Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, trimite peste noi Duhul Sfant al Pari

ntelui tau si lumineaza sufletele, inimile si trupurile noastre cu intreaga boga

tie a energiilor Tale!
Binevoieste, asadar, sa ne socotesti ca pe niste nevrednici slujitori ai lucrari
i tale mantuitoare! Amin.
A fugi i a ne eschiva de la cunoaterea voinei lui Dumnezeu, n ceea ce privete sensul s
i scopul nostru n viaa i a ne furi unul personal dup aprecierea noastr, nseamn a ne co
amna singuri la moarte venic.
Cat de lipsiti de lumina sunt cei ce nu se roaga. Ei se conduc numai dupa pasiuni
le lor. Nu-si purifica niciodata sufletul, nu-si pun problema sensului existente
i lor, traiesc ca animalele si se apropie in mod inevitabil de pieirea definitiv
a.
Cine iubeste putin, se roaga putin; cine iubeste mult, se roaga mult.
MOSTENITORII STELELOR
HertoValus (aprox. 683 .d.h)
Cam la amurg, in jurul focului
Artemis si suratele ei
Batrini, barbati, femei, copii
Vegheaza in mila cerului
Tot intrebind-o Artemis spune:
Fericiti cei cutezatori
Ca a lor este victoria
In plaiurile cele sfinte
Fericiti cei ce pling, ca aceia
In dalbe ceruri se vor mingiia
Fericiti cei blinzi, ca aceia
Vor mosteni intreg pamintul.
Fericiti acei ce flaminzesc
Si acei ce inseteaza de stiinta,
Ca aceia se vor satura
Si niciodat nu vor mai rabda
Fericiti aceia care muncesc
Pamintul facindu-l gradina
Ca ei vor culege roadele
In gradinile cerurilor
Fericiti vor fi cei milostivi
Ca aceia se vor mintui
Fericiti cei curati in suflet
Ca s-or hrani doar cu lumina
Fericiti facatorii de pace
Ca fii cerului se vor chema
Fericiti cei prigoniti pentru
Dreptate, ca a lor este cerul.
Fericiti veti fi voi, initiati
In Legamintul Tainic si Nou
Ca voi veti bea din Apa vie
Si veti gata renasterile
Primind pe veci ca mostenire
Fiecare cite o stea in dar
Veghind Divina Rinduire
Investiti cu glorie si dar!
Herto Valus Cartea Secret PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. 30 en. )
Niciodat adoratorii lui Zalmoxis n-au neles s cedeze fr lupt afirma un istoric contemp
an. Aceast credin n ndejdea existenei rzboinice vine din adncul unui crez deosebit de
te popoare ale timpului. Vasile Prvan l surprinde esenial n Getica ...sufletul e nemu
ritor. Trupul e o mpiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e
l nu are nici un pre, poftele lui nu trebuie ascultate, la rzboi el trebuie judeca
t fr prere de ru. Omul nu poate ajunge la nemurire dect curndu-se de orice fel de pati
, carnea, vinul, femeile sunt o murdrire a sufletului. Prin ascez i monoteism, daci
i respectau precepte cretine nainte de cretinism.
Pentru daci, odiseea sfntului Andrei a venit n ntmpinarea ethosului zalmoxist.
Din traci s-au nscut romnii spunea Mihai Eminescu intuind esena etnic a poporului romn.
Romnii au motenit de la daci, ramura nordic a tracilor, tipul i trsturile de suflet nt
ru Zamolxis.
Constantin Brncui, sculptorul romn al universalitii, motenit a nsufleit ntr-o binecun
t sculptur a sa, Cuminenia Pmntului, o trstur ingenu de bun sim ncarnat din spiri
nostru. Popor cu adnci rdcini rneti, n spaiul mioritic, romnii au cultivat bunul si
enia, buna vecintate. Peste ei, de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba
rbare din spaiul euro-asiatic. Ei au ramas aici ca o piatr din muntele Kogaionullu
i. Aceast trinicie teluric izvorte din originea milenar, de la nceputul vieii umane, a
trmoilor neamului romnesc, pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Din aceas
t experien milenar s-a nscut nelepciunea Cuminenia Pmntului.
Viaa pe aceste meleaguri gur de rai a fost supus permanentei incursiuni barbaro-satan
ice. Daco-romnii s-au aprat, rzboit, rsculat, numai atunci cnd a ajuns cuitul la os.
Prin aceast motenire ancestral zalmoxist romnii s-au ridicat ntotdeauna la lupt, rzvr
, rzboi de cte ori fiina lor a fost agresat de factori externi.
Astfel, din adncul metafizic at tririi romneti s-au nscut simboluri naionale unice, co
lectiviti unite n individualitate, personaje tragice prin destinul lor: Burebista,
Decebal, Gelu, Mircea, tefan, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu, Antonescu. Sunt n
umai suflete din irul lung aI eroilor neamului.
Romnii au creat propriul lor timp, cel al tririi telurice, chtonice ancestrale, me
tafizice - Timpul transcendenei ce leag pe Pmnt i n Ceruri omul i neamul cu Dumnezeu n
-o trinitate a veniciei. Iisus ne-a relevat c neamurile se nfieaz n faa Domnului, nea
le ca o creaie fireasc divin venic opuse contopirii cosmopolite, federative.
Urmnd linia individ-neam-Dumnezeu, unit prin fora esenial a iubirii cretine avem a con
topire a mplinirii individului i neamului ntr-o unitate inseparabil. nvierea i misiona
rismul individului au coninut numai atunci cnd omul se jertfete pentru mntuirea sufl
etului neamului su.