1

REFERAT 1
Metabolismul plantelor si al substantelor de rezerva.
Metabolismul secundar si respirator



Totalitatea transformarilor biochimice
legate de activitatea vitala alcatuiesc metabolismul. In
cadrul sau sunt implicate mai multe sisteme
enzimatice n scopul: obinerii energiei chimice prin
captarea energiei solare sau degradarea unor nutrieni
din mediu, conversiei moleculelor (care joac rolul de
nutrieni) n alte molecule indispensabile celulei,
obinerii macromoleculelor (proteine, acizi nucleici
sau polizaharide) din precursorii acestora, sintezei sau
degradrii unor biomolecule (lipide, mesageri
celulari). Metabolismul plantelor este clasificat in
mod conventional in metabolism primar si
metabolism secundar. Metabolismul primar include
procesele clasive de sinteza si degradare a
principalelor macromolecule (proteine, glucide,
lipide, acizi nucleici etc), pe cand cel secundar
cuprinde transformarile biomoleculelor speciale
(alcaloizi, terpene etc), ce indeplinesc diverse
functii (de exemplu regulatoare) sau, pur si simplu,
conduce la subproduse metabolice finale. Cile
metabolice sunt succesiuni liniare, ramificate sau ciclice de reacii chimice n care se obin
produi specifici. Reactanii, intermediarii i produii de reacie poart numele de metabolii.
Se cunosc peste 2000 de
reacii metabolice fiecare
fiind catalizat de ctre o
enzim distinct. Enzimele
i metaboliii dintr-o celul
variaz n funie de
organism, tipul celulei,
nutrienii i de stadiul de
dezvoltare al celulei.
Anabolismul i
catabolismul sunt cele
dou ramuri ale
metabolismului.
Anabolismul reprezint
Fig.1. Schema metabolism
Sursa: www.meddstudent.wordpress.com
Fig 2. Caracteristici catabolism
Sursa:
www.meddstudent.wordpress.com
2

totalitatea reactiilor de biosintez a substantelor proprii organismului care se realizeaz cu
consum de energie, n timp ce catabolismul include totalitatea reactiilor de biodegradare a
substantelor de rezerv (stadiul I-descompunerea nutrientilor, stadiul II-degradarea unitatilor
de baza, stadiul III-respiratia celulara), cu producere de energie. Catabolismul i anabolismul
se desfoar printr-o succesiune a numeroase reacii chimice: hidroliz, hidrogenare,
deshidratare, decarboxilare, dezaminare, transaminare, esterificare, condensare, polimerizare.
Catabolismul (Dezasimilaia) cuprinde: Glicogenoliza transformarea glicogenului
n glucoz, Glicoliza transformarea glucozei n piruvat i ATP, Fosforilarea oxidativ,
Degradarea glucidelor prin ciclul pentozofosfailor (numit i untul hexozomonofosfatului),
Catabolismul Proteic hidroliza proteinelor n aminoacizi si Degradrile fermentative.
In ceea ce priveste Anabolismul (Asimilaia), acesta include: Glicogeneza
formarea glicogenului n glucoz prin procesul de hidroliz, Gliconeogeneza formarea
glucozei din proteine i grsimi, Fotosinteza sintetizarea substanelor organice complexe din
substane minerale cu ajutorul luminii si Sinteza porfirinelor.

Fig.3. Interdependenta Catabolism Anabolism
Sursa: www.meddstudent.wordpress.com
3

Organismele vii pot fi imprite n dou grupuri mari n funcie de forma de nutritie:
autotrofele (organisme care pot sintetiza constituienii lor celulari plecnd de la molecule
simple ca H
2
O, NH
3
, CO
2
sau H
2
S, consumand energie luminoasa sau chimica => fotosinteza;
de exemplu procariotele) si heterotrofele (obin energie prin oxidarea compuilor anorganici
NH
3
, H
2
S sau Fe
2+
, neputand sintetiza direct substantele organice; de exemplu ciuperci,
bacterii). Organismele pot fi clasificate i n funcie de agentul oxidant folosit la modificarea
nutrienilor.
Organismele aerobe (incluznd i animalele) pot utiliza oxigenul, pe cnd cele anaerobe
(E.coli) pot crete att n absena ct i n prezena oxigenului.
In ceea ce priveste glucidele,
acestea sunt compusi organici
sintetizati de ctre plante verzi
autotrofe pornind de la substante
anorganice CO2, H2O si substante
minerale - n timpul fazei enzimatice a
procesului de fotosintez (anabolism).
Importanta fotosintezei: prin
folosirea CO
2
se mentine constanta
concentratia lui in atmosfera, O
2

eliberat este folosit de organismele
aerobe pentru respiratie, prin sinteza
substantelor organice, se asigura
existenta plantelor (sursa de hrana
pentru organismele heterotrofe si
partial pentru mixotrofe), reprezinta
singurul proces natural de stocare a
energiei solare (ce inglobata ca energie chimica este eliberata prin
respiratie). Fotosinteza are loc doar in celulele cu cloroplaste (la nivelul granei), exceptie
facand algele albastre-verzi (care au insa molecule de clorofila a integrate in membranele
sintetizatoare tilacoidale). Prin urmare, la nivelul cloroplastelor se gasesc proteinele
fotosintetizatoare (fotosisteme) asociate cu pigmenti asimilatori (clorofilieni- clorofila a si
b, ficobilinici ficoeritrina si ficocianina, carotenoizi- carotenul, xantofila si fucoxantina),
asigurand absorbtia radiatiilor luminoase. Fotosinteza cuprinde un numar mare de reactii
chimice de oxido-reducere (H
2
O este oxidata, iar CO
2
este redus, O
2
rezultat provenind din
apa), desfasurate in 2 faze strans legate intre ele: faza de lumina (are loc in cloroplaste, in
tilacoizi, energia luminoasa transformandu-se in energie chimica utilizata de celula; cuprinde
fotofosforilarea si fotoliza apei) si cea de intuneric (are loc in stroma, din zaharurile simple
sintetizandu-se molecule complexe de glucide, lipide, proteine, utile pentru constructia unor
structuri interne ale plantelor si stocarea de energie).
lumina

6CO
2
+ 6H
2
O -----------------> C
6
H
12
O
6
+ 6O
2
+ Q
clorofila glucoza energie
Prin fotofosforilare sau fosforilare fotosintetic se nelege formarea ATP-ului din
ADP i fosfat anorganic n prezena energiei luminoase. Fotofosforilarea se produce prin
2 mecanisme: ciclic sau aciclic.

n felul acesta, o parte din energia luminoas se inmagazineaz sub form de energie
chimic n legturile macroergice ale ATP-ului i n moleculele de NADPH+H
+
. La formarea
ATP-ului intervin cloroplastele i unii cofactori (ferredoxina, chinone etc).
Fig. 4. Metabolismul
glucidic
Sursa:
www.meddstudent.wordp
ress.com
Ecuatia chimica a
fotosintezei
4

Prin fotoliz se nelege descompunerea apei n hidrogen i oxigen cu
ajutorul luminii i a clorofilei.Fotoliza apei constituie reacia primar
a fotosintezei. Ea se produce cu un consum mare de energie (56 Kcal/mol) care
provine din energia luminoas prin intermediul clorofilei a din cloroplaste. Reacia este
catalizat de enzima piridinnucleotid-reductaza-fotosintetic (PRF). Deoarece formarea
NADPH + H+ n cloroplaste este cuplat cu fotoliza apei Prin urmare, fotoliza apei este un
proces fundamental care este cuplat cu formarea de NADPH + H+ i ATP, pe calea
fotofosforilrii. NADPH + H
+
rezultat, va servi la reducerea CO
2
in faza a 3-a a
procesului de fotosinteza. Din ecuaie reiese c din descompunerea a dou molecule de
ap se obine o molecul de oxigen i dou molecule de NADPH + H
+
ce vor servi la
reducerea moleculelor de CO2 n faza obscur a fotosintezei.


.






Clarificarea mecanismului prin care se face fixarea i transformarea dioxidului de
carbon n compui organici se datoreaz lucrrilor lui Calvin- Benson, care prin experimente
cu izotopi radioactivi pe alge au constatat c substana care este primul acceptor al CO
2
este
ribulozo- 1,5 difosfatul. Fixnd CO2, ribulozo- 1,5 difosfatul sufer o serie de
transformri ce conduc la formarea unor compui intermediari care servesc pentru sinteza
glucidelor, lipidelor sau proteinelor. n acelai timp, printr-un proces n circuit, ribulozo- 1,5
difosfatul se regenereaz permanent. Succesiunea este urmtoare: Ribulozo- 1,5 difosfatul,
n forma sa enolic, fixeaz dioxidul de carbon prin aciunea unei carboxilaze i se formeaz
un compus intermediar, nestabil, care prin hidroliz se transform n dou molecule de acid
3-fosfogliceric:

De la acidul 3-fosfogliceric se sintetizeaz biochimic principalele substante organice:
glucidele, acizii grai, glicerolul, aminoacizii i o serie de acizi organici care intr n procesul
respirator al plantelor.
In ceea ce priveste Glicogenoliza, aceasta conduce la formarea glicogenului n glucoz
prin procesul de hidroliz, pe cand Gliconeogeneza la
formarea glucozei din
proteine i grsimi.
Referitor la
Catabolismul glucidelor, se
Acidul 3-fosfogliceric
Fig. 5. Ciclul Calvin
Sursa:
www.legacy.hopkinsville.kctcs.edu
5

poate spune ca este un proces puternic exoterm i reprezint o surs principal de energie pentru plante i
animale. Componenta cheie a intregului metabolism glucidic este esterul glucozo-6-fosforic (ester
Robinson). Glucidele pot urma 3 ci principale de degradare: total- pn la CO
2
i H
2
O (ciclul glicolizei ;
ciclul Krebs), a pentozo-fosfailor (conduce la riboza, deoxiriboza), a acizilor uronici (duce la formarea
acizilor uronici, pentozelor, a vitaminei C).
Ciclul Krebs este o cale economic
de degradare a glucidelor deoarece genereaz
cea mai mare cantitate de energie (686
kcal/mol). Reprezint un punct de
convergen al catabolismului tuturor
substanelor nutritive (glucoza, acizi
grai, aminoacizi, alcool). Ciclul Krebs
comport 8 reacii: una de condensare, 2
de decarboxilare, 4 de oxidare si 1 de
fosforilare. Prin fiecare parcurgere a
ciclului are loc degradarea unui mol de
acetil-CoA i eliberarea a 2 moli de CO
2
.
Funcia principal a ciclului Krebs fiind producerea de
energie, enzimele acestuia vor fi reglate n funcie de nivelul
de utilizare a ATP n celulele aerobe.
Respiraie
C
6
H
12
O
6
+ 6O
2
< ------------------> 6CO
2
+ 6H
2
O + 686 kcal/mol
Fotosintez
Cel mai important proces al stadiului 2 al catabolismului este degradarea glucozei,
proces numit glicoliza. Procesul de degradare a glucozei se poate produce Anaerob (Calea
Embden-Meyerhof in care piruvatul se transforma in lactat ca rezultat final al glicolizei),
Aerob (Secventa Embden-Meyerhof in care piruvatul se transforma in CO2 si H2O, ca
produsi finali ai glicolizei), Calea (suntul)
pentofosfatilor (Transformarea in pentoze
si CO2). Se desfasoara in toate celulele in
citosol. Procesul de degradare a glucozei
se produce cu eliberare de ATP. Acest
proces este esential pentru organisme
pentru c le asigur energia necesara
ndeplinirii functiilor fiziologice in lipsa
oxigenului. Acidul piruvic rezultat din
glicoliz poate suferi o reactie de
decarboxilare care conduce la alcool
etilic si care poate intoxica celulele
(de ex. in fructele rscoapte). S-a
constatat c CO
2
rezult prin reacii de
decarboxilare ale substratului respirator.
Biodegradarea amidonului are loc
sub actiunea a- si b-amilazelor. a-Amilazele
actioneaz asupra ambelor componente ale amidonului : amiloz si amilopectin, produsele
Fig. 6. Ciclul Krebs
Sursa: www. scrigroup.com
Fig. 7. Glicoliza
Sursa: www.medicinasportiva.ro
6

reactiei fiind dextrinele, maltoza si D-glucoza. Procesul de biodegradare a amidonului din
legume si fructe are ca efect cresterea continutului n monoglucide, desi o parte din acestea
sunt metabolizate n continuare.
Biodegradarea substantelor pectice are loc pe cale enzimatic sub actiunea
pectinesterazei, protopectinazei, poligalacturonazei etc., care au fost identificate n numeroase
legume si fructe.
Biodegradarea oligoglucidelor. Biodegradarea zaharozei poate avea loc pe cale
enzimatic, prin hidroliz sau n prezenta zaharozo-sintetazei (reactie specific fructelor tinere
nematurate).
Biodegradarea monoglucidelor. Monoglucidele din legume si fructe pot fi degradate
n dou cicluri biochimice care se desfsoar n citoplasm, si anume, ciclul glicolitic si ciclul
pentozofosfat.
Pe lng aceste tipuri de degradri, glucidele sufer i diverse fermentaii aerobe sau anaerobe, cele
mai frecvente fiind fermentaiile alcoolice, lactice, acetice, butirice, citrice i succinice. Degradrile
fermentative sunt procese de descompunere ale substantelor organice, sub actiunea unor
microorganisme. Dup natura principalelor substane finale obtinute prin aceste procese, avem
urmtoarele tipuri de fermentaii: alcoolic, lactic, butiric, acetic, succinic i citric.
Fermentatiile pot fi anerobe sau aerobe. Fermentaia este un proces important, ntruct prin
fermentaie se obin buturile alcoolice, brnzeturile i lactatele, oetul, metanul, biogazul i
fibrele textile moi. Fermentatia alcoolic este procesul de formare a alcoolului etilic din
glucide, sub influena ciupercilor (drojdiilor) de tipul Saccharomyces cerevisiae. Glucoza este
degradata in 2 molecule de acid piruvic, ce va fi redus la alcool etilic si CO
2
. Produsul
rezidual eliberat din celula, fierbe mustul si umfla aluatul de paine. Rolul acestui tip de
fermentatie: prepararea aluatului de paine (dospit), producerea vinului si a berii, obinerea
spirtului din cereale, cartofi, celuloz.



Fermentaia acetic este produs de ctre aceto-bacterii. Aceast fermentaie are ca
produs intermediar acidul acetic. Acidul acetic este produs prin fermentaie din alcoolul etilic.
Prin fermentaia acetic a vinului obinem oetul. Fermentaia acetic mai este utilizat i la
conservarea murturilor. Dei este considerat fermentaie, fermentaia acetic se desfoar n
prezena oxigenului conform reaciei:
C
2
H
5
OH + O
2
CH
3
COOH + H
2
O

Fermentaia lactic este produs de anumite bacterii anaerobe (Streptococcus lactis,
Lactobacillus bulgaricus). Prin intermediul acestui proces se produc brnzeturile i lactatele.
Bacteriile degradeaz glucidele formndu-se acid lactic. Aplicaiile practice ale fermentatiei
lactice sunt: in industria laptelui (la obtinerea iaurtului, kefirului, smntnii), la obtinerea
murturilor, in industria pielriei, industria panificaiei.

C
6
H
12
O
6
2 CH
3
CHOHCOOH









C
5
H
10
O
5
Arabinoza
sau xiloza
Ferment.lactic
CH
3
-CH-COOH

OH
acid lactic
+ CH
3
- COOH
Acid acetic
7


Anabolismul lipidelor are la baz glicerolul si acizii grasi. Glicerolul se formeaz
din
reducerea dihidroxiacetonfosfatului rezultat din procesul de glicoliz sau de fotosintez, iar
acizii grasi rezult din
condensarea multipl a
unittilor de acetil CoA,
existente n cloroplaste n
concentratie de 50 moli.
Procesul de biosintez a
acizilor grasi se desfsoar n
stroma cloroplastelor din
frunze si n proplastidele din
seminte si rdcini. Prin
condensri succesive se
formeaz acizi grasi cu 16 si
18 atomi de carbon, aceste
reactii fiind catalizate de un
sistem multienzimatic numit
acid gras. Transportul acizilor
grasi se face sub forma
acidului oleic. Biosinteza
acizilor grasi, n principal a acizilor palmitic
si oleic, este un proces care nmagazineaz
o cantitate mare de energie. Pentru fiecare
unitate de acetat convertit n acizi grasi, se consum 2 moli de NADPH+H+ si 1 mol de
ATP.
Lipidele de rezerv, depozitate n sferozomi, sunt descompuse n prezenta lipazelor n
glicerol si acizi grasi (Catabolismul lipidelor).. Aceste substante strbat membrana
organitului ajungnd n citoplasm unde are loc etapa a doua de biodegradare. Glicerolul
rezultat din descompunerea lipidelor poate fi fosforilat n citoplasm, de unde migreaz n
cloroplaste si intr n ciclul fotosintetic. Biodegradarea acizilor grasi are loc n glioxizomi si
numai ntr-o mic msur n peroxizomi si n mitocondrii. Biodegradarea fosfolipidelor din
membranele plasmatice are loc n prezenta fosfolipazelor.
Anabolismul proteinelor are la baz transferul de informatie de la ADN la protein
prin intermediul ARN si a codului genetic constituit din codoni. Etapele biosintezei
proteinelor:
1) Activarea aminoacizilor se realizez n prezenta enzimei aminoacil-ARNt-sintetaza,
caracteristic fiecrui aminoacid; fiecare aminoacid este transportat la polizomi, locul de
biosintez a proteinelor.
2) Initierea biosintezei lantului polipeptidic se realizeaz cu participarea unor factori de
initiere care asambleaz ribozomii pe ARNm, formnd polizomii
3) Elongatia lantului peptidic conduce la biosinteza polipeptidei prin formarea treptat a
legturilor peptidice ntre aminoacizi.
4) ncetarea biosintezei proteice
Fig. 8. Anabolismul lipidelor
Sursa: Curs Biochimie horticola
8

Proteinele de rezerv, depozitate n veziculele proteice, sunt descompuse n prezenta
proteazelor n aminoacizii corespunztori (Catabolismul proteinelor). Aminoacizii rezultati
din biodegradarea proteinelor, strbat membrana veziculei proteice si ajung n citoplasm
unde sunt dezaminati. Rezult amoniac, care poate fi utilizat pentru biosinteza unor noi
aminoacizi, si cetoacizi care pot ptrunde n mitocondrii unde sunt biodegradati prin ciclul
Krebs.
Bibliografie


Conf. dr. Badulescu Liliana , Biochimie Horticola, Universitatea de
Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, 2010, Bucuresti
Conf.dr. Jelea Stela, Metabolismul.Sinteza ATP; Metabolismul
glucidic, Metabolismul proteic, Metabolismul lipidic, Facultatea de
chimie-biologie, Universitatea de Nord, 2013, Baia Mare
Lect. dr. Malschi Dana, Mediu-Ecologie-Dezvoltare durabila.
Elemente de biologie si microbiologie,Editura Bioflux,2009,Cluj-
Napoca
Mocanu Anca Mihaela, Soldea Camelia- Biomolecule.
Biotransformari, Editura Matrix Rom, 2011, Bucuresti

www.chimie-biologie.ubm.ro
www.cursurimedicina.ro
www.legacy.hopkinsville.kctcs.edu
www.meddstudent.wordpress.com
www.medicinasportiva.ro
www.scrigroup.com