LUPTA ROMNILOR DIN TRANSILVANIA PENTRU

A RMNE N BISERICA STRMOSEASC

SI PERSECUTIILE NENTRERUPTE SUPORTATE
DIN CAUZA ACEASTA
de Preot prof.dr. Dumtru St!"#o$e
Ar trebui volume pentru descrierea persecutiilor
nentrerupte suportate de poporul romn din
Transilvania, pentru vointa lui de a rmne n
Biserica Ortodox, mai ales de la anul 1701 pn la
anul 1761, cnd o parte a lui a reusit s obtin un
episcop ortodox, si prin patenta imperial din 6
noiembrie 1762, o tolerant conditionat 1! , iar alt
parte mult mai mic a "ost nre#istrat cu "orta ca
unit$ %e vom multumi aici numai cu cteva spicuiri
exempli&catoare din aceast 'buciumat perioad
istoric$
Ads not by this site
a( )nc a treia 'i dup instalarea lui Atanasie ca
episcop pentru a servi catolicismului, ntmplat la
2* iunie 1701, romnul %a#+s'e#i nainta un protest
la curtea imperial n numele preotilor si
credinciosilor ortodocsi din prtile Alba,-uliei,
Brasovului si .#rasului, "apt pentru care %a#+s'e#i
a pltit cu nc/isoare de 6 ani$ )ntr,un memoriu
naintat din temnit la * noiembrie 1701 ctre 0udele
re#esc din 1ibiu, %a#+s'e#i scria2 34a s nu se nasc
revolutia n Transilvania, ci ca toate aceste lucruri s
le potoleasc 5aiestatea 1a, eu s"tuiesc s se dea
pace reli#iilor, s cread si s se roa#e &ecare cum
vrea6 2!$ 7omnii din tinutul Brasovului si
.#rasului s,au rupt "ormal de sub 0urisdictia
episcopului Atanasie si a urmasilor, intrnd sub
0urisdictia mitropolitului de Bucuresti, apoi de la
1716, de cnd Oltenia a a0uns sub stpnirea
Austriei, sub cea a episcopului de 7mnic, iar prin
acesta sub cea a mitropolitului de 4arlo8it'$
9ar o vreme a domnit n popor o con"u'ie$ :l nu,si
ddea nc seama ce s,a ntmplat, ntruct preotii
nu,i spuneau c nu mai sunt ortodocsi$ 9up ce s,a
dumirit ns c se intentionea' ruperea lui de la
credinta ortodox strmoseasc, o miscare #eneral
de re'istent s,a ntins n toat Transilvania, mai ales
ncepnd din 17;;$ 4redinciosii au nceput s re"u'e
s mai asiste la slu0bele preotilor uniti si,si trimiteau
tineri s se /irotoneasc la episcopiile din <rincipate,
sau primeau preoti de peste munti$ 4urtea din =iena
a ordonat arestarea acestor preoti si clu#ri n
di"erite rnduri, ceea ce ec/ivala cu interdictia
cultului ortodox$ Ast"el a nceput lupta ntre romni si
autorittile imperiale, lupt n care poporul n,a putut
& niciodat nvins$ <reotii uniti aduceau &scul si
armata pe capul satelor$ 1atele trimiteau pln#eri
peste pln#eri la autoritti s le permit s,si aduc
preoti ortodocsi, sau la <atriar/ia din 4arlo8it', s le
ia sub oblduirea sa ierar/ic, n cele mai multe
ca'uri tineau asemenea preoti "r voia autorittilor$
)ntr,o petitie ctre contele >aller, #uvernatorul
Transilvaniei, romnii din scaunele 1listei, 5iercurii,
2
1ebesului, Orstiei si 9obrei, declar, n noiembrie
17;?, c nu au "ost si nici nu vor s &e uniti si
aceasta au "cut,o cunoscut si mprtesei printr,o
dele#atie trimis$ 39umne'eu stie cte asupriri
suportm si n trupurile si n su@etele noastre din
pricina unirii, su"erind mari silnicii$ 4ci nu stim cine
ne,a declarat pe noi unitiA noi ns declarm pe "at
c n,am "ost uniti$ 4nd s,a introdus unirea n
Transilvania la 1701$$$ cte doi oameni din Brasov,
.#ras, 1ibiu au "cut cerere cu protest nu ca s nu
se introduc unirea n Transilvania, numai ca s nu se
"ac aceasta cu violent$$$ 4nd a venit -oan <atac/i
ca episcop Bla 171*(, ne,am ridicat cu tot districtul
nostru si am "cut cerere cu mari ru#ciuni s nu &m
siliti cu violent s mbrtism unirea, pentru c noi
nu vom mbrtisa unirea$$$ =enind al doilea episcop,
9l$ -oan -nocentiu Clein, iarsi ne,am ridicat si cerem
s nu &m siliti la unire pentru c noi nu o vom primi$$$
1i popii nostri, "r s stim noi, s,au dus si s,au unit
si cnd noi am ntrebat2 3domniile voastre v,ati
unitD6, ei lund pinea n mini B1"nta
4uminectur(, n#enunc/ind s,au 0urat, nu numai pe
pine si pe vin, ci si pe copiii lor c nu sunt uniti$ %oi
i,am cre'ut ca unor printi du/ovnicesti ai nostri, dar
pe urm am a@at c ei s,au alturat unirii$ 9in cau'a
aceasta, noi ne,am retras de la ei$ 9ac s,au unit, s,
si pstre'e unirea pentru ei, pe care noi n,o vom
pstra, pentru c niciodat n,am "ost uniti$$$ :i au
"cut apoi asa "el, ca s &m 0e"uiti si adusi, n
mi'erieA cci am a0uns acolo c nu mai suntem n
stare s prestmA contributia luminatei re#ine si pe
ln# aceea nu putem s ne mai ducem viata$ 9ac
3
cineva are o vit si ac/it amenda, cine n,are vite6,
nici vreo alt posesiune, e de'brcat de /ain$
%emaiavnd deloc mi0loace, ne,am "cut robi altor
natiuni$ 9e aceea suntem siliti s ne re"u#iem la
luminata noastr re#in, deoarece totdeauna din
porunca si n numele ei ne,au amendat si ne,au
supus la bti B3verberibus aEecerunt$ nos6(, $$$nu
mai putem suporta asupririle si calamittile6 F!$
7e'ultatul cererii ctre mprteas a "ost c li s,a
cerut tuturor satelor s trimit cte doi oameni la
1ibiu, s li se citeasc un rescript al mprtesei$
4itindu,li,se acest rescript n latineste, "r nici o
explicare si deci nentele#nd ei ceva, ndat 3din
porunca celor mai mari, trimisii nostri au "ost
alun#ati cu bteleA cei mai tineri asternndu,se la
"u# deabia au scpat, cei mai btrni, ns, si mai
neputinciosi au "ost loviti crud$ Apoi doi trimisi ai
nostri, -oan Oancea care a dus memoriul la =iena si
un altul care l,a nsotit, mpreun cu opt preoti ai
nostriG si cu ctiva laici, au "ost luati din casele lor si
dusi n lanturi si aruncati n carcera murdar a unei
temnite cunoscute si tinuti desprtiti de orice
comunicare omeneascA am cerut eliberarea lor
adeseori, dar orice cerere a "ost 'adarnicA si pentru
c am ndr'nit s "acem recurs la 5aiestatea
=oastr suntem amenintati cu c/inuri de moarteA si
dac 5aiestatea =oastr nu va binevoi s
porunceasc eliberarea vietii noastre de c/inuri, vom
muri btuti n cap sau cu btele6 ;!$
)ntr,o alt cerere ctre mitropolitul din 4arlo8it',
romnii din aceleasi scaune spun2 39up aceea s,au
4
suprat popii cei uniti si s,au dus la domni$ 1i ne,au
prt si au mintit c noi am "ost mpreun cu dnsii
si n,am "ost nici vom &$ 1i ne,au pus sub birsa# si ne,
au prins pe noi mai mult dect F00 de oameni, tot
"runtea si noi am "#duit c nu ne vom uniA suntem
#ata s ne aduceti muierile si copiii si s le tiati
capetele, apoi s stiti 5ria =oastr bine c omul nu,i
slobod cu trupul dar este cu su@etul$ Apoi ne,au
slobo'it si ne,au pus sub birsa# mare,cumplit si sub
btaie6$ 3Apoi au nceput a prinde popii, de sunt si
acuma, prinsi6, 3n satul Hales, ne,au trimis dou
cumpnii de neamti de ne c/inuiesc si ne csnesc si
de bete0este un om duc neamtii popii cei uniti de,l
cuminec si de moare un om, iar duc neamtii de,i
n#roap, si ptimim de "rica neamtilor si de a
popilor, si de naste vreun prunc alear# popii cu
neamtii de,l botea' cu diasila$ 1i oare om nu vrea
s mear# cu popii cei uniti la biseric i tra#e nti
cte *0 de bani, a doua oar cte un @orin si mer# la
crcium si,i beau6$ 31 0udeci <rea 1&ntia Ta ce vin
avem noi, c de cte ori au venit ar/ierei n Tara
Ardealului nu de credinta noastr, &ind uniti, noi
totdeauna ne, am aprat si acuma, "ctorii de ru,
popii, ne "ac o sil cumplit ca aceasta6 *!$
)ntr,o alt cerere ctre mprteasa, romnii din
Ardeal se pln# n au#ust 17*0 c din toate satele au
"ost arestati preoti si credinciosi si nu li s,au dat
drumul dect dup ce 3preotii au prestat 0urmnt
c nu vor mai svrsi litur#/ia, cu att mai putin
bote'ul sau alte slu0be pn nu vor trece la unire, iar
credinciosii c nu se vor mai pln#e la 5aiestatea sa
5
din cau'a aceasta6$ 9eci nssi pln#erea aducea
dup sine ntemnitarea$ 31e poate usor ntele#e, se
spune mai departe n pln#ere, ce urmri dureroase
au provenit din aceast sil deoarece n curs de 7
ani, rnai multe mii de persoane au murit nebote'ate,
nemrturisite si necuminecate$ 4ci ndat ce un
preot "cea aceasta, i se con, &scau toate bunurile,
ceea ce a atras dup sine, c un mare numr din ei
si din noi au "u#it n Turcia6 Bn 5untenia($
4redinciosii 3snt /otrti s,si 0ert"easc trupul si
viata si bunurile lor, pentru reli#ia lor6 6!$ )ntr,o
cerere din 17**, romnii din scaunul 1elistei, se
roa# mitropolitului din 4arlo8it'2 3<entru >ristos nu
ne vei uita, nici dorirea noastr c suntem dosditi si
le#ati si btuti pentru s"nta le#e, c acum nu mai
stim ce s mai "acem de attea neca'uri si le#turi si
bti, pr'i si #eruri, care ne,au de#erat minile si
picioarele noastre n le#turile lor, c ce,am ptit
nainte, iar de cnd a venit Aron Bepiscop unit( toate
temnitele le,au umplut de robi preoti si mireni, cari
nu s,au "cut din 'ilele lui 5aximilian si 9iocletian,
mpratii cei tirani, precum "ace Aron cu protopopul
lui acum cu crestinii pentru le#ea cea #receasc6
7!$ )ntr,o alt cerere, adresat mitropolitului din
4arlo8it' la ; decembrie 17*6, pentru a li se da un
ar/iereu ortodox, romnii din 1liste si din toat
mar#inea de la Brasov pn la 9obra spun2 3%u mai
avem puteri a rbda rul ce ne cade asupra noastr
de la popii cei uniti n toate 'ilele si suprrile, c n
toate 'ilele ne prind la arest si ne csnesc cum este
mai ru, nc ne dau si n mna biraelor, de ne nc/id
prin temnite$ 9eci de al lor mare ru ne,am pustiit
6
toti si case si mosii si sedem tot "u#iti prin pduri,
&indc nou nu ne trebuiesc popii cei uniti pn la
moarte$ 5ai bucuros moartea vom pa"ti ca pe ei s
ne stpneasc6$ :i roa# pe mitropolit s intervin
pentru eliberarea dele#atilor lor la =iena, popa
5ucenic din 1ibiel si tranul Oprea 5iclus, care au
"ost aruncati n nc/isoarea Cu"stein din Tirol$ 4ererea
a "ost 'adarnic$ 4ei doi au murit n temnit ?!$ Ia
26 mai 17*7 romnii din Ardeal trimit iar patru
oameni la mitropolitul din 4arlovit, cu o petitie n
care spun2 3%oi neprieteni nltatei mprtii n,am
"ost, ci tot cu credint am slu0it, dar atta pedeaps
ce ne,a venit nou pentru le#ea noastr cea
#receasc, c nici mai de mult cnd au "ost$$$
mpratii cei ri 5aximian si 9iocletian, nc nu au
"ost mai mult rutate pentru le#e, ct "ac acestia n
vremurile de acum cu noi c a venit acea vreme care
ne,am dus la mormnturile mortilor si am 'is2 iesiti
mortilor din #ropi, s intrm noi de vii, c nu mai
putem rbda pedepsele ce ne vin de la popii cei uniti
si de la domnii trii, ca nu stim ce s mai "acem, c
nimeni de noi nu,l doare, nici pe domnii cei ssesti,
nici pe domnii cei nemtesti, nici pe cei un#uresti, c
toate temnitele s,au umplut de noi, pentru le#ea cea
#receasc, c atta ne,au prdat ct nu stim cu ce
om mai plti portia mpratului de prada lor6$ :i se
pln# c 0udele din 1ebes, Jerder, a ncuiat bisericile
din Ioman, 7c/ita, <ianul de 1us si de Kos, Iancrm,
3de stau bisericile "r ru#, c oamenii nu voiesc s
asculte slu0ba popilor uniti6 L!$
)ntr,o alt pln#ere ctre acelasi mitropolit se descriu
7
ca'uri de arestri de preoti si de trani ortodocsi din
mai multe sate B1sciori, 1ebesel, Kina, <oiana,
Trtria($ 5etoda era cam aceeasi pretutindeni2
plutoane de soldati intrau noaptea n sat, le#au
str0ile, arestau pe preoti, 3i bteau de moarte6 pe
preoti si pe preotese, 0e"uiau tot din case, luau si
vitele, apoi plecau cu preotul le#at, iar n lipsa lui cu
preoteasa, uneori cu copilul mic n brate, cum au
"cut cu preoteasa din 9eal, al crei copil a murit
de#erat pe drum$ 9e obicei se nsteau incidente,
cci cei arestati stri#au$ Aceasta scula tot satul, care
aler#a la "ata locului$ 1e descrca cte un "oc de
arm, erau arestati n plus ctiva oameni, care
rmneau cu anii n nc/isoare si multi mureau n
ele$ Asa s,a ntmplat n sute de sate n repetate
rnduri$ )n 1ebesel, oamenii s,au adunat, iar /onve'ii
v'nd c se adun oamenii, 3au dat "oc asupra
oamenilor si au nceput a da cu baltace si cu c/ilome
n oameniA oamenii v'nd c dau n ei au luat pietre
si au 'vrlit asupra lor si le,a spart capul la doi dintre
ei si asa au "u#it si ne,au lsat$$$6$ 39up aceea a
venit "elbirul cu vreo 60 de un#uri si a c'ut n dou
'ile si le,au dat voie de au mncat si au but ct le,a
"ost voia, dup aceea a trimis "elbirul de a mai adus
ca la ;M* sute de oameni si venind aceia, pe acele
dou sate au le#at sapte oameni din 1sciori si cinci
din 1ebesel si i,a b#at pe toti n lanturi si n ctusi si
trimitndu,i la temnit n Nioara s,au ntlnit cu
multime de oameni si s,au ntors ndrt si iar au mai
trimis vreo 60 de oameni n acele dou sate si o 'i si
o noapte au mncat si au but si iar au mai trimis F6
de nemti n vinerea <astilor si a "cut pe oameni cu
8
sila de au luat paste de la popii cei uniati, si cu
pustile au stat dup ei si au se'ut pn marti si cere
"elbirul #loab mult de la oameni$$$ Ia Kina a trimis
sol#birul din 1n#tin n 9uminica Tomii 20 de
ctane, toat ctana cu o pusc si cu dou pistoale
si cu sabie, si a tot mpuscat si a mncat ce s,a #sit,
tot, c oamenii au "u#it toti din sat de "rica prinsorilor
si ce n,au putut mnca au dus cu ei6, n <oiana, dup
ce au prins un om, n ianuarie, 3au tot venit slu#ile
scaunului s prind oameni mai multi, s,i duc de
acolo si au "u#it oamenii toat iarna n pdure ca vai
de ei6$ Ia 1c/itul 4ioara venind 312 un#uri6 s
prind pe clu#r si acela "u#ind n pdure, 3s,a suit
pe 1"ntul altar si au nceput a,l descoperi si a,l
strica si au dobort acoperisul si peretii6 10!$
4lu#rul care a "u#it era 1o"ronie care va deveni
peste doi ani cpetenia rscoalei reli#ioase
anti/absbur#ice din Transilvania$
Ia 17;*, n raportul rene#atului romn <etru 9obra,
care "cea e"orturi disperate s mentin unirea, se
spune2 3dar poporul nu mai cercetea' nicieri
bisericile si oamenii nu mai mor, ci pier ca vitele si se
n#roap "r luminare si "r cruce6 11!$ 7omnii
din 7sinari declar la o anc/et din aprilie 17;*,
dup ce tot poporul venise la 1ibiu ca s proteste'e
mpotriva trimiterii lui cu "orta la preotii uniti 3c ei
mai bine se las omorti cu totii, ori se mprtsesc
n loc de pasti cu mu#uri de ste0ar, dect s mear#
la biseric o dat cu preotii uniti6 B<rotocolul
ma#istratului din 1ibiu, sedintele din 1L, 21, 22 si 27
aprilie si din 11 iunie 17;*($ 1e ntele#e c
9
interventiile necontenite ale armatei /absbur#ice
pentru arestarea preotilor si a "runtasilor ortodocsi
provocau adeseori si actiuni mai /otrte din partea
poporului pentru a apra sau elibera pe cei arestati,
n comitatul >unedoara, unde dup 17;; n,a mai
rmas nici urm de uniatie, arestnd soldatii trei
tineri trimisi de niste sate la s&ntire n Tara
7omneasc, trei sate au atacat pe soldati si au scos
din minile lor pe doi din cei trei tineri 12!$ )n
comitatele 5ures si Trnava 5ic, ca de alt"el
aproape pretutindeni, poporul alun#a nu numai din
biserici, ci c/iar si din casele lor si din sate pe preotii
uniti 1F!$ 1e ntele#e c aceasta provoca alte
interventii ale armatei imperiale, alte arestri si alte
actiuni de aprare din partea poporului$ Ortodocsii
romni mureau n toate prtile ca martiri pentru
credinta lor, &e mpuscati sau spn'urati, &e n bti
si n temnite, nssi mprteasa 5aria Tere'a trebui
s recunoasc n rescriptul din 1760 c 3multimea a
"ost tratat n acel principat al nostru cu moartea si
cu alte mi0loace de cru'ime pentru reli#ia neunit de
rit #rec6 B3<enetravit ad aures nostras plebem in illo
principatu nostro Hraeci ritus non unitorum causa
reli#ionis nece et allis cruentis mediis tractari6( 1;!$
Transilvania ntrea# era n &erbere continu si
crescnd$ Aceste tulburri continue din aproape
toate satele, ntlnirile celor trimisi de di"erite tinuturi
cu 0albe pe la =iena si 4arlo8it', concentrarea a sute
si mii de credinciosi din toate prtile prin nc/isori, i,
au dus pe credinciosi la ideea unei actiuni comune
solidare$ 9eocamdat, de pe la 17**, au nceput s
se tin adunri B3conventicole6( cu sute de dele#ati
10
din numeroase sate, cnd ntr,un sat cnd ntr,altul$
<opa 4osma din 9eal, popa -oan din Aciliu, popa -oan
din 1adu sunt pe rnd or#ani'atorii lor$ 9in aceste
adunri trimit memorii, stabilesc msuri de actiune
comun$ 9e la aceste adunri se a0un#e la 1760 la
3rscoala6 lui 1o"ronie$ 4lu#rul 1o"ronie de la
4ioara, dup ce a "ost alun#at din sc/itul lui si sc/itul
drmat de armat, a nceput s cutreiere satele
>unedoarei si s trimit proclamatii n di"erite prti,
cernd s se adune cu totii pe la autoritti si s
cear libertatea de credint, nainte de 4rciunul
anului 17*L el a "ost arestat si aruncat n temnita din
Boblna$ Ia 12 "ebruarie 1760 vreo *00M600 de
oameni din Oarand si din tinutul Abrudului, al
Orstiei, al >unedoarei nvlir noaptea mprtiti n
trei cete, din care una sub conducerea protopopului
din 1liste, au atacat temnita din Boblna, au eliberat
pe 1o"ronie, iar pe stra0a,mesterul care a ncercat s,
i opreasc l,au lovit cu topoarele n piept si n spate$
9imineata poporul a intrat n biserica din 7apolt, ca
s,i multumeasc lui 9umne'eu c le, a a0utat s
scape pe clu#rul lor$ :ra un preludiu al revolutiei$
1o"ronie se duce n Oarandul aprat de munti si
re'ultatul actiunii lui printre moti l vedem ntr, un
memoriu adus n mai 1760 de o dele#atie de trani
4on#re#atiei nobililor din 0udetul >unedoara,
adunat la 9eva$
-n memoriu se spunea, mbinndu,se respectul cu
/otrrea2 39ac vreti s scoateti de la noi ceva, sub
cuvnt de contributie, ori alt trebuint a
<rincipatului, noi suntem #ata la toate, dar reli#ia nu
11
ne,o prsim pn cnd trim$ Toate neamurile si au
le#ea lor si triesc n pace n le#ea lor$$$ -ar noi
suntem pri#oniti nencetat pentru le#ea noastr$ 9e
ce nu ne dati pace ca s ne odi/nimD 9e ce s dm
unitilor bisericile, pe care bietii de noi le,am 'idit cu
c/eltuiala si cu minile noastreD %u, niciodat pn
ce suntem viiP$$$ <rea dea0uns ne,am ru#at cu toat
cuviinta si n,am primit nici un rspuns$$$ 5riile
=oastre, nici noi nu suntem ca vitele, cum credeti, ci
avem Biserica noastr$ -ar bisericile nu de aceea sunt
cldite ca s rmn #oale, si nici noi nu ne vom mai
nc/ina n #ra0duri, ci ne vom duce la biserici, ca s
ne ru#m acolo si s nu rmn #oaleP 1*!$
)n acelasi timp 1o"ronie tine adunri mari n Olatna,
Abrud, 4mpeni, poporul e continuu mobili'at n 0urul
lui, urmndu,l dintr,o localitate ntr,alta$ 1copul
miscrii lui 1o"ronie era s nscrie pe toti ortodocsii
ntr,o list n vederea cererii unui episcop ortodox pe
seama lor, cum se ceruse si n 3adunrile6 mai mici
de pn acum$ Arestat n au#ust 1760 de un
detasament de soldati, e scpat la portile Olatnei de
mai multe mii de oameni, ndat dup aceea, ntre
10 ,1* au#ust 1760 1o"ronie tine un mare sinod la
Olatna, n care se "ormulea' un memoriu ctre
mprteasa 5aria Tere'a si ctre #uvernul din
Transilvania$ 1inodul, alctuit din multi preoti si mii
de credinciosi, cere2 libertatea pentru romni de a,si
practica credinta strmoseasc, plecarea episcopului
unit <etru Aron ca s nu mai stpneasc nici el, nici
popii uniti peste popor, iar n locul lui s li se dea
episcop ortodoxA restituirea bisericilor si sesiunilor
12
paro/iale ortodocsilorA eliberarea tuturor celor
arestati din cau'a credinteiA scoaterea din
Transilvania a popilor uniti, care sunt pricina tuturor
tulburrilor si care sunt niste mincinosi deoarece
ctre catolici 0ur c sunt catolici, iar ctre romni
3c nici nu cred nici nu mrturisesc unirea6$
9ac nu li se va mplini cererea, e de temut c
poporul nu va mai suporta neca'urile, dra#ostea de
popoare se va tulbura si vor & rscoale n toat tara$
5iscarea s,a ntins ca "ul#erul n toat Transilvania$
:piscopul <etru Aron a scpat numai "u#ind la sediul
comandantului militar din 1ibiu de r'bunarea
poporului, care nvli n au#ust 1760 din toate
prtile asupra Bla0ului, cernd pe pri#onitorii lui$ 9in
tabra de la Olatna, poporul i trimite ntr,o scrisoare
tot dispretul acestei unelte a politicii strine2 34a s
ntele#i mai limpede ca de cnd ne crmuiesti
aproape c ne,ai prpdit, dac vei ncerca din nou,
unul din noi trebuie s piar6, i cere socoteal
pentru prdarea bisericilor, si de luarea antimiselor
n "aimoasele lui vi'itatii$ 9ac nu le va restitui, l vor
cuta c/iar si acas 3pentru ca s vedem ce "el de
vldic esti$$$ dusman al le#ii 3#recesti, pe care cauti
s,o nimicesti ca mpratii p#ni6 16!$
O vreme 1o"ronie se misc suveran n toat
Transilvania, p'it peste tot de o #ard de 1*0 de
oameni, cci n Transilvania nu erau su&ciente trupe
pentru a nnbusi miscarea$ Totusi ea nu s,a
trans"ormat n revolutie sn#eroas, cci 1o"ronie
tinea miscarea n "ru$ <e 'iua de 1; "ebruarie 1761
13
1o"ronie a convocat un mare sinod la Alba -ulia, la
care au participat preoti ortodocsi, cu cte trei
repre'entanti din &ecare sat, ntr,o /otrre de 1L
puncte, sinodul cere #uvernului transilvnean iarsi
libertatea reli#iei ortodoxe, episcop ortodox,
restituirea bisericilor si bunurilor ctre ortodocsi,
eliberarea celor arestati etc$
b( 1periat de aceast miscare, 4urtea din =iena
trimite n primvara anului 1761, n Transilvania, pe
#eneralul Buco8, cu trupe numeroase$ )n acelasi
timp satis"ace cererea romnilor pentru un episcop
ortodox si dup 60 de ani de la des&intarea
5itropoliei Ortodoxe le numeste ca episcop pe
9ionisie %ovacovici, vldica srbesc de Buda$
Amndoi acestia vor avea s ndeplineasc munca
de paci&care a romnilor$ Ia nceput Buco8 promite
romnilor mplinirea doleantelor lor$ 9ar dup ce
poporul se linisteste si se duce pe la vetre, #eneralul
ncepe o actiune de represiune si mai crunt si mai
sistematic dect cele anterioare$ :l a ordonat la L
aprilie o anc/et pentru a a@a care dintre romni s,
au declarat pn la l aprilie 1761 contra uniatiei sau
nu s,a declarat contra ei si care din ei revin acum
asupra declaratiei mpotriva uniatiei, pentru a atribui
bisericile si sesiile lor ma0orittii$ Anc/eta s,a "cut
de comisii alctuite din "unctionari subordonati
#eneralului, asistati de ctre doi preoti uniti$ 9eci
comisiile erau lipsite de impartialitate$ <reotii uniti
u'au de tot "elul de mi0loace pentru a determina
mcar ctiva oameni s se declare pentru uniatie$
Asa n -#/iu, unde tot poporul s,a declarat contra
14
uniatiei, preotii uniti au convins pe o rud a lor, s se
declare unit$ 4u toate acestea, aproape pretutindeni
poporul romn s,a declarat ortodox$
7e'ultatul ne"avorabil al anc/etei l,a "cut pe
#eneral s sc/imbe promisiunea n privinta bunurilor
bisericesti si s re"u'e a atribui ortodocsilor bisericile
si bunurile bisericesti, pe motiv c reli#ia ortodox
nu e recepta, ci numai tolerat$ Aplicarea acestei
msuri ntmpina ns n unele prti #reutti, n Ocna
1ibiului, n 1liste, n 1adu, de exemplu, romnii
declarndu,se toti ortodocsi au re"u'at s
mplineasc ordinul de a preda totusi biserica
preotilor uniti$ A trebuit ca companii de soldati s le
ia biserica si s,o predea episcopului <etru Aron, iar
pe "runtasi s,i areste'e si s,i supun la bastonade
n piata 1ibiului, n 6 iulie 1761 n pre'enta celor doi
episcopi, <etru <avel Aron si 9ionisie %ovacovici,
#eneralul Buco8 personal a luat c/eile ambelor
biserici din Alba -ulia de la ortodocsi si le,a dat
unitilor$ 9up aceasta ambii episcopi slu0ir litur#/ia,
<etru <avel Aron n biseric "r nici un credincios,
9ionisie %ovacovici n #rdina casei unde locuia,
avnd asa de multi credinciosi, nct multimea n,a
ncput nici n #rdina, nici n piata public 17!$
Heneralul Buco8 a procedat si la represiuni
numeroase$ <etru <avel Aron aprea acum din nou n
di"erite prti n convoiul #eneralului$ Ia 4u'drioara,
ln# 9e0, &ind trimis o trup de soldati s areste'e
niste preoti ortodocsi si poporul smul#nd pe cei
arestati din mna soldatilor, #eneralul Buco8 a trimis
15
acolo pentru represiune trei companii din Turda, 100
de soldati din 4lu0 si o companie de dra#oni$ )n
raportul ctre mprteas, Buco8 scrie la ?
septembrie 17612 3Ia atac s,a distins cpitanul
baron 4avallence din dra#oni care a mpresurat satul
cu atta precautie cu trupa sa, nct nici unul din cei
ce au voit s se re"u#ie'e n,a reusit s r'bat$
4onductorii au "ost arestati si 0udecati pe loc si
anume doi la moarte prin strean# si doi la serviciu
militar pe viat6 1?!$ Buco8 se #ndea s
"oloseasc si pe episcopul 9ionisie %ovacovici mai
mult pentru a tine n "ru miscarea pentru Ortodoxie,
care de alt"el ameninta cu nimicirea ntrea#a uniatie$
Heneralul recunoaste la 6 mai 1761, ntr,un raport
ctre mprteas, c niciodat 3n,a lucrat asa de
tare62 3= ro# s,mi permiteti s introduc pe
episcopul 9ionisie peste tot n principat$$$ si anume
ct mai repede, ca sa pun capt de'ordinelor viitoare
ale vala/ilor prin stabili'area unei cpetenii
spirituale, care apoi s tin n ordine pe supusii si si
n special s se opun autorittii mereu crescnde a
lui 1o"ronie n acest poporA este cu adevrat timpul
ca s se procede'e asa, cci alt"el nu se mai
salvea' nimic din unire, cu toate mi0loacele
ntrebuintate, pe care eu desi#ur nu le crut si de care
poate si trebuie s dea mrturie ntrea#a tar, cci
asa de tare si #reu B3so /art und sc/8er6( n,am mai
lucrat niciodat, aceasta trebuie s o recunosc6$ :l
cere aprobarea s continue la "el, 3alt"el totul este
'adarnic6 1L!$
)nsusi episcopul catolic Ba0ta+ s,a n#ro'it de
16
msurile #eneralului, cnd acesta cu un cinism
revolttor a declarat c va extermina pe toti romnii
din tinutul Bistritei, &indc nu voiau s primeasc
uniatia$ 35,am cutremurat la propunerea :xcelentei
sale, a d,lui baron de Buco8, care voia s detase'e
un corp de 2000 de soldati re#ulati, contra
districtului amintit, pentru a,i masacra pe toti, "r a,
i distin#e pe cei vinovati de cei nevinovati6 20!$ -ar
unitul Baritiu spune2 34u privire la propa#and si
pro'elitism, Buco8, ca si cum s,ar & a@at ntr,o tar
strin, si el are o procedur ca ntr,o btlie crunt6
21!$
9e aceea, pe drept cuvnt s,a putut spune c
adevratul ntemeietor al Bisericii Nnite din Ardeal a
"ost acest #eneral austriac, cu tunurile si cu dra#onii
si$ 9ac pn la Buco8 romnii nu putuser s &e
siliti s accepte uniatia, 3comisia de de'membrare6
care lucra la 1ibiu sub presedintia lui Buco8, pe ba'a
anc/etei din aprilie,mai 1761, a nscris acum
samavolnic pe o parte din ei ca uniti, iar #eneralul i,a
tinut cu "orta n uniatie$ )n acest scop el a u'at de
procedee "oarte bi'are si discretionale$ Am v'ut c
comisiile de anc/et care au lucrat n aprilie si mai
1761 aveau s nscrie pe toti cei care se declaraser
pn la l aprilie 1761 contra unirii, sau nu se
declaraser si care voiesc acum s redevin uniti$
9esi romnii s,au declarat mpotriva uniatiei, asa,
numita 3comisie de de'membrare6 care lucra la
1ibiu a nscris cu de la sine putere ca uniti pe toti
romnii din tinuturile unde miscarea lui 1o"ronie,
pentru nscrierea n listele celor ce nu voiesc s &e
17
uniti, nu se ntinsese, desi ei niciodat nu "useser
uniti$ -n 0udetul Bistrita preotii uniti au reusit s
momeasc 'ece romni slabi de caracter care s
declare, "r nici o mputernicire, si s 0ure c toti
romnii din 0udetul Bistrita voiau s tin de Biserica
unit$ <e ba'a aceasta, comisia de de'membrare de
la 1ibiu a nscris toate cele ;7 de comune din Bistrita
ca unite, dnd ast"el o cincime din contin#entul total
al uniatiei din ntre# Ardealul, n 'adar a protestat
poporul n mod public, mpotriva acestei nscrieri,
comisia a re"u'at s,l asculte$ <opulatia s,a revoltat,
dar revolta a "ost necat n sn#e 22!$
)mprteasa l,a "elicitat pe Buco8 c a ntrit prin
aceasta #ranita ctre 5oldova, alipind la uniatie
;*0? "amilii 2F!$ 4u toate aceste mi0loace
nemaipomenite, 4omisia de de'membrare a trebuit
s nscrie marea ma0oritate a poporului romn ca
ortodox$ )n 0udetul Alba au "ost nscrise ca ortodoxe
1;6F0 "amilii si ca unite F1F;$ )n cele mai multe din
cele 22F comune, cte un numr de peste 100 "amilii
a trebuit s &e nscrise ca ortodoxe si numai 6M20 ca
unite$ =reo opt comune cu 12FF "amilii au "ost "cute
dar #ratuit uniatiei, probabil, pentru c nu se
nscriseser pe listele ortodoxe nainte de aprilie
1761$ )n domeniul &scal al Olatnei, FL7? "amilii au
"ost nscrise ca ortodoxe si numai L2 ca unite, n
procente L?Q ortodocsi si 2Q uniti, n 'adar a nvlit
asupra lor #eneralul cu trei armate s,i nmoaie$
5otii s,au tinut dr'i$ )n 0udetul 4o0ocna au "ost
nscrise ca ortodoxe 11F2; "amilii, iar ca unite 1221
"amilii, deci vreo 10Q$ )n 0udetul Trnava au "ost
18
nscrise *60? "amilii ca ortodoxe si L;7 ca unite$ )n
0udetul Turda au "ost nscrise L220 "amilii ca ortodoxe
si abia L6; "amilii ca unite$ )n 0udetul Oarand nu s,a
#sit nici mcar un su@et care s mbrtise'e unirea$
4omisia a decretat cu de la sine putere, ca patru
comune s rmn unite, cu 20? "amilii BIunca,
4rstau, Birtin, Ttrsti($
4u toate acestea n 0udet au rmas pentru cei L7 Q
ortodocsi, F6 de preoti, iar pentru cei FQ uniti F? de
preoti$ <roportia a "ost cam aceeasi peste tot$ )n
0udetul 4rasna tot poporul si toti preotii s,au declarat
pentru Ortodoxie, cu exceptia unei sin#ure "amilii, n
%as"alu$ )n districtul 4/ioarului, au "ost nscrise
F607 "amilii ortodoxe si 100* "amilii unite$ )n .#ras
au "ost nscrie *F;; "amilii ortodoxe cu 1;* preoti si
;72 "amilii unite cu 107 preoti$ 4i"ra unitilor
repre'int de,abia ?Q$ )n scaunul Brasovului nu s,a
#sit nici o "amilie unit, n scaunul 1ibiului s,au
nscris 6?0* "amilii ortodoxe cu nici un preot, iar
unite 2?L "amilii cu 10* preoti$ )n scaunul 5iercurea
au "ost nscrise 1;0F "amilii ortodoxe cu nici un preot
si 67 "amilii unite cu 1; preoti$ O situatie
asemntoare n scaunele de 4o/alm, %ocric/,
4incul 5are, Orstie, 1ebes$ <entru 0udetul 9obca,
comisia, dup ce a revi'uit cele dou conscriptii, a
episcopului unit si a administratiei, a nscris ?70*
"amilii ortodoxe si 26*; "amilii unite$ 4ele 2FQ
obtinute aici n mod exceptional de uniatie se
datoresc probabil "aptului c 20 de comune
ntr'iaser s se nscrie mpotriva unirii pn la l
aprilie 1761$ )n 0udetul >unedoara comisia de
19
de'membrare a nscris 1;?L* "amilii ortodoxe si
FL7F "amilii unite$ 4i"ra de ** comune curat unite,
ma0oritatea din prtile >ate#ului, "at de cele LF
curat ortodoxe, pare suspect, stiut &ind lupta
pentru Ortodoxie din acest 0udet$ 4nd -osi" al --,lea a
dat cettenilor libertate de a se declara pentru
reli#ia care voiesc, romnii din tinutul >ate#ului au
"ost cei dinti care s,au lepdat de unire, pn s,au
luat noi msuri pentru a se salva acolo uniatia$ )n
1olnocul in"erior comisia a nscris 101L* "amilii
ortodoxe si 2;L1 "amilii unite, iar n 1olnocul de
5i0loc, *66? "amilii ortodoxe si ;11 unite$ 7e'ultatul
#eneral al de'membrrii este urmtorul2 din 1*2??6
"amilii de romni, 127712 au "ost nscrise ca
ortodoxe, iar 2*17; ca unite$ 9eci cu toate
pedepsele si nselciunile de,abia au putut & smulse
pentru uniatie 20Q$ 9in acestea un numr de 22F?
repre'int "amiliile preotilor uniti, n vreme ce
numrul preotilor ortodocsi e de,abia de 1F?0 2;!$
Heneralul Buco8 a luat toate msurile ca cei nscrisi
acum ca uniti s nu mai poat reveni la Ortodoxie$
<rin aceasta el a devenit ntemeietorul real al uniatiei
n Ardeal si al de'membrrii reli#ioase a poporului
romn$ 9up ce ie'uitii mpreun cu 4urtea de la
=iena au creat prin "#duieli si presiuni ierar/ia
unit si cadrul preotesc al uniatiei, acum #eneralul
Buco8 i,a dat si un contin#ent de credinciosi$ Acest
contin#ent va mai & mrit ulterior prin alte presiuni si
manevre$ 4ontemporanul >alma#+ nsemnea' la 16
iunie 176F despre persecutiile care au continuat si
dup 3de'membrare6 s &e exercitate asupra
20
romnilor ce s,au declarat ortodocsi2 3<reotii uniti
umbl cu soldatii, bat pe romnii care nu sunt unitiA
acestia "u# n munti, dar de le#e nu se las
Bexemplul a 6 sate din tinutul Bistrita(, ntrebati ce e
unirea, ei 'ic c nu stiu$ 4e credetiD 34a cei din
tar6, rspund ei Bca cei din <rincipatele 7omne,
adic( 2*!$
Nn mi0loc de a "ace pe romni s accepte uniatia a
"ost n&intarea re#imentelor #rniceresti n Bistrita,
%sud si n sudul Transilvaniei$ )n raportul su,
#eneralul OisRovici recunoaste c tranii romni nu
sunt dispusi s se nrole'e n unittile #rniceresti,
deoarece se tem c vor & siliti s mbrtise'e unirea$
:l propune deci s &e "olosit si episcopul unit pentru
a a0uta pe o&terii imperiali$ 1pri0inul solicitat li s,a dat
cu mare 'el$ <reotii uniti au promis tranilor 3cerul si
pmntul6 dac vor deveni #rniceri$ 9ar tranii nu
s,au lsat am#iti$ Au pre"erat s su"ere bti 'ile n
sir, n piata 1ibiului, dect s accepte$ Tranii
re"ractari militari'rii au "ost strmutati n sate
deprtate$ 5ulte "amilii au trecut n Tara
7omneasc$ )n To/an n,a rnai rmas dect un
sin#ur om$ Tranilor care au re"u'at militari'area li s,
au luat pmnturile$ 4ei ce au primit militari'area a
trebuit de "apt s primeasc si uniatia 26!$
%enumrate cru'imi s, au exercitat n comitatul
Bistrita, cu acest prile0 27!$
Actul de de'membrare al #eneralului Buco8 de la
1761, prin care a nscris cu sila un numr de romni
ardeleni ca uniti, a dat Bisericii Nnite o existent
21
stabil, prin "aptul c nu s,a mai permis acestora s
prseasc uniatia$ 9ar aceasta era numai un
"undament pe care creatorii uniatiei si uneltele lor la
conducerea Bisericii Nnite urmreau alte dou tinte
mult mai pretentioase2 a( s mreasc continuu
numrul credinciosilor acestei Biserici pn la
ncadrarea tuturor romnilor ortodocsi din
TransilvaniaA b( 1,i catolici'e'e treptat si s,i rup
de romnii din <rincipate$ )n&intarea re#imentelor de
#ranit a "ost numai unul din mi0loacele prin care
-mperiul /absbur#ic a mrit numrul credinciosilor
uniti$ Huvernul austriac recur#ea continuu la alte
mi0loace n acest scop, iar episcopii de la Bla0 treceau
c/iar peste mi0loacele recomandate de =iena
/absbur#ic, cu consimtirea acesteia$ Att
preocuparea continu a Huvernului austriac de a
mri numrul credinciosilor uniti pn la des&intarea
total a ortodoxiei ardelene, ct si actiunea
episcopilor uniti n directia aceasta se constat din
toate documentele o&ciale austriece re"eritoare la
Transilvania, dup 1761$ 9atorit acestor mi0loace, o
conscriptie a ortodocsilor de la 1766, pre'int
numrul acestora sc'ut de la 127$712 "amilii, ct
erau n 1761, la 10*$L0L "amilii$ 1cderea aceasta o
explic comisia ardelean care a "cut conscriptia,
&e prin treceri la unire, &e prin emi#rri 2?!$ 9intre
mi0loacele pro'elitiste "olosite de episcopul unit
Atanasie 7ednic, mentionm pln#erea romnilor
ortodocsi din comunele 4er#ul 5are, 4iu"ud, =e'ea,
1ptac si 5nrade, de pe domeniul episcopiei
bl0ene$ 4on"orm acestei pln#eri ei au "ost supusi la
bti crunte, unele mortale, pentru a mbrtisa
22
unirea$ <aro/ii ortodocsi din aceste comune au
trebuit s "u# prin alte sate$
Huvernatorul Transilvaniei, voind s salve'e
aparentele unei relative moderatii, scrie n urma
acestei pln#eri episcopului unit, ndemnndu,l, asa
cum l,a mai admonestat si n anii trecuti, prin adrese
si n particular s se abtin de la violente contra
ioba#ilor n c/estiune, silindu,se, pe ct se poate, s,
i dispun la uniatie prin mi0loace blnde 2L!$ 9ar
mprteasa la 176? druieste, n urma re"eratului
ie'uitului 9elpiri, episcopului 7ednic 10$000 @orini, ca
un premiu pentru succesele obtinute n propa#area
uniatiei F0!$ 5urind la ? decembrie 1767, episcopul
administrator ortodox al Transilvaniei 9ionisie
%ovacovici, averea lui a "ost dat de autorittile de
stat, o parte 1eminarului din Bla0, alta or"elinatului
romano,catolic din 1ibiu$ Huvernatorul Transilvaniei,
OS9onel, s,a s"tuit cu episcopul romano,catolic, cu
cel #reco,catolic si cu cei doi consilieri catolici din
#uvernul transilvnean, constituiti ntr,o comisie, n
privinta numirii unui succesor al lui %ovacovici$
:piscopul unit cerea s nu se mai numeasc un alt
episcop ortodox, ci romnii ortodocsi s,i &e supusi,
cu sila, lui$ Toti ceilalti membri ai comisiei au "ost
contra acestei solutii extreme, spunnd c romnii
ortodocsi ar & mpinsi la disperare dac ar & supusi
pro'elitismului brutal al episcopului unit$ :piscopul
romano,catolic Ba0ta+ rspunse la cele * ntrebri ce
i s,au adresat ast"el2
1$ : adevrat c romnii transilvneni emi#rea',
dar crede c ci"rele care se dau sunt exa#erate$
23
2$ : adevrat c episcopul unit caut s aduc pe
neuniti cu "orta la uniatie$
F$ )n privinta mi0loacelor de promovare a uniatiei,
episcopul Ba0ta+ propune, pe ln# altele, trimiterea
copiilor de uniti si neuniti la scolile romano, catolice$
:l recunoaste c teoretic msura aceasta silnic n,ar
& de recomandat, dar dac se are n vedere c n
=alea 7odnei impunerea silnic a uniatiei prin
militari'area #ranitei a dat re'ultate bune, msura ar
trebui totusi admis$
;$ )n c/estiunea dac nu cumva e o silnicie obli#area
ortodocsilor ca la vi'itatiile episcopului si
protopopilor uniti s,i primeasc n bisericile lor si s
le asculte predicile, 4omisia decide c nu e silnicie,
cci ortodoxul e liber, dup ascultarea predicilor s
rmn n credinta sa$ .r obli#area ortodocsilor de
a asculta aceste predici, cum ar & putut nre#istra
episcopul unit attea succese n rspndirea uniriiD
*$ )n acelasi timp comisia discut problema dac pot
& pedepsiti ca apostati cei ce prsesc uniatia$ <atru
rescripte imperiale prevedeau pentru cei ce treceau
de la catolici la protestanti si de la uniti la ortodocsi,
pedeapsa e#al cu cele pentru nalt trdare2
pierderea capului si a tuturor averilor F1!$
4omisia teoretic socoteste c n,ar trebui pedepsit ca
apostat cineva care a mbrtisat o reli#ie "r s o
cunoasc, cum se ntmpl cu romnii care
mbrtisaser uniatia$ 9eci ar trebui ca mai nti nici
un romn ortodox s nu &e nscris n uniatie nainte
de a & instruit$ 4onsidernd ns i#noranta romnilor
n privinta do#melor romano,catolice, inclusiv a
24
clerului unit, pretentia aceasta ar "ace imposibil pe
mult vreme orice rspndire a uniatiei$ 1olutia dat
de comisie este deci s se considere apartenenta la
uniatie per"ect dac a "ost per"ect "orma trecerii$
:piscopul unit va avea deci #ri0a ca trecerile la
uniatie s &e "cute n "ata unui asesor de la
0udectorie si cei ce primesc uniatia s "ac o cruce
n "ata numelui lor dat &indc multi nu stiu scrie,
atr#ndu,li,se atentia c nu mai pot reveni asupra
trecerii F2!$
)n "elul acesta ei vor putea & pedepsiti ca apostati,
dac vor prsi uniatia$ :ra o so&sticrie stil
scolastic, care permitea autorittilor /absbur#o,
catolice s ocoleasc principii de umanitate
elementar2 ncadrarea cuiva n catolicism, "r
convin#eri reli#ioase si pedepsirea lui ca apostat
dac l prseste$ 9ar dac oamenii erau adusi la
uniatie "r o convin#ere reli#ioas, cu ce ar#umente
puteau & adusiD 9esi#ur cu promisiuni, sau cu
amenintri$ Am v'ut c Atanasie 7ednic primea
10$000 de @orini pentru convertirile "cute$ Banii
trebuia mprtiti 3convertitilor6$ 4a'uri de acestea
ntlnim necontenit n timpul ulterior$ Aceasta era
plata celor ce se lsau convertitiA celor ce nu se
lsau convertiti li se puneau n "ata tot "elul de
persecutii$ 5ai trebuie mentionat si "aptul c
credinciosii ortodocsi nu erau att de i#noranti n ce
priveste credinta Bisericii lor si a deosebirii ei de cea
papistas, cci nu erau att de i#noranti preotii
ortodocsi, care i instruiau$ 4lu#rul =isarion
combtea primatul papal cu ar#umente "oarte
25
serioase, plednd pentru ntietatea patriar/ului de
-erusalim$ -ar ntr,o discutie de ; 'ile, purtat, la
ordinul #uvernatorului >aller, n .#ras, ntre preotii
ortodocsi si protopopul unit =asile, n iulie 17;*, pe
tema primatului papal, cel din urm a pierdut 0ocul
FF!$
<e de alt parte credinciosii ortodocsi erau obli#ati s
asculte continuu predicile episcopului, ale
protopopilor si ale teolo#ilor si preotilor uniti, care
desi#ur constau mai ales din promisiunile sau din
amenintrile amintite$ 4u ar#utii scolastice, cei ce
dispuneau de soarta poporului romn, si linisteau
constiinta cu recunoasterea teoretic a unor principii
superioare, convin#ndu,se n acelasi timp c practic
sunt siliti s le calce 3ad ma0orem #loriam 9ei6, mai
bine 'is 3domini terestris6$ <edeapsa pentru
apostasie nu era dect n rare ca'uri moartea, ci
nc/isoarea, care adeseori se prelun#ea pn la
moartea 3apostatului6$ Ia nc/isoare se adu#au si
alte mi0loace de coercitie &'ic$ <oporul romn din
Transilvania a cunoscut pe pielea sa, n mas, ca
nicieri n alt parte a lumii, practica mi0loacelor
inc/i'itiei$ .orurile din =iena /absbur#ic voiau totusi
s,si ascund n sac #/iarele de pisic crud$
4ancelaria transilvan din =iena propune la 17 iunie
1771 s se trimit #uvernatorului Transilvaniei
Ausper#er un rescript, prin care s,i ordone s
comunice prim,pretorilor s nu,i areste'e pe cei ce
prsesc unirea imediat, ci nti s le trimit pe cap
un preot unit sau catolic din cei mai 'elosi si mai
dibaci, care timp de F sptmni s,i tot ndemne s
26
revin asupra #ndului de a prsi unirea si de abia
dac ncercarea aceasta esuea', s &e arestati, dar
nu pe motivul "tis c nu vor s &e uniti, ci sub
pretextul vreunui delict civil, n temnit preotul s
continue cu lmuririle lui alte F sptmni si de abia
n ca'ul c nici asa nu revin asupra intentiei lor, s
&e lsati n temnit "r termen$ 9ar curtea
imperial a ntr'iat pn n 177L s dea un rescript
n acest sens$ -ar n acel an dnd un asemenea
rescript, cancelaria aulic un#ar a remonstrat
mpotriva lui, artnd c alte /otrri anterioare au
stabilit c i#norarea reli#iei prsite nu scuteste de
pedeapsa inte#ral pe un apostat$ Nrmarea a "ost c
s,a aplicat, de la ca' la ca', cnd pedeapsa deplin
pentru apostasie celor ce prseau unirea, cnd cea
mai blnd descris mai sus F;!$
4omisia transilvan dup ce a discutat toate
problemele amintite, s,a pronuntat n c/estiunea
dac trebuie dat un urmas episcopului administrator
ortodox 9ionisie %ovacovici, n urmtorul "el2 9ac s,
ar lua n considerare exclusiv scopul des&intrii
Ortodoxiei n Transilvania, n,ar mai trebui s i se dea
lui 9ionisie %ovacovici un succesor$ 9ar dat &ind c
n acest ca' romnii ortodocsi ar emi#ra n numr si
mai mare, e mai bine ca acesti eretici s &e smulsi
de rtcire pe alt cale, printr,o activitate si mai
'eloas a clerului$ 9e "apt, romnii ortodocsi
nemaiputind suporta persecutiile reli#ioase din acel
timp, emi#rau n trile romne cu 'ecile de mii$
4lu#rului 1o"ronie i,au urmat n 5untenia, un
numr asa de mare de romni, c au populat vreo *0
27
de sate$
Ia 177F, emi#rrile luau ast"el de proportii, c
romnii din <rincipate stri#auA Toat Transilvania vine
la noiPNn raport consular din vremea aceasta arat
c 2F de sate din comitatul Bistrita au emi#rat n
5oldova cu 2; 000 de "amilii F*!$ )n "ata acestei
stri de lucruri comisia transilvan propune2 39rept
aceea s nu li se dea neunitilor ardeleni episcop
propriu, ca s nu ne le#m minile n privinta
propa#rii viitoare a unirii, ci numai administrator
episcopesc ad bene placitum principi si "r a,i
acorda un timp mai lun# $$$ 5ai trebuie s se aib n
vedere la ale#erea administratorului ca el s nu &e
nici 'elos, nici prea abil aprtor al reli#iei, s &e ns
devotat curtii imperiale si s o"ere #arantia c va
urma bucuros instructiunile ce i se vor da si ast"el nu
va pune piedici n calea unirii6, 3)n acest c/ip s,ar
putea satis"ace si dorinta ar'toare a poporului Bde a
avea un episcop( si s,ar putea asi#ura si pro#resul
unirii, 3numai episcopul si clerul unit s stie pro&ta
cu 'el de mpre0urrile create6$ 1e mai propunea s
nu se dea voie episcopului administrator s ia
contact cu preotii dect cu aprobarea #uvernului
F6!$
Ortodoxia ardelean trebuia stran#ulat n ntre#ime,
c/iar cu a0utorul episcopului administrator ortodox$
Nn asemenea episcop trebuia admis pentru a se
salva aparentele unei oarecare libertti reli#ioase pe
seama Ortodoxiei$ Ia propunerea comisiei a "ost
numit n 176?, ca episcop administrator ortodox -oan
28
H/eor#/evici, episcop de =rset, cu indicatia s
rmn la sediul episcopiei lui si s mear# numai
cteodat vara n Transilvania, cnd poporul e
ocupat cu muncile a#ricole$ 9ar ntruct
H/eor#/evici nu a putut veni n Transilvania, cci n
noiembrie 176? a "ost instituit ca administrator
mitropolitan, apoi ca mitropolit la 4arlovit, la 1771 a
"ost numit ca administrator episcopesc n
Transilvania, 1o"ronie 4/irilovici, staretul mnstirii
din Hrabat F7!$ Acestuia i s,au dat cam aceleasi
instructiuni ca si lui -oan H/eor#/evici F?!$
Aceleasi n#rdiri i se vor impune mai tr'iu si
episcopului =asile 5o#a$ 9ar lucrurile n,au evoluat
dup aceste ra&nate planuri$ 4u venirea mpratului
-osi" -- la tronul imperial, se instaurea', deocamdat
cel putin pentru un scurt timp, o er mai blnda$ Ia ?
noiembrie 17?1, noul mprat emite edictul de
tolerant, prin oare este abolit pedepsirea ca
apostati a celor ce prsesc uniatia$ Nnitul Barit a
putut scrie pe drept cuvnt2 3Nna stim si#ur, c
romnii neuniti din Transilvania, dup acea
interventiune a 7usiei Bde la 17*0(, au "ost maltratati
si persecutati tot ca mai nainte pn la -osi" al --,lea6
FL!$ 4t de putin acceptat su@eteste a "ost uniatia
c/iar de tranii militari'ati, o dovedeste "aptul c
dup ? noiembrie 17?1, cnd mpratul -osi" al --,lea
d edictul de tolerant, acestia revin n mas la
Ortodoxie att n comitatul .#rasului, ct si n
tinutul >ate#ului$ A trebuit s se pun n aplicare din
nou o multime de presiuni si de viclesu#uri, pentru
ca unii din ei s &e mpiedicati s persiste pn la
29
capt n /otrrea lor de a reveni la 3le#ea
romneasc6, ntre altele cei ce declarau c vor s
prseasc uniatia, trebuia s asculte o cate/i'atie
de 6 sptmni de la preotii uniti ;0!$
-erar/ia uniat a continuat si n prima 0umtate a
secolului al T-T,lea s rup un numr considerabil de
ortodocsi, cu metodele obisnuite de silnicie sau de
am#ire$ )n ce priveste cellalt scop, al catolici'rii,
episcopii uniti, numiti totdeauna de ctre curia
papal dintre cei mai servili nc/intori ai papalittii,
au urmrit reali'area lui n mod treptat si cu o
tenacitate nentrerupt$ 4ei mai de seam "runtasi ai
unitilor, cnd au nceput s vad c /absbur#o,
catolicismul urmreste acest al doilea scop si nu
rmne &del promisiunii de la 1700 de a nu se atin#e
de le#ea romneasc si de independenta Bisericii
7omne din Transilvania, au reactionat cu putere,
dnd #las simtirii romnesti a lor si a poporului
romn, n lupta pentru aprarea continutului spiritual
traditional si pentru independenta Bisericii 7omne,
s,a an#a0at cu toat /otrrea mai nti nsusi
episcopul -nocentiu 5icu 4lain si dup el cei trei
"runtasi ai 1colii ardelene2 1amuil 5icu, H/eor#/e
1incai si <etru 5aior$ 9ar toti episcopii uniti care au
urmat lui -nocentiu 5icu si o tot mai mare parte din
teolo#ii uniti de dup cei trei "runtasi ai 1colii
ardelene, au continuat cu struint opera ne"ast a
catolici'rii$ <oporul romn, n #eneral, a re'istat
acestei actiuni, mpreun cu alti "runtasi intelectuali
ai lui$ 9ar ierar/ia unit a continuat si ea opera ei de
catolici'are, "olosind metoda ra&nat a introducerii
30
elementelor de credint, de cult, de disciplin
catolic n viata Bisericii unite si a credinciosilor
romni uniti, ncetul cu ncetul, pas cu pas$
4redinciosii romni uniti tritori n vecintatea
"ratilor ortodocsi au re'istat mai deplinA cei din
prtile mai deprtate de masele ortodoxe,
nemaiavnd n cultul si n spiritualitatea ortodocsilor
modelul viu al traditiei lor, au "ost dusi pe
neobservate pe aceast linie a distantrii spirituale
de "ratii lor ortodocsi$ <rpastia spiritual, de limba0,
de practici reli#ioase, ntre uniti si neuniti se spa tot
mai adnc$ )n 1L;? ea era destul de pro#resat si
ameninta s pro#rese'e pn la o di"erentiere total,
dac n,ar & venit, prin /otrrea clerului si
credinciosilor uniti care vedeau pericolul care i
amenint, rentre#irea bisericeasc din acel an$
31