INTREBARI PRACTICA TOPOGRAFIE

1. Cum s-au calculat mediile unghiurilor oriontale

Suma unghiurilor ! nr. unghiurilor
". Cum se trans#orm$ unghiul enital %n unghi de %nclinare.
ntre unghiul zenital i unghiul de pant al unei direcii date exist totdeauna relaia:
&. Cum s-au calculat mediile unghiurilor de %nclinare.
Suma unghiurilor ! nr. unghiurilor
4. Care este #ormula care e'(rim$ )aloarea de re#erin*$ a unghiurilor oriontale %n caul
unui (oligon cu n laturi.
+. Cum s-a realiat com(ensarea unghiurilor oriontale.
daca rezultatul difera, se aduna sau se scade diferenta, in functie de
caz( diferenta se imparte in mod egal la toate unghiurilor)
,. Cum se calculea$ orient$rile.
rientarea (!) "ntre dou puncte cu coordonate cunoscute # i $ se poate determina cu relaia:
%. Cum se #ace controlul orient$rilor.
Se face suma unghiurilor orizontale msurate pe teren
#ceast sum ar tre&ui s fie egal cu suma teoretic a unghiurilor interioara ale unui poligon cu n
laturi, exprimat de relaia:
-. Care este rela*ia reducerii distan*ei la oriont.
'educerea distanelor la orizont se face cu a(utorul unghiului )ertical de pant, zenital sau de
"nclinare, msurat pe teren sau cu ginometru. n cazul c*nd distana "nclinat, di, s+a msurat pe
cale direct, cu a(utorul unei rulete sau pam&lici, reducerea la orizont se face cu una din relaiile
do ,di sin z sau do , di cos - ,
dup cum s+a msurat pe teren unghiul zenital (z) sau unghiul de "nclinare (-).
.. Care sunt rela*iile de calcul ale coordonatelor relati)e.
.alculul coordonatelor relati)e ale punctelor drumuirii se face cu a(utorul laturilor i a lungimilor
reduse la orizont ale acestora, pe &aza elementelor calculate la punctele / i 4, folosindu+se relaiile:

1/. Cum se calculea$ corec*iile %n caul coordonatelor relati)e.
i , n+ nr. de laturi

dar, din cauza erorilor de msurare pe teren a distanelor i unghiurilor, cele dou condiii nu
)or fi "ndeplinite ( tre&uie sa fie egale cu 0) rezult*nd dou diferene alge&rice, poziti)e sau
negati)e, numite erorile de "nchidere pe coordonate.
compensarea drumuirii, operaie prin care se face corectarea coordonatelor relati)e cu cantiti
proporionale, aduc*ndu+se punctele drumuirii din poziiile eronate "n poziiile corecte.
.oreciile sunt egale i de semn contrar cu erorile:

'ezultatul se aduna la fiecare )aloare, astfel incat la final suma sad ea 0
11. Care este controlul (entru coordonatele relati)e %n caul drumuirii %nchise.
1". Cum se calculea$ coordonatele a0solute.
.alculul coordonatelor a&solute se face cu relaii de forma :
coordonata a&soluta, coordonata relati)e 1corectia
ei
1&. Cum se calculea$ di#eren*a de ni)el %n caul unui (unct radiat.
Hv = H101 + ai
11. Cum se calculea$ cota unui (unct radiat.
1+. Cum se ra(ortea$ (e (lan (unctele de drumuire.
1,. Cum se ra(ortea$ (e (lan un (unct radiat.
12. Ce este cur0a de ni)el.
.ur&ele de ni)el sau izohipsele sunt linii care unesc puncte cu aceeai altitudine. 2le rezult din
proiectarea pe plan a tuturor punctelor pro)enite din intersecia suprafeei terestre cu o serie de
planuri orizontale, paralele i echidistante
1-. Cum se trasea$ cur0ele de ni)el.
.ur&ele de ni)el principale sunt trasate cu o linie continu mai groas de culoare maro+rocat.
3in loc "n loc ele sunt "ntrerupte pentru a se putea "nscrie )alorile de altitudine respecti)e.
.ur&ele de ni)el normale se deseneaz cu o linie continu de culoare maro+rocat, dar mai
su&ire dec*t cea prin care se reprezint cur&ele principale. ntre dou cur&e de ni)el principale
se gsesc patru cur&e de ni)el normale.
.ur&ele de ni)el secundare sau a(uttoare se traseaz prin linii "ntrerupte.
.ur&ele de ni)el accidentale sunt redate prin linii punctate sau "ntrerupte.
1.. Ce re(reint$ echidistan*a cur0elor de ni)el.
echidistana cur&elor de ni)el reprezinta distanta pe verticala dintre doua curbe
de nivel.
"/. Cum se ra(ortea$ (e (lan detaliile de (lanimetrie.
"1. Prin ce se re(reint$ (e (lan detaliile de (lanimetrie.
"". In #unc*ie de ce se alege scara (lanului de situa*ie.
"&. Cum se calculea$ di#eren*a de ni)el %n caul drumuirii de ni)elment geometric.
Se plaseaza statia intre doua stadii(# si $), situate la distante egale, (dif. de ni)el, h#+h$)
Se plaseaza statia(#) la o anumita distanta de stadie, dif. de ni)el, h(aparat)+h#
"1. Cum se com(ensea$ di#eren*ele de ni)el.
"+. Ce re(reint$ cota unui (unct.
.ota unui punct se definete ca distana pe )ertical de la suprafaa de referin la planul
orizontal ce trece prin acel punct.
",. Cum se calculea$ cotele (iche*ilor.
"2. Ce re(reint$ (ro#ilul longitudinal.
Profilul longitudinal este o sectiune verticala executata pe o directie oarecare. El reprezinta in plan
vertical linia terenului (intersectia terenului cu planul vertical) si se intocmeste pe baza
masuratorilor efectuate pe teren. Profilul longitudinal se intocmeste de obicei la scara 1:100 pe axa
inaltimilor si la scara planului pe axa lungimilor.
"-. Cum se alege (oi*ia (iche*ilor din (ro#ilul longitudinal.
".. Ce ru0rici cu(rinde indicatorul de la (ro#ilul longitudinal.
&/. Ce re(reint$ distan*a cumulat$.
3istanta cumulata reprezinta suma distantelor dintre picheti
&1. Ce re(reint$ (anta.
Panta - 4oriune de teren cu suprafaa "nclinat fa de planul orizontal, care formeaz de
o&icei )ersantul unei forme de relief.
&". 3a c4te sc$ri se re(reint$ (ro#ilul longitudinal 5i de ce.
4rofilul longitudinal se intocmeste o&isnuit la doua scari: una mica pentru lungimi (care de
regula este scara planului topografic) si alta mai mare pentru inaltimi (cote).