Curs 1 Istoria presei, anul I - JURNALISM

SCURTA ISTORIE A PRESEI

DIN SCIT! IN SCIT! SPRE CONTURUL UNUI TA"LOU SINOPTIC
Pana sa se ajunga la sintagma latineasca ,,stilum prendere'' (= ,,a lua
condeiul''), a fost nevoie de o intaie revolutie, a vorbirii, a limbajului articulat, in care
rastimp s-a acumulat o experienta orala, transmisibila din generatie in generatie. De
aici spre scriere, spre inventarea zecilor, sutelor de alfabete, s-a parcurs drumul spre
cea de a doua revolutie, a scrisului manuscris, intrupat in tomuri veci de peste !"""
de ani.
#pre mijlocul secolului al $%-lea se iveste un nume, prima stea a unei
constelatii& '()*++,# -,+#./,0#1) zis '()*++ -23,+4,5- D, 6*7,+1, (89""-
89:;), care imprima primele carti europene - 404/0* <ind inceputul - folosind caractere
mobile metalice. ,ra a treia revolutie, revolutia tiparului, inaugurarea -*/*$0,0
-23,+4,5-= ,a anunta, prin 6*5#)*// 6c/2)*+ revolutia revolutiilor, a patra, mult
stiuta, mult disputata, mult tenologizata revolutie a 6*##-6,D0*.
*paritia tiparului, a erei vizuale, a avut mai mult efecte& uni<carea limbilor
nationale, a natiunilor, prin constiinta de neam, constituirea categoriilor de
intelectuali, separarea stiintelor de arte, rolul-busola revenindu-i imprimatelor, in
primul rand cartii (cartilor)& 1artea a nascut logocentrismul occidental, ducand la
detribalizarea individului, iar repetabilitatea secventiala a textului tiparit a imprimat
circulatiei informatiilor o viteza fara precedent, care a suprasolicitat simtul vizual, in
detrimentul celorlalte, a auditivului, cu precadere. 6c/2)*+ considera ca litera a
contribuit in mare masura la unidimensionarea omului postrenascentist, creator si
totodata produs al propriului sau fapt de cultura. Pana cand insa= Pana la urmatoarea
etapa, impactul cu -*/*$0* 6*51(+0 (cinematograful, radioul, televiziunea).
3enologiile erei electronice se deosebesc auditiv (vorbirea) de cele vizuale (tiparul) in
sensul ca reprezinta o extindere a intregului sistem nervos, solicitat simultan pe
canalele mai multor simturi, ceea ce duce la o armonizare a acestora.
0n timp ce tenologia gutenberg-iana era ,,exploziva'', fragmentand
personalitatea individului, noua constelatie electronica are o forta ,,imploziva'', de
tamaduire a ,,scizofreniei'' culturale si de reunire a indivizilor in asa-numitul urias
,,#*3 -/(4*/''.
LA I#$ORUL I#$OARELOR% ,,NI AO&'' (=,,4una ziua>'')
6a socotesc un privilegiat ca in aceasta scita de inceput asupra presei imi
intorc gandurile in tara in care a pus piciorul, cu secole in urma, unul dintre primii
nostri romani peregrini, +01(/*, 60/,#12-#P?3*52/, evocandu-i dimensiunile in
memorialul '25+*/ D, 1?/?3(50, 0+ 1)0+*.
@0n plina eAorescenta a presei, spre mijlocul deceniului B al secolului $$,
descindeam si eu in 1)0+*, cu o prima experienta de jurnalist si de cadru didactic
universitar, pentru a aAa acolo, unde predam romana, la sursele straveci ale
eroglifelor cinezesti, traduse de asistentii mei, 0an, 1eao si 6ao, cum s-a ivit )*530*,
la inceputul erei crestine, din coji de arbori si din plase pescaresti. ,ra, se
consemneaza, in anul 8"C, in provincia )unnan, un eunuc 3s'ai /ouen, care se dusese
cu mintea si priceperea la izvorul izvoarelor. ,l descoperise albul unei coli de artie pe
care asternuse un omagiu imperial. 3impul dinastiei )an a trecut, dar buletinul
periodic ,,3i 4ao'', conceput pentru informarea printilor, nobililor si demnitarilor cinezi
asupra decretelor date de imparati, a ramas. * ramas in risoave, a ramas in memoria
generatiilor, care isi interfereaza, la clipe de ragaz, cunostintele despre lumina
tiparului izvodita aici, in tara-continent, ampli<cand in semni<catii momentul genezei.
1e mai aAasem in vizitele mele la muzeele din 4eijing, sub cupolele
pavilioanelor care ornamenteaza Palatul de 0arna, Palatul de %ara sau punctele de
observare ale 6arelui Did cinezesc= 0ata&
E 1a spre sfarsitul secolului al %0-lea, imparatul )suan-tsung isi revendica
paternitatea unei ,,publicatii'' numite ,,F'ai Guan tsa-pao'' (= ,,monitor de stat''), in
forma de gravura impresionanta in reliefuri, care a ,,aparut'' secole de-a randulH
E 1a un cinez dotat, Pi 3ceng, transformase bulgarii de pamant lipicios in
idiograme mobile, folosite ulterior de Iang 3ceng intr-un cunoscut ,,3ratat de
agricultura''H
E 1a la 4iblioteca +ationala a 1inei se aAa prima enciclopedie (a istoriei,
stiintei si culturii marelui popor) datand de cca. J"" de ani.
6ulte alte uluitoare imagini mi se intiparisera in minte timp de peste doi ani
petrecuti in tara inventatorilor, consemnate intr-o alta carte (Aici e Pamantul!)), in fata
carora azi rostesc cu recunostinta& ,,Kese-ni'' (adica ,,%a multumesc'') si,
deocamdata, ,,3ai-te'' (adica ,,/a revedere>'')L - 'urnalist in 1ina.
DINSPRE "EIJIN(, prin <liera araba, SPRE EUROPA
*rta de a fabrica artia a trecut din 1ina, prin <liera araba - la 4agdad se
construise prima fabrica de artie - in ,uropa. De la '. /0P#, aAam& ,,Prin mijlocirea
arabilor, arta aceasta a ajuns in ,uropa, unde s-a fabricat pentru intaia oara artie la
.*450*+(, in 03*/0*, pe semne inca inainte de 8JB:''. (cf. Obarsia lucrurilor, p. !J9,
apud (ctavian 4utoi, Introducere in teoria presei, 8MB9, 4ucuresti, p. J"B).
CUM SE COMUNIC! IN EUROPA INAINTE DE E)ISTENTA SCRIERII*
',*+-+N,/ ',*++,+,7 face o succinta descriere& ,,/a origine, forma cea mai
primitiva a comunicarii in masa este indicarea publica a unui fapt foarte simplu si care
poate < prevazut& intr-o perioada cand scrierea nu exista. ( crestatura intr-un copac, o
piatra colorata, o ramura rupta inseamna pentru omul primitiv apropierea inamicului,
ori faptul ca vanatul a trecut pe aici sau se va aAa acolo 0n aceeasi categorie intra
semnalele optice - fumul pe timpul zilei sau focul in timpul noptii - si, de asemenea,
semnalele acustice, cum este vestitul tam-tam african.
1iar si in secolul al 0$-lea dupa )ristos, imparatul bizantin a instalat de-a
lungul granitei sale cu imperiul abbasizilor o linie de focuri si felinare, datorita careia
putea < avertizat intr-o ora, in capitala sa - daca vremea era buna - ca dusmanul a
trecut frontiera.
,ste curios ca acest procedeu, evident foarte primitiv, mai rezista si astazi,
asa cum se intampla la alegerea papilor. %estea ca un suveran pontif a fost ales de
catre conclav este anuntata in Piata #fantul Petru printr-un fum de culoare albaH fumul
negru inseamna, din contra, ca ultimul vot al cardinalilor a fost indecis si ca
deliberarea continua.
0n 8MB;, la alegerea papei 0oan Paul 0 (al carui ponti<cat a durat doar cateva
saptamani), ma aAam in Piata #fantul Petru in compania unui diplomat francez de la
*mbasada .rantei pe langa #fantul #caun. .umul care a aparut avea, pentru mine, o
culoare incerta. 1olegul meu a analizat-o si, cu toata autoritatea functiei, a declarat ca
este neagra. * concis ca nu se va mai petrece nimic important in noaptea aceea si a
plecat spre casa. 6anat de curiozitate, am ramas pe loc si, dupa un sfert de ora, a
aparut la balcon cardinalul care a anuntat numele noului papa. +uanta gri a fumului
indicase mai degraba albul decat negrul
*sa cum arata si episodul de mai sus, semnalele de acest tip sunt nesigure si
lasa uneori loc la neintelegeri. De aici s-a nascut dorinta de a gasi ceva mai bun& lucru
pe care umanitatea n-a incetat sa-l faca de atunci si pana astazi.''
,,OCA#IONALELE'' INAINTE DE (UTEN"ER(
+umite ,,cronici'' (in 4abilon si ,gipt), ,,efemeride'' (la greci) ,,buletine'' (,,3i
4ap'', la cinezi), ,,*nalele ponti<lor'' sau ,,*cta Diurna'' (la romani), primele inceputuri
ale comunicarii scrise au fost continuate in ,vul 6ediu cu activitatile ,,nuvelistilor'',
raspanditori de noutati, ,,novellanti'' (in 0talia) si ,,nouvellistes'' (in .ranta). *cestia
erau organizati in birouri de redactare si de copiere a stirilor cotidiene, difuzate sub
forma unor foi volante, in fapt prime gazete-manuscris. ,le se numeau ,,+ovelle a
mano'' (0talia), ,,+ouvelles O main'' (.ranta), ,,+ePs-/etters'' (*nglia), ,,5elationi''
(-ermania), ,,Furanti'' (5usia). -azetele-manuscris din secolele $%0-$%00 si foile
ocazionale, unele imprimate in tipogra<i (,,(ccasionels'' - .ranta, ,,Deitungen'' -
-ermania, ,,*vvisi'' - 0talia sau ,,+ePsbooQs'' - *nglia), atunci cand difuzau stiri care
lezau autoritatile statale au avut de infruntat cenzura, iar unii gazetari s-au expus la
condamnarea suprema (+icolo .ranco, ucis prin spanzuratoare din ordin papal pentru
comentarii critice la adresa desfraului familiei .arnese).
STRAS"OUR(, 1+,-% TUL"UR!TOAREA IN$ENTIE A LUI (UTEN"ER(% TIPARUL
2n precursor al lui -utenberg, /*25,+# '*+#D((+ 1(#3R5 ((landa), a
folosit caractere mobile in lemn, pentru a imprima, la 89J", gramatici latine
elementare, numite ,,Donats''. Dupa aproape un deceniu, compune o opera
religioasa, ,,/e miroir de notre salut'', folosind caractere metalice. 0n 899C, la 6aGence,
'oann -utenberg isi incepe osteneala de tipograf, mai intai singur, apoi din 89CJ
asociat cu gravorul P,3,5 #1)(,..,5, realizand impreuna, pentru Papa +icolas %, o
scrisoare ,,de indulgenta'' compusa cu litere latine. #ustinuti de '()*++ .*2#3 cei doi
pun in lucru tiparirea 404/0,0, cu caractere latine, opera in 9: de linii, <nalizata in
89:".
0nsemnatatea descoperirii tiparului este relevata de 6*5#)*// 6c/2)*+, in
cateva reliefuri peste care nu putem trece&
E 0nventarea tipogra<ei a con<rmat si a extins noua accentuare a vizualului,
proprie cunoasterii aplicate, furnizand prima marfa uniform repetabila, prima banda
rulanta si prima productie de masa.
E ( data cu -utenberg, ,uropa intra in faza tenologica a progresului, faza in
care scimbarea insasi devine norma aretipala a vietii sociale.
E 3ipogra<a a tins sa transforme limbajul intr-un mijloc de perceptie si
exploatare intr-un bun de consum transportabil.
E 5uptura provocata de tipar intre spirit si inima este trauma de care sufera
,uropa de la 6aciavelli pana in ziua de azi.
E 3ipogra<a a extins caracteristicile asupra reglementarii si <xarii limbajelor.
E 3iparul a creat uniformitatea nationala si centralismul guvernamental, dar,
totodata, si individualismul si opozitia fata de guvern ca atare.
E 3iparul a frant vocile tacerii.
(1f. Galaxia Gutenberg. Omul si era tiparului, 8MBC, ,ditura Politica, 3rad. din
lb. engleza /. si P. +avodaru, p. J! si urm.)
125# J
DUP! (UTEN"ER(% ALMANAURI. PERIODICE
#ub impulsurile revolutiilor industriale din *nglia, .ranta si -ermania, s-au
perfectionat tenologile de imprimare, o data cu producerea artiei si cernelii
tipogra<ce la scara ampla. Prin organizarea serviciilor de posta - mesageri si curieri,
bresle mestesugaresti si companii comerciale - s-a creat un cadru propice aparitiei
almanaurilor si periodicelor, primele calendare <ind tiparite la 6ainz.
1alendaristic si geogra<c, istoricii presei au retinut urmatoarele titluri de
periodice mai importante& ,,+ieuPe *ntPersce 3ijdinge'' (*nvers, 8:"C)H ,,5elation''
(#trasbourg, 8:"M)H ,,3e IeeQelG +ePes'' (/ondra, 8:JJ)H ,,/a -azette'' (.ranta,
8:!8)H ,,0 #uccessi del 6ondo'' (3orino, 8:9C). 0n alte mari orase, 5oma, 6adrid,
Petersburg, %iena isi facusera aparitia intre 8:C"-8B"" diferite gazete care cuprindeau
stiri in plan local sau stiri colectate din alte tari, sub un sever control al autoritatilor. 0n
8BB8 se consemneaza ca la 3imisoara se . publicatia ,,3emesvarer +acricten''.
( scurta <sa biogra<ca a unei publicatii-fanion se impune macar sub aspectul
pro<lului. *m ales ,,/a -azette'', al carei initiator, medicul 3),(P)5*#3, 5,+*2D(3
(8C;:-8:C!) a fost numit ,,parintele ziaristilor francezi si unul al presei mondiale''.
Dupa mai multe proiecte si incercari, 3. 5enaudot descidea la Paris, pe strada
1alandre, un 4irou de adrese si intermediari, ,,*u -rand 1oS'', urmat de aparitia foii
volante ,,.euille du 4ureau d'adresse'', demersuri care isi de<neau <nalitatea&
publicitate, intermediari cereri-oferte. De aici pana la constituirea unui cerc de
intelectuali, in jurul 4iroului ,,/a 6arele 1ocos'' a fost doar un pas, facut in noaptea de
JMT!" mai 8:!8, cand a aparut primul numar din ,,/a -azette''.
0n PRE/AT!, publicul era anuntat&
,,4ucurati-va deci, dupa voie, de aceasta libertate franceza si <ecare sa poata
zice cu indrazneala ca el ar < scos asta si ar < scimbat pe cealalta, ca ar < putut-o
face si mai bine, eu sunt de acord. 0ntr-un singur domeniu nu voi ceda in fata nimanui,
in cautarea adevarului, pentru care totusi nu ma constitui garant, <ind greu ca intre
cinci sute de stiri scrise cu iuteala si in stari de spirit diferite, sa nu scape
corespondentilor nostri vreuna corectata de parintele ei. 3impul'' (*pud 1onstantin
*ntip, Contributii la istoria presei romanesti, 8M:9, 2niunea Diaristilor, p. J8).
Pro<lul publicatiei s-a pastrat intr-o stampa de epoca, o sugestiva alegorie
care ne infatiseaza incinta unui tribunal. Personajul, ,,/a -azette'', apare intr-o rocie
alba pe care sunt brodate pereci de ureci, oci si limbi omenesti. *cestei imagini i se
alatura reprezentarile ,,*devarului nud'', in fata, urmat de ,,6inciuna'', in spate. /a o
masa anume, pe postul de ,,gre<er'', insusi 3Uopraste 5enaudot, care-si plimba
privirea de colo-colo, in cautarea adevarului. -ravura este inconjurata de catrene cu
inteles simbolic, precum&
,,6ii de popoare diferite vorbesc despre meritele meleH eu colind peste tot in
acest universH sceptrul meu face sa domneasca proza si versurileH si pentru tronul meu
pamantul este prea mic.''
PRIMELE COTIDIENE - PRIMA LOR INDATORIRE
,,Prima datorie a presei este sa
obtina cele mai noi si mai curente
informatii despre evenimentele
vremii si, dezvaluindu-le de
indata, sa le impartaseasca
intregii natiuni''.
(D*%0D 5*+D*//, 8MM;,
Jurnalistul universal, p. 8C)
/a mijlocul secolului $%00 prin stradaniile tipografului 306(3),2# 503#1),
aparea la /eipzig cotidianul ,,,inQommende Deitung'', considerat primul ziar, tiparit de
: ori pe saptamana. ,ra datat 8 iulie 8:C". Dupa un interval incert in consemnari
istoriogra<ce, la 88 martie 8B"J londonezii tineau in maini ziarul ,,DailG 1ourant'' din
al carui *vertisment aAau& ,,*cest V1ourantW va aparea zilnic, <ind conceput sa
reproduca toate stirile imediat dupa sosirea lor pe calea postei''. .ara sa inregistram
titlurile relativ numeroase ale publicatiilor din secolul al $%000-lea, amintim pe cele mai
importante& 8BBB - ,,/e 'ournal de Paris'', urmat la un an de ,,'ournal gUneral de
.rance''H 8B;9 - in *merica, ,,PennsGlvania PocQet''H 5evolutia .ranceza de la 8B;M
prilejuise ivirea unei mici constelatii jurnalistice, in frunte cu ,,/es ,tats -eneraux'', din
al carui prospect redam& ,,1onstitutie, Patrie, /ibertate, *devar - iata idolii nostri'', ziar
scos la 9 mai 8B;M de 6irabeau.
#ecolul $%000 este puternic infuzat de dezvoltarea presei cotidiene, intaietatea
detinand-o, in opinia lui 'ean-+Xel 'eanneneG, *nglia. *nalizand in ansamblu acest
secol, pus in relatie directa cu dezvoltarea /uminilor si spiritului <lozo<c, 'eanneneG
opineaza ca presa britanica isi castigase prin lupta spatiul vital de care avea nevoie,
devenise un model din punct de vedere ,,moral, politic, economic'' pentru toti aceia
care, ,,in ,uropa se vor lupta pentru a dobandi incetul cu incetul acelasi avantaje''
(Op. cit., p. !!). #unt citati jurnalistii 5icard #teele si 'osepg *ddison initiatorii
publicatiilor ,,3atler'' (,,.lecarul'') si ,,#pectator'', in 8B"M si respectiv 8B88, cu un tiraj
de !.""" exemplare, pentru acea vreme socotit ,,exceptional'', apoi Daniel Defoe
(autorul lui Robinson Crusoe) si 'onatan #Pift (autorul Calatoriile lui Guliver) care au
propulsat presa britanica, mai ales prin ziarul ,,,xaminer''. +e oprim aici cu
exempli<carile, notand doar ca in 8B8J in /ondra se tipareau 8" ziare care insumau
99.""" exemplare tiraj zilnic, ,,o cifra considerabila, care nu are ecivalent nicaieri in
alta parte'', concide 'ean-+Xel 'eaneneG (op. cit., p. 9J).
Pentru ,uropa occidentala, ,,epoca de aur'' a presei scrise cuprinde perioada
de la ,,inceputul anilor 8;B" pana la primul razboi mondial'' (idem, p. 8"8), perioada
care se de<neste prin&
- libertatea presei castigata pretutindeni si repusa in discutie in anii 8MJ",
8M!" de catre dictaturile germane, italiene, bolseviceH
- progresele tenologice (dispozitive mecanice, linotipuri, transmisia cliseelor
prin <r electric, inventarea belinografului etc.)
- extinderea pietii de stiri, marcata de in<intarea agentiilor de presa, prin
,,stramosul'' acestora 1arles )avas (8;C!), agentie devenita ,,.rance Press'', urmata,
in -ermania, de agentia ,,IolY'', in *nglia de cea a lui 'ulius 5euter, in 8;9M la 4erlin si
8;C8 la /ondra, dupa exemplul carora, in 8;9; se ivise si ,,*ssociated Press'' in #tatele
2nite.
#e intelege ca in putinele randuri de mai sus abia am sugerat o imagine
partiala a istoriei mijloacelor de comunicare in lume pana spre pragul declansarii
competitivitatii cu presa electronica. *supra fenomenului mass-media adus in prezent
s-au aplecat in lucrari de sute de pagini tiparite autori precum cei citati pana aici,
carora le mai adaugam, din fericire in traducere romaneasca, pe 6elvin /. De.leur,
#andra 4all-5oQeac (Teorii ale comunicarii de masa, 8MMM, Polirom, 0asi, 6arsall
6c./uan (MassMedia sau Mediul invi!ibil, 8MMM, ,ditura +emira), David 5andall
(Jurnalistul universal" cit.), Patrice .licG (O istorie a comunicarii moderne, 8MMM,
Polirom, 0asi), iar intre cartile cu referire la presa romana sau consacrate
invatamantului jurnalistic citam& Introducere in sistemul MassMedia de 6iai 1oman
(8MM, Polirom, 0asi), Colosul cu picioarele de lut de Peter -ross (8MMM, Polirom, 0asi),
Puterea si cultura de 6arian Petcu (8MMM, Polirom, 0asi).
0n asemenea serioase si documentate cercetari, sinteze si manuale despre
mass-media sunt abordate, sub toate aspectele, evolutiile sinuoase, complicate ale
fenomenelor care au caracterizat istoria presei tiparite, a radioului si a televiziunii, de
la geneza la apogeu, de la foile volante aduse cu posta la ziarul electronic de astazi
sau la transmisiile in direct prin sateliti. 1reionandu-ne acest cadru introductiv am avut
doua intentii&
a) sa aducem spre stiinta celor mai putini cunoscatori traditia indelungata a
presei europene fata de presa romana, pentru a percepe mai corect eforturile
,,istoricilor clipei'' romani in procesul de recuperare a etapelor pierdute&
b) sa avem, pe parcursul demersului nostru, puncte de sprijin analogice,
modele, stimulente sau coincidente in evaluarea potentialului jurnalistic romanesc si a
formularii unor judecati de valoare, care sa ne fereasca de exagerari sau subestimari
pana nu de mult posibile sub furcile caudine ale cenzurei totalitare.