ENERGIA EOLIAN

Dorin Jurcu
"Producerea de energie eoliana a parasit statutul de activitate marginala pentru a
atinge acum domeniul surselor de energie neconventionala eficiente si rentabile .
(EWEA - European Wind Energy Association)



Introducere
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili , devine din ce in ce mai
importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana s-a adovedit
deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. Utilizarea resurselor
regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de
generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.
Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din puterea
vntului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit pentru a roti nite turbine, care sunt
capabile de a genera electricitate. Formarea vnturilor se datoreaz micrii
Pmntului, astfel nct Soarele nu nclzete Pmntul uniform, fapt care creeaz
micri de aer.
Utilizarea vntului pentru a genera energie electric a fost o tehnic mult folosit n
vechime.
Cnd vntul ntoarce paletele unei mori de vnt, se nvrte o turbina n interiorul
unui mic generator pentru a produce electricitate, la fel ca la o uzin electric pe
crbune.
O moar de vnt la o ferm poate face doar o cantitate mic de energie electric -
suficient pentru a alimenta cteva utilaje de la ferm. Pentru a produce suficient
electricitate pentru o mulime de oameni, companiile de electricitate construiesc "ferme
eoliene" cu zeci de turbine eoliene uriae.
Fermele eoliene sunt construite n zonele de cmpie, deschise, unde vntul sufl cu cel
puin 14 mile pe or.
La sfritul anului 2006, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de
73 904 MW, acestea producnd ceva mai mult de 1 % din necesarul mondial de
energie electric.
Se crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci
ori mai mult energie dect este consumat acum. Acest nivel de exploatare ar
necesita 12,7 % din suprafa Pmntul (excluznd oceanele) s fie acoperite de
parcuri de turbine, presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe
kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare mbuntirea randamentului
turbinelor i a soluiilor tehnice utilizate.
Dei nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea rilor,
producia energiei eoliene a crescut practic de cteva ori ntre 1999 i 2010, ajungndu-
se ca, n unele ri, ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s fie
semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).



Puterea eolian instalat i predicii pn n 2020
In ultimii ani, utilizarea energiei eoliene a consemnat un progres deosebit. Astfel,
intre 1995 2005, rata anuala de crestere a fost de cca 30%, conducand la o putere
instalata totala noua de 32.000 MW, adica dublu decat in domeniul energiei nucleare
din aceeasi perioada.
In ultimii 25 de ani, eficacitatea energetica s-a dublat, iar costul unui kWh produs a
coborat de la 0,7 euro la circa 0,32 euro in prezent.
Potrivit studiului realizat de Asociatia Europeana a Energiei Eoliene, cel mai mare
producator de energie eolian in UE este Germania cu 25.777 MW instalati in 2009,
fiind urmata de Spania cu 19.149 MW si de Italia cu 4.850 MW. Polonia avea anul trecut
725 MW instalati, Ungaria- 201 MW, Bulgaria- 177 MW.
Potenialul eolian
Viteza vntului este luat la 80 m, deoarece aceasta este nlimea turbinelor
moderne de 1500 kW, cu un diametru de 77m.
La nivel global, circa 13% din toate staiile meteorologice raporteaz viteze medii
anuale ale vntului la 80m 6.9 m / s (puterea vntului fiind de clasa 3 sau mai mare).
Zonele respective, prin urmare, pot fi considerate potrivite pentru producerea de energie
eolian cu cost redus. Aceast estimare este considerat a fi conservatoare.
De pe toate continentele, America de Nord are cel mai mare numr de staii din
clasa 3 (453) i Antarctica are cel mai mare procent (60%). Zonele cu potenial mare
se regsesc n Europa de Nord de-a lungul Mrii Nordului, vrful de sud a continentului
sud-american, insula Tasmania n Australia, regiunea Marilor Lacuri, precum i
coastelor de nord-est i nord-vest a Americii de Nord.

Harta potenialului eolian mondial, cu vnturile la 80 m

Harta potenialului eolian cu vnturile medii la 80 m pentru Europa

Harta potenialului eolian din Romnia, cu vnturile la 50 m
Harta potenialului eolian din Romnia elaborat pentru diferite condiii topografice
este ambigu, poate chiar voit ambigu. De exemplu sunt reprezentate cu aceiai
culoare zone care au un potenial eolian diferit. Astfel, n zona litoralului, reprezentat
cu violet, puterea vntului este > 8,5m/s iar n Munii Fgra, reprezentai tot cu violet,
puterea vntului este > 11,5m/s.
Tehnologia producerii energiei eoliene
O turbina eoliana lucreaza ntr-un mod opus celui al unui ventilator. n loc de a
folosi energie electric pentru a face vnt, o turbina eoliana folosete vntul pentru a
produce electricitate.
Vntul ntoarce paletele, care acioneaz un arbore, care se conecteaz la un generator
de energie electric i produce electricitate. Energia electric este trimis prin linii de
transport i distribuie la o staie.
Diagrama de mai jos arat o parte din piesele i componente din interiorul unei
turbine eoliene:

1- palete
2- rotor 3- instalatie de acordare a
unghiului paletelor cu vntul (pitch) 4-
frn 5- ax cu vitez mic 6- cutie de
viteze
7- generator 8- unitate de control 9- anemometru
10- palete de vnt 11- nacela 12- ax cu vitez
mare 13- unitate giraie 14- motor giraie 15- turn
Imbinarea armonioasa a progreselor tehnice cu cele informatice a condus la
cresterea spectaculoasa a utilizarii energiei eoliene.
Un asemenea progres a fost posibil atat prin inbunatatirile tehnologice aduse
instalatiilor, cat si printr-o mai buna cunoastere a comportarii si caracteristicilor
curentilor de aer utilizati ca sursa de actionare.





Implantarea unei instalatii eoliene de mare putere necesita raspunsuri la intrebari
legate de directia, viteza si regularitatea curentilor de aer in locul respectiv, dar si de
distributia pe verticala a temperaturilor aerului si de vegetatia locala (generatoare de
turbulente) s. a. Toate aceste probleme isi gasesc astazi un raspuns sigur multumita
unor programe informative puse la punct de cadrele Universitatii daneze RISCE in
modelul fizic WASP. Metodele cuprinse in acest program de calculator au devenit
elemente-cheie in standardul international pentru evaluarea unui potential eolian. In
scopul analizarii mai fine a previziunilor eoliene s-a utilizat si un sondor acustic denumit
sodar, care poate cartografia in 3D vantul pe o retea locala distribuita vertical de la 5m
la 300m inaltime. La randul sau, societatea franco-germana EOLE RES a dezvoltat un
program de calculator care simuleaza cresterea arborilor. Aceasta problema este legata
atat de durata de viata a unei instalatii eoliene, apreciata la minimum 25 de ani, cat si
de faptul ca in acest interval de timp arborii plantati la sol isi pot dubla, prin crestere,
atat inaltimea cat si volumul, influentand, prin perturbatiile produse, curentii de aer din
zona.
Progresele tehnologice n domeniile aerodinamic, chimic i mecanic
O lege specifica energiei eoliene spune c puterea instalata a unei surse eoliene
este proportionala cu patratul razei elicei. Aceasta nseamn c prin multiplicarea cu doi
a lungimii palei elicei, puterea obtinuta creste de patru ori.
Ecuatia este simpla si cunoscuta de mult timp, ns nu a putut fi aplicata cu succes
decat in ultima perioada. Pentru aceasta s-a apelat la cunostinte si materiale folosite
curent in aeronautica. In acest fel, metalul utilizat initial la confectionarea elicelor a fost
inlocuit cu materiale compozite usoare precum fibra de sticla si, mai nou, fibra de
carbon. In acest fel castigul in greutate si in rigiditate a permis construirea de pale din
ce in ce mai lungi si mai rezistente.
Un alt factor important de progres a fost acela al adaptarii sistemului cu pas
variabil. Instalatiile vechi aveau elicea fixata pe un ax orizontal care, in functie de viteza
vantului, cupla ansamblul la viteza minima utilizabila si il decupla cand vantul, devenind
prea puternic, periclita stabilitatea instalatiei. Acest sistem, cu decuplare aerodinamica
(denumit si Stall ) era un sistem robust, sigur, dar cu o eficienta redusa, mai ales in
zonele unde vanturile nu aveau o buna regularitate.
Si in acest caz inginerii au gasit o solutie mai buna apeland tot la tehnicile folosite in
aeronautica. Astfel, cu ajutorul unui surub special conceput si judicios amplasat (pitch
in engleza, de unde si numele procedeului), o pala este orientata optim fata de directia
si forta vantului, prin schimbarea unghiului de atac. La un vant foarte slab, pala este
dispusa aproape perpendicular pe directia curentului de aer, iar la un vant foarte
puternic, pala pivoteaza in lagar oferind o suprafata de impact din ce in ce mai mica,
pana la pozitia paralela (in cazul furtunilor foarte puternice ).
In sistemul Stall, cu cativa ani in urma, plaja de functionare a unei instalatii eoliene
se situa la viteze ale vantului cuprinse intre 14 si 79 km/h. Astazi, folosind sistemul cu
pas variabil, rotorul unei instaltii eoliene incepe sa se roteasca la 8 km/h si
functioneaza eficace pana la viteze ale vantului de 120 km/h.
Acest progres tehnic a permis amplasarea instalatiilor eoliene in locuri dintre cele mai
diferite, asigurand functionari eficiente de peste 2400 ore/an, fata de maximum 1600
ore/an in urma cu 15 ani. Mai mult, instalatii foarte recente si foarte moderne depasesc
in prezent o functionare eficienta de peste 3000 ore/an, cu un factor de sarcina mai
mare de 40%. Se mentioneaza ca prin factor de sarcina se intelege perioada de-a
lungul careia energia este produsa intr-o centrala.

Progresele tehnologice n domeniile electrotehnic i electronic
Progresele tehnologice realizate in ultimii ani nu au fost doar de ordin aerodinamic,
chimic si mecanic, pentru c i electrotehnica si electronica, ajutate de calculator, au
venit si ele cu o serie de contributii importante. Astfel, generatoarele de curent electric
situate in nacela instalatiei eoliene au fost trecute de la 4 la 50 de poli (cu
electromagneti), fapt ce a marit foarte mult eficienta transformarii energiei mecanice de
rotatie in energie electrica, mult mai usor de stabilizat ca fercventa si intensitate. De
asemenea, inginerii grupului german Enercon au reusit o cuplare directa a celor doua
agregate, evitandu-se astfel instalatiile greoaie si nefiabile necesare pentru
demultiplicare (folosite pana de curand), care aveau ca scop convertirea vitezei de
rotatie clasice de 40 ture/minut ale rotorului la mai mult de 1000 de ture/minut ale
generatorului in turatie minima, pentru inducerea curentului electric. Aceasta rezolvare
tehnologica elimina mecanismele intermediare (un fel de cutie de viteza automata) care
necesitau operatii dese si dificile de intretinere (schimbarea periodica a lichidului de
racire, eliminarea deselor defecte mecanice s. a.).
Electronica, la randul ei, a contribuit si ea din plin la progresul tehnologic global
prezentat in ultimii ani de instalatiile eoliene, printr-un control al comenzilor mai rapid, cu
o reactie mult mai scurta la variatiile de viteze ale vantului si, implicit, o calitate
superioara a curentului electric produs. Se pot evita astfel in prezent cu usurinta
perturbatiile din retelele electrice comerciale.
Avantajele i dezavantajele utilizrii energiei eoliene
Avantaje
- Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze
cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.
- Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici
a unui fel de deseuri.
- Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice produse in
centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani, ajungand in S.U.A. sa fie
chiar mai mici decat in cazul energiei generate din combustibili, chiar daca nu se iau in
considerare externalitatile negative inerente utilizarii combustibililor clasici
In 2004, pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fata de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scaderii acestora, deoarece se pun in functiuni tot mai
multe unitati eoliene cu putere instalata de mai multi megawati.
- Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cateva ori mai mare decat
costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din functiune,
la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime, acestea putand fi integral
reciclate.
Dezavantaje
- Principalele dezavantaje sunt resursa energetica relativ limitata, inconstanta datorita
variatiei vitezei vantului si numarului redus de amplasamente posibile. Putine locuri pe
Pamant ofera posibilitatea producerii a suficienta electricitate folosind energia vantului.
- La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost pretul
destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a turbinelor. In
ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a scazut drastic,
ajungand, prin imbunatatirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4
eurocenti pe kilowatt ora.
- Un alt dezavantaj este si poluarea vizuala adica, au o aparitie neplacuta si de
asemenea produc poluare sonora (sunt prea galagioase). De asemenea, se afirma ca
turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omorand pasari si
necesitand terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente impotriva acestora sunt
ca turbinele moderne de vant au o aparitie atractiva stilizata, si ca alte surse de energie,
precum generarea de electricitate folosind carbunele, sunt cu mult mai daunatoare
pentru mediu, deoarece creeaza poluare si duc la efectul de sera.
- Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere in cazul furtunilor, daca viteza vantului
depaseste limitele admise la proiectare.
Tipuri de instalatii eoliene

Turbinele eoliene se pot roti orizontal sau vertical

Trei tipuri de turbine eoliene: turbin vertical Savonius, turbin orizontal
moddern i turbin vertical Darrieus.
Turbinele eoliene cu ax orizontal
Turbinele cu ax orizontal au axul rotorului principal i generator electric la partea
de sus a unui turn, i trebuie s se poziioneze n vnt. Turbinele mici sunt poziionate
printr-o simpl palet de vnt, n timp ce turbinele mari, n general, utilizeaz un senzor
de vnt cuplat cu un motor servo. Cele mai multe au o cutie de viteze, care transform
rotaia lent a paletelor ntr-o rotaie mai rapid care este mai potrivit pentru un
generator electric.
Deoarece un turn produce turbulene n spatele lui, turbina este de obicei poziionat n
direcia opus vntului fa de turnul su de sprijin. Palete de turbine sunt rigide pentru
a preveni ca ele s fie mpinse n turn de vnturile puternice. n plus, paletele sunt
amplasate la o distan considerabil n faa turnului i, uneori, sunt nclinate uor spre
nainte n vnt.
au fost construite i turbine n direcia vntului, n ciuda problemelor de turbulen,
deoarece ele nu au nevoie de un mecanism suplimentar pentru pstrarea lor n linie cu
vntul, i deoarece, n vnturile puternice paletor li se poate permite s fie ndoite, ceea
ce reduce zona pe care o mtur i, astfel, rezistena lor la vnt. ntruct turbulenele
ciclice pot duce la oboseala structurilor, cele mai multe turbine orizontale sunt proiectate
n direcia opus vntului.



Turbine utilizate n ferme eoliene pentru producerea comercial a energiei
electrice sunt, de obicei, cu trei palete i sunt poziionate n vnt de motoare controlate
de computer. Acestea au viteze mari de peste 320 de kilometri pe or (200 mph), au
nalt eficien, i riplul cuplului mic, care contribuie la buna fiabilitate. Paletele sunt
colorate, de obicei, gri, i au o lungime de 20-40 de metri sau mai mult. Turnurile de
susinere sunt din oel tubular de 60 - 90 de metri nlime. Paletele se rotesc cu 10 - 22
rotaii pe minut. La 22 de rotaii pe minut viteza de vrf este mai mare de 91 de metri pe
secund. O cutie de viteze este frecvent utilizat pentru accelerarea vitezei
generatorului, dei se poate utiliza, de asemenea, o conducere direct a unui generator
inelar. Unele modele funcioneaz la o vitez constant, dar mai mult energie poate fi
colectat de turbine cu vitez variabil care utilizeaz un convertor de putere n stare
solid pentru interfaa cu sistemul de transmisie. Toate turbinele sunt echipate cu
caracteristici de protecie pentru a evita deteriorarea la viteze ale vntului ridicate, prin
nclinarea paletelor n vnt care ncetinete rotaia lor, completate de frne.
Turbinele eoliene cu ax vertical
Asemenea instalatii sunt legate de constructii civile individuale inalte, blocuri etc.
Ele pot fi montate pe partea superioara a unor asemenea cladiri, reusind sa acopere in
buna masura consumul de energie electrica al acesteia.
Turbinele eoliene cu ax vertical sunt un tip de turbine eoliene unde arborele
rotorului principal este aezat pe vertical. Printre avantajele acestui aranjament, sunt
c generatoare si cutiile de viteze poate fi plasat aproape de sol, i c turbinele nu
trebuie s se poziioneze n vnt.
Inconveniente majore pentru modele timpurii (Savonius, Darrieus, giromill i
cycloturbine) includ cuplul pulsator care poate fi produs n timpul fiecrei revoluii i
momentele imense de flexiune pe palete. Proiecte mai recente au rezolvat problema
folosind un cuplu de torsiune de lame elicoidale aproape similare cu turbinele de ap
Gorlov.

Cea mai nalt turbin eolian cu ax vertical, de la Cap-Chat, Quebec
Turbinele verticale ofer o serie de avantaje fa de turbine eoliene tradiionale cu
ax orizontal. Ele pot fi grupate mpreun mai aproape n ferme eoliene, fcndu-se
economie de spaiu. Acest lucru nu se produce datorit faptului c aceste turbine sunt
mai mici, ci mai degrab din cauza efectului de ncetinire a aerului pe care le au
turbinele orizontale, fornd designerii s le separe cu de zece ori limea lor.
Turbinele verticale sunt robuste, linitite, omni-directionale, i ele nu creaz aa
mult stres pe structura de sprijin. Ele nu au nevoie de aa mult vnt pentru a genera
energie, astfel c se permite ca ele s fie mai aproape de sol. Fiind mai aproape de sol
sunt uor de ntreinut i pot fi instalate pe couri de fum i structuri similare nalte.
Daca pentru instalatiile eoliene cu ax orizontal industria germana si-a dovedit
prioritatea, francezii se pot lauda cu realizari de varf in grupa eolienelor cu ax vertical.
Astfel, firma Gual Industrie din Perpignan a dat in exploatare cateva turbine cu ax
vertical care asigura o serie de caracteristici importante:
- randamente superioare cu aproape 30% fata de turbinele cu ax vertical cunoscute;
- viteza maxima a vantului pana la care sunt eficiente este de 150km/h;
- rotorul se prezinta ca o roata de moara prevazuta cu un numar determinat de cupe;
- la un ax vertical inalt de 3m, rotorul are un diametru maxim de 8m, putand asigura o
putere instalata efectiva de pana la 55 kW.
Pentru alimentarea rotorului cu un flux de aer constant, acesta este canalizat intr-o
coroana cu pale fixe, adica un stator, de unde si numele suplimentar de statoeoliana.
Profilul palelor rotorului si ale statorului au fost definite in Laboratorul de modelare
pentru mecanica fluidelor din Marsilia.
Sisteme eoliene la scar mic
Energia eoliana este printre formele de energie regenerabila care se preteaza
aplicatiilor la scara redusa.
Instalaiile eoliene la scar mic sunt sisteme de generare a curentului cu o
capacitate de producie de pn la 50 kW. Comunitile izolate, care altfel se pot baza
doar pe generatoare diesel pot folosi turbine eoliene pentru a nlocui consumul de
combustibil diesel. Persoanele fizice pot achiziiona aceste sisteme pentru a reduce sau
elimina dependena lor de reea de energie electric pentru motive economice sau de
alt natur.





Turbin cu ax vertical 5 kw Turbin cu ax orizontal 3 kw Turbin cu ax vertical 10
kw
Turbinele eoliene au fost utilizate pentru producerea de energie electric de uz
casnic n special prin depozitarea acesteia n acumulatoare n zone izolate.
Turbinele eoliene conectate la reea pot folosi sisteme de stocare a energiei de tip
acumulatoare sau pot s introduc energia produs n reea. Turbinele eoliene care nu
sunt conectate la reea nu produc energie tot timpul astfel c utilizatorii trebuie s fie
adaptai la utilizarea energiei intermitent, s acumuleze energia n acumulatori sau s
utilizeze alternativ i alte surse de energie (generatoare diesel, energie fotovoltaic,
etc).
Un nou studiu Carbon Trustdespre potenialul energiei eoliene de mici dimensiuni a
descoperit c turbinele eoliene mici ar putea oferi pn la 1.5 terawatt or (TWh) pe an de
energie electric (0,4% din consumul total de energie electric din Regatul Unit), reducnd
emisiile de dioxid de carbon cu 0,6 milioane de tone. Interfeele electronice necesare pentru
conectarea unitilor de producie din surse regenerabile cu sistemul de utilitate poate include
funcii suplimentare, cum ar fi filtrarea activ pentru a mbunti calitatea energiei electrice.

Cand viteza vantului este suficienta, turbina eoliana produce energie electrica care
poate fi utilizata pt. alimentarea sistemului sau incarcarea bateriilor. Cand nu bate
vantul, sistemul este alimentat de energia stocata in baterii. Modulele fotovoltaice pot fi
utilizate in combinatie cu generatorul eolian sau ca surse individuale. Utilizand astfel de
sisteme, se poate produce propria energie in mod gratuit si absolut ecologic in orice loc!
Sistemele eoliene sunt proiectate in jurul unei magistrale de curent continuu care
formeaza punctul comun de conectare pentru toate sursele si sarcinile de curent
continuu.
Controlul pe curent continuu este format dintr-un Centru de Putere de curent
continuu care include sigurane electrice de protectie, sisteme de control, supraveghere
si monitorizare a instalaiei. Turbinele de vant i modulele fotovoltaice sunt conectate la
Centrul de Putere prin regulatoare de incarcare separate. Tot la Centrul de Putere sunt
conectate o baterie sau grup de baterii ce asigura pe termen scurt stocarea de energie
(de obicei 0,5 2 zile).
Invertorul sau orice sarcina electrica consumatoare de curent continuu sunt si ele
conectate tot la Centrul de
Putere. Generatorul de rezerva diesel incarca bateriile printr-un regulator de
incarcare. Generatorul de avarie poate fi comandat sa porneasca si sa se opreasca
automat de catre Centrul de Putere.
Sistemul de generare de energie electrica pentru zone izolate incorporeaza una
sau mai multe turbine de puteri
diferite. Turbinele furnizeaz putere variabila care se transforma in invertor, in
tensiune alternativa constanta 230 V si frecventa constanta 50 Hz, folosita pentru
alimentarea consumatorilor de curent alternativ. Excesul de putere se acumuleaza in
baterii pana ce acestea sunt ncrcate. In perioadele cu vant slab, energia acumulata in
baterii alimenteaza consumatorii via invertor.
Daca tensiunea din baterii scade sub un anumit nivel, porneste automat
generatorul Diesel de rezerva, care functioneaza pana ce bateriile sunt incarcate.
Incarcarea bateriilor este controlata de proprietatea acestui tip de
invertor de a fi bi-modal. In sistemele mai mari, invertorul se poate sincroniza cu
generatorul de rezerva pentru preluarea varfurilor de sarcina mari. In acest fel, timpul de
functionare al generatorului este mentinut la minimum si combustibilul este folosit optim
in timpul functionarii generatorului de rezerva. Tensiunile alternative de iesire pot fi
monofazate de 230V AC sau trifazate 380 V AC si 50 Hz.
Exemple de turbine verticale i orizontale de putere mic SunAir

SunAir-(vertical)-5kw SunAir-(orizontal)-5kw
model SunAir 5 Kw SunAir 5 kw
diametrul exterior al rotii cu
pale
6.0m 6.0m
numar de pale

lungimea palei

turatie nominala rotor 220(r/min) 220(r/min)
viteza vant la puterea nominala 11m/s 11m/s
viteza vantului la pornire 3m/s 3m/s
viteza vant de operare 3-25(m/s) 3-25(m/s)
viteza vant de siguranta 50(m/s) 50(m/s)
puterea nominala 5000 Wati 5000 Wati
puterea maxima 6.5KW 6.5KW
tensiune la iesire curent
continuu
220V 220V
inaltimea stalpului de sustinere 9m 9m
greutatea la partea superioara 260kg 260kg
cablu de ancorare stalp 203*6 203*6
sistemul de control al tensiunii
incarcator controler
invertor
incarcator controler
invertor
Acumulatori necesari 12V150ah, 18pcs 12V150ah, 18pc
SunAir-(vertical)-5kw
SunAir-(orizontal)-5kw
Perspective tehnologice
Unde se va opri aceasta cursa a noutatilor tehnice din domeniul instalatiilor
eoliene?
Un prim raspuns poate fi adus de premisa ca nu poate fi nelimitat acest progres
tehnologic. Teoretic vorbind, exista un prag fizic fata de capacitatile productiei de
energie eoliana, fapt definit chiar de legea lui Betz formulata in 1919 de fizicianul
german Albert Betz. Conform acesteia, doar 59% din energia cinetica adusa de curentii
de aer poate fi recuperata maximal, spre a fi convertita in energie mecanica primara.
Avand in vedere ca instalatiile moderne, de ultima generatie (care beneficiaza de
modernizarile deosebite mentionate mai sus) se apropie deja de 50%, marja de
manevra a cercetatorilor ramane inca importanta, dar nu infinita. Pentru obtinerea, in
continuare, de noi performante, cele mai multe idei converg tot catre ameliorari
aerodinamice. Astfel, cercetarile actuale vizeaza nu numai caracteristicile palelor, ci
rotorul in ansamblul sau. Modelarea acestuia poate aduce noi progrese si, implicit, noi
performante. Mai bine utilizat, fluxul de aer din jurul nacelei poate conduce, intr-un viitor
apropiat, la cresterea de la 10% la 20% a randamentului local de curgere si la o mai
mare reducere a zgomotului produs de intreaga instalatie. Fata de vacarmul pe care il
produceau cu 20 de ani in urma, instalatiile moderne aduc o poluare sonora de numai
44 dB la 250 m distanta de piciorul stalpului, nu mai mult decat zgomotul dintr-o sala de
mese. Pentru aceasta nacela a fost capitonata interior cu materiale fonoabsorbante,
cutia de viteze a disparut, iar multiplicatoarele freaca mai putin.
Ramane insa un deziderat aproape imposibil de realizat de catre cercetatorii care
lucreaza in domeniul instalatiilor de produs energie eoliana, anume acela de a face ca
acestea sa se incadreze in peisajul ambiant. Numai ca gigantismul la care s-a ajuns in
prezent ofera ca singura solutie posibila aceea de a le transporta in afara localitatilor si
deci a vizualizarii de catre cetateni. De aici a aparut si posibilitatea, pentru tarile limitrofe
marilor si oceanelor, de a amplasa grupe de asemenea instalatii gigantice, dincolo de
tarm (asa-numitul offshore), realizandu-se astfel adevarate ferme eoliene marine.
Energia eoliana n Romnia
Energia eoliana reprezinta "domeniul cel mai exploziv" din punct de vedere al
investitiilor in Romania, a declarat Ionel David, public affairs manager la Asociatia
Romana pentru Energie Eoliana. Potrivit acestuia, in urmatorii ani, Romania are sanse
sa ajunga pe primul loc in Europa Centrala si de Est in privinta capacitatii de productie a
energiei eoliane. Insa exista o problema. Cererile de racordare din partea investitorilor
depasesc de aproape patru ori capacitatea sistemului energetic national de preluare a
energiei eoliene. Cererile de racordare din partea investitorilor la Sistemul Energetic
National insumeaza o putere de peste 11.000 megawatti (MW), potrivit unei informatii
transmise de compania de transport electricitate Transelectrica.



In situatia actuala, sistemul energetic national poate prelua aproximativ 3.000 MW
putere instalata. Practic, doar un sfert din cererile de racordare din acest moment ar
avea sanse sa se concretizeze. Potrivit Transelectrica, se fac eforturi pentru cresterea
capacitatii de transport a energiei. Pana in prezent, Transelectrica a semnat contracte
de racordare pentru o putere de 3559,2 MW si avize tehnice de racodare pentru o
putere de 4.850 MW. Pentru racordarea la retea, au fost semnate peste 100 de
contracte.

Chiar daca potentialul este mare, deocamdata, investitiile realizate efectiv in acest
sector sunt inca reduse. La inceputul anului 2010, erau instalati doar 14,1 megawati de
energie produsa de turbine eoliane. Cu cei 14 MW, Romania se situa in 2009 pe locul
23 in Uniunea Europeana in ceea ce priveste energia produsa de vant, potrivit unui un
studiu realizat de Asociatia Europeana a Energiei Eoliene (EWEA). Insa, exista proiecte
in stare avansata si pana la sfarsitul anului 2010 se estimeaz c puterea instalata in
centralele eoliene ar putea ajunge la 650 MW. Capacitatea instalata ar putea creste in
fiecare an cu cate 500-600 MW. Pentru o comparatie, mentionam ca reactoarele 1 si 2
de la Cernavoda au fiecare instalata o putere de circa 700 MW.
Pentru fiecare MW, sumele necesare sunt cuprinse intre 1,6 si 1,8 milioane de
euro. Astfel, in 2010, investitiile ar putea depasi un miliard de euro in cazul in care fi
puse in functiune centrale cu o capacitate de 650 MW.

In Romania, zonele cele mai vanate de investitori sunt cele din Dobrogea. Mai sunt
cateva zone potrivite care sunt cutate n afara de Dobrogea: partea de est a Moldovei
(Iasi, Vaslui, Galati) si n Caras-Severin. Trebuie sa existe cateva caracteristici: vant,
retele electrice apropiate si teren plat.
Marile grupuri energetice din Europa sunt interesate sa construiasca parcuri
eoliene in Romania. Printre companiile mari care au proiecte avansate n Romnia se
numr CEZ, Iberdrola, Enel, Energias de Portugal i Petrom, investiiile acestora
nsumnd aproape patru miliarde de euro. Anul acesta se ateapt punerea n funciune
a unor capaciti eoliene cu puteri ntre 400 i 600 de MW.
Dintre proiectele avansate din Romania putem numi pe cel al grupului CEZ care
investeste 1,1 miliarde Euro in realizarea unui mare parc eolian, cu o putere totala
instalata de 600 MW. Parcul Eolian CEZ de la Fantanele si Cogealac va avea dublul
capacitatii instalate a celui mai mare parc operational in prezent (Parcul eolian
Whitelee, Scotia, 322 MW). Primele 139 turbine eoliene cu o capacitate de 347,5 MW
urmeaza sa fie complet puse in functiune pana la sfarsitul anului 2010.
De asemenea, compania Iberdrola Renovables din Spania a anuntat in aceasta
primavara ca a primit de la transportatorul national de electricitate Transelectrica
drepturile de a dezvolta proiecte de productie energie electrica din surse eoliene de
1.500 MW, in Dobrogea, compania intentionand sa dezvolte 50 de ferme eoliene intre
2011 si 2017.
Nici compania Italia nu se lasa mai prejos si va incepe in acest an constructia unui
parc eolian de 140 MW in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea. In 2010, vor fi
puse in functiune 40 MW din acest parc eolian.

Romnia va deveni principalul actor din Europa de Sud-Est n domeniul energiei
eoliene, n urmtorii trei ani, cnd vor fi instalate capaciti cuprinse ntre 1.800 i 3.300
MW.
Costul estimat pentru instalarea unui MW eolian este cuprins ntre 1,6 i 1,8
milioane de euro, ceea ce nseamn c proiectele eoliene pe care le estimeaz
Asociaia pot necesita investiii ntre trei i ase miliarde de euro.
Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), a autorizat
20 de companii pentru desfasurarea activitatilor de constructii, montaj si punere in
functiune aferente realizarii de noi capacitati energetice eoliene.
Noua lege a energiei regenerabile din 2010
Directiva european privind promovarea resurselor regenerabile de energie
stabilete o int de 20% pentru ponderea energiei nepoluante n consumul total de
electricitate din anul 2020 la nivel comunitar. Romnia i-a luat ns angajamentul de a
ajunge la o pondere de 24%. Aceasta n condiiile n care, n 2005, hidrocentralele i
biomasa folosit n mediul rural produceau deja energie nepoluant care nseamna
17% din consum.

Prin legislaia elaborat mai demult, productorii de energie regenerabil primeau cte
un certificat verde pentru fiecare MWh livrat n reea, certificate pe care le pot valorifica
pe o pia specializat. n acelai timp, furnizorii sunt obligai s cumpere un anumit
numr de certificate, proporional cu energia comercializat.

ns, de atunci, s-au construit doar cteva turbine eoliene i hidrocentrale mici. Astfel c
Romnia a schimbat legislaia care ncuraja investiiile n acest domeniu, acordnd mai
multe certificate verzi productorilor prin Legea 220 din 2008, act normativ care nu a
putut fi aplicat din lipsa avizului Comisiei Europene.

La mijlocul lunii iunie 2010, parlamentarii au aprobat modificarea legii, clarificnd
anumite aspecte care au fcut imposibil aplicarea ei pn acum i, totodat, majornd
numrul certificatelor pe care le primesc investitorii. Astfel, productorii de energie
eolian primesc dou certificate verzi pn n 2017 i unul din 2018 pentru fiecare MWh
livrat n reea. Pentru energia electric produs n microhidrocentralele noi, productorii
au dreptul la trei certificate pentru fiecare MWh, dou certificate dac
microhidrocentralele sunt retehnologizate i un astfel de document pentru 2 MWh, dac
centralele nu au fost modernizate.

Pentru producerea de energie din biomas, biogaz i surs geotermal se acord trei
certificate. Cele mai multe astfel de documente, respectiv ase, vor primi productorii
de energie electric solar (energie fotovoltaic), ntruct investiiile n acest fel de
centrale sunt foarte mari.

Noul act normativ stabilete i faptul c furnizorii trebuie s achiziioneze certificate
verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializat n acest an, urmnd ca ponderea s
creasc la 20% n 2020. Un certificat verde se va putea tranzaciona la o valoare
cuprins ntre 27 i 55 de euro.
Noua lege a energiei regenerabile, Legea 139/2010, reprezentnd o variant
modificat a Legii 220 din 2008, a fost promulgat de preedintele Traian Bsescu.
Prevederile ei vor fi aplicate, ns, abia spre sfritul anului, dup elaborarea legislaiei
secundare i dup avizul Comisiei Europene de Energie Regenerabila

Legislaia pe care a pregtit-o Romnia este una dintre cele mai avansate i atractive
din Europa.
ntr-adevr, lund doar exemplul eolienelor, preul obinut de productori pentru un
MWh va fi triplu fa de energia tradiional, ntruct, la preul propriu-zis al energiei, de
circa 35 de euro, se adaug valoarea celor dou certificate verzi.

ns i costurile instalrii unui MW eolian sunt duble fa de o central clasic, ajungnd
la 1,6-1,8 milioane de euro. Dac vorbim de energia fotovoltaic, preul acesteia crete
chiar de apte ori fa de energia clasic, ns i costurile instalrii unui astfel de
echipament sunt pe msur.

Cine pltete toate aceste stimulente? Toi consumatorii din Romnia, inclusiv
populaia. Potrivit calculelor din ziarul Adevrul, n momentul n care vor fi instalate
capaciti eoliene de 4.000 de MW, ct este capacitatea de preluare a actualului sistem
energetic naional, suma necesar pentru acordarea stimulentelor pentru productori va
depi 700 de milioane de euro pe an, n cazul n care certificatele vor fi tranzacionate
la valoarea lor maxim. Astfel c fiecare din cei 8,5 milioane de consumatori de energie
din Romnia vor contribui la susinerea eolienelor cu 80 de euro anual, prin preul final
al energiei.

Noua lege ofer i posibilitatea persoanelor fizice de a beneficia de aceast schem de
sprijin, nu doar firmelor. Orice persoan are posibilitatea, prin aceast lege, s produc
energie i s beneficieze de certificate verzi. Acest lucru apare ca o compensare a
faptului c toi consumatorii vor trebui s susin energia verde.
Chiar i aa, procesul de realizare a unei astfel de investiii este greoi, fiind necesare 47
de aprobri de la peste 20 de instituii n cazul eolienelor. ntregul lan de avizare
dureaz foarte mult, chiar i 18 luni. Pot trece trei ani pn la finalizarea proiectului.
Bibliografie
1. Mitchell, Chris ( March 232006 ). Price of Wind-Generated Electricity
Plummeting . http://www.digitaljournal.com/news/?articleID=4554 .
2. Chakrabarty, Gargi ( March 272004 ). Powering up. Rocky Mountain
News. (Internet Archive version)
3. http://www.sciencemag.org/cgi/eletters/294/5544/1000 .
4. Helming, Troy ( February 22004 ). Uncle Sam's New Year's Resolution . RE
Insider.
http://arizonaenergy.org/News&Events/Uncle%20Sam's%20New%20Year's%20Resolut
ion.htm .
5. US Patent 1835018
6. Amina El Kasmi, Christian Masson, An extended k-epsilon model for turbulent
flow through horizontal-axis wind turbines, Journal of Wind Engineering and Industrial
Aerodynamics, Volume 96, Issue 1, January 2008, Pages 103-122 ,
http://www.sciencedirect.com/science/article/B6V3M-4NT24P6-
1/2/2441e0d12f1c52c23c3ead5e874baf11 ,
7. Sandra Eriksson, Hans Bernhoff, Mats Leijon,, Evaluation of different turbine
concepts for wind power, Renewable and Sustainable Energy Reviews, Volume 12,
Issue 5, June 2008, Pages 1419-1434, ISSN 1364-0321, DOI:
10.1016/j.rser.2006.05.017. , http://www.sciencedirect.com/science/article/B6VMY-
4N68049-1/2/cd2b3f0dc193eb9c6f9260b18e460eb4 ,
8. Steven Peace, Another Approach to Wind ,
http://www.memagazine.org/backissues/membersonly/jun04/features/apptowind/apptow
ind.html ,
9.
http://naturenergy.ro/index.php?pag=7&id=916&titlu_pagina=Energie%20eoliana%20-
%20Domeniu%20exploziv
10. http://www.stanford.edu/group/efmh/winds/global_winds.html
11.
http://www.alliantenergykids.com/EnergyandTheEnvironment/RenewableEnergy/02239
7
12. http://instalatii-solare-eoliene.ro/
13. http://www.sunairenergy.com/Air%20Breeze%20Page
14. http://www.agir.ro/univers-ingineresc/energia_eoliana_1255.html
15.
http://www.elsaco.com/images/stories/ien/produse/sist_eoliene/sist_eoliene.pdf