UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA STUDII DE SECURITATE

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific:
dr. Laurenţiu S. Han Absolvent:
Lucian-Eduard Preda

BUCUREȘTI
2014
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA STUDII DE SECURITATE

LUCRARE DE DISERTAŢIE
TEMA: Drone, Intelligence și Securitate Naţională

Coordonator ştiinţific:
dr. Laurenţiu S. Han Absolvent:
Lucian-Eduard Preda

BUCUREȘTI
2014
 Cuprins
ARGUMENT ........................................................................................................................................................ 5
CAPITOLUL I - ROLUL DRONELOR ÎN INTELLIGENCE ....................................................................... 6
1.1. CONCEPTE .......................................................................................................................................... 6
1.2. EFECTE ................................................................................................................................................ 7
CAPITOLUL II - BENEFICII ŞI MODURI DE UTILIZARE ...................................................................... 10
2.1. GENERALE........................................................................................................................................ 10
2.2. ÎN ROMÂNIA .................................................................................................................................... 12
CAPITOLUL III - CONSIDERENTE SOCIOLOGICE, ETICE ȘI LEGALE ........................................... 13
3.1. REGLEMENTĂRI PRIVIND DREPTUL LA VIAŢA PRIVATĂ .................................................... 13
3.2. LEGALITATEA ŞI MORALITATEA UTILIZĂRII SISTEMELOR FĂRĂ PILOT LA BORD ..... 16
CAPITOLUL IV - TEHNOLOGIA FĂRĂ PILOT ÎN ROMÂNIA............................................................... 19
4.1. POTENŢIALUL TEHNOLOGIC AL ROMÂNIEI ÎN DOMENIU ................................................... 19
4.2. CONSIDERENTE STRATEGICE ..................................................................................................... 22
4.3. EFECTE ASUPRA ECONOMIEI ...................................................................................................... 26
4.4. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PROPUNERI ........................................................................................... 28
4.5. BENEFICII PENTRU INSTITUŢIILE NAŢIONALE DE SECURITATE ....................................... 30
4.6. ANALIZĂ SWOT ............................................................................................................................... 33
CAPITOLUL V - VIITORUL TEHNOLOGIEI ............................................................................................. 35
5.1. AUTONOMIE .................................................................................................................................... 35
5.2. VIITOARE PROIECTE ...................................................................................................................... 37
CONCLUZII ....................................................................................................................................................... 42
LISTA ANEXELOR........................................................................................................................................... 49
ANEXE ................................................................................................................................................................ 50
Argument

Unmanned Aerial Vehicle (UAV), dronă sau aparat de zbor fără pilot la bord
este un sistem aerian ghidat de la distanţă sau printr-un program de zbor prestabilit.
Aceste aparate vin în forme şi mărimi diferite şi au aplicare în domeniul civil,
ştiinţific, industrial şi în special în cel militar unde sunt folosite pentru intelligence,
supraveghere, recunoaştere şi atacuri armate. Motivele propagării acestora sunt
dezvoltarea tehnologiei de ghidare de la distanţă şi culegerea de informaţii la sol mai
precisă.
Lucrarea de faţă nu are menirea să demonstreze că sistemele fără pilot
capabile de intelligence, supraveghere şi recunoaştere pot să înlocuiască complet
factorul uman, ci faptul că această tehnologie vine în completarea lui, în sprijinul
eforturilor sale de a furniza intelligence într-un mod mai eficient şi mai rapid.
Aparatele de zbor fără pilot la bord utilizate în intelligence pot reprezenta pentru
România o unealtă extrem de importantă pentru provocările secolului 21. Dacă în
momentul de faţă necesitatea lor nu este evidentă, factorii coroboraţi din această
lucrare indică o tendinţă ascendentă şi accelerată în domeniu, iar cererea unor astfel
de unelte este limitată doar de creativitatea şi imaginaţia utilizatorilor. Din punct de
vedere al intelligence-ului, putem afirma că progresul tehnologic al senzorilor şi
apariţia unui număr tot mai mare de soluţii fără pilot vor putea satisface nevoile
structurilor de securitate ale statului român de a obţine intelligence calitativ prin
astfel de aparate de zbor fără pilot la bord.
Din aceste motive, lucrarea își propune să ofere indicatorii necesari pentru
stabilirea potenţialului României de a fi în avangarda tehnologiei moderne de
apărare în domeniul aeronautic cu ajutorul aparatelor de zbor fără pilot şi măsura în
care acestea ar putea întări poziţia strategică a României în cadrul NATO şi UE.
Aceste sisteme prezintă toate caracteristicile unui game changer deoarece au
potenţialul de a transforma natura războiului modern.
Sursele folosite pentru realizarea lucrării sunt în întregime de tip Open
Source Intelligence, pe deoparte datorită multitudinii acestora, dar şi datorită
transparenţei companiilor aerospaţiale şi de apărare cu privire stadiul în care se află
cercetările întreprinse de aceste companii referitoare la tehnologia aparatelor de zbor
fără pilot la bord.

5
 Capitolul I - Rolul dronelor în intelligence

1.1. Concepte

Departamentul de Apărare al Statelor Unite defineşte o dronă ca fiind „o

aeronavă care nu transportă un operator uman și este capabilă de zbor cu sau fără
control de la distanță”1, iar conform Dicţionarului explicativ român, drona este „un
aparat de zbor fără pilot la bord, ghidat de la distanță”2.
Termenul de dronă este mai puţin utilizat în Occident datorită asocierii cu
atacurile din Afganistan, Pakistan, Somalia şi Yemen soldate cu numeroase victime
și pagube colaterale. Mass-media a avut un rol hotărâtor în a forma opinia că toate
dronele sunt militare şi sunt concepute doar în scopuri militare, creând impresia falsă
că toţi cetăţenii ar putea deveni ţinte odată cu introducerea acestor sisteme în spaţiul
aerian naţional al unui stat.
„UAV-urile sunt sisteme sofisticate care încorporează cadre ușoare de
aeronave, propulsie avansată, legături securizate de date, sisteme de control de
înaltă tehnologie și de sarcini utile.”3Acestea sunt caracteristicile care conferă
valoarea sistemelor fără pilot în domeniul intelligence-ului, iar acest fapt împinge
spre înlocuirea metodelor convenţionale aeriene de obţinere de intelligence în
favoarea unor soluţii controlate de la distanţă.
Un concept folosit în domeniul afacerilor este actionable intelligence și
presupune „orice informații care pot fi utilizate pentru a crește poziția strategică a
unei companii împotriva competiţiei. Intelligence-ul obţinut trebuie să fie transferat
în acțiuni reale, care pot fi folosite pentru a lansa atacuri preventive sau pentru a
pregăti o contra-strategie”4. Deşi vorbim de domeniul afacerilor, putem observa că
noţiunea de actionable intelligence ar putea reprezenta o componentă importantă în
domeniul aparatelor de zbor fără pilot la bord datorită capabilităţilor acestora de a
colecta și de a furniza informaţii în timp real, fapt ce scade semnificativ timpul
dintre obţinerea de intelligence, actul decizonal și acțiune. Astfel, avem ca exemplu
eliminarea unor ținte importante de pe teritoriul unor state non-ostile (Pakistan,
Yemen) de către un alt stat (Statele Unite) ca măsură preventivă în urma constatării

1
Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, Joint Publication 1-02, 2014, p. 276.
2
http://dexonline.ro/definitie/dron%C4%83, accesat la data de 12.06.2014 ora 1:24.
3
http://www.uavs.org/index.php?page=what_is, accesat la data de 13.06.2014 ora 11:53.
4
http://www.businessdictionary.com/definition/actionable-intelligence.html, accesat la data de 12.06.2014 ora
1:58.

6
 pericolului potenţial al acelor ţinte. În acest fel, se realizează transformarea
intelligence-ului în intelligence acţionabil raportat la tehnologia fără pilot şi nu
numai.
Un aspect foarte important din acest punct de vedere este că sistemele fără
pilot pot fi folosite în orice etapă a procesului de intelligence de la colectare până la
realizarea de atacuri, devenind parte integrată şi direct asociată intelligence-ului.
Acest fapt duce la posibilitatea detaşării aeronavelor fără pilot la bord de
componenta militară şi conferă acestei tehnologii o versatilitate extrem de facilă.
„Inovațiile în capabilitățile de securitate națională nu trebuie să scadă
atunci când nevoile de securitate se ciocnesc cu bugete austere, liderii
guvernamentali și din industrie trebuie să continue promovarea inovației chiar dacă
tăierile bugetare impun reduceri în anumite capabilități.”5

1.2. Efecte

Sistemele de zbor fără pilot armate au fost folosite prima dată în Afganistan
începând cu octombrie 2001, numărul lor crescând de la 167 de unităţi în 2002 la
peste 7000 în ziua de azi. Principalele aeronave fără pilot de atac ale Statelor Unite
sunt Predator MQ-1B, conceput pentru misiuni de intelligence6, supraveghere şi
recunoaştere (ISR) şi MQ-9 Reaper, specializat în lovituri de înaltă precizie. Oricare
din aceste sisteme poate sta în aer până la 24 de ore fără oprire7.
Aeronavele fără pilot la bord au folosite ca răspuns la atacurile teroriste din 9
septembrie 2011, începând transformarea războiului convenţional într-un război de
intelligence, fapt ce a dat naştere politicii de target killing (lovitura prin etichetare)
întreprinsă de către Agenția Centrală de Informații (CIA) şi nu de armată sau forţele
aeriene ale Statelor Unite, deși încă din 2001, directorul de atunci George Tenet
„avea mustrări serioase cu privire la noua tehnologie de ucidere și etica și
legalitatea utilizării acesteia”8. Următoarea etapă în evoluţia acestei politici a avut
loc în anul 2009, când loviturile au început să fie îndreptate nu doar împotriva

5
Frank Strickland, An Insider's Perspective on Innovation During Fiscal Austerity, The Early Evolution of the
Predator Drone, Studies in Intelligence Vol. 57, No. 1 (Extracts, March 2013), p. 1.
6
Richard K. Barnhart, Stephen B. Hottman, Douglas M. Marshall, Eric Shappee, Introduction to Unmanned
Aircraft Systems, Editura CRC Press, Boca Raton, 2011, p. 42.
7
Elizabeth Bone, Christopher C. Bolkom, Unmanned Aerial Vehicles: Background and Issues, Editura Novinka
Books, Washington D.C., 2004, p. 21.
8
Brian Glyn Williams, Predators: The CIA's Drone War on al Qaeda, Editura Potomac Books Inc., Washington
D.C., 2013, p. 24.

7
 ţintelor de mare valoare, în general ţinte singulare, ci împotriva unor modele de
viaţă, mai exact „grupuri de oameni care posedă anumite particularităţi sau care
prezintă caractersici asociate activităţii teroriste, dar a caror identitate este
necunoscută”9. Folosirea serviciilor de intelligence pentru a efectua astfel de lovituri
nu este întâmplătoare, acţiunile putând fi uşor secretizate şi negabile, menţinând în
acelaşi timp o eficienţă crescută fără costuri suplimentare. Mai mult, asocierea
directă între un serviciu de intelligence şi o tehnologie născută din intelligence sau
mai bine zis din nevoia de intelligence mai precis (în cazul acesta, în timp real)
reprezintă o sinergie mult mai logică tocmai datorită obţinerii de actionable
intelligence ce îi permite sa acţioneze precis și la momentul oportun.
Un fost operator de sisteme de zbor fără pilot la bord, într-un interviu10
pentru First Look, afirma că atunci când se întreprinde o lovitură prin etichetare,
eroarea în cele mai multe cazuri este că nu se ţine cont de conţinutul convorbirilor
ale SIM-ului urmărit şi prin care se face geolocalizarea ţintei, ci de modelele de
mişcare şi comportament, astfel că de multe ori persoana care a vorbit la acel telefon
mobil nu este neapărat şi în posesia telefonului. De aceea, în multe din atacurile
privind eliminarea țintelor de mare valoare, deşi ar trebui să se bazeze pe cel puţin
două surse pentru a confirma dacă ţinta este într-adevăr cea corectă, problema care
apare este că ambele surse provin de la datele SIGINT colectate de Agenţia de
Securitate Naţională (NSA). O confirmare a spuselor lui, şi deci a utilizării greşite a
intelligence-ului acţionabil, este reprezentată de loviturile asupra unor ţinte sau
manifestări politice, civile sau chiar asupra forţelor proprii din Afganistan care s-au
soldat numai cu victime nevinovate, din cauza interpretării greşite a datelor.
O investigaţie11 a Computer Weekly a dezvăluit faptul că infrastructura de
telecomunicaţii din Marea Britanie este direct implicată în misiunile de intelligence
privind aeronavele fără pilot la bord ale Statelor Unite şi că acestea fac parte din
Reţeaua Informatică pentru Sisteme de Apărare (DISN), o linie de comunicaţii
supersecurizată care are ca scop „interconectarea tuturor comunicaţiilor, forţelor,
comandanţilor, vehiculelor, armelor, senzorilor de supraveghere, sateliţilor,
echipamentelor radio, sistemelor informatice, serviciilor de informaţii şi aliaţilor săi

9
http://www.livingunderdrones.org/background-and-context, accesat la data de 12.06.2014 ora 2:13.
10
http://dissenter.firedoglake.com/2014/02/10/death-by-unreliable-metadata-how-nsa-contributes-to-drone-
assassinations-of-the-wrong-people, accesat la data de 14.02.2014 ora 18:21.
11
http://www.computerweekly.com/news/2240219969/UK-telecoms-infrastructure-used-to-support-
controversial-US-drone-operations, accesat la data de 03.05.2014 ora 11:09.

8
 într-o singură reţea”. Mai exact, un internet militarizat pentru cele 3500 de baze
americane din 88 de ţări ca parte a Reţelei Globale de Informaţii (GIG) de fuziune şi
utilizare a tuturor datelor obţinute din ISR în mod automat. Această reţea reprezintă
tranziţia strategiei americane spre conceptul de Război Bazat pe Reţea (RBR) ce
presupune „generalizarea treptată a tehnologiei digitale în spaţiul de luptă al
secolului XXI, apariţia noilor generaţii de arme inteligente, sistemele C4I2SR12,
tehnicile şi tehnologiile războiului electronic, informaţional şi psihologic nu mai pot
lipsi din nicio confruntare armată şi este evident că vor fi folosite masiv în viitoarele
operaţii”13, ceea ce în mod evident include și sistemele de zbor fără pilot la bord.
Deşi Statele Unite este cel mai mare utilizator, Israel este cel mai mare
exportator de aparate de zbor fără pilot la bord, acestea fiind folosite de şase armate
NATO în Afganistan. Numai Marea Britanie şi Franţa au cheltuit aproape 2 mld. de
dolari pe sisteme Hermes şi Heron produse de Elbit Systems, respectiv Industria
Aeronautică Israeliană (IAI). De reţinut că Israel a reuşit să îşi ţină programele de
sisteme fără pilot secrete, iar vânzările nu confirmă, dar nici nu infirmă posibilitatea
ca ele să fie folosite şi pentru atacuri. Astfel, dacă loviturile prin etichetare ale CIA-
ului sunt puternic monitorizate şi criticate de către ONG-uri, cele efectuate de Israel
în Fâşia Gaza trec aproape neobservate tocmai datorită eficienţei israeliene de
secretizare a operaţiilor de acest gen. Printre clienţii Israelului se număra Statele
Unite, Marea Britanie, Canada, Franţa, Australia, Germania, Spania, Brazilia şi
India. Aparent, sistemele fără pilot israeliene şi-au câştigat notorietatea şi încrederea
datorită dovedirii capabilităţilor lor în misiunile clasificate14 întreprinse de Israel.
Exportul de sisteme fără pilot la bord cu capabilităţi de atac de către Statele Unite nu
este permis, Congresul aprobând acest lucru doar pentru cel mai apropiat aliat,
Marea Britanie.
Dr. Frederik Rosén de la Institutul Danez pentru Studii Internaţionale spunea
că „a vedea şi a cunoaşte declanşează obligaţii”15 din punct de vedere al
capabilităţilor de recunoaştere şi spionare a sistemelor fără pilot la bord deoarece
acestea ridică „vălul de ceaţă” al războiului, astfel că legile internaţionale trebuie
adaptate la noile conflicte armate caracterizate prin vizibilitate totală.
12
Comandă, Control, Comunicaţii, Calculatoare, Intelligence, Informaţii, Supraveghere și Recunoaștere.
13
http://www.rft.forter.ro/2010_2_t/02-fm/03.htm, accesat la data de 13.05.2014 ora 13:36.
14
http://www.aljazeera.com/programmes/peopleandpower/2014/04/201442911431250545.html, accesat la data
de 02.05.2014 ora 19:22.
15
http://blog.oup.com/2013/11/drone-technology-international-humanitarian-human-rights-law/, accesat la data
de 05.05.2014 ora 12:57.

9
 Capitolul II - Beneficii şi moduri de utilizare

2.1. Generale

Aparatele de zbor fără pilot la bord prezintă beneficii pentru toate sectoarele
de activitate. Impactul pe care l-ar putea avea în acestea ar reprezenta un feedback
important pentru adoptarea şi utilizarea lor în scopul securităţii naţionale.
Domenii de activitate unde sistemele fără pilot ar putea avea un impact
semnificativ:

a. Poliţie16 – pentru monitorizarea traficului17, a mulţimilor predispuse la

violenţă, supraveghere în timpul întâlnirilor internaţionale, control şi verificare18,
urmărirea și arestarea infractorilor, patrularea străzilor etc.
b. Autorităţile vamale – pentru monitorizarea frontierei19;
c. Unităţile de intervenţie rapidă – pentru stabilirea efectelor unui dezastru,
misiuni de căutare şi salvare etc.
d. Activităţi militare – antrenament militar, ISR20 în timp real, mobilitate
prin „posibilitatea de a fi dislocate în zone de interes fără cheltuieli mari și fără
amenajări costisitoare”21, determinarea efectelor asupra adversarului, protejarea
propriilor forţe22 etc.
e. Domeniul privat:
- de comerţ, de transport de bunuri, de livrări la domiciliu prin
reducerea costurilor23 faţă de alte mijloace convenţionale cu aceleaşi
capabilităţi;
- monitorizarea, paza şi protecţia proprietăţilor private;

16
Un video fictiv privind folosirea sistemelor fără pilot de către autorităţile responsabile de siguranţa publică
https://www.youtube.com/watch?v=CgLkWT246qU, accesat la data de 10.04.2014 ora 12:49.
17
http://www.cbsnews.com/news/8-totally-cool-uses-for-drones, accesat la data de 04.05.2014 ora 10:12.
18
http://www.suasnews.com/2014/05/29026/easyjet-to-use-unmanned-drones-to-inspect-its-aircraft/, accesat la
data de 02.06.2014 ora 13:40.
19
https://www.eff.org/deeplinks/2013/07/customs-border-protection-considered-weaponizing-drones, accesat la
data de 04.05.2014 ora 9:28.
20
http://www.rumaniamilitary.ro/viitorul-dronelor-in-romania, accesat la data de 23.05.2014 ora 14:15.
21
Laurenţiu Răducu Popescu, Întrebuinţarea sistemelor aerospaţiale fără pilot uman la bord, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București, 2012, p. 110.
22
http://www.lockheedmartin.com/us/news/features/2013/robots-protect.html, accesat la data de 14.04.2014 ora
18:03.
23
Reg Austin, Unmanned Air Systems: UAV Design, Development and Deployment, Editura John Wiley & Sons
Publication, Chichester, 2010, pp. 7-8.

10
 - verificarea oleoductelor şi gazoductelor24, a complexelor industriale
etc.
- alte activităţi25 comerciale26 precum publicitate, promovare foto-
video, înregistrarea competiţiilor şi evenimentelor sportive, culturale
etc.
f. Mediul înconjurător – monitorizarea şi protejarea faunei şi vegetaţiei,
rezervaţiilor naturale şi zonelor sălbatice, nivelurilor de poluare,
digurilor, cursurilor de apă, mărilor şi oceanelor, detectarea
biohazardelor27 ș. a.
g. Agricultură: supravegherea suprafeţelor agricole28 şi pentru creşterea
animalelor, evaluarea necesităţii şi cantităţii pesticidelor, monitorizarea
turmelor de animale, a sistemelor de irigaţii şi a bazinelor hidrografice
etc. Tot mai mulţi fermieri apelează la aceste sisteme fără pilot datorită
costurilor şi perspectivelor noi ce le permite să crească randamentul
agriculturii29;
h. Meteorologie – supravegherea atmosferei, modificărilor climatice şi
prognozelor meteo30;
i. Alte utilizări – în „topografie, cadastru, cartografiere automată a
şantierelor de construcţie, [...] mine, cariere şi alte situri asemănătoare
indiferent de teren”31.

24
http://www.sky-futures.com/new-video-just-released-oil-and-gas-uav-flare-inspection/, accesat la data de
25.05.2014 ora 20:07.
25
http://www.pcmag.com/slideshow/story/307900/beyond-warfare-12-non-lethal-uses-for-drones, accesat la
data de 20.05.2014 ora 11:40.
26
http://www.boston.com/business/2014/03/14/commercial-uses-for-
drones/dscS47PsQdPneIB2UQeY0M/story.html, accesat la data de 21.05.2014 ora 9:37.
27
http://www.telegram.com/article/20140126/NEWS/301269707/1116, accesat la data de 10.03.2014 ora 17:16.
28
http://www.technologyreview.com/featuredstory/526491/agricultural-drones/, accesat la data de 30.04.2014
ora 15:42.
29
http://news.nationalgeographic.com/news/2013/12/131202-drone-uav-uas-amazon-octocopter-bezos-science-
aircraft-unmanned-robot/, accesat la data de 15.03.2014 ora 17:14.
30
http://www.annenbergclassroom.org/speakouts.aspx?name=do-domestic-drones-violate-the-right-to-privacy,
accesat la data de 22.05.2014 ora 20:11.
31
http://www.suasnews.com/2014/02/27574/topcon-announces-release-of-unmanned-aerial-positioning-system-
a-result-of-strategic-partnership-with-mavinci-gmbh/, accesat la data de 10.03.2014 ora 12:41.

11
 2.2. În România

Considerente pentru România privind beneficiile utilizării sistemelor fără

pilot în arii de interes cu grad crescut de importanţă naţională:
a. Supravegherea graniţelor32 ar putea deveni un serviciu de export pentru
ţările care nu îşi permit. De exemplu, România ar putea să ofere un astfel de serviciu
Republicii Moldova. Mai mult, ar spori semnificativ gradul de combatere33 a
traficului şi a crimei organizate transfrontaliere;
b. Supravegherea activităţilor din nodurile portuare, feroviare şi rutiere de
importanţă strategică;
c. Monitorizarea si protecţia infrastructurii critice în colaborare cu
companiile private sau de stat;
d. Industria aeronautică ar putea genera noi locuri de muncă şi venituri
fiscale la buget precum în Statele Unite34;
e. În agricultură se prognozează că în următorii 10 ani toate fermele vor
utiliza aparate de zbor fără pilot pentru supravegherea recoltelor în detrimentul
metodelor convenţionale. Există posibilitatea dezvoltării unor firme specializate în
operarea aeronavelor fără pilot şi analizarea datelor, care să satisfacă nevoile
agricultorilor care nu au timpul, tehnica sau cunoştinţele necesare să acţioneze astfel
de aparate. Externalizarea acestui serviciu reprezintă de asemenea o oportunitate
majoră pentru România35 şi mediul privat autohton, iar o politică pentru promovarea
unor astfel de proiecte ar putea fi gata înainte de adoptarea reglementărilor finale
privind utilizarea sistemelor fără pilot în spaţiul european;
f. Îmbunătăţirea capabilităţilor naţionale de apărare și securitate pentru a
face fata noilor provocări ale mediului de securitate global și regional.

32
http://www.truth-out.org/opinion/item/16422-drones-over-the-homeland-from-border-security-to-national-
security, accesat la data de 022.05.2014 ora 15:02.
33
http://articles.latimes.com/2011/dec/10/nation/la-na-drone-arrest-20111211, accesat la data de 13.04.2014 ora
17:33.
34
http://www.usatoday.com/story/money/business/2014/03/23/drones-agriculture-growth/6665561/, accesat la
data de 25.03.2014 ora 11:51.
35
http://agrointel.ro/11024/din-2015-agricultura-performanta-se-face-cu-drone-vehicule-aeriene-fara-pilot-vor-
fi-utilizate-pentru-fertilizari-si-irigatii/, accesat la data de 02.06.2014 ora 23:20.

12
 Capitolul III - Considerente sociologice, etice și legale

3.1. Reglementări privind dreptul la viaţa privată

Companii private din sectorul civil, precum Google sau Facebook, caută să
introducă sistemele fără pilot în operaţiunile lor. Având în vedere că acestea sunt
doar două din cele mai mari companii ce îşi bazează activităţile pe interacţiunea cu
secţiuni foarte mari de populaţie, putem trage concluzia că astfel de încercări ar
ridica mari probleme cu privire la intimitatea şi viaţa privată a persoanelor.
În era reţelelor de socializare şi de expunere tot mai multă a vieţii private în
spaţiul public virtual indică faptul că linia dintre public şi privat începe să dispară.
Pe deoparte, Google a revoluţionat noţiunea de navigare, iar imaginile capturate de
pe tot globul şi transpuse într-o hartă interactivă publică demonstrează acest fapt.
Astfel, în aprilie 2014, Google a achiziţionat Titan Aerospace, o companie ce
produce aeronave fără pilot la bord capabile, în teorie, să stea în aer cel puţin 5 ani
fără oprire cu ajutorul energiei solare la altitudini de 20,000 de metri, o companie
pentru care licitase şi Facebook. Titan Aerospace va contribui la Proiectul Loon 36 şi
la îmbunătăţirea serviciilor de cartografiere ale Google Maps prin furnizarea de
imagini în timp real faţă de cele statice actuale. Dacă includem şi dezvăluirile
referitoare la accesarea informaţiilor private de către anumite structuri şi servicii de
informaţii, putem vedea de ce introducerea unor sisteme proiectate exact în scopul
supravegherii, recunoaşterii şi al culegerii de informaţii ar fi întâmpinate cu opoziţie
din partea societăţii civile. Aşa cum spunea şi preşedintele executiv al Google, Eric
Schmidt şi anume că „Google se bazează pe încredere - pierzi acea încredere, pierzi
clientul. [...] Nu este în regulă să invadezi viaţa privată - doar pentru că ai uneltele
să o faci nu înseamnă că este corect.”37
Legea dreptului la viaţa privată nu a reuşit să ţină pasul cu dezvoltarea
tehnologiei fără pilot, precum şi a noilor provocări care se ridică în urma acesteia.
Potrivit Administraţiei Federale a Aviaţiei (FAA), până în 2020 vor fi operate
aproximativ 30,000 de aparate de zbor fără pilot numai în Statelor Unite. Mai mult,
FAA a declarat că nu va impune niciun impediment acestei tehnologii, ci o va lăsa să

36
O reţea ce va furniza internet wireless în zone izolate sau sărace cu ajutorul dirijabilelor şi a sistemelor de
zbor fără pilot la bord răspândite pe tot globul la altitudini mai mici decât sateliţii convenţionali.
37
http://www.theguardian.com/technology/2014/feb/09/privacy-concerns-google-streetview-facebook-drones,
accesat la data de 16.03.2014 ora 11:32.

13
 îşi atingă potenţialul maxim. Pe de altă parte, Comisia Europeană doreşte să
stabilească standarde clare privind reglementarea tehnologiei fără pilot în Uniunea
Europeană astfel încât să acopere „siguranţa, securitatea, confidenţialitatea,
protecţia datelor, asigurarea şi tragerea la răspundere”38. Scopul ar fi să permită
industriei europene să devină lider global în acest acest domeniu, dar în acelaşi timp
să aibă fixate măsuri de protecţie adecvate. Cu toate acestea, putem asuma că
motivul real este cel de contracarare a ambiţiilor Statelor Unite de a monopoliza pe
cât posibil această tehnologie. Aparatele de zbor fără pilot la bord vor avea tendinţa
să devină o competiţie între statele dezvoltate.
Valoarea sistemelor fără pilot în intelligence reiese şi din definiţia dată de
avocata ONG-ului Fundaţia Frontierei Electronice (EFF), Jennifer Lynch, cu privire
la recomandările legislative referitoare la utilizarea aeronavelor fără pilot în spaţiul
aerian al Statelor Unite astfel: „Sistemele aeriene fără pilot la bord sunt capabile de
supraveghere de înaltă tehnologie şi aproape constantă prin transmisii video în timp
real, imagini termice şi interceptarea comunicaţiilor susţinute de programe software
de recunoaştere a numerelor de înmatriculare, localizare GPS şi de recunoaştere a
feţei. Aceste sisteme pot acumula cantităţi mari de date private ale cetăţenilor care
pot fi legate de datele colectate prin alte mijloace de guvern şi de companii
private.”39 Prin urmare, au fost propuse 3 recomandări:
1. Autorităţile responsabile cu aplicarea legii să fie obligate să necesite un
mandat pentru colectarea de informaţii confidenţiale.
2. Operatorilor de sisteme fără pilot comerciale să le fie impuse standarde de
confidenţialitate şi să fie transparenţi cu activităţile lor.
3. Legislaţia să reglementeze clar diferenţa între utilizarea personală şi cea
privind informarea publică.
În opinia acestui ONG, publicul are dreptul să ştie unde sunt folosite aceste
sisteme fără pilot la bord, ce fel de informaţii colectează, cât timp vor fi stocate
datele, cine are acces la aceste date şi dacă informaţiile pot fi folosite şi în alte
scopuri. De notat că majoritatea îngrijorărilor se referă doar la folosirea sistemelor
fără pilot cu capabilităţi de atac pe teritoriul naţional.

38
http://www.theinquirer.net/inquirer/news/2338729/ec-wants-to-regulate-drones-because-privacy, accesat la
data de 10.04.2014 ora 20:48.
39
https://www.eff.org/deeplinks/2013/06/all-drone-legislation-must-meet-these-three-requirements, accesat la
data de 20.03.2014 ora 15:04.

14
 Pentru România este imperativ să înţelegem îngrijorările societăţii civile
privind posibilele intruziuni în vieţile private ale cetăţenilor pentru a putea aplica o
politică de adoptare corectă şi eficientă a acestei tehnologii fără implicaţii negative
pe viitor. Înţelegerea acestei probleme reprezintă primul pas important pentru
viitorul aparatelor de zbor fără pilot la bord în sistemele naţionale de securitate şi
apărare ale României. Pregătirea legislaţiei naţionale ar duce la creşterea interesului
faţă de aceste sisteme şi ar ajuta dezvoltarea acestui domeniu. Cu toate aceste, sunt
inconsistenţe40 în cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi a Ministerului
Transporturilor cu privire la reglementările speciale41 pentru operarea şi utilizarea
aparatelor de zbor fără pilot la bord, iar procedurile de obţinere a avizelor de zbor
sunt ambigue42. România participă prin ROMATSA43 la foruri internaţionale privind
reglementarea şi cooperarea civilă şi militară referitoare la tehnologia fără pilot.
Aparatele fără pilot comerciale moderne de mici dimensiuni nu mai necesită
un sistem proprietar de control, ci doar o aplicaţie mobilă din partea producătorului,
controlul realizându-se prin orice smartphone sau tableta cu sistem de operare iOS,
Android sau Windows44. Pe termen mediu, vor trebui găsite soluţii la numeroase
întrebări precum: Ce poate opri o persoană să ataşeze unui microsistem fără pilot o
bombă şi să o dirijeze către o ţintă? Cum ştim cine controlează sistemul respectiv? În
ce măsură poate cineva să doboare un astfel de sistem, proprietate a altei persoane,
sub pretextul încălcării spaţiului şi vieţii private? Cât va mai dura până când vom
vedea lovituri prin etichetare pe teritorii mai aproape de noi, poate chiar în Europa,
sub acelaşi pretext al dreptului de autoapărare al unui stat sau altul?

Propuneri:

1. Standardizarea sunetului produs de aparatele de zbor fără pilot civile.

Majoritatea acestor sisteme produc deja un sunet specific, dar destul de variat, fapt
pentru care se poate aplica o astfel de soluţie. De exemplu, atunci când suntem
înregistraţi foto-video, în mod obişnuit, avem indicaţii vizuale că se desfăşoară o
astfel de acţiune, vedem camera ridicată şi îndreptată spre noi. O măsură
asemănătoare poate fi folosită şi pentru aparatele de zbor fără pilot comerciale sau

40
http://www.caa.ro/supervizare/certificari-nationale, accesat la data de 15.01.2014 ora 23:49.
41
http://www.caa.ro/pdf/RACR%20AZAC.pdf, accesat la data de 15.01.2014 ora 23:59.
42
http://geo-spatial-org.2126404.n4.nabble.com/aprobari-UAV-td4656475.html, accesat la data de 16.01.2014
ora 0:07.
43
http://www.romatsa.ro/ro/node/118, accesat la data de 16.01.2014 ora 0:16.
44
http://www.engadget.com/2014/05/03/windows-8-ar-drone-2-0/, accesat la data de 04.05.2014 ora 10:20.

15
 cele utilizate de amatori în scopuri personale, dar sub forma unui sunet specific care
să înştiinţeze persoanele de pe o anumită rază că în acea zonă se află un astfel de
aparat cu sau fără capabilităţi de înregistrare audio-video.

2. Repere vizuale pentru identificarea operatorului care controlează aparatul

de zbor fără pilot. De exemplu, un anumit set de culori, logo-uri, coduri etc.

3. Monitorizarea obligatorie şi permanentă de către autorităţi a locaţiei

acestor sisteme prin GPS, astfel încât, dacă este sesizată o plângere, autorităţile pot
identifica imediat cui îi aparţine sistemul în cauză.

Evident, astfel de măsuri vor necesita o reglementare aprofundată, dar

cunoaşterea în prealabil a utilizării unei aeronave fără pilot în vecinătatea noastră ar
putea reprezenta primul pas spre găsirea unor soluţii general favorabile privind
protejarea dreptului la viaţa privată şi siguranţa cetăţenilor.

3.2. Legalitatea şi moralitatea utilizării sistemelor fără pilot la bord

Tehnologia fără pilot ridică probleme de natură jus ad bellum şi dacă

utilizarea pe teritoriul altor state, cu sau fără consimţământul lor, este în
conformitate cu legislaţia internaţională. În multe din aceste cazuri, justificarea este
reprezentată de dreptul la autoapărare şi la protejarea intereselor naţionale chiar şi
dacă acestea sunt în detrimentul intereselor altor state. În războiul împotriva
terorismului, o justificare suplimentară adusă în prim plan este şi dacă statul, pe
teritoriul căruia se află ameninţările, nu doreşte sau se află în imposibilitatea de a
acţiona împotriva acestora prin forţe proprii. Legislaţia internaţională are dificultăţi
în a preciza când şi ce persoane pot deveni în mod justificat şi legal ţinte ale unui
stat ce utilizează aparate de zbor fără pilot la bord sau de ce folosirea unei astfel de
politici nu este considerată a fiind echivalentul acţiunilor de asasinare, acestea fiind
interzise.
Utilizarea sistemelor aeriene fără pilot la bord poate avea impact negativ
asupra comunităţilor adversare sau ale grupului ţintă prin scăderea gradului de
încredere dintre membrii acelei comunităţi. Se cunoaşte că multe din loviturile
preventive cu ajutorul sistemelor fără pilot se efectuează în urma etichetării fizice şi
directe a ţintei prin mijloace tehnice, precum transmiţătoare plasate în mod
intenţionat de resursele umane de la faţa locului, de obicei, pentru o recompensă.

16
 Totuşi, în regiunea tribală dintre Pakistan şi Afganistan, această metodă de etichetare
este folosită nu doar în scopul eliminării ameninţărilor teroriste, ci şi pentru
eliminarea reciprocă a membrilor dintre triburi, pentru rezolvarea unor feude,
răzbunare etc. Mai mult, au existat cazuri în care informatorii folosiţi de CIA pentru
etichetarea ţintelor au acţionat la întâmplare, plasând transmiţătoarele pe ţinte
aleatorii deoarece recompensa era oricum garantată. În plus, pe baza aceloraşi surse,
au fost reţinuţi în nenumărate rânduri presupuşi terorişti care ulterior au fost dovediţi
ca fiind nevinovaţi ceea ce ridică întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost luaţi în
vizor pentru lovituri prin etichetare. Din aceste motive, orice stat posesor de sisteme
de zbor fără pilot cu capabilităţi de atac se va confrunta cu cel puţin două probleme:
riscul de victime şi pagube colaterale şi faptul că intelligence-ul pe care îşi va baza
loviturile trebuie să fie extrem de precis şi să confirme acurateţea datelor despre ţinta
vizată.
Există chiar și riscul provocării unor traume emoţionale în rândul populaţiei
civile. Scade dorinţa membrilor comunităţilor de a se aduna, de a participa la
activităţi comune, economice, politice, educaţionale (familiile nu îşi mai trimit copii
la şcoala de frică sau pentru a suplimenta veniturile ce proveneau de la membrii
pierduţi, afectează concentrarea şi atenţia elevilor etc.), de familie, întruniri culturale
ș. a. datorită temerii unei lovituri cu ajutorul sistemelor aeriene fără pilot. Există
posibilitatea ca această politică să fie folosită în mod deliberat pentru a provoca
anxietate, dar acest lucru ar presupune recunoaşterea că ţinta este chiar populaţia
civilă şi nu cea militantă. În unele cazuri s-au raportat stări de panică, probleme de
sănătate fizică sau mintală doar de la auzul motoarelor aeronavelor fără pilot. Se
combate terorismul cu terorism.
Mai mult, atacurile de acest tip, cu implicaţii asupra populaţiei civile, riscă să
genereze violenţă nu doar în statul respectiv, ci în întreaga regiune, iar grupările
teroriste utilizează loviturile prin etichetare45 ca propagandă de recrutare în rândul
populaţiei afectate de pierderea rudelor în urma unor astfel de lovituri 4647, asta deși o

45
http://www.nytimes.com/2014/02/11/world/asia/us-debates-drone-strike-on-american-terror-suspect-in-
pakistan.html?_r=0, accesat la data de 12.02.2014 ora 9:38.
46
http://www.usnews.com/opinion/blogs/world-report/2014/02/13/american-drones-are-creating-terrorists-in-
africa-and-asia, accesat la data de 13.02.2014 ora 23:46.
47
http://www.theatlantic.com/international/archive/2013/08/how-drones-create-more-terrorists/278743/, accesat
la data de 16.02.2014 ora 17:26.

17
 politică de contra-terorism48 ar trebui să aibă ca funcţie principală câştigarea
încrederii publice. „Chiar și Directorul Centrului Naţional de Contraterorism,
Michael Leiter admitea: «Cu siguranță nu voi încerca să argumentez că unele din
acțiunile noastre nu au condus la radicalizarea unor persoane».”49 De asemenea,
pot apărea şi interpretări, astfel că distanţa dintre atacator şi ţintă poate fi atât de
mare încât distorsionează informarea publică, populaţia care suferă putând interpreta
atacurile ca fiind îndreptate în mod voit asupra lor din orice fel de considerente. În
momentul de faţă, una din aceste interpretări este presupusa dorinţă de eliminare a
populaţiei musulmane.
Cu toate acestea, programele de utilizare a aparatelor de zbor fără pilot la
bord în funcţie de situaţie reprezintă proiecte şi strategii în lucru. Maturizarea acestei
tehnologii, precum şi a modurilor de utilizare evoluează constant și va exista „o
tendinţă de trecere la UAV-uri mai mici, mai flexibile și mai versatile”50. Din acest
punct de vedere, se pot explica deficienţele tehnice, victimele şi pagubele colaterale.
În timp, această nouă politică bazată pe aparate de zbor fără pilot la bord se va
definitiva şi mare parte din neajunsurile actuale se vor rezolva 51. Rămâne incert dacă
alte mijloace de combatere a terorismului ar fi cauzat mai puţină pierdere de viaţă
umană.

48
http://www.rand.org/blog/2013/10/the-future-of-counterterrorism-fewer-drones-more-partnerships.html,
accesat la data de 14.01.2014 ora 0:41.
49
Charli Carpenter, Michael A. Cohen, Micah Zenko, Steven Metz, Thomas P.M. Barnett, Drones, Cyber and
Covert Ops: America's Invisible Wars, World Politics Review, 2012.
50
Kimon P. Valavanis, Advances in Unmanned Aerial Vehicles: State of the Art and the Road to Autonomy,
Editura Springer, Dordrecht, 2007, p. 7.
51
Potrivit unei statistici ale Biroului de Investigaţii Jurnalistice din Londra, a fost observată o creştere a
frecvenţei loviturilor cu sisteme fără pilot, dar în acelaşi timp şi o scădere a numărului victimelor colaterale per
lovitură, dovadă că tehnologia devine tot mai eficientă. http://tribune.com.pk/story/647672/un-passes-resolution-
against-drone-strikes-unanimously/, accesat la data de 11.01.2014 ora 14:04.

18
 Capitolul IV - Tehnologia fără pilot în România

4.1. Potenţialul tehnologic al României în domeniu

Cercetarea tehnologiei fără pilot în România în scopuri militare şi civile a

depăşit fazele incipiente şi prezintă capacităţi de proiectare superioare faţă de alţi
actori regionali. Cu toate acestea, nu există în momentul de faţă o strategie care să
unifice demersurile întreprinse de mediul academic, companiile de stat şi cele
private pentru cooperarea şi furnizarea unor soluţii de lungă durată care să ţină pasul
cu dezvoltarea tehnologiei şi care să facă faţă competiţiei pe plan extern. Astfel,
putem enumera aceste demersuri:
- 1997-2003 primele aeronave fără pilot militare moderne de
supraveghere şi recunoaştere româneşti (IAR-T52) concepute şi fabricate de Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS). În prezent,
INCAS lucrează la sisteme complexe de integrare a aparatelor de zbor fără pilot în
infrastructura naţională aeriană53. În 1999, au fost înlocuite cu 11 sisteme americane
de tipul RQ-7 Shadow 600, folosite în prezent în Afghanistan şi Irak.
- 2005-2006 Centrul de Cercetare pentru Aeronautică şi Spaţiu al
Universităţii de Politehnică din Bucureşti alături de alţi parteneri interni dezvoltă
„sisteme de comandă, control, culegere de date şi comunicaţii prin sisteme fără
pilot”54.
- 2007-2010 cercetări conduse de Agenţia Spaţială Română şi alţi
parteneri în domeniul zborului în formaţie55 al aparatelor de zbor fără pilot la bord.
- 2008-2011 dezvoltarea unui „elicopter autoportant dirijabil fără
pilot”56 de către Agenţia Spaţială Română.
- februarie 2014 finalizat şi testat cel mai mare şi mai avansat sistem fără
pilot la bord autohton, Air Strato57, dezvoltat şi construit de Asociaţia Română

52
http://www.incas.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=136&Itemid=119, accesat la data de
13.01.2014 ora 13:22.
53
http://www.incas.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=106:systems-department-
&catid=68:systems-department-&Itemid=89, accesat la data de 13.01.2014 ora 13:34.
54
http://www.pub-rcas.ro/dezvoltare%20uav-duav.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 14:11.
55
http://www.pub-rcas.ro/formatie%20uav-uri%20in%20zbor%20autonom.html, accesat la data de 13.01.2014
ora 14:17.
56
http://www.pub-rcas.ro/elicopter%20autoportant.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 14:23.
57
http://jurnalul.ro/it/tehnica/drone-romania-arca-uav-arca-air-strato-661232.html, accesat la data de 15.02.2014
ora 09:06.

19
 pentru Cosmonautică şi Aeronautică58 (ARCA). Air Strato are capabilităţi de înaltă
performanţă având o greutate maximă la decolare de 280 de kg, anduranţă de până la
3 zile cu ajutorul panourilor solare şi o viteză maximă de 190 km/h la o altitudine de
până la 18,000 de metri. Scopul programului este de supraveghere şi cercetare
ştiinţifică, iar ARCA lucrează deja la următoarea versiune. Varianta comercială a lui
Air Strato va fi destinată doar mediului privat59, nu şi instituţiilor statului român.
Este probabil cel mai avansat proiect de acest gen din Europa de Est în momentul de
faţă, prin urmare reprezintă un prim avantaj pentru România. Cu toate acestea ar
trebui ridicate semne de întrebare de ce un astfel de proiect ar fi destinat doar
mediului privat şi de ce nu ar putea beneficia de el şi instituţiile de apărare şi
securitate naţională ale statului.
- mai 2014 lansată Boreal 560 primul sistem fără pilot militar operaţional
de provenienţă românească, aflat în teste din 2011, cu capabilităţi de „supraveghere,
cercetare, recunoaştere, colectare şi transmitere a informaţiilor în timp real pe o
rază de sub 10 km”61, dezvoltat de Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi
Tehnologii Militare.
- Companii private şi instituţii academice române interesate de
cercetarea şi dezvoltarea sistemelor fără pilot în sectorul militar62 şi civil: Syscom
1863, Institutul de Ştiinţe Spaţiale, BITNET-CCSS (din 2006 participă constant în
proiectele aerospaţiale şi de securitate ale României şi NATO64), UTI Grup (din
2003 parteneriat65 cu Lockheed Martin pentru care dezvoltă aplicaţii software pentru
sistemele fără pilot), Tohan SA, Mirsand, PROOPTICA SA, SEEKTRON, Uzina
Mecanică Plopeni, Electromecanica Ploieşti (ATT-0166), Institutul pentru Tehnică de

58
http://www.arcaspace.com/, accesat la data de 15.02.2014 ora 09:24.
59
http://www.romaniatv.net/arca-dezvolta-o-aeronava-fara-pilot-de-inalta-performanta_126212.html, accesat la
data de 14.02.2014 ora 10:31.
60
Agenţia de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, Centrul de Testare Evaluare și Cercetare
Șiinţifică pentru Armamente, Sistem mini U.A.V. de supraveghere apropiată în câmp tactic Boreal 5/5E, 2011.
61
http://www.dpa.ro/despre/sistemul-integrat-de-management-al-achizitiilor-pentru-aparare/programe/17-
programe/627-boreal, accesat la data de 14.02.2014 ora 12:38.
62
http://www.acttm.ro/romana/images/stories/Doc/Proiecte/pscd.pdf, accesat la data de 12.01.2014 ora 17:22.
63
http://www.syscom.ro/Military.asp, accesat la data de 13.01.2014 ora 14:41.
64
http://www.bitnet.info/bitnet_services.htm, accesat la data de 14.01.2014 ora 11:09.
65
http://uti.eu.com/main.html?http://uti.eu.com/main.php?lang=fr&pageid=1041, accesat la data de 14.01.2014
ora 15:33.
66
http://www.elmecph.ro/pdf/ro_ATT-01.pdf, accesat la data de 14.01.2014 ora 10:20.

20
 Calcul, Aerostar SA (începând cu 200867 dezvoltă capabilităţi pentru sisteme fără
pilot la bord), Aerocontrol UAV68.
- INAV SA, proiectare şi dezvoltare de aeronave fără pilot pentru
domeniul civil şi militar, precum: SISAERO69 (stadiu de proiect), Argus S70 (2005),
Argus XL71 (2007), SISUAR72 (proiectat special pentru supraveghere şi recunoaștere
militară, stadiu de proiect).
- Autonomous Flight Technologies şi Grupul TeamNet, proiectare şi
dezvoltare de sisteme fără pilot militare (ŞOIM I73 şi ŞOIM II74). Comercializează în
prezent Hirrus75 cu capacităţi ISR pentru sectorul militar, poliţie, misiuni de salvare,
cercetare etc.
Societatea civilă ar putea fi cel mai mare investitor şi dezvoltator al
tehnologiei fără pilot în România. De aceea, împiedicarea proiectelor de tip pasiune,
ar putea reduce potenţialul în domeniu. Astfel, statul român ar trebui să facă
radiografii constante şi să promoveze în societatea civilă dezvoltarea unor astfel de
proiecte de mici dimensiuni ce ar putea fi apoi fructificate de către instituţiile
naţionale responsabile de securitatea naţională. Utilizarea greşită a sistemelor de
zbor fără pilot sau împotriva propriilor cetăţeni ar putea avea efecte dezastruoase
asupra viitorului acestei tehnologii pe teritoriul României.

Iniţiative la nivel naţional:

- Asociaţia Unmanned Vehicle Systems România76 (UVSR), cel mai
important ONG din România privind promovarea, dezvoltarea, proiectarea,
construcţia şi integrarea sistemelor de zbor fără pilot la nivel naţional.
- Interes crescut77 pentru astfel de aparate, numeroase iniţiative mici cu
dezvoltare şi producţie limitată, dar cu potenţial.

67
http://www.aerostar.ro/dezvoltare.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 12:01.
68
http://www.researchforindustry.ro/site/viewCompany/12, accesat la data de 12.01.2014 ora 12:19.
69
http://www.inav.ro/mediu_sisaero.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 12:43.
70
http://www.inav.ro/securitate_argus_s.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 13:20.
71
http://www.inav.ro/securitate_argus_xl.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 13:37.
72
http://www.inav.ro/securitate_sisuar.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 13:50.
73
http://www.aft.ro/index.php/soim-i.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 18:02.
74
http://www.aft.ro/index.php/soim-ii.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 18:13.
75
http://www.aft.ro/index.php/hirrus.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 18:18.
76
https://uvsr.org/index.php?option=com_content&view=article&id=71&Itemid=8, accesat la data de
05.06.2014 ora 22:33.
77
http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-15641913-10-ani-myth-busters-romania-drone-roboti-noaptea-
cercetatorilor.htm, accesat la data de 12.01.2014 ora 10:02.

21
 - Tot mai multe oraşe şi consilii judeţene caută să achiziționeze astfel de
aparate pentru supravegherea traficului, a mediului natural şi pentru situaţii de
urgenţă.
- Poliţia română78 este de asemenea interesată de achiziţionarea unor
sisteme fără pilot şi reprezintă o piaţă importantă atât pe plan intern, cât şi extern cu
perspective de dezvoltare foarte mari pe viitor.

4.2. Considerente strategice

Sistemele aeriene fără pilot la bord au capacitatea de a perturba activitatea

adversarului. Acestea creează disconfort şi îi reduce sentimentul de siguranţă. Mai
mult, au un impact emoţional şi de constrângere, fapt ce poate reduce violenţa
armată şi poate limita viitoare acţiuni. Este absolut necesar ca şi acurateţea
intelligence-ului dobândit cu privire la ţinte să fie bazat pe criterii clar definite. Aşa
cum afirma Jane Mayer „acurateţea loviturilor premeditate cu ajutorul dronelor
sunt bune pe cât este şi intelligence-ul din spatele lor”79, iar lipsa transparenţei
asupra modului în care sunt dobândite informaţiile ar putea lăsa loc de îndoială
asupra eficienţei sistemelor de zbor fără pilot.
O politică bazată pe lovituri prin etichetare riscă să alieneze partenerii şi
creşte dificultatea stabilirii de viitoare acorduri sau alianţe, dar mai ales riscă să
creeze precedente periculoase pentru alte state sau actori non-statali care ar putea să
acţioneze în aceeaşi manieră de protejare a securităţii şi a intereselor proprii. La
acest fapt contribuie şi proliferarea accentuată a tehnologiei fără pilot atât din partea
statelor şi a armatelor, cât şi din partea companiilor private în căutare constantă de
extindere şi de mărire a profitului. Dacă acest proces nu este controlat, exista riscul
ca această tehnologie să ajungă şi în mâinile adversarilor ceea ce poate afecta
securitatea şi stabilitatea globală. Conform Oficiului de Contabilitate al Statelor
Unite (GAO), cel puţin 76 de state au dezvoltat sau au procurat tehnologie fără
pilot80. China are în stadiul de dezvoltare nu mai puţin de 25 de astfel de sisteme, iar
din Iran au apărut informaţii cu privire la existenţa unor sisteme de zbor fără pilot cu
capabilităţi de a acţiona pe o rază de aproximativ de 1000 km. Mai mult, statul

78
http://stirileprotv.ro/%C5%9Ftiri/timi%C5%9F/inspectoratul-de-politie-timis-si-a-luat-elicopter-drona-va-fi-
folosita-de-criminalisti.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 23:06.
79
http://www.livingunderdrones.org/report-strategy/, accesat la data de 12.06.2014 ora 15:13.
80
United States Government Accountability Office, Agencies Could Improve Information Sharing and End-Use
Monitoring on Unmanned Aerial Vehicle Exports, 2012, p. 9.

22
 iranian ar fi suspectat de aprovizionare cu astfel de aparate a organizaţiei Hezbollah
şi a regimului sirian Al Assad. „La urma urmei, un adevar al timpurilor noastre este
că niciun sistem de arme, indiferent unde a fost creat prima dată, poate fi ţinut
pentru mult timp ca proprietate privată.”81 Deşi Statele Unite încearcă să controleze
proliferarea acestei tehnologii, piaţa exporturilor este mult prea importantă şi
aducătoare de profit, iar constructorii privaţi au pus suficiente presiuni Congresului
încât să fie aprobate exporturi de sisteme fără pilot către 66 de state. Există totuşi
îngrijorarea că aceste exporturi să aibă efecte inverse şi să fie utilizate la un moment
dat împotriva Statelor Unite.
Peter Singer de la Institutul Brookings aseamănă sistemele fără pilot la bord
cu aeronavele din Primul Război Mondial care la început erau doar de observare,
devenind apoi armate şi omniprezente. „În momentul de faţă, niciun stat dezvoltat
din Vest nu are în derulare proiecte de aeronave cu pilot la bord, iar Forţele
Aeriene ale Statelor Unite antrenează mai mulţi operatori de drone decât piloţi.”82
Se estimează că în următorul deceniu, cheltuielile privind sistemele de zbor fără
pilot la bord şi tehnologiile aferente se vor ridica la 94 de mld. de dolari.
Având în vedere provocările şi ameninţările asimetrice ale secolului 21,
tehnologia fără pilot vine ca o soluţie similară care să le combată. Dacă acum avem
ca exemple Afganistan şi Irak privind utilizarea războiului convenţional împotriva
unui inamic neconvenţional, distanţa dintre utilizatorii aparatelor de zbor fără pilot şi
inamic aduce situaţia pe acelaşi plan, o soluţie asimetrică pentru un război asimetric.
Această tehnologie permite proiectarea puterii fără riscurile asociate cu pierderile de
viaţă umană din rândurile proprii şi fără riscurile politice şi mediatice. Eliminarea
inamicului cu ajutorul sistemelor fără pilot a devenit o soluţie mai favorabilă pentru
decidenţi pe principiul că este mai uşor să elimini ţintele de mare valoare decât să le
capturezi. În 2011, Ministerul Apărării al Regatului Unit ridica anumite semne de
întrebare cu privire la această situaţie a utilizării aeronavelor fără pilot ca opţiune
politică, punându-se problema cât de probabil ar fi ca decidenţii politici să recurgă
mai repede şi mai des la o acţiune violentă pentru rezolvarea unei situaţii
conflictuale.

81
Nick Turse, Tom Engelhardt, Terminator Planet: The First History of Drone Warfare, 2001-2050, Editura
Dispatch Books, 2012, p. 4.
82
http://www.nytimes.com/2012/01/22/opinion/sunday/do-drones-undermine-
democracy.html?pagewanted=all&_r=0, accesat la data de 18.02.2014 ora 19:47.

23
 Sistemele de zbor fără pilot la bord reprezintă probabil cele mai eficiente
mijloace de a combate şi de a estompa situaţiile violente armate în regiunile eşuate şi
permit acţionarea acolo unde forţele convenţionale, prin legislaţia internaţională, nu
pot acţiona. Mai mult, acestea pot proiecta o formă de control în spaţii extranaţionale
în multe cazuri mult mai eficient decât prin mijloace pe sol.
Cea mai mare ameninţare cu privire la înlocuirea sistemelor convenţionale cu
cele fără pilot, semi-autonome sau autonome este războiul electronic şi aici nu ne
referim doar la sabotarea sau deturnarea sistemelor de acest tip, ci la orice mijloc sau
formă de atac ce poate scoate din uz componentele electronice. Cea mai sigură
soluţie pentru România ar fi operarea în tandem a sistemelor controlate de la distanţă
cu cele convenţionale. Bazarea în întregime a unui întreg aparat naţional de apărare
şi securitate aerian pe sisteme fără pilot ar putea deveni o vulnerabilitate.
Majoritatea statelor din regiune dezvoltă aparate de zbor fără pilot civile şi
militare, dar puţine caută să le integreze în sistemele naţionale aeriene care ar putea
influenţa în mod pozitiv viitoarele generaţii de aparate de zbor fără pilot la bord.
Doar România, Polonia şi Turcia au iniţializat proiecte sau deţin o infrastructură
parţială referitoare la facilităţile necesare operării unor sisteme fără pilot la bord.
Proiectul SIMPAR83 (Sistem inteligent de monitorizare şi dirijare a traficului cu
ajutorul platformelor aeriene robotizate) este un proiect avansat de integrare a
sistemelor aeriene fără pilot la nivel civil derulat între 2007-2010. Proiectul este
nefinalizat, dar poate reprezenta un pas important având în vedere că România este
singura ţară cu un astfel de proiect. Dacă infrastructura românească nu va ţine pasul
cu dezvoltarea tehnologiei sistemelor fără pilot uman la bord, pe termen lung riscă
un decalaj greu de redresat.
Colaborarea în cadrul principalelor organizaţii politico-militare din regiune şi
stabilirea unor parteneri privaţi sau de stat externi reprezintă cei mai importanţi
factori spre îndeplinirea obiectivului de stabilire a României ca centru tehnologic al
sistemelor fără pilot la bord. Neluarea în considerare a acestor factori ar putea reduce
drastic potenţialul României datorită şanselor foarte mici de dezvoltare proprie a
tuturor tehnologiilor necesare şi de obţinere a fondurilor pentru dezvoltarea unor
platforme tehnologice avansate care să facă faţă cerinţelor moderne atât pe plan
intern, cât şi pe cel extern. Astfel, România a aderat la Alianţa pentru Supraveghere

83
http://www.cpue.energ.pub.ro/simpar/index.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 19:10.

24
 Terestră84 (AGS) alături de alte 13 state NATO (Statele Unite, Germania, Italia,
Danemarca, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Cehia,
Slovacia, Slovenia) şi participă cu fonduri pentru achiziţionarea în comun a 5
sisteme de zbor fără pilot la bord de ultimă generaţie Global Hawk 8586 necesare
programului Smart Defence. Costurile se ridică la 1,2 mld. de euro pentru aparate şi
2 mld. de euro pentru implementarea şi funcţionarea acestora. Compania Northrop
Grumman va fi cea care furniza alianţei NATO sistemele de zbor fără pilot la bord
Global Hawk, ce vor fi redenumite în Euro Hawk87. Principala bază de operare a
AGS va fi la Sigonella, Sicila. Euro Hawk va fi dezvoltat în parteneriat cu EADS
Germania, Selex Galileo, Kongsberg, Elettra Communications, dar şi cu UTI
Systems88 (România). În mai 2014 a fost întreprins primul zbor de test în spaţiul
aerian european89 în vederea pregătirii programului AGS.
Deşi Organizaţia Naţiunilor Unite a acuzat în mai multe rânduri Statele Unite
pentru folosirea aparatelor de zbor fără pilot la bord pentru atacuri în zone de interes,
aceasta a iniţiat un program propriu de supraveghere90 cu ajutorul unor sisteme de
zbor fără pilot, de provenienţa Finmeccanica Italia, a graniţei dintre Republica
Democrată Congo şi Rwanda în scopul sprijinirii misiunii de menţinere a păcii din
regiune. Coasta de Fildeş a solicitat o iniţiativă asemănătoare şi pentru
supravegherea graniţelor sale cu Sudanul de Sud. Astfel de misiuni reprezintă o altă
oportunitate pentru România deoarece sunt începutul unor proiecte ample de
monitorizare a tensiunilor de pe continentul african, iar acoperirea suprafeţelor sale
ar putea reprezenta contracte lucrative pentru producătorii autohtoni.

84
http://www.gandul.info/politica/de-ce-a-platit-romania-pentru-drone-militare-in-valoare-de-3-miliarde-de-
euro-basescu-decat-sa-avem-propriile-noastre-avioane-mai-bine-ne-unim-toti-si-platim-cat-utilizam-9659624,
accesat la data de 11.01.2014 ora 18:19.
85
John G. Drew, Russell D. Shaver , Kristin F. Lynch, Mahyar A. Amouzegar, Don Snyder, Unmanned Aerial
Vehicle End-to-End Support Considerations, Rand Publishing, 2005, pp. 55-57.
86
Printre cele mai mari şi mai avansate sisteme fără pilot la bord de tip HALE pentru supraveghere şi colectare
de intelligence.
87
http://www.northropgrumman.com/Capabilities/EuroHawk/Pages/default.aspx, accesat la data de 14.05.2014
ora 13:52.
88
http://business-review.eu/featured/romania-teams-up-with-13-nato-members-to-buy-5-surveillance-drones/,
accesat la data de 23.03.2014 ora 10:19.
89
http://www.dailymail.co.uk/news/article-2642886/MoD-reveals-United-States-Air-Force-spy-drone-flown-
UK-airspace-50-000ft.html, accesat la data de 29.05.2014 ora 17:03.
90
http://mg.co.za/article/2013-12-03-un-to-start-using-surveillance-drones-in-drc, accesat la data de 28.04.2014
ora 22:40.

25
 4.3. Efecte asupra economiei

„Efectele economice ale utilizării și implementării UAV vor fi masive.”91

Multe companii comerciale caută să schimbe numele de drone şi să implementeze
aparatele de zbor fără pilot la scară largă în operaţiunile lor. Acest fapt s-ar putea
accentua, de aceea România sau orice companie autohtonă care doreşte
implementarea şi utilizarea sistemelor de zbor fără pilot în spaţiul naţional aerian va
trebui să ţină cont şi să introducă de la bun început o percepţie nouă, care să confere
siguranţă şi încredere cetăţenilor sau clienţilor săi.
Proiectarea, construcţia şi utilizarea sistemelor de zbor fără pilot poate avea
un impact favorabil pentru economia României. Asociaţia Internaţională a
Sistemelor de Vehicule Fără Pilot, cea mai mare organizaţie de comerţ a acestei
industrii, a prezentat primul său studiu economic care previzionează o creştere
economică de 82 mld. de dolari până în 2025 numai din integrarea şi operarea
aeronavelor fără pilot la bord în spaţiul naţional aerian al Statelor Unite. Până în
2017 de exemplu, statul Massachusetts ar beneficia de 1985 de noi locuri muncă,
386 mil. de dolari infuzie în economie şi 3,36 mil. de dolari la buget din încasarea
taxelor.
În decembrie 2013, Amazon a dezvăluit primul proiect comercial de
anvergură privind integrarea şi utilizarea sistemelor de zbor fără pilot pentru
îmbunătăţirea serviciilor sale. Scopul programului, denumit Amazon Prime Air, este
livrarea bunurilor de dimensiuni reduse în cel mult 30 de minute de la plasarea
comenzii. De pe site-ul Amazon: „Din punct de vedere tehnologic suntem gata să
derulăm operaţiuni comerciale de îndată ce reglementările necesare sunt la locul
lor”92 ceea ce se va întâmpla, conform FAA, din 201593. De ce este important acest
proiect? În primul rând pentru că şi alte companii de profil, precum United Parcel
Service (UPS) întreprind studii de fezabilitate asemănătoare privind utilizarea
acestor sisteme pentru livrări, iar un articol din Forbes evidenţia de ce un astfel de
program ar putea să funcţioneze: „În perioada sărbătorilor de iarnă, cumpărăturile
pe internet cresc cu 20% în fiecare an, dar nu şi metodele de livrare, iar găsirea
unei metode de livrare a pachetelor de mici dimensiuni, care alcătuiesc aproape

91
Jonathan Rupprecht, Drones: Their Many Civilian Uses and the U.S. Laws Surrounding Them, 2013.
92
http://www.amazon.com/b?node=8037720011, accesat la data de 30.04.2014 ora 23:06.
93
Alissa M. Dolan, Richard M. Thompson II, Integration of Drones into Domestic Airspace: Selected Legal
Issues, Congressional Research Service, 2013, pp. 4-6.

26
 80% din comenzi, a devenit un imperativ pentru sustenabilitatea acestei
afacerii.”9495 Pentru România, acest sector ar putea reprezenta o oportunitate foarte
importantă pentru piaţa locală şi regională atunci când vor fi adoptate reglementările
necesare pentru efectuarea unor astfel de servicii, mai ales că aceste măsuri vor fi
standarde la nivelul întregii Uniuni Europene. Întâietatea acestei tehnologii ar putea
înseamna pentru multe companii de profil de pe plan local o plus valoare pentru
serviciile lor şi le-ar crea posibilitatea de a se extinde şi pe alte pieţe din vecinătatea
României înaintea competiţiei, fapt ce ar însemna creşteri ale cifrei de afaceri şi a
profitului.
„De 25 de ani nu a mai fost revoluţionată industria aeronautică”96.
Dezvoltarea şi construcţia aparatelor de zbor fără pilot la bord reprezintă un prilej
favorabil de creştere economică prin crearea a noi locuri de muncă, patentarea
inovaţiilor şi vânzarea aeronavelor fără pilot civile şi militare. România nu duce
lipsă de creiere în acest domeniu, fapt ce poate da un avans important în această
revoluţie tehnologică. De aceea, o strategie care să unifice eforturile româneşti din
domeniu va trebui să înceapă în primul rând din mediul academic. Implicarea
tinerilor în astfel de proiecte ar aduce două beneficii majore: aceştia nu ar mai fi
tentaţi să plece din ţară şi ar putea da un impuls important industriei aeronautice
locale de pe urma căreia ar putea beneficia toate structurile de securitate şi apărare
alte ţării fără a mai fi nevoite să se bazeze exclusiv pe soluţii externe. Un exemplu în
acest sens este statul american Ohio care, prin eforturile sale de a deveni principala
locaţie de testare şi dezvoltare a tehnologiilor fără pilot, s-a poziţionat ca lider în
zona atrăgând „investitori majori, cercetători, dezvoltatori, fabricanţi, furnizori,
antrenori şi educatori”97 pentru o industrie evaluată la 4,5 mld. de dolari pe an, cu
perspective de dublare până în 2019. Statul Ohio a întreprins toate măsurile posibile
pentru atingerea scopului de a-şi crea o imagine pozitivă şi de încredere în domeniu,

94
http://www.forbes.com/sites/stevebanker/2013/12/19/amazon-drones-here-is-why-it-will-work/, accesat la
data de 30.04.2014 ora 23:21.
95
Înafară de obstacolele de natură legislativă sunt şi cele tehnice, precum distanţa limitată pe care o poate
parcurge un sistem de zbor fără pilot de dimensiuni reduse faţă de depozitul de la care este livrat produsul. O
idee foarte bună, exprimată în articol, era utilizarea unui roi de sisteme care să livreze de la o staţie mobilă,
adică de la maşinile de transport cu care se fac în momentul de faţă livrările. Astfel, sunt atinse două obiective
importante: livrările se fac foarte rapid pe raza staţiei, de exemplu un cartier şi există capacitatea de intervenţie
umană la faţa locului în caz de probleme.
96
http://www.cbsnews.com/news/the-future-of-drones-technology-vs-privacy/, accesat la data de 17.03.2014
ora 19:35.
97
https://publicintelligence.net/rebuild-your-local-economy-with-the-drone-industry/, accesat la data de
27.03.2014 ora 15:19.

27
 ce implică legiferare, societatea civilă, mediul academic, colaborări cu companiile
private de apărare şi armata, iniţiative guvernamentale de afaceri, acordarea de
granturi şi declanşarea unei campanii care să schimbe percepţia negativă a
sistemelor fără pilot prin publicitate şi promovare a beneficiilor în numeroase
domenii. Într-o perioadă când multe state se confruntă cu probleme economice
severe, industria sistemelor fără pilot ar putea reprezenta un ajutor bine venit.
Companiile private şi micii întreprinzători vor putea găsi nenumărate
utilizări98 a tehnologiei fără pilot pentru a le spori veniturile şi a le îmbunătăţi
serviciile. De exemplu, renumitul lanţ de restaurante Domnino s-a anunţat intenţia
de a livra la domiciliu prin aparate de zbor fără pilot, iar o firmă de curăţătorie
chimică promova o idee asemănătoare pentru haine.
Compania TeamNet este prima companie care a semnat protocolul de
operare a aparatelor de zbor fără pilot la bord în spaţiul aerian al României şi caută
să se extindă şi pe alte pieţe din Centrul şi Estul Europei99.

4.4. Situaţia actuală şi propuneri

Pe piaţa românească se găsesc sisteme fără pilot accesibile ca preţ şi cu

capabilităţi performante în ceea ce priveşte captura de imagini foto-video, iar în
domeniul civil, interesul este destul de mare. „Astăzi, dronele devin tot mai mici și
mai accesibile.”100 În momentul de faţă, magazine online101 din România oferă o
gamă variată de astfel de sisteme la preţuri accesibile. De reţinut totuşi că
majoritatea acestor aparate de zbor fără pilot la bord provin din import.
În România, apar tot mai multe site-uri102103 unde amatorii pot să posteze
capturi video cu ajutorul sistemelor fără pilot din comerţ, dar în data de 13 ianuarie
2014, Ministerul Transportului din România a emis Ordinul nr. 8/2014104 privind
reglementarea aparatelor de zbor fără pilot la bord în spaţiul aerian naţional. Astfel,
până la definitivarea unei legislaţii la nivelul Uniunii Europene preconizată în 2016,

98
http://www.cbc.ca/news/technology/commercial-drones-could-have-endless-uses-under-canada-s-laws-
1.1386300, accesat la data de 15.01.2014 ora 01:14.
99
http://www.capital.ro/singura-companie-romaneasca-care-vinde-avioane-fara-pilot-vrea-sa-isi-dubleze-cifra-
de-afacer.html, accesat la data de 16.01.2014 ora 12:49.
100
Jerry LeMieux, James Poss, Drone Entrepreneurship, Unmanned Vehicle University Press, 2013.
101
http://www.emag.ro/drona-parrot-ar-drone-2-0-hd-quadricopter-wi-fi-blue-pf721042/pd/DDNGFBBBM/,
accesat la data de 25.05.2014 ora 20:36.
102
http://teamdronat.ro/, accesat la data de 14.05.2014 ora 19:01.
103
http://www.eyeinthesky.ro/, accesat la data de 14.05.2014 ora 19:17.
104
http://lege5.ro/Gratuit/gm4dqmzwhe/ordinul-nr-8-2014-pentru-stabilirea-conditiilor-de-operare-in-spatiul-
aerian-national-a-aeronavelor-civile-motorizate-fara-pilot-la-bord, accesat la data de 20.03.2014 ora 23:49.

28
 toate sistemele cu o greutate maximă la decolare de până la 150 de kg se supun
reglementărilor interne astfel că acestea vor trebui să fie înregistrate şi asigurate
pentru a putea fi operate, iar Autoritatea Aeronautică Civilă Română trebuie
anunţată cu cel puţin 45 de zile înainte de a se efectua activităţi. Ordinul nu se aplică
sistemelor fără pilot cu greutate maximă la decolare de 1 kg, decât dacă sunt
capabile de captură video sau transmisie de date. Ordinul este valabil până la data de
30 ianuarie 2016.
O astfel de legislaţie, adoptată fără o analiză amănunţită105 a perspectivelor
sistemelor fără pilot uman la bord, împiedică capacitatea României de a obţine
avantaje în acest domeniu. Limitarea şi birocratizarea reprezintă paşi înapoi pentru o
tehnologie care nu stă pe loc, chiar şi dacă aceste măsuri sunt temporare. Pentru
statul român, iniţiativele amatorilor106 interesaţi de activităţi privind utilizarea
sistemelor fără pilot la bord reprezintă feedback-ul necesar care să poziţioneze
România ca lider regional în domeniu şi mai ales poate reprezenta baza de pornire a
unor proiecte mai mari şi mai ambiţioase pe măsură ce experienţele devin mai
sofisticate.
România are avantajul că nu există o percepţie generală negativă a populaţiei
cu privire la sistemele de zbor fără pilot la bord, iar dacă statul român reuşeşte să
aplice o politică corectă şi convingătoare, integrarea acestor sisteme în viaţa de zi cu
zi nu numai că ar permite dezvoltarea lor într-un mod natural şi accelerat, ci ar crea
şi un model pentru celelalte state din regiune. Pe acest concept se bazează şi
Uniunea Europeană cu programele sale107. Astfel, ideea promovării României ca
lider regional în domeniul tehnologiei fără pilot a apărut pentru prima dată şi într-un
program politic108 pentru alegerile europarlamentare din 2014 ce are în vedere
susţinerea Agenţiei Europene pentru Apărare prin participarea la programe comune
şi parteneriate bilaterale.

105
http://www.go4it.ro/curiozitati/dronele-interzise-in-romania-ordinul-ministerului-transporturilor-11958156/,
accesat la data de 20.03.2014 ora 23:53.
106
http://www.romania-insider.com/new-romanian-drone-regulation-raises-questions-among-users/113749/,
accesat la data de 19.03.2014 ora 11:04.
107
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-384_en.htm, accesat la data de 15.04.2014 ora 12:03.
108
http://www.mediafax.ro/politic/pnl-sustine-in-programul-pentru-pe-ca-romania-sa-fie-lider-regional-in-
productia-de-drone-militare-12525790, accesat la data de 20.05.2014 ora 14:02.

29
 4.5. Beneficii pentru instituţiile naţionale de securitate

Din punct de vedere al serviciilor de informaţii din România, sistemele fără

pilot la bord109 ar putea avea un rol semnificativ în sporirea capacităţii de colectare a
informaţiilor atât cantitativ, cât şi calitativ110. „Avantajele lor faţă de alte arme și
sisteme de intelligence sunt bine cunoscute. Ele pot observa în tăcere un individ, un
grup, sau o locație ore în șir și pot acţiona imediat dacă se ivește oportunitatea -
toate fără a pune un pilot la risc.”111 Pe plan intern, în misiunile de contraspionaj,
de combatere şi prevenire a terorismului şi a criminalităţii organizate
transfrontaliere, ar putea fi angajate soluţii fără pilot care să reducă riscurile asupra
personalului şi să scadă şansele de compromitere. Pe plan extern, evenimentele
recente din Ucraina demonstrează necesitatea existenţei unor sisteme de zbor cu
capabilităţi avansate de ISR pentru monitorizarea discretă a zonelor conflictuale
aflate la frontiera statului român.
Acte normative precum Ordinul 8/2014 complică aplicarea unor astfel de
soluţii care au potenţialul de a spori securitatea naţională a României. Într-un stat de
drept ca România, serviciile de informaţii trebuie să se supună legilor în vigoare,
prin urmare şi acestui ordin. Astfel, am putea avea situaţia unui pericol iminent în
care ar fi mai favorabilă utilizarea unui sistem fără pilot la bord de mici dimensiuni
capabil de captură foto-video şi audio, dar folosirea sa ar însemna încălcarea art. 1,
alin. 3 privind „înştiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile cu cel puţin 45 de zile
înainte de data prevăzută pentru începerea activităţii” şi a art. 5, alin. 2, punctul b
privind utilizarea doar „într-o zonă deschisă, fără construcţii cu destinaţia de
locuinţă” chiar şi dacă aparatul de zbor ce ar urma să fie folosit are „masa maximă
la decolare mai mică sau egală cu 1 kg”. Ordinul 8/2014 este doar un exemplu de
impediment ce ar putea pune în dificultate România şi ar putea crea un decalaj faţă
de serviciile de informaţii ale altor state naţionale.
Protecţia infrastructurilor critice şi securitatea energetică sunt alte domenii
care beneficiază de atenţia serviciilor de informaţii. Utilizarea unor sisteme de zbor
fără pilot la bord pentru verificarea, supravegherea şi prevenirea unor posibile

109
http://www.lockheedmartin.com/us/news/features/2014/140509-mst-lm-partners-with-emerging-markets-for-
deployment-of-fixed-wing-and-vtol-aircraft.html, accesat la data de 01.06.2014 ora 22:35.
110
http://www.lockheedmartin.com/content/dam/lockheed/data/ms2/documents/procerus/Indago_VTOL_System
s_Datasheet_080513.pdf, accesat la data de 01.06.2014 ora 22:48.
111
Micah Zenko, Reforming U.S. Drone Strike Policies, Council on Foreign Relations Press, 2013, p. vii.

30
 ameninţări la adresa acestor domenii ar putea creşte gradul de securitate în mod
eficient şi mai puţin costisitor, dar faptul că ar intra în responsabilităţile serviciilor
de informaţii înseamnă că vor necesita reglementări speciale deoarece ar putea exista
un conflict de legi. Astfel, pe deoparte avem instituţiile abilitate pe plan intern să
desfăşoare activităţi de supraveghere ce ţin de siguranţa naţională şi de cealaltă parte
avem companiile private din domeniu care ar putea apela la soluţii proprii de
îndeplinire a acestor scopuri sau la firme specializate exclusiv în acest domeniu, dar
care, începând din 2016, ar putea să nu fie de origine autohtonă. În acest mod, s-ar
crea o stare de vulnerabilitate cu privire la controlul informaţiilor strategice, ceea ce
ar impune stabilirea unui cadru legislativ în conformitate atât cu cel al Uniunii
Europene, cât şi cu cel care reglementează legile siguranţei naţionale.

Recomandări:

1. Obligativitatea tuturor agenţilor comerciali cu atribuţii strategice care

apelează la astfel de servicii să comunice în cel mai scurt timp constatările de natură
a aduce prejudicii directe la activitatea funcţională către structurile implicate în
siguranţa naţională în scopul evaluării şi stabilirii măsurilor adecvate.
2. Stocarea tuturor datelor înregistrate cu ajutorul aparatelor de zbor fără
pilot la bord pentru o perioadă limitată de timp în cazul unor eventuale situaţii ce ar
putea necesita accesarea acestor informaţii de către instituţiile de siguranţa naţională
ale statului.
3. Emiterea unor reglementări speciale aplicabile doar instituţiilor din
domeniul siguranţei naţionale care să definească modul şi condiţiile de utilizare a
acestor sisteme fără pilot în situaţii ce ar putea necesita o intervenţie imediată.
4. Accesul instituţiilor cu atribuţii în siguranţa naţională la documentele
care specifică activităţile dorite de companiile comerciale care apelează la serviciile
ce implică sisteme fără pilot precum: durata zborului, zona, scopul, specificaţiile
tehnice şi capabilităţile sistemului folosit, toate acestea fiind deja stabilite în
reglementările Autorităţii Aeronautice Civile.

În data de 11 iunie 2014, Parlamentul României a adoptat modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997112 sub două aspecte majore pentru
viitorul tehnologiei fără pilot în România astfel:

112
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2013/pr550_13.pdf, accesat la data de 16.06.2014 ora 1:31.

31
 1. Modificarea pct. 3.8 din art. 3 pentru a cuprinde aeronavele folosite de
instituţiile statului pentru servicii în domeniile apărării, ordinii publice, siguranţei
naţionale.
2. Introducerea în art. 3 prin punctul 3.81 a noţiunii de aeronave fără pilot şi
definirea acestora.
Aceste modificări şi completări ale Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 sunt
importante deoarece permit operarea aparatelor de zbor fără pilot la bord în spaţiul
aerian naţional şi cel mai important, permit echiparea cu astfel de aparate a tuturor
instituţiilor abilitate din domeniul apărării şi securităţii naţionale şi nu doar a celor
militare cum era până în prezent. Deşi este un pas important, prezenta lege nu
anulează Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 8/2014, fapt ce îi scade
semnificativ valoarea chiar şi dacă această nouă lege se vrea a fi în conformitate cu
actuala legislaţie europeană în domeniul aparatelor de zbor fără pilot la bord.

32
 4.6. Analiză SWOT

Puncte tari (S) Puncte slabe (W)

Specialişti în informatică şi inginerie Economie deficitară
recunoscuţi la nivel internaţional.
Legislaţie incompletă sau contraproductivă.
Numeroase companii autohtone care dezvoltă
tehnologie fără pilot pentru domeniul civil. Calitatea redusă a programelor de reînnoire a
tehnicii militare.
Printre cele mai avansate programe private de
Intern

cercetare, dezvoltare, proiectare şi de Fondurile scăzute pentru cercetare şi dezvoltare.

construiere a aeronavelor fără pilot la bord din
Europa Centrală şi de Est.
Experienţă în operarea aparatelor de zbor fără
pilot la bord începând cu 1999.
Oportunităţi (O)
Piaţa este la început, niciun stat având un
avantaj major faţă de altul.
Găzduirea unui centru tehnologic a sistemelor
fără pilot asemănător celor ATLAS sau CEUS
din Spania care ar putea atrage parteneri fizici
şi juridici din întreaga regiune.
Parteneriate cu alte companii importante din
industria aeronautică preocupate de tehnologia
fără pilot.
Extern
Inexistenţa unei strategii pe termen lung privind
adoptarea de tehnologii moderne şi integrarea în
sistemele naţionale de apărare.
Lipsa infrastructurii privind menţinerea şi
securizarea transmisiilor şi comunicaţiilor dintre
operator şi aparat pe distanţe medii şi lungi.
Ameninţări (T)
Încetinirea progresului privind dezvoltarea şi
implementarea tehnologiei fără pilot datorită
eventualei prelungiri a crizei economice.
Sabotarea acţiunilor de către factori externi:
atacuri cibernetice; spionaj industrial; etc.
Crearea unui centru tehnologic militar crește
riscul de deveni o ţintă importantă pentru
posibilii adversari datorită poziţiei de la graniţa
NATO şi UE.

Situaţia actuală din Ucraina şi din regiunea
Marii Negre ar putea facilita accentuarea
dezvoltării tehnologiei fără pilot în România.
Dezvoltarea infrastructurii privind operarea
aparatelor de zbor fără pilot la bord prin
programe comune UE sau NATO datorită
poziţionării statului român113.
Creşterea cererii de soluţii fără pilot şi impuls
pentru industria aeronautică autohtonă.
Concurenţa dură din partea Poloniei și Turciei.
Apariţia unor soluţii fără pilot militare
disponibile la nivel comercial şi cost-eficiente
din partea industriilor de apărare ale statelor din
regiune sau ale companiilor private non-
româneşti.
Prohibiţia114 privind deţinerea de sisteme fără
pilot la bord cu capabilităţi de atac decât în
anumite contexte.

Dobândirea unei experienţe aprofundate în

domeniu din timp.

113
Asemeni proiectului de amplasare a scutului antirachetă SM-3 Interceptor la Deveselu, Olt.
114
Statele Unite nu doreşte ca alte state, fie ele şi aliate, cu excepţia Marii Britanii, să deţină sisteme fără pilot
cu capabilităţi de atac.

33
 Se recomandă o strategie de redresare, competitivă. Mediul extern este
favorabil şi prezintă multe oportunităţi, dar în acelaşi timp există şi deficienţe majore
care vor împiedica fructificarea oportunităţilor menţionate. Deşi statul român se află
într-o piaţă emergentă, nu are resursele necesare să facă uz de poziţia sa.

Punctele slabe ale statului român limitează potenţialul şi posibilitatea de a

folosi în mod avantajos oportunităţile, iar cel mai semnificativ punct slab este lipsa
unei strategii pe termen lung privind adoptarea tehnologiei fără pilot şi integrarea în
sistemele naţionale de apărare.

34
 Capitolul V - Viitorul tehnologiei

5.1. Autonomie

Trebuie făcută o distincţie clară asupra termenului de autonomie atunci când

vorbim de aparate de zbor fără pilot la bord. În momentul de faţă înţelegem prin
autonomie ca fiind acţionarea fără intervenţie umană decât în anumite condiţii
precum pierderea legăturii dintre operator şi aeronavă, moment în care aceasta
urmăreşte un set de instrucţiuni prestabilite care să o ajute să se întoarcă la bază şi să
aterizeze în condiţii de siguranţă. Tehnologia din spatele autonomiei cognitive este
în dezvoltare, dar utilizarea unor sisteme deplin autonome va ridica probleme mult
mai mari, dacă nu tehnice, cel puţin etice şi politice cu privire la ce acţiuni pot
întreprinde. Există totuşi şi avantaje precum:
- abilitate decizională extrem de rapidă şi precisă;
- elimină vulnerabilitatea conexiunii dintre operator şi aeronavă
susceptibilă interferenţelor şi hacking-ului;
- reduce costurile deoarece operatorul şi tehnica necesară sunt eliminate;
- pot acţiona chiar şi în cazul pierderii factorului decizional superior
(eliminarea bazei de comandament sau a structurilor de conducere) ș. a.
În acest caz, accentul s-ar pune pe utilizarea unor roiuri de sisteme care
coopereze autonom între ele pentru a-şi atinge obiectivul. Acestea ar putea decola
chiar de pe o platformă-mamă de dimensiuni mai mari care să alimenteze şi să
coordoneze in mod ierarhic115 celelalte aeronave din flota sa, de la culegerea de
intelligence până la executarea misiunii, totul în timp real cu intervenţie umană
minimă. Agenţia de Cercetare pentru Proiecte Avansate de Apărare (DARPA)
lucrează la acest aspect şi caută să implementeze software-ul necesar numit Operaţii
de Colaborare în Medii Refuzate (CODE)116, iar dacă asociem această iniţiativă a
unei instituţii militare de cercetare cu progresul făcut de cei de la Universitatea din
Pennsylvania care au realizat un algoritm după care mini-aparate de zbor fără pilot
executau în tandem acţiuni complexe117118, putem afirma că implementarea în

115
Kenzo Nonami, Farid Kendoul, Satoshi Suzuki, Wei Wang, Daisuke Nakazawa, Autonomous Flying Robots:
Unmanned Aerial Vehicles and Micro Aerial Vehicles, Editura Springer, Tokyo, 2010, p. 24.
116
http://arstechnica.com/information-technology/2014/03/darpa-wants-drones-that-work-like-enders-game/,
accesat la data de 29.03.2014 ora 13:10.
117
https://www.youtube.com/watch?v=YQIMGV5vtd4, accesat la data de 29.03.2014 ora 15:27.

35
 domeniul militar nu este departe119. Acestea ar putea funcţiona pe aceleaşi principii
de identificare Prieten sau Duşman (IFF) folosit în aeronavele convenţionale actuale.
Senzori specializaţi precum Microsoft Kinect120 şi Google Project Tango121
ar putea amplifica şi mai mult utilitatea unor astfel de mini-sisteme fără pilot
complet autonome prin faptul că le-ar putea permite să creeze o hartă 3D122 a
interiorului unei clădiri cu tot cu obiecte şi persoane şi să o transmită către operator.
Această facilitate ar putea fi utilă în verificarea clădirilor atunci când gradul de risc
este ridicat pentru unităţile intervenţie rapidă (poliţie, pompieri), pentru serviciile de
informaţii care ar putea obţine intelligence din zone greu de accesat sau pentru
forţele militare cărora le-ar putea furniza informaţii privind poziţionarea inamicului
şi a efectivelor sale. Mai mult, aceste sisteme ar putea fi capabile chiar și de hacking
de la distanţă prin metode wireless123124 ceea ce deschide și mai mult gama de
posibilităţi.
De notat că Northrop Grumman X-47B şi-a desfăşurat testele în regim
autonom125, prin rutine pre-programate, cu intervenţie umană limitată. De aceea,
viitorul acestui program este important nu doar pentru Marina Statelor Unite, ci şi
pentru faptul că ar putea redefini câmpul de luptă prin îmbinarea factorilor hardware
şi software la un nivel extrem de avansat într-un timp mai scurt decât ne-am aştepta.

118
http://www.ted.com/talks/vijay_kumar_robots_that_fly_and_cooperate, accesat la data de 29.03.2014 ora
15:38.
119
http://www.nationaljournal.com/national-security/soon-drones-may-be-able-to-make-lethal-decisions-on-
their-own-20131008, accesat la data de 17.05.2014 ora 9:47.
120
http://www.wired.co.uk/news/archive/2011-03/31/kinect-drone, accesat la data de 13.05.2014 ora 16:14.
121
http://www.androidauthority.com/project-tango-flies-drone-7-inch-tablet-385038/, accesat la data de
24.05.2014 ora 17:27.
122
http://www.ted.com/talks/vijay_kumar_robots_that_fly_and_cooperate, accesat la data de 29.03.2014 ora
15:38.
123
A fost conceput un sistem fără pilot capabil să acceseze, să intercepteze şi să înregistreze de pe smartphone-
urile persoanelor de pe o anumită rază, informaţii precum agenda, mesaje, email-uri şi parole, deghizându-se ca
un wi-fi deschis sau ca o antenă GSM. http://www.forbes.com/sites/andygreenberg/2011/07/28/flying-drone-
can-crack-wifi-networks-snoop-on-cell-phones/, accesat la data de 23.05.2014 ora 13:53.
124
http://www.enterprisenetworkingplanet.com/netsecur/drones-exploit-wi-fi-to-threaten-security.html, accesat
la data de 25.05.2014 ora 17:06.
125
http://www.navytimes.com/article/20140602/NEWS04/306020022/Tests-will-put-unmanned-carrier-jet-
alongside-F-18s, accesat la data de 02.06.2014 ora 23:43.

36
 5.2. Viitoare proiecte

„Tehnologia este pentru politică ceea ce vremea este pentru sport: Nu o

putem chiar controla, dar trebuie cu siguranță trebuie sa trăim cu ea.”126
Următoarea generaţie de armament specializat pentru sistemele de zbor fără
pilot la bord:
- Nanoenergetica, utilizarea anumitor nanoparticule pentru creşterea puterii
de distrugere şi micşorarea pachetului de livrare.
- Materiale avansate: polimeri, metale, ceramici, compozite, inspirate din
mediul biologic etc. „Științele biologice au vazut progrese enorme în ultimul
deceniu, la măsura în care bioinginerii și inginerii aerospațiale vor lucra în curând
la proiecte comune de aeronave. Nevoia de aerostructuri mai ușoare, puternice a
dus de la lemn și aluminiu, la titan și compozite.”127
- Sistemul în sine va deveni armă: practic o rachetă de croazieră care odată
lansată survolează un anumit perimetru până la întâmpinarea inamicului.

Viitoare plaftorme tehnologice de zbor fără pilot la bord:

Statul Proiecte

 Lockheed Martin Sea Ghost128129, sistem proiectat pentru

Statele
contractul UCLASS şi competitoare directă a lui X-47B. Deţine
Unite
capabilităţi avansate de stealth130, ISR şi altele preluate de la F-35.
Are la baza sistemul de generaţie anterioară, RQ-170 Sentinel131.
Principalul avantaj este posibilitatea utilizării mai multor aeronave
de acest tip de către un singur operator datorită semi-autonomiei
lor132. Primele teste de zbor sunt programate pentru 2017-2018.

126
Daniel Goure, Tom Barry, David Cortright, Benjamin Wittes, Jason Kuznicki, How Drones Are Changing
Warfare, Cato Institute, 2012.
127
Laurence R. Newcome, Unmanned aviation: a brief history of unmanned aerial vehicles, American Institute
of Aeronautics and Astronautics, 2004.
128
http://complex.foreignpolicy.com/posts/2013/04/08/heres_lockheeds_brand_new_stealth_drone_design,
accesat la data de 29.05.2014 ora 12:01.
129
http://complex.foreignpolicy.com/posts/2013/04/12/more_details_on_lockheeds_new_stealth_drone, accesat
la data de 29.05.2014 ora 12:57.
130
Nu permite detectarea prin radar.
131
http://www.airforcetimes.com/article/20111209/NEWS/112090311/Iran-s-captured-RQ-170-How-bad-
damage-, accesat la data de 29.05.2014 ora 13:20.
132
http://www.scribd.com/doc/134742647/Lockheed-s-Sea-Ghost, accesat la data de 29.05.2014 ora 11:28.

37
  Boeing Phantom Ray133, realizată în scopuri demonstrative cu
capabilităţi ISR, de suprimare a apărării antiaeriene inamice şi de
atacuri electronice. Viitoarele sisteme fără pilot Boeing se vor
baza pe acest prototip.
 General Atomics Predator Avenger C, denumit „următoarea
generaţie de aeronavă pentru misiuni multiple ISR şi de
lovituri”134, este noua versiune a modelului MQ-9 Reaper, cu
capabilităţi îmbunătăţite de ISR, senzori de ultima generaţie şi
tehnologie stealth. Se află în teste pe teatrele de operaţii din
Afganistan. Preţul unui astfel de aparat este estimat a fi între 12 şi
15 mil. de dolari.
 Boeing A160 Hummingbird135, elicopter fără pilot la bord echipat
cu o cameră de 1,8 Gigapixeli. Acesta poate monitoriza simultan
până la 65 de ţinte pe o rază de 40 de km de la o altitudine de
peste 6000 de metri timp de 12 ore fără oprire.
 AeroVironment Switchblade, sistem-arma de mici dimensiuni de
atac prin autodistrugere în ţintă.
 AeroVironment Nano Hummingbird136, proiectat conform
specificaţiilor DARPA, este un micro-sistem ce seamănă şi zboară
asemeni unei păsări colibri, util pentru supraveghere şi
recunoaştere.
 DARPA Vulture, o aeronavă fără pilot la bord de mari dimensiuni
cu capabilităţi multirol şi de ISR specifice sateliţilor, fiind
proiectată pentru perioade îndelungate de menţinere în aer de până
la 5 ani fără întrerupere datorită panourilor solare.
 În decembrie 2013, Marina Statelor Unite a lansat cu succes
sistem de zbor fără pilot cu capabilităţi ISR de pe un submarin
aflat în stare de submersie137. Deşi aeronava are capacitatea de a

133
http://www.boeing.com/Features/2011/05/bds_phantom_ray_first_flight_05_04_11.html, accesat la data de
29.05.2014 ora 10:16.
134
http://www.ga-asi.com/products/aircraft/predator_c.php, accesat la data de 28.05.2014 ora 19:48.
135
http://www.engadget.com/2011/12/27/us-armys-a160-hummingbird-drone-copter-to-don-1-8-gigapixel-cam/,
accesat la data de 28.05.2014 ora 20:19.
136
http://www.avinc.com/nano, accesat la data de 30.05.2014 ora 22:10.
137
http://theaviationist.com/2013/12/06/uas-from-submarine/, accesat la data de 30.05.2014 ora 09:51.

38
 sta în aer câteva ore, ea nu mai poate fi recuperată. DARPA a
anunţat explorarea unor soluţii138 în această privinţă.

 IAI139 Eitan, sistem fără pilot la bord de tip MALE140 pentru

Israel
misiuni de recunoaştere. Este versiunea îmbunătăţită a IAI Heron
cu capabilităţi avansate de menţinere în aer, în orice condiţii
atmosferice şi de decolare şi aterizare pe verticală.
 IAI Harop (Harpy 2), sistem-armă de mare putere ce atacă prin
autodistrugere în ţinte.

 EADS Barracuda141, aflată sub dezvoltare cu capabilităţi stealth,

Germania
de recunoaştere şi de lovituri. Acest proiect se afla în competiţie
şi Spania
cu Dassault nEUROn pentru viitoarele contracte strategice de
apărare din Europa.
 DRDO AURA142, aflată în stadiul de proiect prin care se doreşte
India
obţinerea unui sistem fără pilot la bord cu capabilităţi stealth şi de
atacuri de înaltă precizie, prognozat pentru 2019-2020. Design-ul
este inspirat de bombardierul stealth Northrop Grumman B-2
Spirit.

 Bateleur, aflată în stadiul de dezvoltare de compania Denel

Africa de
Dynamics143, este un aparat de zbor fără pilot la bord de tip
Sud
MALE cu capabilităţi ISR.

 Shahed 129, sistem de tip MALE cu capabilităţi de recunoaştere şi

Iran
de atac intrat în producţie de masă începând cu 2012. Conform
specificaţiilor are o anduranţă de 24 de ore pe o rază de până la
1700 de km la o altitudine maximă de 7300 de metri şi poate
monitoriza ţinte pe o rază de 200 de km144. În aprilie 2014,

138
http://www.bbc.com/news/technology-21653364, accesat la data de 30.05.2014 ora 21:07.
139
http://www.iai.co.il/2013/18900-en/IAI.aspx, accesat la data de 29.05.2014 ora 14:17.
140
Altitudine Medie Anduranţă Îndelungată.
141
http://www.cassidian.com/en_US/web/guest/605, accesat la data de 29.05.2014 ora 14:30.
142
http://aviationweek.com/awin/new-imagery-details-indian-aura-ucav, accesat la data de 30.05.2014 ora 13:43.
143
http://www.deneldynamics.co.za/, accesat la data de 30.05.2014 ora 16:39.
144
http://en.alalam.ir/news/1520701, accesat la data de 30.05.2014 ora 11:21.

39
 opoziţia din Siria a înregistrat posibilul sistem Shahed deasupra
Damascului145.

 Mikoyan Skat, cu capabilităţi de atac pe o rază de 2000 de km.

Federaţia
Încăpând cu 2013, compania Mikoyan (MiG) a fost însărcinată cu
Rusă
cercetarea şi dezvoltarea viitoarelor sisteme fără pilot la bord
ruseşti bazate pe conceptul Skat146.
 În ianuarie 2014, s-a anunţat echiparea tuturor regiunilor
administrative147 ale Rusiei cu sisteme de zbor fără pilot la bord
pentru misiuni civile.

 AVIC 601-S Sharp Sword148, posibilă replică a sistemului

China
american X-47B. Are capabilităţi stealth, de recunoaştere, de atac
şi este unul din puţinele sisteme fără pilot chinezeşti care au trecut
de faza de concept. Surprinzător, China pare să fie semnificativ în
urma altor state şi nu doar faţă de cele din Vest. Sharp Sword vine
ca urmare a tensiunilor din Marea Chinei de Est şi disputa
regională cu Japonia149. În noiembrie 2013, au avut loc teste de
zbor150.
 Potrivit unui raport151 al organizaţiei RAND, 23 de state au
dezvoltat sau dezvoltă sisteme fără pilot la bord cu capabilităţi de
atac. Îndată ce unele dintre aceste state vor începe să exporte,
tehnologia s-ar putea prolifera semnificativ în următorii 10 ani152
ceea ce ar putea pune în dificultate aliaţii Statelor Unite datorită
reticenţei de a le furniza capabilităţi similare de atac şi îi va

145
http://theaviationist.com/2014/04/10/shahed-drone-over-syria/, accesat la data de 30.05.2014 ora 17:30.
146
http://www.flightglobal.com/news/articles/rac-mig-to-design-skat-based-unmanned-combat-air-vehicle-
386609/, accesat la data de 30.05.2014 ora 12:13.
147
http://en.ria.ru/military_news/20140106/186287462.html, accesat la data de 30.05.2014 ora 18:39.
148
http://news.xinhuanet.com/info/2013-05/16/c_132386800.htm, accesat la data de 30.05.2014 ora 18:55.
149
http://rt.com/news/158464-japan-us-drones-china/, accesat la data de 30.05.2014 ora 19:41.
150
http://www.wired.co.uk/news/archive/2013-11/23/sharp-sword, accesat la data de 30.05.2014 ora 19:59.
151
http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/research_reports/RR400/RR449/RAND_RR449.pdf, accesat la
data de 29.05.2014 ora 11:52.
152
http://www.defenseone.com/technology/2014/05/every-country-will-have-armed-drones-within-ten-
years/83878/?oref=d-skybox&&&&, accesat la data de 29.05.2014 ora 14:36.

40
 împinge să creeze o cerere care ar putea fi satisfăcută de state
precum China153154. Un avantaj al statului chinez ar putea fi faptul
că nu este membru a Regimului de Control al Tehnologiei
Rachetelor (MTCR) sau a Acordului Wassenaar ce restricţionează
exporturile de sisteme de zbor fără pilot la bord de atac. Limitarea
competiţiei ar putea fi benefică în viitorul apropiat pentru China,
dacă aceasta reuşeşte să producă sisteme fără pilot la bord
sofisticate şi capabile.

153
Medea Benjamin, Barbara Ehrenreich, Drone Warfare: Killing by Remote Control, Editura OR Books, New
York și Londra, 2012, p. 32.
154
http://breakingdefense.com/2013/06/china-set-to-grab-uav-market-while-us-restricts-sales/, accesat la data de
29.05.2014 ora 15:20.

41
 Concluzii
Pe termen scurt şi mediu, accentul vă fi pus pe găsirea unor modalităţi prin
care sistemele fără pilot şi să lucreze împreună cu cele convenţionale, aşa cum s-a
reuşit în aprilie 2014 cu nEUROn. Mai mult, vor creşte în intensitate şi eforturile din
spaţiul virtual privind combaterea hacking-ului155, criptarea transmisiilor şi protecţia
datelor sensibile provenite de la sistemele fără pilot la bord. Cât despre menţinerea
superiorităţii tehnologice, aceasta va fi pusă în principal, pe lângă cercetările
întreprinse de mediul de apărare, pe seama dezvoltărilor din domeniul civil (aviz
României) de la care se vor adapta variantele militare.
Pe termen lung, se pare că viitorul156 ar aparţine totuşi aparatelor de zbor fără
pilot complet autonome şi care vor putea coopera între ele sub formă de roi157. Până
în 2030, Pentagon-ul speră să obţină astfel de active, menite să îmbunătăţească
semnificativ capabilităţile militare ale Statelor Unite. Departamentul de Apărare şi-a
manifestat dorinţa de obţinere a unor sisteme de zbor fără pilot la bord cu capabilităţi
de „percepere, analiză, planificare, reacţie şi luare a deciziilor fără intervenţie
umană”158, mai exact inteligenţă artificială care să se adapteze în funcţie de
schimbările situaţiei şi a mediului de operare.
„Viitorul sistemelor cu capabilităţi ISR persistente va necesita dezvoltarea
senzorilor, securizarea reţelelor de comunicaţii, consolidarea sistemului de
comanda-control, autonomie selectivă, inteligenţă artificială şi tehnologii de fuziune
a datelor.”159
„Într-adevăr, capbilitățile sistemelor de zbor fără pilot s-au dezvoltat la un
punct în care multe din forțele aeriene de azi se întreabă dacă aeronavele robotice
vor înlocui avioanele pilotate în următoarea generație de avione de luptă.”160
Companiile de apărare ale momentului împing tehnologia tot mai mult transformând
aeronave convenţionale în sisteme fără pilot la bord. Un exemplu este QF-16161, o

155
Sisteme fără pilot cu capabilităţi de deturnare şi capturare a altor aparate, conceptul de „drone-zombie”
http://www.motherjones.com/mojo/2013/12/zombie-drone-samy-kamkar-amazon-security , accesat la data de
02.06.2014 ora 23:43.
156
http://harvardnsj.org/2013/08/the-future-of-drone-warfare/, accesat la data de 14.03.2014 ora 19:17.
157
http://warontherocks.com/2014/01/20yy-the-future-of-warfare/, accesat la data de 16.04.2014 ora 21:04.
158
http://motherboard.vice.com/blog/the-pentagons-vision-for-the-future-of-military-drones, accesat la data de
11.01.2014 ora 10:45.
159
http://lockheedmartin.com/us/news/features/2014/isr-bigger-picture.html, accesat la data de 04.06.2014 ora
15:38.
160
Steven J. Zaloga, Unmanned Aerial Vehicles: Robotic Air Warfare 1917–2007, Preview, Editura Osprey
Publishing, Oxford, 2008, p. 5.
161
http://www.bbc.com/news/technology-24231077, accesat la data de 18.04.2014 ora 22:41.

42
 variantă a cunoscutului avion de luptă F-16. Un utilizator al site-ului gizmag.com şi-
a exprimat părerea astfel: „Ce i-ar trece prin minte unui pilot aflat într-o luptă
aeriană pe care nu o poate câştiga? Învingi un calculator şi nu ai învins pe nimeni.
Şi dacă câştigă (n.r. calculatorul), te ucide şi nu i-ar păsa câtuşi de puţin”162 Acest
simplu comentariu indică potenţialul imens pe care aeronavele fără pilot la bord l-ar
putea avea în viitorul apropiat.
Orice viitor sistem fără pilot la bord cu capabilităţi ISR va trebui să aibă
capacitatea de a se adapta la o gamă tot mai largă de ameninţări. De aceea,
următoarea generaţie de sisteme va necesita o proiectare complexă bazată pe module
care să permită echiparea facilă a senzorilor sau a îmbunatăţirilor fără a modifica
platforma de bază, reducând necesitatea mai multor sisteme pentru misiuni diferite.
Războiul se digitalizează şi va avea tendinţa să se poarte de la depărtare, din
spatele unei platforme de comanda-control. Dualitatea umană163 se va transfera şi în
viitoarele generaţii de platforme fără pilot şi va influenţa atât scopul cât şi modul lor
de utilizare. Imaginaţia omului este singurul factor determinat care va stabili direcţia
acestei tehnologii. Fie o va îmbunătăţi pentru a-şi spori calitatea vieţii exponenţial,
fie va proiecta sisteme tot mai complexe şi mai eficiente pentru a-şi distruge
adversarii. Paradoxul acestei dualităţi este că ambele situaţii vor merge în paralel,
fiecare depinzând de cealaltă pentru a progresa. Stăpânirea acestei tehnologii ar
putea fi cheia viitorului în domeniul aerospaţial şi ar putea da omenirii impulsul de a
se extinde dincolo de limitele existente.
Proliferarea sistemelor fără pilot la uman bord va avea un efect negativ
asupra politicilor de utilizare a forţei ca soluţie de rezolvare a unui conflict, fie pe
plan intern sau pe plan internaţional. Reducerea costurilor şi a efectelor asupra
propriilor forţe armate ar putea stimula factorii decizionali să recurgă mai repede şi
mai des la trimiterea în luptă a unor soluţii robotizate.
Pentru România, stabilirea obiectivului de a deveni un centru tehnologic
pentru sistemele de zbor fără pilot la bord în Europa Centrală şi de Est va trebui să
vină în urma unei analize aprofundate la nivel naţional şi în cadrul NATO cu privire
la schimbările rapide ale tehnologiei de război şi a implicaţiilor asupra securităţii
naţionale şi regionale. Valorificarea poziţiei geostrategice ar atrage după sine
dezvoltarea unor proiecte menite să asigure şi chiar să crească gradul de securitate al

162
http://www.gizmag.com/boeing-f16-jet-unmanned-drone/29203/, accesat la data de 20.03.2014 ora 17:39.
163
http://www.ted.com/talks/pw_singer_on_robots_of_war, accesat la data de 12.02.2014 ora 14:57.

43
 României în faţa unor posibile ameninţări din imediata vecinătate. Faptul că
România are potenţialul de a găzdui un centru tehnologic important pentru viitorul
Europei sau cel puţin de a beneficia de o infrastructură avansată constând în
aerodroame şi infrastructură necesară operării viitoarelor sisteme de zbor fără pilot
europene, ar putea reprezenta un avantaj major pe plan regional atât pentru statul
roman cât şi pentru stabilitatea regională. În acest caz, România va trebui să profite
de orice oportunitate de a participa la proiecte europene sau în cadrul unor acorduri
la care poate participa având statut de membru, iar pentru adoptarea aparatelor de
zbor fără pilot la bord ca parte activă a structurilor responsabile de securitatea
naţională, România ar trebui să:
- Adopte o legislaţie ce va permite extinderea utilizării, cercetării și
dezvoltării aparatelor de zbor fără pilot la bord pe teritoriul naţional și în
conformitate cu normele europene. Un prim pas a fost modificarea și completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997.
- Creeze o platformă comună prin care programele militare, academice și
private să colaboreze în materie de tehnologie fără pilot;
- Iniţieze demersurile necesare pentru a atrage investitori, cercetători și
fonduri pentru stabilirea unui centru de proiectare, cercetare, dezvoltare și testare a
aparatelor de zbor fără pilot civile și militare. Avem ca exemplu proiectul european
ELI-NP (Laserul de la Măgurele, Ilfov);
- Stabilească o strategie de implementare a aparatelor de zbor fără pilot la
bord în sistemele de apărare și de securitate și să asigure infrastructura necesară
operării lor, precum și o platformă C4I2SR stabilă, securizată si capabilă de
procesare a unui volum mare de date164;
- Anticipeze evoluţia tehnologiei fără pilot și cum se poate raporta la
cerinţele militare sau civile ale viitorului;
- Fie flexibilă în faţa competiţiei regionale prin aplicarea unor măsuri care
sa îi permită statului român menţinerea unei poziţii de avangardă în domeniul
aeronautic și al tehnologiei fără pilot.

164
Isaac R. Porsche III, Bradley Wilson, Erin-Elizabeth Johnson, Shane Tierney, Evan Saltzman, data_flood
Helping the Navy Address the Rising Tide of Sensor Information, National Defense Research Institute, 2014.

44
Bibliografie
CĂRŢI

 Austin, Reg, Unmanned Air Systems: UAV Design, Development and

Deployment, Editura John Wiley & Sons Publication, Chichester, 2010.
 Barnhart, Richard K., Hottman, Stephen B., Marshall, Douglas M., Shappee,
Eric, Introduction to Unmanned Aircraft Systems, Editura CRC Press, Boca
Raton, 2011.
 Benjamin, Medea, Ehrenreich, Barbara, Drone Warfare: Killing by Remote
Control, Editura OR Books, New York și Londra, 2012.
 Bone, Elizabeth, Bolkcom, Christopher C., Unmanned Aerial Vehicles:
Background and Issues, Editura Novinka Books, Washington D.C., 2004.
 Nonami, Kenzo, Kendoul, Farid, Suzuki, Satoshi, Wang, Wei, Nakazawa,
Daisuke, Autonomous Flying Robots: Unmanned Aerial Vehicles and Micro
Aerial Vehicles, Editura Springer, Tokyo, 2010.
 Popescu, Laurenţiu Răducu, Întrebuinţarea sistemelor aerospaţiale fărăpilot
uman la bord, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București,
2012.
 Singer, P. W., Wired for War: The Robotics Revolution and Conflict in the 21st
Century, Editura Penguin Books, New York, 2009.
 Turse, Nick, Engelhardt, Tom, Terminator Planet: The First History of Drone
Warfare, 2001-2050, Editura Dispatch Books, 2012.
 Turse, Nick, The Changing Face of Empire: Special Ops, Drones, Spies, Proxy
Fighters, Secret Bases, and Cyberwarfare, Preview, Editura Haymarket Books,
Chicago,2012.
 Valavanis, Kimon P., Advances in Unmanned Aerial Vehicles: State of the Art
and the Road to Autonomy, Editura Springer, Dordrecht, 2007.
 Williams, Brian Glyn, Predators: The CIA's Drone War on al Qaeda, Editura
Potomac Books Inc., Washington D.C., 2013.
 Yenne, Bill, Birds of Prey: Predators, Reapers and America's Newest UAVs in
Combat, Editura Specialty Pr Pub & Wholesalers, 2010.
 Zaloga, Steven J., Unmanned Aerial Vehicles: Robotic Air Warfare 1917–2007,
Preview, Editura Osprey Publishing, Oxford, 2008.
ARTICOLE, DOCUMENTE, RAPOARTE

1. Carpenter, Charli, Cohen, Michael A., Zenko, Micah, Metz, Steven , Barnett,
Thomas P.M., Drones, Cyber and Covert Ops: America's Invisible Wars, World
Politics Review, 2012.
2. Agenţia de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, Centrul de Testare
Evaluare și Cercetare Șiinţifică pentru Armamente, Sistem mini U.A.V. de
supraveghere apropiată în câmp tactic Boreal 5/5E, 2011.
3. Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, Joint
Publication 1-02, 2014.

45
4. Department of Defense, Unmanned Systems Integrated Roadmap FY2013-2038,
2013.
5. Dolan, Alissa M., Thompson II, Richard M., Integration of Drones into
Domestic Airspace: Selected Legal Issues, Congressional Research Service,
2013.
6. Drew, John G., Shaver, Russell D. , Lynch, Kristin F. , Amouzegar, Mahyar A.,
Snyder, Don, Unmanned Aerial Vehicle End-to-End Support Considerations,
Rand Publishing, 2005.
7. European Council, Part I paragraphs 1-22 of the European Council conclusions,
2013.
8. Goure, Daniel, Barry, Tom, Cortright, David, Wittes, Benjamin, Kuznicki,
Jason, How Drones Are Changing Warfare, Cato Institute, 2012.
9. Jackson, Alan, Operational Reconnaissance and Intelligence Gathering is
Critical to Battle Success, Audio Visual Innovations Inc.
10. LeMieux, Jerry, Poss, James, Drone Entrepreneurship, Unmanned Vehicle
University Press, 2013.
11. Newcome, Laurence R., Unmanned aviation: a brief history of unmanned aerial
vehicles, American Institute of Aeronautics and Astronautics, 2004.
12. Parlamentul României, Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, 11 iunie 2014.
13. Porsche III, Isaac R., Wilson, Bradley, Johnson, Erin-Elizabeth, Tierney, Shane,
Saltzman, Evan, data_flood Helping the Navy Address the Rising Tide of Sensor
Information, National Defense Research Institute, 2014.
14. Rupprecht, Jonathan, Drones: Their Many Civilian Uses and the U.S. Laws
Surrounding Them, 2013.
15. Strickland, Frank, An Insider's Perspective on Innovation During Fiscal
Austerity, The Early Evolution of the Predator Drone, Studies in Intelligence
Vol. 57, No. 1 (Extracts, March 2013).
16. The Washington Post, The Permanent War: Rise of the Drones, Editura
Diversion Books, 2013.
17. Thompson II, Richard M., Drones in Domestic Surveillance Operations: Fourth
Amendment Implications and Legislative Responses, Congressional Research
Service, 2013.
18. United States Government Accountability Office, Agencies Could Improve
Information Sharing and End-Use Monitoring on Unmanned Aerial Vehicle
Exports, 2012.
19. United States House of Representatives, Rise of the Drones: Unmanned Systems
and the Future of War, Editura Nimble Books LLC, 2010.
20. Zenko, Micah, Reforming U.S. Drone Strike Policies, Council on Foreign
Relations Press, 2013.

46
SURSE INTERNET

www.24chasa.bg www.cpue.energ.pug.ro
www.558arp.by www.dailymail.co.uk
www.acttm.ro www.dassault-aviation.com
www.aerostar.ro www.defense.gov
www.afcea.org www.defencetalk.com
www.aft.ro www.defenseindustrydaily.com
agrointel.ro www.defensenews.com
www.airbus-group.com www.defenseone.com
aircraftnut.blogspot.ro www.deneldynamics.co.za
airforce.mod.bg dissenter.firedoglake.com
www.airforcetimes.com www.dpa.ro
www.algemainer.com dexonline.ro
www.aljazeera.com www.eff.org
www.amazon.com www.elmecph.ro
www.amnesty.org en.alalam.ir
www.annenbergclassroom.org www.engadget.com
www.androidauthority.com en.ria.ru
www.aquacopters.com www.enterprisenetworkingplanet.
www.arcaspace.com com
www.armyrecognition.com epic.org
arstechnica.com www.episcos.com
articles.latimes.com www.eurasianet.org
aviationweek.com eurobserver.com
www.avinc.com europa.eu
www.bbc.com www.extremetech.com
www.bitnet.info www.eyeinthesky.ro
blog.oup.com wwww.flightglobal.com
blogs.telegraph.co.uk www.flytronic.pl
blogs.wsj.com www.folkestoneherald.co.uk
www.bloomberg.com www.forbes.com
www.boeing.com www.forecastinternational.com
www.boston.com www.ga-asi.com
breakingdefense.com www.gao.gov
budapesttimes.hu www.gandul.info
www.businessdictionary.com geo-spatial-
business-review.eu org.2126404.n4.nabble.com
www.business-standard.com www.gizmag.com
www.caa.ro www.globalresearch.ca
www.capital.ro www.go4it.ro
www.cassidian.com www.haf.gr
www.cbc.ca harvardnsj.org
www.cbsnews.com www.hotnews.ro
www.cdep.ro www.hrvatski-vojnik.hr
www.cfr.org www.hrw.org
www.cia.gov www.huffingtonpost.com
complex.foreignpolicy.com www.hurriyetdailynews.com
www.computerweekly.com www.iai.co.il
www.consilium.europa.eu www.ibtimes.com

47
www.inav.ro www.romaniatv.net
www.incas.ro www.romatsa.ro
investor.northropgrumman.com rt.com
www.janes.com www.rti.org
jurist.org www.rumaniamilitary.ro
jurnalul.ro science.hotnews.ro
www.kormany.hu www.scribd.com
www.kyivpost.com www.sierra.ro
lege5.ro www.sky-futures.com
www.livingunderdrones.org www.suasnews.com
lockheedmartin.com www.syscom.ro
www.marketsandmarkets.com stirileprotv.ro
www.mediafax.ro www.tai.com.tr
meetingorganizer.copernicus.org teamdronat.ro
mg.co.za techcrunch.com
www.mil.ee www.technologyreview.com
www.morh.hr www.ted.com
motherboard.vice.com www.telegram.com
www.motherjones.com www.theatlantic.com
www.nationaljournal.com theaviationist.com
www.naukawposce.pap.pl www.theguardian.com
www.navytimes.com www.theinquirer.net
news.nationalgeographic.com www.todayszaman.com
news.postimees.ee tribune.com.pk
news.usni.org trumanproject.org
news.xinhuanet.com www.truth-out.org
www.northropgrumman.com www.uavs.org
www.nytimes.com www.usatoday.com
www.openbriefing.org uti.eu.com
www.pcmag.com www.uvsr.org
www.politics.hu www.vti.mod.gov.rs
www.politika.rs wanderingraven.wordpress.com
publicintelligence.net warontherocks.com
www.publicmind.fdu.edu www.washingtontimes.com
www.pub-rcas.ro www.wbj.pl
www.rand.org www.wired.co.uk
www.researchindustry.ro www.youtube.com
www.reuters.com zpravy.idnes.cz
www.rft.forter.ro
www.romanian-insider.com

48
Lista anexelor

Anexa 1.Clasificarea aparatelor de zbor fără pilot la bord

Anexa 2. Stadiul tehnologiei fără pilot în Statele Unite ale Americii
Anexa 3.Stadiul tehnologiei fără pilot în Uniunea Europeană
Anexa 4. Stadiul tehnologiei fără pilot în statele din regiunea României
Anexa 5. Indicatori de avertizare timpurie

49
 Anexe

Anexa 1 – Clasificarea165 aparatelor de zbor fără pilot la bord:

Greutate: >600 kg
Grupa 5 Penetrare
performanţelor şi a sarcinii utile de armamet
Altitudine: >5500 de metri
In ordine crescătoare a dimensiunii, a

Capabile de Greutate: > 600 kg

Grupa 4 Persistente
lovituri Altitudine: < 5500 de metri
Greutate: < 600 km
Grupa 3 Tactice
Viteză: < 470 km/h
Greutate: 10-25 kg
Grupa 2 Mici Tactice
Viteză: < 470 km/h
De mici
dimensiuni Grupa 1 Micro/Mini Greutate: 0-10 kg
Tactice Viteză: < 200 km/h

165
http://www.defense.gov/pubs/DOD-USRM-2013.pdf, accesat la data de 30.03.2014 ora 16:48.

50
 Anexa 2 – Stadiul tehnologiei fără pilot în Statele Unite ale Americii
Unmanned Carrier-Launched Airborne Surveillance and Strike (UCLASS),
proiectat să intre în serviciu din 2019166 este cel mai avansat program de adoptare a
tehnologiei fără pilot în momentul de faţă şi presupune echiparea portavioanelor
americane cu aparate de zbor fără pilot la bord având capabilităţi stealth şi sarcină
utilă semnificativă de armament. UCLASS a fost definit ca fiind „o aeronavă fără
pilot la bord capabilă de lovituri precise într-un mediu ostil şi de la care se aşteaptă
o creştere şi o extindere a misiunilor sale pentru a fi capabilă şi de culegerea de
intelligence, supraveghere, recunoaştere, război electronic, de anduranţă şi de
dominare a spaţiului maritim”167. Programul a fost estimat la peste 4 mld. de dolari
pentru care concurează cele mai importante companii aerospaţiale şi de apărare din
Statele Unite: Northrop Grumman, Lockheed Martin, Boeing şi General Atomic.
Dacă la început se dorea o aeronavă fără pilot cu capabilităţi în special de natură
militară, au apărut voci care susţin că o alternativă mai bună ar fi dezvoltarea acestor
sisteme axate pe misiuni de intelligence, supraveghere şi recunoaştere (ISR) cu rază
foarte mare de acţiune şi anduranţă îndelungată în medii uşor ostile, iar efectuarea de
lovituri să fie pe plan secundar. Motivul ar fi reducerea bugetului apărării, dar
aspectul transformării în doar o altă unealtă împotriva terorismului pune la îndoială
această afirmaţie. Chiar şi un fost ofiţer al Forţelor Aeriene spunea că „operarea
dronelor de pe teritoriul unui stat gazdă presupune mult mai multe restricţii decât
dacă ar fi operate de pe mare”168. Mai mult, „analiștii de apărare spun că noua
dronă este destinată în parte și pentru a contracara rachetele cu rază lungă
«distrugatoare de portavione» pe care China le dezvoltă”169.
Acestă iniţiativă este importantă din două motive:

În primul rând, sub aspectul proliferării tehnologiei militare fără pilot de

înaltă performanţă, Statele Unite vor să domine nu doar proprietatea intelectuală din
spatele acestor sisteme, ci şi prin ele.

166
Prototipul Northrop Grumman X-47B a efectuat cu succes teste privind decolarea şi aterizarea de pe un
portavion aflat în mişcare, zbor pe timp de noapte şi urmează să întreprindă aterizări şi decolări alături de
aeronave de luptă convenţionale şi acţiuni de realimentare în zbor în vara anului 2014.
http://www.northropgrumman.com/Capabilities/X47BUCAS/Pages/default.aspx, accesat la data de 10.02.2014
ora 13:59.
167
http://warontherocks.com/2014/01/future-platforms-unmanned-naval-operations/, accesat la data de
03.03.2014 ora 15:26.
168
http://news.usni.org/2013/08/29/pentagon-altered-uclass-requirements-for-counterterrorism-mission, accesat
la data de 14.03.2014 ora 19:47.
169
The Washington Post, The Permanent War: Rise of the Drones, Editura Diversion Books, 2013.

51
 În al doilea rând, ne demonstrează tendinţa de înlocuire a tehnicii
convenţionale de luptă în favoarea celei robotizate şi controlate de la distanţă. Fostul
Secretar al Apărării, Leon E. Panetta, evidenţia noua direcţie a forţelor Statelor
Unite astfel: „Viziunea unei forţe militare a viitorului trebuie să presupună o
armată de dimensiuni reduse şi uşoară, dar mai agilă, mai flexibilă, rapid
dislocabilă şi avansată tehnologic. O forţă de ultimă generaţie [...] pentru care se
va pune accentul pe protecţia şi prioritizarea investiţiilor cheie în tehnologii şi
capabilităţi noi, precum şi pe capacitatea de creştere, de adaptare, de mobilizare şi
de dezlănţuire la nevoie.”170 Mai mult, anunţa și „crearea unei noi agenţii de
spionaj asemănătoare CIA-ului în interiorul Pentagonului numit Servciul Clandestin
de Apărare”171 ce ar avea ca rol, printre altele, de preluare a misiunilor de lovituri cu
ajutorul aparatelor de zbor fără pilot la bord.
Potrivit unui raport al Departamentului de Apărare al Statelor Unite, datorită
reducerilor bugetare şi competiţia din partea altor state cu propriile proiecte de
aeronave fără pilot la bord, se estimează că pe termen lung principalul utilizator nu
va fi Departamentul de Apărare, dar va încerca să fie cel mai inovativ din domeniu.
Până în 2022 se estimează că Statele Unite vor fi responsabile pentru jumătate din
cercetarea şi dezvoltarea sistemelor fără pilot la bord la nivel global urmate puternic
de Europa şi Asia în special172, iar până în 2030 se presupune că jumătate din
aeronavele militare ale statelor dezvoltate ar putea fi din categoria fără pilot.
Conform studiului Forecast Internaţional „Piaţa pentru sistemele UAV de
recunoaştere”173, totalul investiţiilor de 28,7 mld. de dolari va fi repartizat astfel:
SUA - 38,4%, Asia - 26,9%, Europa de Vest - 18,1%, Europa de Est - 8,7%,
Orientul Mijlociu - 6,6% şi America Latină - 1,3%. Totuşi, se aşteaptă ca Statele
Unite să piardă monopolul asupra tehnologiei datorită eforturilor altor state de a
ajunge din urmă.

Departamentul de Apărare al Statelor Unite motivează accentul pus pe

sistemele fără pilot la bord prin trei factori:

170
http://www.defense.gov/transcripts/transcript.aspx?transcriptid=4962, accesat la data de 14.03.2014 ora
21:03.
171
Nick Turse, The Changing Face of Empire: Special Ops, Drones, Spies, Proxy Fighters, Secret Bases, and
Cyberwarfare, Preview, Editura Haymarket Books, Chicago, 2012, p. 10.
172
http://www.washingtontimes.com/news/2014/apr/28/europe-asia-plan-to-spend-big-on-drone-
development/?page=all, accesat la data de 29.04.2014 ora 17:36.
173
http://www.forecastinternational.com/samples/F662.pdf, accesat la data de 22.05.2014 ora 11:27.

52
 1. Au fost demonstrate capabilităţile militare ale sistemelor fără pilot în
operaţiile combatante din Asia de Sud-Est ce au rezultat în creşterea ratei
de adoptare a tehnologiei fără pilot în structurile armate convenţionale,
dar trebuie dezvoltată în continuare pentru a atinge nivelurile dorite de
eficienţă, accesibilitate, integrare, interoperabilitate şi alţi parametri
cheie.
2. Reducerile bugetare vor impune necesitatea dezvoltării unor soluţii
tehnice accesibile şi rentabile.
3. Schimbările din mediul de securitate prezintă provocări unice ce vor
necesita modificări strategice pentru îmbunătăţirea abilitaţilor de negare a
accesului şi contestarea spaţiului aerian al inamicului şi mai ales să ofere
posibilitatea deplasării rapide a forţelor la nivel global dintr-o zonă de
interes în alta.
Referitor la protecţia datelor furnizate şi a transmisiilor dintre operator şi
sistemele de zbor fără pilot la bord, Departamentul de Apărare se bazează pe
soluţiile de criptare ale Agenţiei de Securitate Naţională (NSA). Prin urmare,
serviciul de intelligence deţine în mod practic controlul asupra aeronavelor fără pilot
şi nu armata. Mai mult, un rol esenţial îl joacă şi capacitatea de exploatare a datelor
furnizate şi obţinute prin intermediul acestor sisteme deoarece volumul,
disponibilitatea şi numărul senzorilor cresc în mod constant ceea ce impune
necesitatea „procesării automate”174175 a acestor date de la momentul furnizării lor
la intelligence acţionabil astfel încât analiştii să nu mai fie nevoiţi să lucreze cu
informaţii brute. Îmbunătăţirea tehnologiei va creşte performanţa aparatelor şi durata
de viaţă, va scădea numarul de personal, va reduce costurile şi va permite furnizarea
de informaţii mai relevante.
Tot raportul Departamentului de Apărare se explică şi de ce sunt necesare
sistemele fără pilot la bord. Această tehnologie a demonstrat că poate spori
conştientizarea unei situaţii, reduce volumul de muncă umană, îmbunătăţeşte
performanţa misiunilor şi minimizează riscul de ansamblu asupra personalului civil
şi militar la un cost redus. Foarte important este că majoritatea capabilităţilor
sistemelor fără pilot la bord sunt îndeplinite în aceeaşi măsură şi de sistemele

174
P. W. Singer, Wired for War: The Robotics Revolution and Conflict in the 21st Century, Editura Penguin
Books, New York, 2009, p. 369.
175
United States House of Representatives, Rise of the Drones: Unmanned Systems and the Future of War,
Editura Nimble Books LLC, 2010, p. 53.

53
 convenţionale , doar că unele dintre aceste capabilităţi pot fi îndeplinite mai bine de
către sistemele fără pilot la bord. Astfel, acestea reprezintă alternativele preferate
pentru misiunile caracterizate ca fiind „plictisitoare [de lungă durată şi rutină],
murdare [eliminarea riscului de expunere a personalului la biohazarde] sau
periculoase [risc înalt privind punerea în pericol a piloţilor]”176. În acest sens,
strategia Statelor Unite privind sistemele fără pilot a fost exemplificată prin
identificarea177 a cel puţin 7 baze aeriene de lansare a aeronavelor fără pilot la bord
în Africa, o dovadă a extinderii programelor de utilizare a acestor sisteme pentru
proiectarea puterii în zone cu probleme, totul fără sau cu minimă intervenţie la sol a
armatei americane. „Folosind tehnologia în mod corespunzător [...] va salva trupele
forțelor americane și aliate, înainte ca orice individ să pună piciorul pe câmpul de
luptă.”178
Din punct de vedere al populaţiei civile, potrivit unui sondaj179 RTI
International din martie 2013, peste două treimi din cetăţenii americani susţin
folosirea sistemelor aeriene fără pilot la bord în misiuni pe teritoriul naţional al
Statelor Unite. Deşi acest institut are strânse legături cu Departamentul Homeland
Security, beneficiarii direcţi ai acestui sondaj, alte sondaje au indicat mai mult sau
mai puţin o susţinere asemănătoare.
În momentul de faţă, în Statele Unite, 68 de instituţii180 militează pentru
legalizarea sistemelor fără pilot în spaţiul aerian naţional. Dintre aceste instituţii,
doar jumătate sunt din domeniul apărării, restul fiind universităţi, administraţii
locale, asociaţii de agricultori etc. Toate aceste grupuri generează presiune asupra
FAA, deoarece reglementările actuale reprezintă un obstacol pentru dezvoltare.
Alte proiecte americane aflate în dezvoltare:
- Sistemul de zbor fără pilot cu capabilităţi de impermeabilitate181 ce poate
sta pe suprafaţa apei sau la o distanţă foarte mică de ea şi se poate deplasa silenţios
oferind posibilitatea colectării de informaţii atât cu senzorii aflaţi sub apă, cât şi cu
cei de la suprafaţă.

176
http://www.defense.gov/pubs/DOD-USRM-2013.pdf, accesat la data de 30.03.2014 ora 16:48.
177
http://publicintelligence.net/us-drones-in-africa/, accesat la data de 26.03.2014 ora 13:19.
178
Alan Jackson, Operational Reconnaissance and Intelligence Gathering is Critical to Battle Success, Audio
Visual Innovations Inc. p. 5.
179
http://www.rti.org/newsroom/news.cfm?obj=62BDC848-5056-B100-0C6256D7F3203F25, accesat la data de
11.03.2014 ora 10:57.
180
http://www.engadget.com/2014/05/13/hollywood-drones/, accesat la data de 14.05.2014 ora 23:04.
181
http://www.aquacopters.com/, accesat la data de 03.06.2014 ora 12:49.

54
 - Compania Gofor a introdus conceptul unor aparate de zbor autonome cu
rol de asistent personal182, care să furnizeze la nevoie informaţii de interes privind
împrejurimile, alertare în caz de pericol, verificarea siguranţei locuinţei, asistare la
conducerea de autovehicule prin anunţarea blocajelor sau a obstacolelor ce urmează
pe traseu, găsirea mai rapidă a unui spaţiu de parcare etc. Iniţiatorul din spatele
Gofor afirma că a primit cereri din partea unor companii mari ca Google sau Texas
Instruments pentru realizarea şi punerea în aplicare a acestui concept.

182
http://motherboard.vice.com/read/gofor-imagines-the-future-of-personal-assistant-drones, accesat la data de
03.06.2014 ora 15:16.

55
 Anexa 3 – Stadiul tehnologiei fără pilot în Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene s-a pus problema restrângerii proiectelor de
dezvoltare a tehnologiilor militare datorită constrângerilor bugetare, dar pe de altă
parte, fragmentarea pieţelor europene din domeniu amplifică nevoia și îngrijorarea
Uniunii Europene de a rămâne competitivă şi independentă din punct de vedere al
industriei de apărare şi de securitate. Astfel, una din concluziile şedinţei Consiliului
European din decembrie 2013 a fost îndemnarea tuturor membrilor să-şi unifice
eforturile pentru a face faţă cerinţelor tehnologice şi de inovaţie din plan civil şi
militar, precum şi pentru creşterea capacităţii de a răspunde noilor provocări de
securitate în completare la cele NATO. Din acest punct de vedere, programele
privind dezvoltarea aparatelor de zbor fără pilot la bord au devenit prioritare şi
constau în:
- proiectarea următoarei generaţii de aparate de supraveghere de tip MALE
pentru 2020-2025183;
- stabilirea unei comunităţi la nivelul statelor membre participante;
- adoptarea legislaţiei şi a regulamentelor necesare pentru integrarea
acestor aeronave în Sistemul European de Aviaţie până în 2016;
- acordarea de fonduri pentru cercetare şi dezvoltare începând cu 2014.
Cel mai important program european privind integrarea sistemelor militare
de zbor fără pilot la bord şi aflat în ultima fază de testare este Dassault nEUROn184
din Franţa, un bombardier fără pilot supersonic185, cu rază lungă de acţiune, stealth şi
capabil să execute atacuri cu armament nuclear. Acest sistem este dezvoltat în
colaborare cu Saab (Suedia), EAB (Grecia), Alenia (Italia), RUAG Aerospace
(Elveţia) şi EADS CASA (Spania). Reprezintă o contrapondere la proiectele
americane Boeing X-45C şi Northrop-Grumman X-47B, iar primele teste de zbor au
fost efectuate în decembrie 2012. Cu toate acestea, nEUROn reprezintă un prototip
demonstrativ pentru viitoarele aeronave fără pilot europene ce vor intra în producţie
din 2020. Interesant este costul unui asemenea aparat, de 25 mil. de euro, în
comparaţie cu aeronave convenţionale cu aproximativ aceleaşi capabilităţi respectiv
F-22 sau F-35 (108 mil. de euro) sau Eurofighter (90 mil. de euro). Dacă România
va dori să devină un centru al acestei tehnologii, va trebui să se implice cât mai mult
183
European Council, Part I paragraphs 1-22 of the European Council conclusions, 2013, p. 6.
184
http://www.dassault-aviation.com/en/defense/neuron/introduction/, accesat la data de 25.05.2014 ora 12:15.
185
http://investor.northropgrumman.com/phoenix.zhtml?c=112386&p=irol-
newsArticle_print&ID=1785981&highlight, accesat la data de 23.02.2014 ora 16:19.

56
 în astfel de proiecte, deşi şansele de a concura pe piaţa vestică în acest domeniu sunt
scăzute. În aprilie 2014, nEUROn a efectuat în premieră mondială186 un zbor în
formaţie cu aeronave militare şi civile convenţionale. Următoarele serii de teste vor
avea loc în Suedia187.
Tot în aprilie 2014, Comisia de Apărare a Camerei Comunelor din Marea
Britanie concluziona188 că aparatele de zbor fără pilot la bord reprezintă o
capabilitate militară cheie pentru viitor şi că furnizarea de intelligence, supraveghere
şi recunoaştere cu ajutorul acestora este de importanţă strategică, deşi prim-ministru
David Cameron afirma recent că Uniunea Europeană, ca entitate, nu ar trebui să
deţină astfel de capabilităţi. Acesta a recomandat Ministerului de Apărare britanic să
iniţieze parteneriate de cercetare şi dezvoltare. Un astfel de acord, sub forma unui
studiu de fezabilitate pe 2 ani în valoare de 120 mil. de lire, a fost semnat între BAE
Systems şi Dassault, întărind astfel parteneriatul anglo-francez de interoperabilitate
privind aparatele de zbor fără pilot la bord. Practic, un program care să satisfacă
cerinţele unei astfel de tehnologii ale ambelor state. Aceeaşi recomandare se poate
aplica şi României care ar putea avea şanse mult mai mari de a se stabili ca pol
tehnologic important în Europa de Est, în colaborare cu alte state din regiune cel
puţin la fel de interesate de obţinerea unor astfel de capabilităţi precum Polonia sau
Turcia.
BAE Systems Taranis189190 – „Inspiraţia unei naţiuni”191, de producţie
britanică cu participare din partea Rolls-Royce, GE Aviation Systems, QinetiQ şi
Ministerul Apărării, este cea mai avansată aeronavă fără pilot la bord europeană,
competiţie directă proiectelor americane şi israeliene. Scopul sistemului Taranis este
de a demonstra potenţialul tehnologiilor aerospaţiale britanice de apărare şi de a
plasa Marea Britanie ca unul din liderii din domeniu atât pe plan internaţional, cât

186
http://www.dassault-aviation.com/en/dassault-aviation/press/press-kits/ucav-world-first-dassault-aviation/,
accesat la data de 12.04.2014 ora 19:16.
187
http://www.defencetalk.com/first-flight-of-neuron-uav-demonstrator-conducted-46899/, accesat la data de
12.02.2014 ora 20:30.
188
http://www.openbriefing.org/issuedesks/remote-control-warfare-briefing-01/#ISR, accesat la data de
24.04.2014 ora 17:53.
189
http://www.flightglobal.com/news/articles/video-uk-ends-silence-on-taranis-testing-395574/, accesat la data
de 13.02.2014 ora 23:09.
190
http://aircraftnut.blogspot.ro/2013/05/stealth-drones-taranis-emerges.html, accesat la data de 09.04.2014 ora
10:49.
191
http://www.extremetech.com/extreme/176380-the-uks-taranis-stealth-drone-showcases-the-scary-future-of-
riskless-warfare, accesat la data de 17.02.2014 ora 18:22.

57
 mai ales în cadrul Uniunii Europene. Taranis are capabilităţi avansate stealth şi este
proiectată pentru lovituri de mare precizie pe distanţe foarte lungi.
În martie 2014, Spania a inaugurat ATLAS, cu sediul la Villacarrillo, primul
centru european proiectat special pentru activităţi de cercetare, dezvoltare şi testare a
aparatelor mici şi medii de zbor fără pilot la bord. Această iniţiativă are ca scop
poziţionarea strategică a Spaniei la vârful acestei noi tehnologii. Centrul ATLAS va
avea un rol important în validarea sistemelor fără pilot şi folosirea lor în operaţii
civile precum „dezastre naturale, accidente de mediu, protecţia mediului, aplicaţii
în agricultură şi domeniul forestier, fotografie aeriană, cinematografie, cartografie,
apărare, securitate şi protecţie civilă”192. ATLAS este completat de CEUS cu sediul
tot în Spania la Moguer, acesta din urmă fiind proiectat pentru testarea aparatelor
mari de zbor fără pilot la bord.
Alte proiecte europene cu implicaţii asupra tehnologiei fără pilot:
- „Programul de Investiţii Comune privind Introducerea RPAS193 în
Traficul Aerian” este un acord semnat de Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania,
Italia, Spania şi Marea Britanie ce va permite aeronavelor fără pilot să opereze
alături de cele civile194.
- Fondul European de Dezvoltare Regională cofinanţează195 elaborarea de
proiecte inovative în domeniul sistemelor de zbor fără pilot de supraveghere şi
recunoaştere.

192
http://www.suasnews.com/2014/03/28254/spanish-uas-test-centre-opens/, accesat la data de 02.04.2014 ora
19:13.
193
Remote Piloted Aicraft Systems.
194
http://euobserver.com/defence/122167, accesat la data de 12.01.2014 ora 20:07.
195
http://www.flytronic.pl/en/About-Us/EU-Programs/Action-1.4-POIG.aspx, accesat la data de 10.05.2014 ora
15:27.

58
 Anexa 4 – Stadiul tehnologiei fără pilot în statele din regiunea României

State
membre
Proiecte şi starea curentă
NATO şi
UE

 Din 2011, bazele aeriene Graf Ignatievo şi Bezmer sunt folosite

Bulgaria
drept puncte de lansare pentru aeronavele fără pilot la bord
americane196.
 Armstehno NITI197, singurul sistem fără pilot bulgar proiectat
pentru misiuni de supraveghere şi recunoaştere eşuat în 2011
datorită defecţiunilor, construcţiei fragile şi a ineficienței în cadrul
misiunilor pentru care a fost conceput. Compania Armstehno a
invocat proasta pregătire a piloţilor de către Ministerul de Interne
bulgar.
 Una din etapele de modernizare198 a Forţelor Aeriene Bulgare
presupune achiziţionarea de vehicule aeriene fără pilot pentru a
efectua recunoaştere aeriană şi pentru furnizare de informaţii
secrete în timp real.
 In 2013199, Bulgaria urma să achiziţioneze pentru prima oară
aeronave fără pilot la bord în scopul folosirii lor în cadrul
operaţiilor globale NATO şi în cadrul viitorului batalion
ISTAR200, numărul de aparate urmând a fi stabilit în funcţie de
resursele financiare disponibile.

 2007-2012, program complex de cercetare şi dezvoltare201 încheiat

Ungaria
cu lansarea primului sistem fără pilot de provenienţă în totalitate
maghiară, conceput pentru funcţii de control în cazul dezastrelor,

196
http://news.xinhuanet.com/english/world/2011-12/07/c_131294010.htm, accesat la data de 15.01.2014 ora
11:10.
197
http://www.24chasa.bg/Article.asp?ArticleId=822161, accesat la data de 15.01.2014 ora 11:46.
198
http://airforce.mod.bg/bg/?page_id=443, accesat la data de 15.01.2014 ora 11:10.
199
http://news.xinhuanet.com/english/world/2012-07/27/c_131743469.htm, accesat la data de 15.01.2014 ora
11:17.
200
Intelligence, Supraveghere, Achiziţionare a Țintei şi Recunoaştere.
201
http://budapesttimes.hu/2012/11/12/hungarian-drones-create-a-buzz/, accesat la data de 15.01.2014 ora
11:46.

59
 misiuni de salvare şi protejarea soldaţilor aflaţi în străinătate.
 Din 2013 se află în dezvoltare aparate de zbor fără pilot cu
posibile capabilităţi de atac, adaptare a unei versiuni folosite
pentru supraveghere.
 Caută finanţare europeana pentru operarea unei flote de aeronave
fără pilot în scopul combaterii traficului de ţigări. Ungaria ar putea
apela la aceste fonduri pentru a-şi întări poziţia cu Oficiul
European Anti-Fraudă202.
 Dezvoltă în colaborare cu Suedia un nou tip de material 203 pentru
construcţia aeronavelor stealth.
 Cercetări în domeniul meteorologic204 folosind sisteme fără pilot
echipate cu senzori de ultimă generaţie, rezultatele obţinute fiind
folosite pentru proiectarea şi ghidarea mai eficientă a aparatelor de
zbor fără pilot.
 Algeria, Libia, Mongolia şi India205 şi-au manifestat dorinţa de a
procura aparate de zbor fără pilot maghiare pentru a controla şi
monitoriza oleoductele.

 În 2006, a achiziţionat 6 sisteme fără pilot israeliene de mici

Croaţia206
dimensiuni207.
 Acţionează unităţi bazate pe conceptul ISTAR în Afganistan.
Batalionul de Informaţii Militare208 este recunoscut pentru
utilizarea operaţională a sistemelor fără pilot cu privire la
HUMINT, SIGINT, OSINT şi IMINT.
 Capacitățile de dezvoltare au dus la intrarea în serviciu a altor
două categorii de vehicule aeriene fără pilot.

202
http://www.politics.hu/20131212/hungary-aiming-to-use-eu-funds-for-anti-smuggling-surveillance-drones/,
accesat la data de 15.01.2014 ora 13:08.
203
http://www.kormany.hu/en/ministry-of-defence/news/the-hungarian-defence-forces-are-working-on-
developments-for-use-in-both-military-and-civil-life, accesat la data de 15.01.2014 ora 15:40.
204
http://meetingorganizer.copernicus.org/EMS2013/EMS2013-712.pdf, accesat la data de 15.01.2014 ora
12:20.
205
http://www.politics.hu/20130621/drones-for-hungarian-military-use-in-the-making-report-says/, accesat la
data de 15.01.2014 ora 12:41.
206
http://www.morh.hr/hr/osrh/data/hrz_en.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 15:44.
207
http://wanderingraven.wordpress.com/2011/07/15/elbit-systems-sales-to-european-countries/, accesat la data
de 15.01.2014 ora 15:38.
208
http://www.hrvatski-vojnik.hr/hrvatski-vojnik/1582007/gasinci.asp, accesat la data de 15.01.2014 ora 15:52.

60
  Sojka III209, sistem de zbor fără pilot la bord de recunoaştere,
Cehia
supraveghere, observaţie artilerie şi război electronic. A fost scos
din uz în anul 2011 şi înlocuit cu unul american folosit pentru
protejarea soldaţilor din Afganistan.
 Hacker Model Production este principala companie210 care
derulează programe de dezvoltare a sistemelor de zbor fără pilot în
conformitate cu necesităţile forţelor armate şi ale poliţie privind
asigurarea constantă de intelligence, supraveghere şi recunoaştere.
Compania dezvoltă sisteme asemănătoare şi pentru sectorul civil.
 În urma inundaţiilor severe din Europa Centrală, Cehia a finanţat o
companie privată cu scopul folosirii aeronavelor fără pilot pentru a
monitoriza evoluţia inundaţiilor211 24 de ore din 24.

 Din anul 2013, face parte din „clubul utilizatorilor de drone”212

Grecia
alături de Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia şi
Spania în scopul dezvoltării în comun a unor aparate de zbor fără
pilot la bord exclusiv europene menite să reducă decalajul faţă de
cele americane şi israeliene. EADS, Dassault (Franţa) şi
Finmeccanica (Italia) şi-au exprimat interesul de a participa la
proiect.
 Singurul sistem fără pilot aflat în dotarea forţelor aeriene elene
este EAB Pegasus I213 dezvoltat de compania de stat Industria
Aeronautică Elenă (EAB) şi are doar capabilităţi de supraveghere
şi culegere de intelligence.
 În 2005 a început dezvoltarea lui EAB Pegasus II cu capabilităţi
MALE. EAB este partener strategic cu Airbus, Dassault Aviation,
EADS, Raytheon, Boeing, SNECMA, Aermacchi şi General
Electric.

209
http://zpravy.idnes.cz/pruzkumnici-z-prostejova-dostali-dva-nove-bezpilotni-komplety-raven-1k6-
/zpr_nato.aspx?c=A091116_112218_zpr_nato_inc, accesat la data de 15.01.2014 ora 16:50.
210
http://www.epicos.com/EPCompanyProfileWeb/Content/esc/Unmanned_systems_HAES.pdf, accesat la data
de 15.01.2014 ora 17:20.
211
http://blogs.wsj.com/emergingeurope/2013/06/12/drones-play-peacetime-role-with-flood-coverage/, accesat
la data de 15.01.2014 ora 17:31.
212
http://rt.com/news/drones-europe-nato-eu-us-008/, accesat la data de 13.01.2014 ora 13:05.
213
http://www.haf.gr/el/structure/units/ata/units/131sm_meaf.asp, accesat la data de 15.01.2014 ora 16:30.

61
  Începând cu 2014, investiții de 975 mil. de dolari pentru
Polonia
stimularea programului de dezvoltare şi construcţie a cel puţin 48
de aeronave fără pilot de ultimă generaţie în următorii 10 ani214.
Programul este condus de un consorţiu de companii poloneze în
frunte cu WB Electronics215 (recunoscută pentru tehnologiile de
apărare) şi alţi parteneri europeni precum Dassault, EADS216,
Safran Sagem şi Thales.
 Universitatea de Tehnologie din Varșovia a încheiat un
parteneriat217 cu Lockheed Martin privind cercetarea aplicată și
dezvoltarea unor soluţii de integrare a sistemelor de zbor fără pilot
la bord alături de cele convenţionale. Pentru Lockheed Martin,
acest parteneriat are ca scop motivarea studenţilor ingineri de a
satisface viitoarele nevoi ale industriei de apărare.
 Strategia Poloniei de dezvoltare, integrare şi construcţie a
sistemelor militare aeriene fără pilot este una din cele mai
avansate din UE, iar prin construcţia propriilor sisteme fără pilot,
Polonia se aliniază cerinţelor NATO cu privire la capabilităţile de
intelligence, supraveghere şi recunoaştere.
 Va contribui cu 40 mil. de euro la programul Smart Defence al
NATO în cadrul AGS.
 Deţin sistemele optice, de ghidare, de comunicaţii şi de armament.
 Motivul principal al dezvoltării accentuate a tehnologiei fără pilot
este nevoia de supraveghere a forţelor armate dincolo de graniţele
de est ale ţării, mai exact ca răspuns la exerciţiile militare ale
Federaţiei Ruse în colaborare cu Belarus218.
 Este una din cele două state (celălalt fiind Turcia) din regiune cu
planuri clare de a procura sisteme de zbor fără pilot cu capabilităţi
de atac.

214
http://www.naukawpolsce.pap.pl/en/news/news,396909,polish-consortium-wants-to-build-a-family-of-
flying-drones.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 18:44.
215
http://www.defensenews.com/article/20131211/DEFREG01/312110020/Poland-Seeks-Boost-Drone-Fleet,
accesat la data de 15.01.2014 ora 18:35.
216
Compania Aeronautică Europeană Spaţială şi de Apărare.
217
http://www.suasnews.com/2014/03/28185/unmanned-aircraft-reach-new-heights-with-warsaw-polytechnic-
lockheed-martin-partnership/, accesat la data de 25.04.2014 ora 12:51.
218
http://theaviationist.com/2013/04/05/drones-over-poland/, accesat la data de 15.01.2014 ora 18:52.

62
  Numeroase companii private poloneze ce dezvoltă aparate de zbor
fără pilot avansate în scopuri civile.
 Planuri să devină exportatoare de tehnologie fără pilot în Europa.

 Din 2003, dezvoltă plaftorme de tehnologie fără pilot de mici

Estonia
dimensiuni pentru supraveghere şi recunoaştere fiind dispuse în
cadrul câtorva unităţi tactice de intelligence şi observare.
 În 2006, a testat cu succes SWAN219 în cadrul unor exerciţii
militare.
 Au primit asistenţă militară220 din partea Congresului221 Statelor
Unite sub forma unor sisteme de recunoaştere Raven pentru a
servi unităţilor estoniene din Afganistan. Pregătirea piloţilor a fost
finanţată şi asigurată de către Statele Unite222.
 În anul 2011, a fost introdus al doilea sistem de provenienţă
estoniană, o adaptare a celui Raven.
 În 2013, Ministerul de Interne estonian a întreprins un studiu223
referitor la implementarea aparatelor de zbor fără pilot în
sistemele de securitate internă.
 Intenţionează să achiziţioneze în următorii ani sisteme fără pilot
noi cu capabilităţi de supraveghere şi recunoaştere sporite faţă de
cele din dotare ca răspuns la activităţile Federaţiei Ruse224.

State
membre
Proiecte şi starea curentă
NATO,
non-UE

 Din 2005 deţine varianta îmbunătăţită225 a sistemului israelian

Turcia
Heron pentru colectarea de informaţii şi Aerostar pentru

219
http://www.mil.ee/et/arhiiv/5342, accesat la data de 15.01.2014 ora 12:52.
220
http://www.mil.ee/et/arhiiv/6716, accesat la data de 15.01.2014 ora 13:13.
221
http://www.mil.ee/et/arhiiv/6779, accesat la data de 15.01.2014 ora 13:20.
222
http://www.mil.ee/et/arhiiv/6702, accesat la data de 15.01.2014 ora 16:24.
223
http://news.postimees.ee/1347104/estonian-interior-ministry-planning-use-of-drones, accesat la data de
15.01.2014 ora 15:22.
224
http://www.business-standard.com/article/news-ians/estonia-to-buy-surveillance-drones-to-face-russia-
114011100084_1.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 15:30.

63
 recunoaştere.
 Deţine sisteme americane GNAT 750 (folosite de CIA în anii
1990), RQ/MQ-1 Predator şi RQ-7 Shadow adaptate doar pentru
supraveghere şi recunoaştere.
 Nu a reuşit să procure MQ-9 Reaper226 cu capabilităţi de atac din
Statele Unite.
 Statele Unite a blocat227 anumite companii să vândă tehnologie şi
componente optice şi de achiziţie a ţintei către Turcia pentru
sistemul Karayel.
 Doreşte scăderea importului de aparate de zbor fără pilot în
favoarea propriilor solutii.
 Potenţial de creştere a pieţei228 în viitorul apropiat dacă debutul
industriei locale este bun. În această privinţă a fost încheiat primul
contract de achiziţie a cel puţin 10 sisteme ANKA 229
de ultimă
generaţie (MALE/HALE230, proiectate si pentru misiuni de atac) în
2014, concepute şi fabricate parţial de compania naţională de
industrie aerospaţială (TAI) pentru supravegherea frontierei cu
Siria şi a mişcărilor separatiste kurde. Achiziţia Chinei a uneia
dintre companiile externe ce furnizează motoarele pentru ANKA
riscă viitorul proiectului.
 TAI este partenerul principal al EADS pentru dezvoltarea
sistemului european Talarion231 pregătit pentru 2018.
 Este una din cele două state (celalat fiind Polonia) din regiune care
caută în mod activ să obţină sisteme de zbor fără pilot de atac
datorită perspectivei puterii lor şi integrarea în sistemul avansat de

225
http://www.defenseindustrydaily.com/israeli-manufacturers-win-150m-turkish-uav-contract-updated-0389/,
accesat la data de 14.01.2014 ora 12:23.
226
http://www.algemeiner.com/2013/10/23/analysis-turkeys-fruitless-quest-for-armed-drones/, accesat la data de
15.01.2014 ora 19:20.
227
http://www.todayszaman.com/news-333142-us-blocks-company-from-exporting-uav-tech-to-turkey.html,
accesat la data de 15.01.2014 ora 19:36.
228
http://www.hurriyetdailynews.com/Default.aspx?pageID=238&nid=53280, accesat la data de 15.01.2014 ora
19:11.
229
http://www.defensenews.com/article/20131030/DEFREG01/310300011/Turkey-Signs-Contract-First-
National-Drone, accesat la data de 15.01.2014 ora 19:15.
230
Altitudine Înaltă şi Anduranţă Îndelungată.
231
http://www.airbus-group.com/airbusgroup/int/en/news/press.a73074f7-f808-4ed6-a92b-373fb92b34b8.html,
accesat la data de 12.01.2014 ora 14:10.

64
 comandă şi control (C2) alături de celelalte capabilităţi electronice
şi spaţiale232.
 Discuţii privind exportul de ANKA către Egipt şi Arabia
Saudită233.
 Încearcă să imite succesul Israelului care a devenit lider global în
domeniul exportului de tehnologie fără pilot de ultimă generaţie.

State
non-
Proiecte şi starea curentă
NATO,
non-UE

 Iniţiativa începerii unor programe proprii în urma achiziţionării de

Serbia
sisteme fără pilot din Israel.
 Institutul de Tehnică Militară (VTI) dezvoltă aparate de zbor fără
pilot de recunoaştere pe timp de zi şi de noapte234. Forţele Armate
şi poliţia şi-au exprimat dorinţa de a se baza tot mai mult pe astfel
de sisteme datorită eficienţei lor.
 VTI are în derulare proiecte noi235.

 Cooperare bilaterală cu Thailanda în urma Expoziţiei

Ucraina
Internaţionale de Apărare şi Securitate 2013 din Bangkok cu
privire la dezvoltarea de sisteme fără pilot la bord în comun şi
produse în Ucraina236.

 În anul 2013, Belarus şi Turkmenistan s-au angajat la construcţia

Belarus
unui centru de fabricare237 a sistemelor fără pilot la bord. Belarus

232
http://www.defensenews.com/article/20131029/DEFREG01/310290011/Networking-UAVs-Drive-Turkey-s-
Effort-Control-Battlefield, accesat la data de 15.01.2014 ora 21:14.
233
http://www.armyrecognition.com/april_2013_news_defence_army_military_industry_uk/saudi_arabia_could
_be_interested_to_buy_the_future_turkish_main_battle_tank_altay_uav_anka_2804132.html, accesat la data de
15.01.2014 ora 22:05.
234
http://www.politika.rs/rubrike/Drustvo/Vrabac-novi-adut-Vojske-Srbije.sr.html, accesat la data de
15.01.2014 ora 17:56.
235
http://www.vti.mod.gov.rs/index.php?view=actuality&type=projects&category=1&id=138#!prettyPhoto,
accesat la data de 15.01.2014 ora 18:23.
236
http://www.kyivpost.com/content/business/ukraine-thailand-discuss-joint-aircraft-building-in-bangkok-
331721.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 22:01.
237
http://www.eurasianet.org/node/67728, accesat la data de 15.01.2014 ora 22:28.

65
 speră să obţină colaborări asemănătoare şi cu Vietnam, Laos,
Indonesia şi Bangladesh. La sfârşitul aceluiaşi an a fost încheiat
un acord asemănător cu Ecuador238.
 Belarus are în dotare aparate de zbor fără pilot tactice de fabricaţie
proprie239 pentru supraveghere şi care ar putea fi adaptate pentru
situaţii combatante.

238
http://www.janes.com/article/31896/belarus-and-ecuador-to-collaborate-on-uav-development, accesat la data
de 15.01.2014 ora 22:32.
239
http://www.558arp.by/tactical-uav-eng.html, accesat la data de 15.01.2014 ora 22:49.

66
Anexa 5 – Indicatori de avertizare timpurie

Competiţia regională în domeniul tehnologiei fără pilot va necesita o

abordare flexibilă şi precaută din partea României prin indicatori de avertizare
timpurie. Aceşti indicatori vor trebui să aibă în vedere capabilităţile tehnologice ale
tuturor statelor din zona României, fie ele membre sau non-membre NATO sau UE,
prin:
a. Scanarea constantă a evoluţiilor şi progresului tehnologic provenit din
mediul academic şi civil pentru a determina posibilitatea acestora de a fi adoptate şi
implementate în sectorul militar.
b. Determinarea fondurilor dislocate de statele competitoare din regiune
pentru dezvoltarea şi cercetarea tehnologiei fără pilot.
c. Monitorizarea importurilor de tehnologie şi a aparatelor de zbor fără
pilot la bord avansate de la liderii globali din domeniu.
d. Stabilirea ratei de implementare a aparatelor de zbor fără pilot la bord
în sistemele naţionale de securitate şi a progresului cu privire la dezvoltarea
infrastructurilor necesare operării lor.

67