercitii fizice de
intretinere
musculara si articulara8
- evitarea pastrarii prelungite a unor pozitii antalgice( cu flexia soldului*
precum si statul prelungit in fotoliu sau scaune )oase8
- pentru odi+na se va prefera pozitia de decubit cu gambele usor ridicate
deasupra planului patului"
Data fiind diversitatea formelor clinice ale coxartrozei& cateva consideratii
practice referitoare la tratamentul fizical-inetic pot fi utile"
3n coxartrozele primitive simple& evolutia este lenta& sunt posibile mai multe
pusee de exacerbare a durerii si a redorii articulare" Din aceasta cauza tratamentul
fizical-inetic trebuie efectuat intr-un serviciu de specialitate de doua ori pe an" Cu
aceasta ocazie se refac bilanturile articular& muscular& functional si se pot face
aprecieri corecte asupra evolutiei si a eficientei programului terapeutic de
intretinere"
3n coxartrozele secundare de origine mecanica (displazii& subluxatia
ssldului*& tratamentul fizical-inetic se efectueaza intr-o prima perioada pentru a
mentine soldul compensat" Cand acest lucru devine imposibil& scopul tratamentului
este de a asigura un teren favorabil interventiei c+irurgicale corective"
3n coxartrozele evaluate& cu durere cvasicontinua si redoare articulara severa&
tratamentul este in principa' antalgic si de mentinere a unui tonus muscular bun in
perspectiva artroplastiei totale"
Acelasi mod de abordare este valabil si pentru formele clinice de coxartroza
cu evolutie degenerativa rapida"
Coxartroza anc+ilozanta& care este de obicei nedureroasa& va beneficia de
un program continuu de inetoterapie pentru a evita instalarea pozitiilor vicioase"
3n cazurile de coxartroza secundara a unor afectiunii medicale (SA& P!&
infectii specifice sau nespecifice*& tratamentul fizical inetic nu reprezinta decat o
parte a tratamentului complex al afectiunii de fond& are un caracter simptomatic si
urmeaza in general& evolutia bolii cauzale"


ROLUL A(I(TENTEI MEDICALE
!esponsabilitatile esentiale ale asistentei medicale sunt$ promovarea si
pastrarea sanatatii8 prevenirea imbolnavirilor8 restaurarea sanatatii8 inlaturarea
suferintei"
Asistentele medicale creaza o ambianta in cadrul careia valorile& obiceiurile&
religia& credinta individului sunt respectate& este legata prin secretul profesional si
analizeaza indea-proape informatiile detinute despre bolnav& in ce masura si cui sa
le comunice"
Asistenta medicala va avea mereu dreptul la interventii autonome& dar mai
ales la cele delegate pe care medicul le prescrie"
.u trebuie sa ia niciodata deciziile singura& ci sub stricta indrumare a unui
medic cu care trebuie sa se consulte indeaproape pentru sanatatea si mai presus
viata pacientilor"
-a fi intotdeauna alaturi de pacient& indiferent de starea acestuia& va incerca
sa-i asigure o buna postura& si mai ales un confort psi+ic si intelegere"
Toate interventiile asistentei trebuie facute cu maxima responsabilitate& cu
siguranta si atentie sporita& iar orice neregula trebuie adusa medicului la cunostinta
imediat si remediata"
A fi nursa inseamna$
sa nu fii nicodata plictisita
sa fii deseori frustata
sa fii incon)urata de probleme
sa ai multe de facut si atat de putin timp
sa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai putina autoritate
sa intrii in vietile oamenilor si sa marc+ezi o diferenta
unii te vor binecuvanta& altii te vor blestema
vei vedea oameni (copii* in starea lor cea mai proasta si in starea lor cea mai
buna
nu vei inceta niciodata sa fii uluita de capacitatea oamenilor& de a iubi& de a
indura si de cura)ul lor
vei vedea viata incepand si sfarsindu-se
vei reputa triunfatoare si esecuri devastatoare
vei plange mult
vei rade mult
vei sti ce inseamna sa fii om si sa fii uman"
Cu dragoste si incredere, inainte!

(Pro .urse& Das+ington" D"C" :SA*"
(UPRAVEG2EREA FUNCTIILOR VITALE
TEN(IUNEA ARTERIALA ' Presiunea exercitata de masa sanguina
circulanta asupra peretilor arteriali"
<actrori de evaluat$
'" ten"iunea arteriala "i"toli%a tensiunea maxima
0" ten"iunea arteriala ia"toli%a tensiunea minima
/" ten"iunea iferentiala diferenta dintre tensiunea arteriala maxima si
tensiunea arteriala minima
=" /iperten"iunea arteriala cresterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile
normale"
;" /ipoten"iunea arteriala scaderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile
normale"
-alorile medii normale ale tensiunii arteriale$
T maxima T minima
copil ?; ''1 mm,g ;1 6; mm,g
adolescent 51 '01 mm,g 6; ?; mm,g
adult ''; ';1 mm,g ?; 51 mm,g
varstnic
';1 mm,g 51 mm,g
,ipertensiunea arteriala ,TA$
- peste '=1 C 51 mm,g
- simptome$ durere toracica& dispnee& cefalee& varsaturi& etc"
+ipotensiunea arteriala$
- sub '11 C 6; mm,g
- apare in afectiuni ca$ endocardite& miocardite& tulburari endocrine&
+emoragii& diaree& varsaturi"
Aparate pentru masurarea valorilor tensiunii arteriale$
- tensiometre cu mercur metoda !iva !occi8
- tensiometre cu manometru$
- tensiometre electronice"
PUL(UL
:nda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafetele
rezistente"
<actori de evaluat$
- frecventa8
- ritmicitate8
- amplitudine$
- celeritate"
Fre%)enta - reprezinta numarul pulsurilor pe minut"
- Puls ta+icardic - puls accelerat pulsatiile depasesc valorile de '11 ';1 011
C minut
- Puls bradicardic - puls scazut pulsatiile scad sub valoarea de 61 =1 C
minut
Rit!i%itate - reprezinta cursivitatea& regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre
ele"
- Puls ritmic - undele pulsatile au intensitatea si pauzele dintre pulsatii egale"
- Puls aritmic - undele pulsatile nu sunt uniforme iar pauzele dintre pulsatii
sunt inegale"
A!plituinea - este determinata de masa sanguina evacuata in sistemul circulator
arterial in timpul unei sistole"
Celeritatea - reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aspritie si
disparitie"
- puls tard
- puls celer
depinde de$ tromboza vaselor arteriale& elasticitatea vaselor arteriale
(arterioscleroza vasculara determina puls tard*& afectiuni cardiace
(insuficienta aortica determina puls celer*"
ELIMINARILE NORMALE
Diure0a - reprezinta procesul de formare si eliminare a urinei de catre si din
organism in decursul a 0= ore"
(%aune - materiile fecale reprezinta resturile alimentare din procesul de digestie
formate din apa 61 6; A& substante minerale si substante organice& eliminate din
organism prin defecatie"
Tra"piratia dupa rinic+i si tubul digestiv pielea are rol in excretia diferitelor
substante din organism prin intermediul glandelor sudoripare& iar procesul de
secretie al glandelor sudoripare este sudoarea"
Miro" variabil in functie de dieta& climat& activitate& imbracaminte& varsta& sex si
obiceiuri igienice ale individului"
Men"tra scurgerea biologica temporara si periodica de sange de origine uterina
prin vagin la interval de 0; /' zile& avand o durata de / ; ? zile si o cantitate
cuprinsa intre ;1 011 gr" cu miros neplacut si )ena fiziologica"
RE(PIRATIA
<unctia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar
metabolis-mului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest
metabolism"
Tipuri de respiratie$
'" eupneea respiratia normala
0" i"pnee act reflex constinet in care subiectiv pacientul simte Esete de aerF& iar
obiectiv respiratiile sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii&
amplitudine si ritm respirator"
/" to/ipnee respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste =1 C
minut& amplitudine scazuta& respiratie superficiala si ritmica"
=" &roipnee respiratie cu ritm rar& frecventa respiratorie scazuta G '0 C minut&
amplitudine crescuta& inspiratiile sunt profunde & insotite de tira) si corna)"
;" C/e3ne" 4 (to5e" respiratie caracterizata prin alternanta si periodicitatea
dintre polipnee (respiratie accelerata* si apnee (oprirea temporara a respiratiei*"
6" 1u""!aul - respiratie in = timpi$ inspiratie pauza expiratie pauza"
?" Biot ciclurile de respiratie sunt intrerupte de apnee cu durata intre '1 '0
secunde8 reprezinta respiratia agonica constituind stadiul preletal"
G" Bau%/ut ciclurile de respiratie sunt inversate& inspiratia prelungindu-se iar
expiratia devenind mai mica"
5" Di"pnee e efort in timpul efortului prin perturbarea circulatiei pulmonare
apare saturatia insuficienta a organismului cu oxigen"
'1" Di"pnee per!anenta respiratie deficitara permanenta& determinata de
insuficienta cardiaca avansata& pneumotorax"
''" Di"pnee e e%u&it pacientul nu poate sta culcat fiind obligt sa adopte
pozitia sezand"
'0" Di"pnee paro,i"ti%a este reprezentata prin accese respiratorii repetate
ziua C noaptea"
dispnee matinala cauzata de contractia spastica a bran+olelor cu timp expirator
mai ingreunat"
dispnee vesperala cauzata de insuficienta ventricolului stang"
respiratie profunda respiratie cu presiune pozitiva adica cu buzele stranse"
respiratie diafragmatica consta in amplificarea rolului diafragmului in procesul
respirator"
!espiratie normala pe minut '6 01 respiratii C minut"
ADMINI(TRAREA MEDICAMENTELOR
ADMINI(TRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA
Administrarea medicamentelor peroral constituie calea naturala de
administrare a acestora cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si a mucoasei
digestive"
Prezentare farmaceutica$
'" For!a li%/ia $ ceaiuri& siropuri& infuzii& decocturi& emulsii& extracte& uleiuri&
tincturi& solutii"
0" For!a "olia$ tablete& comprimate& dra)euri& capsule& granule& prafuri"
MOD DE ADMINI(TRARE
Mei%a!ente li%/ie
cu pa+are gradate pentru a masura doza unica
cu pipete pentru tincturi& extracte
cu lingura pentru solutii& infuzii& decocturi& uleiuri
medicamentele ce sedimenteaza se agita inainte de utilizare
ceaiurile se prepara proaspat
Doze ' lingura @ '; g apa8 01 g sirop8 '0&; g ulei
' lingurita @ ; g apa8 6&; g sirop8 =&; g ulei
' pa+ar apa @ 011 g apa
' ceasca cafea @ ;1 g apa"
Mei%a!ente "olie
Granulele se administreaza cu lingurita8
Tabletele& capsulele& comprimatele sau dra)eurile ca atare8
Prafurile sunt administrate pe limba pacientului si sunt ing+itite cu ceai&
limonada& lapte& apa"
Contraini%atii (nu se administreaza atunci cand*$
- sunt inactive sau descompuse de sucurile digestive8
- este necesar a se obtine efect rapid8
- au efect iritant asupra mucoasei gastrice8
- refuz din partea pacientului8
- calea digestiva nu asigura resorbtia8
- interventii c+irurgicale la nivelul tubului digestiv8
- afectiuni ale mucoasei bucale sau mucoaselor digestive8
- lipsa reflexului de deglutitie atat pentru solide cat si pentru lic+ide8
- evitarea sistemului venei porte"
RECOLTAREA ANALIZELOR
#odificarile organismului din punct de vedere morfologic& fiziologic&
bioc+imic sunt evidentiate prin examinarile de laborator ale produselor biologice si
patologice& completand simptomatologia afectiunilor cu elemente si alte obiective"
9btinerea unor rezultate de laborator obiective si de a)utor pretios depinde
de$
- recoltarea produselor
- efectuarea analizelor"
!ecoltarea produselor este prescrisa de medic in functie de$
- urgenta medicala
- conduita terapeutica
- conduita profilactica
- prognostic
- cercetare stiintifica
Examenele minimale de neinlocuit reprezentand cele trei examene
morfotinetoriale sunt$
- examenul sangelui
- examenul sedimentului urinar
- examenul produselor patologice care provin din sau de la focarele
infectioase"
#$ E,a!enul "an.elui6
Valori a!i"e
La&orator &io%/i!ie Valori !ini!e Valori !a,i!e
uree - '; mgCdl =;
creatinina - 1&; mgCdl '&=
trigliceride - /1 mgCdl '?1
acid uric - 0&; mgCdl ?&;
glicemie - 6; mgCA ''1
colesterol - '/1 mgCdl 0?1
magneziu - '&6 mgCdl 0&/
calciu - G&/ mgCdl '1&0
G9T - ';&=6 uCl =6
GPT - 5 uCl 66
blirubina totala - 1&0 mgCdl '&/
sodiu - '/; mgCdl '=;
ptasiu - /&; mmCl ;
fier - ;1 ugCdl '?1
La&orator /e!atolo.ie Valori !ini!e Valori !a,i!e
+emoglobina - '0&' gCdl '?&0
leucocite - =/11 ul '1"G11
eritrocite - /&5 miiCul ;&?
linfocite - '0 A ;1
eozinofile - ' A =
bazofile - 1 A 0
+ematoerit - /? A ;1&/
trombocite - '+ ';1 miiCul =;1
-S, - / mmC' + '0
Timp HIi - '1&? sec" '/&1
3.! - 1&G1 '&01
APTT - 0' sec" 0?
fibrinogen - 011 mgCdl =11
7$ E,a!enul "ei!entului urinar
La&orator &io%/i!ie E,a!en urina
densitate - '110 '1/1
P, - ; 6
nitriti - negativ
proteine - J /1 mgCdl
glucoza - J ;1 mgCdl
corpi cetonici - negativ
urobilinogen - normal
bilirubina - negativ
Sediment$ rare celule epiteliale& relativ frecvente celule epiteliale rotunde& rare
leucocite"
La&orator &a%teriolo.ie
urocultura - negativa
Proba Addis
- +ematii - intre '"111"111 si ;11"11 C 0= ore
- leucocite - intre 0"111"111 si '"111"111 C 0= ore
- cilindri - pana la ;111 C0= ore"
Proba 4K urina
8$ E,a!enul prou"elor patolo.i%e
7aborator #icrobiologie
+emocultura
exudat faringian si exudat nazal
examen coproparazitologic si coprocultura
examen sputa
examenul lic+idului gastrointestinal
examenul secretiilor purulente"

CAPITOLUL VI
PREZENTAREA CAZURILOR

(TUDIU DE CAZ I
COXARTROZA PRIMARA DREAPTA
Nu!e6 Tanase
Prenu!e$ #arin
Var"ta$ ;? ani
(tare %i)ila$ casatorit
O%upatie$ mecanic auto
Are"a$ Str" 3liada& .r" /& Sector ;& 4ucuresti
Data internarii$ 01"1'"011G
Dia.no"ti%$ Coxartroza primara dreapta
I"tori%ul &olii$ pacientul in varsta de ;? ani se interneaza pentru tratament&
recuperator" Pacientul acuza dureri in pozitia de ortostatism& greutate la deplasare&
impotenta functionala& durere ing+inala cu iradire pe fata anterioara a coapsei
drepte"
Moti)ele internarii$ deficit de deplasare& limitarea miscarilor active& nu poate
incrucisa picoarele& anxietate"
Ante%eente /ereo 4 %olaterale$ neaga
Ante%eente per"onale *fi0iolo.ie "i patolo.ie*$ T4C pulmonar din '55G& +ernie
ing+inala operata in 011'"
Conitii e )iata "i e !un%a6 bune
E,a!en fi0i%$ inaltime '&?; m& greutate G1 Kg"
(i"te! a.an.lionar6 nepalpabil
Te.u!ente "i !u%oa"e6 normal colorate
O&ie%ti)e terapeuti%e6
inlaturarea durerii
posibilitatea de deplasare normala
inlaturarea anxietatii
efectuarea corecta a exercitiilor fizice medicale sub
supraveg+ere"
Anali0e la&orator$
Glicemie$ ''1 mgCdl
:ree$ 06 mgCdl
TG9$ =6 u"i"Cl
TGP$ 0G u"i"Cl
,7G$ ,b @ '0&G gCdl& ,T @/5 gCdl
,D7 colesterol$ '01 mgCdl
.E-9
3A
<:.D
A-
#E.T
A7A
P!947
E#A
S:!SA
DE
D3<3C:7
TATE
943ECT3
-E
3.TE!-E.T33
DE7EGATE
3.TE!-
E.T33
A:T9.
9#E
E-A7:A
!E
' 0 / = ; 6 ?
'".evo
ia de a
respira
si a
avea o
buna
postura
dificult
ate in a
respira
modifica
ri
respirato
rii
sa aiba o
buna
respiratie
la indicatia
medicului se
administreaza
oxigenoterapie
si repaos la pat
masor
functiile
vitale ale
pacientul
ui&
aerisesc
salonul&
a)ut
bolnavul
sa se
aseze
intr-o
pozitie
confortab
ila
in decurs
de / zile
bolnavul
are o
respiratie
normala&
'?
res"Cmin&
torace
normal&
fara raluri"
0"
.evoia
de a
bea si a
manca
aliment
atie
insufici
enta
cantitat
iv si
calitati
v
inapetent
a&
ingestie
de
lic+ide
insuficie
nte
combater
ea
inapetent
ei&
+idratare
corespun
zatoare
Administrarea
la indicatia
medicului
perfuzie cu ;A
glucoza si ser
fiziologic
pentru
ec+ilibrarea
+idro-
electrolitica
ma
asigur ca
pacientul
are un
regim
alimentar
+ipercalo
ric si
+ipergluc
idic"
bolnavul
respecta
regimul
prescris
/"
.evoia
constip dificultat
e in a
normaliz
area
administrarea
de purgative la
urmaresc
scaunele
se reia
tranzitul
de a
elimin
a
atie defeca
scaune
tari si
rare
tranzitulu
i
intestinal
indicatia
medicului
-
ciocolax /
tb"Czi
- ulei de ricin
si
frecventa
lor
intestinal
' 0 / = ; 6 ?
="
.ev
oia
de a
se
misc
a si
a
avea
o
buna
post
ura
greutate in
miscare
7imitarea
miscarilor
datorita
durerilor la
mobilizare
sa nu
mai
prezinte
durere
la indicatia
medicului
administrez$
#9-A73S 0
tb"Czi si masa) in
zona dureroasa
cu
34:P!9<E.
GE7
educarea
pacientulu
i pentru a-
si pastra o
pozitie
corecta&
a)ut
pacientul
sa-si pas-
treze
tonusul
mus-
c+ilor prin
miscari
pasive si
active"
obiect
iv
nereal
izat
datorit
a
dureril
or
persist
ente
;"
.evo
ia de
a
dorm
i si a
se
odi+
ni
Somn
dificitar
datorita
durerilor
-
treziri
frecvente
-
epuizare
-
astenie&
-
oboseala
-
neliniste
indepart
area
asteniei&
oboselii
si
a

nelinisti
i
la indicatia
medicului
administrez
D3ALEPA#
'
tb"Cseara
ma asigur
sa aiba o
odi+na
corespunz
a-toare
fara
epuizare
psi+ica
de 0
seri
pacien
tul se
odi+n
este in
liniste
si nu
mai
prezin
ta
dureri
noctur
ne"
6"
.evo
ia de
se
imbr
aca si
a se
dezbr
aca
greutate in
a se
imbraca si
dezbraca
mobilitatea
membrului
inferior
sa se
poata
imbraca
si
dezbrac
a singur
- a)ut
pacientul
sa se
imbrace si
sa se
dezbrace
si ii asigur
intimitate
a
corespunz
atoare"
-
' 0 / = ; 6 ?
?"
.evoia
de a
mentine
tempera
tura
corpului
in limite
normale
pacientu
l nu
prezinta
tempera
tura
crescuta
- sa aiba
temperat
ura in
limite
normale
la indicatia
medicului masor
temperatura
pacientului
ii explic
pacientu
lui
necesita
tea de a-
si pastra
tempera
tura in
limite
normale
tempera
tura este
in limite
normale
G"
.evoia
de a fi
curat&
ingri)it
si a
pastra
tegu-
mentele
curate
pacientu
l
prezinta
tegume
nte
normal
colorate
pacient
ul nu
prezinta
o
dificult
ate
referito
r la
propria
igiena
nu
prezinta
leziuni
ale
pielii&
are o
igiena in
stare
buna
- ma
asigur
ca
pacientu
l
respecta
reguli
de
igiena
proprie
igiena
proprie
adeguat
a"
5"
.evoia

durer
risc de
acciden
pacientu
l sa nu
administrez la
indicatia medicului
ma
asigur
-
de a
evita
pericole
le
e

agita
tie

nelin
iste
t si de
complic
atii
mai
prezinte
dureri la
nivelul
articulat
iilor
.9-A73S / tb"Czi
D3:ALEPA#
' tb" Czi
!9#E!GA.
ca
pacientu
l nu
prezinta
risc de
accident
are
' 0 / = ; 6 ?
'1"
.evoia
de a
comunica
- - - - - bolnavul este
o persoana
comunicativa
sociabila&
comunica cu
personalul
medical
''"
.evoia
de a
actiona
conform
propriilor
credinte
si valori
- - - - - bolnavul este
o persoana
credin-cioasa
si participa la
serviciul
religios
'0"
.evoia
de a fi
preo-
cupat in
vederea
realizarii
dificultate
de a se
realiza
incapabilitatea
de a-si
termina
problemele
recapatarea
increderii
in propria
persoana
- discut cu
familia si
ii explic
ca
pacientul
are
nevoie de
spri)inul
familiei
si
incredere
-
'/"
.evoia
de a se
recrea
- - - - - pacientul are
propriile
sale
activitati
recreative
' 0 / = ; 6 ?
'="
.evoia
de a
invata sa-
si
pastreze
sanatatea
cerere de
informatii
cunostinte
insuficiente
asupra
boliii si a
diagnosti-
cului
medical
sa aiba
cunos-tinte
suficiente
despre
diagnos-tic
si despre
satisfacerea
propriilor
sale nevoi
- ii explic ca
sanatatea
este cea
mai
importanta
si este bine
sa citeasca
si sa
acumuleze
cunostinte
referitoare
la nevoile
sale"
bolnavul
este
preocupat
de starea
de sanatate
si incearca
sa se
ingri)easca
!ecomandari la externare$

evitarea ortostatismului
efectuarea de exercitii fizice
pastrarea greutatii corporale
regim +ipocaloric si +ipoglicemic

!evine la control peste 0 luni

(TUDIU DE CAZ II

COXARTROZA (ECUNDARA IN(TALATA (I NEOPERATA
Nu!e6 3lie
Prenu!e$ #aria
Var"ta$ ;0 ani
(tare %i)ila$ casatorita& / copii
O%upatie$ pensionara pe caz de boala
Are"a$ 4-dul #ag+eru& nr" ?& 4ucuresti
Data internarii$ 1'"10"011G
Dia.no"ti%$ Coxartroza secundara instalata si neoperata
I"tori%ul &olii$ pacienta in varsta de ;0 ani cunoscuta cu coxartroza se
interneaza pentru investigatii si tratament"
Moti)ele internarii$ durere& imobilitate dificultate la mers"
Ante%eente /ereo 4 %olaterale$ mama - diabet
Ante%eente per"onale *fi0iolo.ie "i patolo.ie*$
#enar+a - '/ ani
.asteri$ /& avort '
3nstalarea menopauzei la =G ani
Conitii e )iata 6 bune
E,a!en fi0i%$ inaltime$ '&;; m&
Greutate$ 6? Kg"
La internare6 Tegumente si mucoase normal colorate& sistem ganglionar
nepalpabil"
Aparat re"pirator$ normal functionabil
nu prezinta alte afectiuni


O&ie%ti)e terapeuti%e6
combaterea durerii
miscare ade>uata
inlaturarea starii de anxietate"
Anali0e la&orator$
Glicemie$ '15 mgCdl
:ree$ 0= mgCdl
,7$ '/&6 mgCdl
Calciu$ 6&G mgCdl
TG9$ /6 u"i"Cl
TGP$ 0= u"i"Cl
-S,$ '0 mmC+
Colesterol$ 01; mgCdl
.E-93
A
<:.DA
-
#E.TA
7A
P!947E
#A
S:!SA
DE
D3<3C:7T
ATE
943ECT
3-E
3.TE!-E
.T33
DE7EGA
TE
3.TE!-E
.T33
A:T9.9
#E
E-A7:
A!E
' 0 / = ; 6 ?
'".evoi
a de a
respira
si a avea
o buna
postura
- - - - masor
functiile
vitale si
constat ca
sunt in
limite
normale
pacienta
are o
buna
respiratie
si nu
prezinta
modificar
i
0"
.evoia
de a bea
si a
manca
- -
- - - -
/"
.evoia
de a
elimina
unaoara
constipat
ie
miscari
limitate
normaliz
area
tranzitulu
i
intestinal
administrar
ea de
purgative
si clisma la
indicatia
medicului
ma asigur
ca a avut
scaune
regulate
se reia
tranzitul
intestinal
' 0 / = ; 6 ?
="
.evoi
a de a
se
imobilita
te
postura
neadegva
dificultat
e de a sta
in
ortosta-
reluarea
mobilitat
ii
la indicatia medicului
urmeaza tratament
fizical-inetic cu
caldura locala pentru
ma asigur
ca bolnava
participa
la
-
misca
si a
avea
o
buna
postu
ra
ta tism timp
indelunga
t &
absenta
activitatil
or fizice
relaxarea musculatu-rii
si scaderea durerii&
masa) mecanic vibrator
si exercitii pentru
crestrerea mobilitatii
avand ca principiu
refacerea functiei
soldului
sedintele
fizical-
inetice si
continui
masurarea
functeii
vitale"
;"
.evoi
a de a
dormi
si a se
odi+ni
epuizare
datorita
durerilor
si
insomnie
i
oboseala&
dificultat
e de a
dormi
inlaturar
ea
insomni
ei si a
oboselii
la indicatia medicului se
continua trata-mentul
fizical-inetic si
administrez
#EDALEPA.
0 tb"Czi
asigur un
climat
adecvat in
salon& o
a)ut sa
gaseasca o
pozitie cat
mai
confortabi
la"
-
' 0 / = ; 6 ?
6" .evoia
de se
imbraca si
a se
dezbraca
dificulta
te in a se
imbraca
si
dezbraca
greutate
in
miscare
datorita
imobilitat
ii
membrul
ui
membrul
ui
inferior
inlaturare
a dure-rii
si
posibilita
-tea
satisfacer
ii nevoii
de ase
imbraca
si
dezbraca
se
continua
trata-
mentul
fizical-
inetic la
indicatia
medicului
cu masa)
vascular
al
membrul
ui& masa)
antialgic
in puseu
si
executare
de
-
administrrar
ea
tratamentulu
i conform
prescriptiei
-masor
temperatura&
TA si pulsul
bolnava
incepe
sa-si
recapete
mobilitat
ea
membrul
ui
miscari
prin
flexie si
extensie
precum si
adminis-
trarea de
medica-
mente
antialgice
?" .evoia
de a
mentine
temperatu
ra
corpului
in limite
normale
- - - se
continua
medicatia
prescrisa
si
tratament
fizical-
inetic
- -
' 0 / = ; 6 ?
G"
.evoia
de a fi
curat&
ingri)it
si a
prote)a
tegu-
mentele
si
mucoase
le
dezintere
s fata de
masurile
de igiena
refuzul
de a
indeplin
i
regulile
de
igiena
reeducarea
pacientei
pentru a
avea o
buna igiena
- a)ut
pacienta
sa-si faca
toaleta& sa
fie curata
si ii spun
ca igiena
este foaret
importanta
pacienta
are o
buna
igiena si
continua
tratament
ul
5"
.evoia
de a
evita
pericolel
iritabilitat
e& miscari
ingreunat
e&
pierderea
durerea&
pierdere
a
negatica
a
inlaturarea
dure-rii&
inlaturarea
sentimentul
ui de
se
administrea
za conform
prescriptiei
A.23A!&
administre
az
medicatia
prescrisa
si
pacienta
pezinta
diminuar
ea durerii
si
e integritati
i de sine&"
Anxietate
propriul
ui corp
si a
functiilo
r sale
frustare&
inlaturarea
anxietatii
0 tbCzi&
CA7#EP
A. 0 tbCzi8
se continua
tratamentul
fizical-
inetic cu
frictiuni pe
punctele
dureroase
si mers pe
bicicleta
sfatuiesc
pacienta
sa-si
recapete
increderea
in sine"
mobilitat
e
crescuta
' 0 / = ; 6 ?
'1"
.evoia
de a
comuni
ca
singuratat
e
aparenta
trista si
izolare de
antura) si
mediu
reintegrare
a in mediul
social si
familial
se continua
tratamentul
si exercitiile
cu perna
electrica si
masa) umed
decontractur
ant precedat
de
termoterapie
continui
tratament
ul si
masor
functiile
vitale pe
care le
notez in
foaia de
observati
e
-
''"
.evoia
de a
actiona
confor
m
propriil
or
credinte
si
valoria
neliniste
fata de
semnifica
tia
propriei
existente
gri)a fata
de sensul
vietii si
al mortii
indepartare
a
sentimentu
lui de
culpabilitat
e
la indicatia
medicului
conduc
pacienta la
un consult
psi+ologic
incerc sa
o fac sa-
si capete
incredere
in
prorpia
persoana
si sa-si
reia
activitatil
e
religioas
-
e
'0"
.evoia
de a fi
preo-
cupat in
vederea
realizari
i
Devaloriza
re
sentiment
de
incopeten
ta si
respinger
e de catre
ceilalti
- se continua
tratamen-tul
medicament
os cu
A.23A!& &
CA7#EPA
. masa)
prin te+nica
CBriax
vorbesc
cu
familia
carora le
explic
problema
pacientei
si ii rog
sa
discute
cu ea
pentru a
o sustine
in ceea
ce isi
doreste
pacienta
nu mai
prezinta
dureri
accentua
te
' 0 / = ; 6 ?
'/"
.evoia
de a se
recrea
dezintere
s in
indeplini
-rea
activita-
tilor
recreativ
e
refuzul de
a participa
la
activitati
recreative-
participare
a la
activitati
recreative-
- - pacientul
are
propriile
sale
activitati
recreativ
e
'="
.evoia
de a
invata
sa-si
pastreze
sanatate
a
dificultat
e de a
invata
dificultate
a de a
intelege
informatia
pacienta sa
aiba
minmul de
cunostinte
referitoare
la
pastrarea
propriei
sanatati
#edicul
decide
intrerupere
a trata-
mentului
medical si
a
exercitiilor
fizical-
inetice
ii explic
pacientei
necesitate
a pastrarii
propriei
sanatati
pacienta
este
reabilitat
a si poate
fi
externata
consideran
d pacienta
reabilitata
!ecomandari la externare$
esa-si mentina greutatea corporala normala sau c+iar sub valorile
obisnuite
sa evite statul prelungit in ortostatism
sa evite mersul prelungit pe )os
odi+na sau repaosul se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau scaune
evitarea incaltamintei inalte
!evine la control peste / luni

(TUDIU DE CAZ III
ARTROZA 9 ARTRITA (TANGA
Nu!e6 Crangu
Prenu!e$ Stelica
Var"ta$ ;'ani
(tare %i)ila$ casatorit& ' copil
O%upatie$ operator calculator
Are"a$ Str" Arad& .r" /& 4ucuresti
Data internarii$ ';"'0"011?
Dia.no"ti%$ Artroza M artrita stanga
I"tori%ul &olii$ bolnavul in varsta de ;' ani se prezinta la camera de garda cu
durere ing+inala cu iradire pe fata anterioara a coapsei& acuza durere la mers& mers
ingreunat& iar in urma investigatiilor i s-a pus diagnosticul de artroza M artrita
stanga"
Moti)ele internarii$ deficit de deplasare& dureri la mers si la miscari& mobilitate
scazuta a membrului stang"
Ante%eente /ereo 4 %olaterale$ tatal decedat de cancer bron+opulmonar cu
metastaze osoase"
#ama$ reumatism poliarticular acut (!PA*"
Ante%eente per"onale *fi0iolo.ie "i patolo.ie*$
amigdalectomie la 06 ani
ruptura de piramida nazala la 0G ani
apendicectomie la 05 ani"
Conitii e )iata "i e !un%a6 bune
E,a!en fi0i%$ inaltime '&G1 m&
greutate '1/ Kg"
Examen radiologic osteocreloza marginala si ingustarea spatiului
interarticular in urma disfunctiei de cartila)"
TA @ '6&6
Puls @ 5=
!espiratiii C minut @ 00
Examen aparate $ normal
Tegumente si mucoase normale
Sistem ganglionar nepalpabil"

O&ie%ti)e terapeuti%e6
combaterea durerii
scaderea TA
scadere ponderala
Anali0e la&orator$
-S,$ '5 mmC+
,7$ '/&; gCdl
TG9$ =' u"i"Cl
TGP$ /6 u"i"Cl
Acid uric$ =&/ mgCdl
Colesterol$ /G1 mgCdl
Trigliceride$ 01G mgCdl
<ibrinogen$ 0G; mgCdl
Glicemie$ '1' mgCdl
.E-9
3A
<:.D
A-
#E.T
A7A
P!947
E#A
S:!SA
DE
D3<3C:7
TATE
943EC
T3-E
3.TE!-E.T33
DE7EGATE
3.TE!-E.T
33
A:T9.9#E
E-A7
:A!E
' 0 / = ; 6 ?
'".evo
ia de a
respira
si a
avea o
buna
postura
scadere
a TA
modifica
ri
cardiace
scadere
a TA
pana la
limite
fiziolog
ice
la indicatia
medicului se
administreaza
anti+ipertensiv$
CAPT9P!37 0
tb" Czi
- masurarea
functiei
vitale
-
aerisirea
salonului& - -
assezarea
bolnavu-lui in
pozitie
confortabila
in
decurs
de ;
zile TA
incepe
sa
scada
0"
.evoia
de a
bea si
a
manca
pofta
exager
ata de
mancar
e
deficit
metaboli
c
pacient
ul sa
aiba
aport
caloric
scazut
administrearea
la indicatia
medicului
regim
+ipocaloric&
+ipoglucidic&
+ipolipidic
asigur un
regim
alimentar
ec+ilibrat&
exercitii fizice
si suprimarea
alcolului si
+idratare
normala
bolnavu
l
respecta
regimul
prescris
/"
.evoia
de a
elimin
a
constip
atie
dificultat
e in a
defeca
scaune
tari si
rare
normali
zarea
tranzitu
lui
intestin
al
administrarea
de purgative la
indicatia
medicului
-
ciocolax / tb"Czi
urmaresc
scaunele si
frecventa lor
se reia
tranzitu
l
intestin
al
' 0 / = ; 6 ?
="
.evoia
de a se
misca
si a
avea o
buna
postura
greutate
in
miscare
mobilitate
greoaie a
membrulu
i inferior&
execs
ponderal
scaderea
in
greutate si
combatare
a
imobilitati
i
la indicatia
medicului se
face masa)
general&
sauna si
exercitii
fizice
supraveg+e
z
efectuarea
corecta si
constanta a
exercitiilor
fizice
pacient
ul nu
mai
obosest
e foarte
repede
;"
.evoia
de a
dormi
si a se
odi+ni
dificultat
e in a se
odi+ni
durere&
insomnii&
somn
agitat cu
treziri
frecvente
inlaturare
a
insomniei&
combatere
a durerii
la indicatia
medicului se
administreaz
a oral
!9#E!GA
. 0 tbCzi si
continua
masa)ul si
sauna
terapeutica
administre
z medicatia
prescrisa
-
6"
.evoia
de se
imbraca
si a se
dezbrac
a
neindem
a-narea
de a se
imbraca
si
dezbraca
dificultate
a de a se
imbraca si
dezbraca
sa se
poata
imbraca si
dezbraca
singur si
fara
probleme
se continua
tratamentul
prescris de
medic
a)ut
pacientul
sa se
imbrace si
sa se
dezbrace&
deoarece
din cauza
durerii ii
este greu si
ii explic ca
trebuie sa
adopte o
pozitie
optima&
pentru a-si
satisface
aceasta
nevoie
-
singur
' 0 / = ; 6 ?
?"
.evoia
de a
mentine
temperat
ura
corpului
in limite
normale
usoara
+ipoterm
ie
amorteli
si
furnicatur
i ale
extremitat
ilor
datorate
inflamarii
articulatie
i
indepart
area
+ipoterm
iei si
revenire
a la
temperat
ura
normala
a
corpului
la indicatia
medicului
administrez
antiinflamatoar
e$
KET9P!9<E
. 0
tbCzi si masa)
cu
D3C79<E.AC
gel precum si
sticle cu apa
calda
a)ut
pacientul
sa
gaseasca
pozitia
optima
in pat&
aeri-sesc
salonul&
asigur
confort
termic&
supraveg
+ez si
notez in
foaia de
observati
e$
temperat
ura& TA
si puls
dupa 0=
ore
pacientu
l
perezint
a
temperat
ura
normala
G"
.evoia
de a fi
curat&
ingri)it
si a
pastra
tegu-
mentele
curate
alterarea
tegument
elor si
mucoasel
or
rosata si
eriteni
indepart
area
eritemul
ui si a
roselii de
pe fata
anterioar
a a
coapsei
la indicatia
medicului
administrez
.9-A73S 0
tbCzi si aplic
unguent cu
KET9P!9<E
.
a)ut
pacientul
sa
sc+imbe
pozitia&
sa se
ridice
pentru a
evita
aparitia
eventual
elor
escare de
decubit
pacientu
l nu
prezinta
escare si
eritemul
nu mai
este
accentua
t
sau plagi
' 0 / = ; 6 ?
5"
.evoia
de a
evita
pericole
le
durere&
astenie si
risc de
accidentar
e
deplasar
e greoaie
si teama
de a nu
se
accident
a
diminuarea
durerii si
asteniei
administrez
la indicatia
emdicului
!9#E!GA
. ' tb"Czi si
conduc
pacientul
pentru
efectuarea
trataemntulu
i cu curenti
dinamici
pentru
relaxarea
musculaturii
membrului
ma asigur
ca
pacientul
nu se
deplaseaza
in zone in
care ar
putea
suferii
accidentra
ri si
supraveg+
ez in
continuare
functiile
vitale si le
notez in
foaia de
observatii
nu
prezinta
risc de
accident
e
'1"
.evoia
de a
comunic
a
comunica
re
ineficace
dificultat
e de a se
concentr
a din
cauza
durerii
accentua
te
almarea
durerii si
comunicar
ea cu
pacientul
continua
tratamentul
prescris de
medic atat
cel
medicament
os cat si cel
cu curenti
dinamici
discut cu
familia si
le explic
lipsa de
interes in a
comunica
si ii rog sa
accepte sa-
i inteleaga
suferinta
-
' 0 / = ; 6 ?
''"
.evoia
dificultate
a de a
amaraciune
&
posibilitat
ea
continua
tratamentu
a)ut
pacientul
-
de a
actiona
conform
propriilo
r
convinge
ri si
valori si
a-si
practica
religia
actiona
dupa cre-
dintele si
valorile
sale si a-si
practica
activitatea
religioasa
incapacitate
a de a-si
practica
propria
religie
practicarii
propriei
religii
l prescris sa se
deplasez
e cu
a)utorul
scaului
cu rotile
in
4iserica
din
curtea
spitalului
pentru a
participa
la slu)be
si a avea
in
continuar
e
incredere
in
credinta
de care
da
dovada
'0"
.evoia
de a fi
preo-
cupat in
vederea
realizarii
devaloriza
re
sentiemnt
de
incompeten
ta
sa se
obisnuiasc
a cu starea
de
sanatate
actuala si
sa se
reintegrez
e in
societate
continua
tratamentu
l& masa)ul
si
gimnastic
a si se
recomand
a consult
psi+ologic
conduc
pacientul
la
psi+olog
pentru a
sta de
vorbba si
ma
asigur ca
isi
continua
masa)ele
si
gimnasti
ca
pacient
ul pare
multum
it de
dicutia
cu
psi+olo
-guil
dorind
sa mai
vina si
nu mai
este asa
de
depresi
v
'/"
.evoia
de a se
recrea
- - - adimistrez
in
continuare
medicatia
- pacient
ul este
activ si
particip
a la
activitat
i
recrea-
tive
alaturi
de
ceilalti
pacienti
"
' 0 / = ; 6 ?
'="
.evoia
de a
invata
sa-si
pastreze
sanatatea
cunostinte
insuficiente
- pacientul
doreste sa
stie cat mai
multe
despre
sanatatea si
diagnosticul
sau
medicul
decide
oprirea
tratamentului
si externarea
pacien-tului&
considerand
ca starea sa
de sanatate i-
o permite si
da pacientului
informatii
referitoare la
diagnos-ticul
sau pentru a-l
intelege mai
bine"
vorbesc cu
familia si
ii rog sa-i
fie alaturi&
sa-l
spr+)ine si
sa-l
inteleaga&
precum si
sa-l a)ute
in tot ceea
ce doreste
sa faca
pacientul
prezinta o
stare de
sanatate
buna&
analize
bune& si
este
externat
urmand
sa revina
la control
peste /
luni
7a externare i se recomanda$

esa continue tratamentul balnear la Eforie .ord
sa evite statul indelung in picioare
sa evite eforturile ce ar putea sa-i solicite prea mult piciorul
7a examinare pacientul nu mai prezinta dureri
CAPITOLUL VII$
CONCLUZII
Coxartroza este una dintre cele mai frecvente boli care afecteaza populatia
varstnica& cu precadere cea feminina"
3n fina'& putem spune ca scopul tuturor formelor de tratament este
intreruperea lantului evolutiv patogenic al artrozei pentru crearea conditiilor de
regenerare articulara"
Actiunile terapeutice vizeaza suprimarea durerii si a contracturii musculare&
cauze ale limitarii amplitudinii miscarilor"
Trebuie mentionat de la inceput& ca pana in prezent& nici un tratament
conservator& ortopedic& fizioterapeutic sau medicamentos& nu are pretentia de a
vindeca coxartroza& sau a-i stabiliza evolutia& care inevitabil& va merge spre o
agravare pregresiva"
Prescriptiile igienico-dietetice& sunt indispensabile pentru toate formele&
etiologice& de coxartroza& tuturor stadiilor evolutive ale leziunilor& valabile atat
pentru pacientii operati cat si pentru recalcitranti"
Ele se rezuma la$
- evitarea obezitatii8
- evitarea oboselii articulare& prin evitarea ortostatismului& a mersului
prelungit& a purtarii de greutatii" <olosirea bastonului sau a unei car)e& este nu
numai utila& dar si inteleapta8
-mentinerea unei mobilitati articulare maxime& prin gimnastica zilnica& in
decubit& prin folosirea bicicletei si pe cat posibil practicarea inotului"
:tilizand metodele si te+nicile de recuperare expuse in lucrarea de fata&
bolnavii au sansa ameliorprii evidente a bolii& a reintegrprii in viata familiala&
profesionala si sociala"
BIBLIOGRAFIE
Albu !oxana #aria - !natamiasi fiziologia omului& Editura Corint&
4ucuresti& '5G0
4erlescu E" - )ictionar enciclopedic de balneoclimatologie&
Editura Stiintifica si Enciclopedica& 4ucuresti&
'5G0
4orundel Corneliu - Manual de medicina interna& Editura All&
4ucuresti& '55;
Crangulescu ." (coord"* - Medicina interna& Editura Stiintifica si Te+nica&
4ucuresti& '55G
3onescu Adrian - Masa%ul& Editura All& 4ucuresti& '55=
3van Sabin - Masa%ul pentru toti& Editura Coresi& 4ucuresti&
0111
#aru -" - Masa% si ,inoterapie& Editura Sport Turism&
4ucuresti& '5G/
.estor !emus - )iagnosticul bolilor reumatismale& Editura
#edicala& 4ucuresti& '5?0
!adulescu Andrei - -lectroterapie& Editura #edicala
Sidenco Elena 7uminita - Bilantul articular si muscular& Editura APP&
4ucuresti& '555
Sbeng+e Tudor - Bazele teoretice si practice ale ,inetoterapiei&
Editura #edicala& 4ucuresti& '555
Soare #i+aela - .idrotermoterapie& curs& Colegiul sanitar
%Carol Davila%
Suteanu Stefan - Bolile aparatului locomotor& Editura #edicala
Teoderescu Dem - Mic atlas de anatomie umana& Editura Didactica
si Pedagogica& 4ucuresti& '555
222 - /oul atlas de anatomie umana& Editura A>uila
'55/& 9radea