Sunteți pe pagina 1din 84

Realizat de:

Frncu Sorina
Isbnda Ioana
Neagu Anca


Lentile
Lentila este un mediu transparent i
omogen, mrginit de 2 suprafee, din care
cel puin una nu este plan.
Ele sunt confecionate din sticl, material
plastic, etc.
Lentile
Numeroase aparate (de fotografiat, de proiecie,
diafilm, microscop, luneta) au drept piese de baz
lentilele.
Lentilele permit mrirea imaginii (ca la microscop,
lup sau aparatul de proiecie de la cinematograf).
Lentilele permit i micorarea imaginilor (exemplu
aparatul de fotografiat).


Tipuri de Lentile
Lentilele mai groase la mijloc i mai
subiri la extremiti se numesc lentile
convergente, iar lentilele mai subiri la
mijloc i mai groase la extremiti se
numesc lentile divergente.
Reprezentarea schematic a Lentilelor
LENTILE
CONVERGENTE DIVERGENTE
Ax optic principala
Reprezentarea schematic a Lentilelor
LENTILE
CONVERGENTE DIVERGENTE
Ax optic principala
Reprezentarea schematic a Lentilelor
Elemente componente:
- Axa optic;
- Centrul optic O (ce este un punct in interiorul lentilei pe
axa optica principala prin care lumina trece nedeviata);
- Focar. Distanta focala;

Focar. Distanta focala

Lentila convergenta:

La trecerea printr-o lentila
convergenta, un fascicul paralel cu axa
optica principala devine fascicul
convergent. Punctul de intersectie al
razelor refractate se numeste focar
imagine F
2
. F
2
este real deoarece se
formeaza la intersectia razelor
refractate. Distanta de la centrul optic
O la F2 se numeste distanta focala.
F
2
O

Focar. Distanta focala

Lentila divergenta:

Printr-o lentila divergenta, un fascicul
paralel cu axa optica principala devine
divergent. Punctul de intersectie
format la prelungirea razelor refractate
se numeste focar imagine si este
virtual F
1
. Distanta focala este
considerata negativa.
F
1
O
Focar. Distanta focala
Orice lentila are 2 focare simetrice fata de
centrul optic.
F1
F2 F1 F2
Cum construim imaginea unui punct luminos prin lentila?
Un punct luminos emite lumina in toae directiile. Pentru a obtine
grafic imaginea punctului luminos A, este suficient sa
reprezentam 2 din urmatoarele raze:
-O raza care trece nedeviata prin centrul optic, si traverseaza lentila fara sa fie deviata;
-O raza paralela cu axa optica principala care, dupa refractie, trece prin focarul imagine;
-O raza care trecand prin focarul obiect, dupa refractie devine paralela cu axa optica principala.
La intersectia celor 2 raze reprezentate se obtine grafic imaginea
punctului luminos.
Fiecarui punct obiect ii corespunde un singur punct imagine.
Un obiect are o infinitate de puncte. Imaginea obiectului este
data de multimea punctelor imagine obtinute.

F
1
F
2
O
Pentru o lentila convergenta
Imaginea este reala, diferita ca marime decat cealalta si rasturnata.
F
1
F
2
O
Pentru o lentila divergenta
Imaginea este virtuala, diferita ca marime decat cealalta si dreapta.
unde:
P = distanta obiect-lentila;
f = distanta focala;
P = distanta imagine-lentila;
F
1
F
2
|P|
f
P
f p p
1
'
1 1

Unde se formeaza imaginea unui obiect prin lentila?
Pozitia imaginii unui obiect depinde atat de distanta
obiect-lentila (P), cat si de distanta focala (f) a lentilei.
Matematic se poate demonstra ca distanta lentila-imagine
(P) este data de relatia:

f p p
1
'
1 1

f p p
1
'
1 1

f p p
1
'
1 1

f p p
1
'
1 1

In aplicarea acestei relatii se foloseste urmatoarea
conventie de semne:
P - negativ;
f pozitiv pentru lentile convergente;
- negativ pentru lentile divergente;
P pozitiv daca imaginea este reala;
- negativ daca imaginea este virtuala;


Orice lentila are o convergenta.
Inversul distantei focale se numeste convergenta
lentilei.
O dioptrie reprezinta convergenta unei lentile cu
distanta focala de 1 m. Pentru lentilele divergente,
convergenta este negetiva, iar pentru lentilele
convergente este pozitiva.
Formula convergentei:
C
f
1

f
C
1

Formula
convergenei:
Organ specializat in receptarea stimulilor luminosi
Ochiul
Ochiul este un organ care functioneaza cu
ajutorul unei parti numite cristalin ce se
comporta si arata ca o lentila convergenta.
Ochiul
Pupila este deschiderea din centrul irisului si regleaza cat din
fasciculul de lumina intra in ochi, proces numit adaptare.
Cristalinul este un mediu transparent (n=1.46) ce se comporta ca
o lentila canvergenta. Distanta ei focala se poate acomoda.
Retina se comporta ca un ecran. Cand lumina ajunge pe celulele
ei nervoase (din pata galbena), acestea transmit creierului
semnale prin intermediul nervului optic.
Corneea este o membrana tare, transparenta (n=1.33)
Umoarea apoasa este un mediu transparent (n=1.33)
Umoarea sticloasa este un mediul transparent (n=1.33)

Ochiul
Lumina patrunde in ochi prin cornee, strabate
cele 3 medii transparente si ajunge pe retina,
unde se formeaza o imagine mai mica, reala, si
rasturnata a obiectelor. Ramificatiile nervului
optic de pe retina transforma imaginile in
semnale, care ajung la creier; acesta le
amalizeaza si creatia senzatia de vaz.
Ochiul
Vedem obiectele aflate la distante diferite fata de
ochi, datorita capacitatii de acomodare a
cristalinului.
Un ochi normal distinge cele mai multe detalii
ale unui obiect, daca acesta se afla la o distanta
de aproximativ 25 centimetri
( distanta vederii optime).
Ochiul
Punctul cel mai apropiat de ochi, in care un obiect este
vazut clar, cu maximum de acomodare se numeste
punctum proximum. Pentru ochiul normal punctum
proximum se afla la 10-15 cm fata de ochi.
Punctul cel mai departat de ochi, in care un obiect este
vazut clar, fara acomodare se numeste punctum
remotum. Pentru ochiul normal, punctum remotum se
afla la infinit.
Ochiul
Miopia. Ochiul miop nu vede clar obiecte
indepartate. Imaginea punctelor de la infinit se
formeaza in fata retinei. El are punctum
proximum la o distanta mai mica decat cea
normala. Miopia se corecteaza cu lentile
divergente.
Defecte de vedere
Ochiul
Hipermetropia. Ochiul hipermetrop nu vede clar
obiecte apropiate. Imaginea punctelor de la
infinit se formeaza in spatele retinei. El are
punctum proximum la o distanta mai mare
decat cea normala. Hipermetropia se corecteaza
cu lentile convergente.
Defecte de vedere
Ochiul
Prezbitismul. Este acelasi defect ca si
hipermetropia si apare la persoanele in varsta,
datorita scaderii capacitatii de acomodare a
cristalinului.
Defecte de vedere
Ochii
sunt
considerati
oglinda
sufletului
si
sunt
clasificati
dupa
frumusetea
lor.
semnalul luminos persista pe retina 1/25 secunde? Acest lucru este
folosit in tehnica animatiei imaginilor. Ochiul percepe o succesiune
rapida de imagini ca o miscare continua. De exemplu, pelicula
cinematografica este alcatuita dintr-o multime de imagini care se
succed foarte rapid si vedeti un cadru inainte ca imaginea celuilalt
cadru sa vi se stearga.
toate culorile pe care la vedeti pe ecranul TV sunt rezultatul
amestecului celor 3 culori primare, folosite in pictura: rosu, verde, si
albastru?
nu toate animalele vad culorile ca si oamenii? Furnica de desert vede
unele culori mai bine decat omul, in timp ce alte vietuitoare nu disting
deloc culorile (exemplu: calmarul).
Iluziile optice apar datorita unor erori de
interpretare a semnalelor pe care le primeste.
Aceste figuri ne arata ca putem atribui,
uneori, obiectelor pe care le vedem,
proprietati pe care nu exista in realitate.
Exista unele figuri ambigui care au drept mod
de interpretare mai multe variante.
Vederea colorata este caracteristica omului.
Retina ochiului contine un numar mare de
celule senzoriale, ce percep lumina, numite
conuri si bastonase.
Conurile sunt sensibile la vederea diurna si la culori.
Bastonasele sunt celule adaptate la vederea nosturna
si insensibile la culori. Exista cazuri patologice de
ochi uman, manifestate prin incapacitatea
congenitala de a percepe diferentiat culorile. In cele
mai multe cazuri, ochiul nu poate recunoaste culoarea
rosie sau verde (sau amandoua). Aceasta anomalie a
fost studiata si descrisa pentru prima data de J.
Dalton. Daltonismul nu este vindecabil.
Daltonistii nu pot vedea aceste numere.
Instrumente optice
Instrumentele optice
Au in alcatuirea lor oglinzi, lentile,
prisme optice. Ele sunt folosite pentru
obtinerea imaginilor unor obiecte.
Instrumentele optice
Cu ajutorul instrumentelor optice se pot obtine:
-Imagini reale, care pot fi proiectate pe un ecran sau
prinse pe un film fotografic (exemplu: aparatul de
fotografiat/de proiectie, ochiul);
-Imagini virtuale. Aceste instrumente sunt folosite
pentru examinatea obiectelor in mod direct (exemplu:
lupa, microscopul, telescopul);
Dispersia luminii
Lumina provenita de la Soare sau de la un bec
este o lumina alba
Isaac Newton a descoperit, acum 300 de ani, cu
ajutorul unei prisme, ca lumina alba este
formata din mai multe fascicule colorate diferit
Prisma optica este un mediu omogen si transparent,
marginit de doua fete plane si neparalele. La trecerea
prin prisma, lumina se descompune in fascicule
colorate in: rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo
si violet. (R.O.G.V.A.I.V.)
Fenomenul de descompunere, prin refractie, a
luminii albe in fascicule de lumina colorate
diferit se numeste DISPERSIA LUMINII.
Curcubeul poate fi observat vara, dupa
ploaie. El apare datorita fenomenelor de
refractie, reflexie si dispersie a luminii
provenite de la Soare prin picaturile de
apa din atmosfera.
Proiectul a fost realizat de:
Frincu Sorina;
Isbinda Ioana;
Neagu Anca;