Prof.

Tania Bararu
coala Postliceal Sanitar Gr. Ghica vod Iai

Structura aparatului respirator.
Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor
gazoase,dintre aerul atmosferic si organism,constituie aparatul
respirator.
Aparatul respirator este format din :
1.Caile respiratorii alcatuite din :
-cavitatea nazala
-faringele
-laringele
-trahee
-bronhii
2.Plamanii :
-rol principal in respiratie cu doua
componente structurale i funcionale
*A. Arborele bronsic format din cai respiratorii extra si
intrapulmonare
*Bronhia principala impartiata :
- La dreapta :- 3 bronhii lobare (superioara, mijlocie,
inferioara)
- La stanga :- 2 bronhii lobare(superioara si inferioara)
*Bronhiile lobare se divid in :
-bronhii segmentare (10 segmente dreptul,9 segmente
stangul)
*Bronhii interlobulare din care se formeaza :bronhiolele
terminale cu :
- bronhiolele respiratorii continuate cu :
- canalele alveolare ,cu peretii dilatati sub forma de saci
alveolari deschise in alveole pulmonare

B.Plamanul acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele
unitati anatomice si functionale :- lobi,segmente,lobuli si acini
pulmonari.
a.Lobii - sunt unitati morfologice mari,delimitate prin scizuri ;-
independenti structural,functional,patologic ;
b.Segmente delimitate imperfect de septuri conjunctive ;
c.Lobulul - ramificatii ale bronhioleleor ; forma piramidala cu baza
catre suprafata externa a plamanului, constituit din ramificatii ale
bronhiolelor si vase de sange,inconjurate de tesut conjunctiv.
d.Acinii pulmonari formati din :bronhiola respiratorie,canale
alveolare,alveole pulmonare ;
Acinul pulmonar constituie unitatea structurala si functionala a
lobulului pulmonar
* Capacitatea plmnului: volumul de aer pe care l conine este
de 4500-5000 cm
3
.


Alveolele pulmonare - suprafata de schimb a plamanului.
-peretele alveolar format dintr-un epiteliu alveolar,unistratificat
asezat pe o membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre
elastice,in care se gaseste o retea de capilare provenite din ramurile
terminale ale arterei pulmonare.Epiteliul alveolar si membrana
bazala a alveolei, impreuna cu membrana bazala a capilarului si
endoteliul capilar,constituie membrana alveolo-capilara, prin care
se face schimbul de gaze.
Suprafata epiteliului alveolar este acoperita cu o lama fina de lichid
surfactant. Distrugerea peretilor alveolari determina emfizemul.
Vascularizatia dubla
1.functionala- mica circulatie-asigura schimburile gazoase
2.nutritiva- marea circulatie,asigurata de arterele si venele bronsice
Pleura
- Foi seroas ce nvelete plmnii
- Uureaz micrile plamnilor prin alunecare
Pleura este alcatuit din doua foite :
1.viscerala ,acopera plamanii patrunzand si in scizuri,
2.parietela,captuseste peretii cutiei toracice.
ntre cele doua pleure, exista o cavitate nchis - cavitatea pleural,
care n mod normal este virtuala i care contine o cantitate infima de
lichid, care favorizeaza alunecarea.
n conditiile patologice, cavitatea pleurala poate deveni reala, putnd
fi umpluta cu:
- puroi (pleurezie);
- sange (hemotorax);
- aer (pneumotorax).
Cand cantitatea de lichid sau aer este mare, plamanul respectiv apare
turtit spre hil (colabat) i funcia respiratorie este nula.


Toracele este impartit, din punct de vedere topografic:
- intr-o regiune mediana - mediastin;
- 2 regiuni laterale pleuro-pulmonare.
Mediastinul reprezinta regiunea mediana care desparte cele doua
regiuni pleuro-pulmonare. Corespunde
- in sens antero-posterior spatiului dintre stern si coloana
vertebrala;
- in sens supero-inferior, orificiului superior al toracelui si
diafragmului.
- contine organe apartinand aparatului respirator, cardio-vascular si
digestiv, dar trebuie privit ca o unitate, datorita relatiilor stranse
intre aceste organe prevenind simptomatologia comuna a acestora
in cursul unor boli.
Regiunile pleuro-pulmonare sunt dispuse de o parte si de alta a
mediastinului i conin plmnul i pleura respectiva
Plmanii stau pe diafragma, un muschi n forma
de cupola care separa toracele de abdomen,si
sunt inconjurati de o camera = cutia toracica,
formata din coaste, stern si coloana
vertebrala.Sunt organe moi,
spongioase,care contin cam 300
milioane de saci de aer numiti
alveole, la nivelul carora are loc
schimbul de gaze.
Respiratia reprezinta un proces vital in care au loc aportul de O
2
la tesuturi si
eliminarea CO
2
ca rezultat al metabolismului.
Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii ritmice a
doua procese: inspiratia si expiratia.
1. I nspiratia - proces activ, realizat prin efort muscular, cnd aerul patrunde n plmni
ncrcat cu O
2
.
Principalii muschi inspiratori sunt:
- muschii intercostali;
- muschii supracostali;
- diafragma.
actiunea muschilor cusca toracica mareste volumul scaderea presiunii
aerului in plamani, fata de cea atmosferica.
2. Expiratia reprezinta un proces pasiv, prin care se elimina aerul din plamani, incarcat
cu CO
2
. In timpul expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avute anterior.
Tipuri de respiratie:
Tip costal superior intalnit la femeie, cand cutia toracica se dilata antero-posterior;
Tip costal inferior intalnit la barbat, cand cutia toracica se dilata transversal;
Tip abdominal intalnit la copii si batrani, cand dilatarea este mai mult verticala.


Volumele respiratorii. In timpul celor doua miscari in plamani sunt
vehiculate o serie de volume respiratorii:
- la o inspiratie normala este introdus un volum de 500 cm
3
de aer
(volum inspirator curent) V.I.C.;
- la o inspiratie fortata este introdus inca 1500 cm
3
de aer (volum
inspirator de rezerva) V.I.R.;
- la o expiratie fortata este expulzat 1500 cm
3
de aer (volum
expirator de rezerva) V.E.R.;
- capacitatea vitala - C.V/CP reprezint volumul maxim de aer care
poate fi eliminat din plamni printr-o expiratie maxim dup o
inspiraie maxim i reprezint suma a trei volume - 3500 cm
3
de aer,
masurata cu un aparat numit spirometru.
C.P. este o cifra aproximativa si difera de la un individ la altul, fiind
influentata de efortul fizic.
Principalele
afectiuni
respiratorii
-bronsite,
-pneumonii,
- BPOC,
-astm bronsic,
-TBC,
-pneumotorax,
-cancer pulmonar
NURSING N AFECIUNI
RESPIRATORII
Studiul semnelor clinice
Trei categorii de semne clinice(manifestri de
urgen)
- semne generale: febr, astenie, oboseal
- semne funcionale: relevate de pacient la
interogatoriu- dispnee
- semne fizice: descoperite la inspecia pacientului
deformarea toracelui
Asistentul trebuie s fie capabil s observe aceste
semne i s aprecieze caracterul lor de urgen

MANIFESTRI DE DEPENDEN
Semiologie n pneumologie
Tusea
Expectoraia
Hemoptizia
Dispneea
Cianoza
Durerea toracic(junghiul)

MANIFESTRI DE DEPENDEN
N AFECIUNI ALE SISTEMULUI
RESPIRATOR
Probleme
de
dependenta
este un act reflex sau voluntar determinat de
excitani fizici, chimici, inflamatori avnd ca
rezultat eliminarea violent i sonor a
secreiilor patologice sau a corpilor strini
din cile respiratorii i permeabilizarea
acestora.
este controlat de centrul
respirator, declanat de factorii
iritani ce ajung pe mucoasa
tractului respirator; are rolul de
curare a mucoasei.

Dup caracter tusea poate fi:
neproductiv (uscat) n infecii ale cilor respiratorii
superioare, n pleurit i n primele faze ale tuberculozei
pulmonare;
productiv (umed) cu expectoraie n infecii ale
cilor respiratorii inferioare (bronite acute i cronice, n
pneumonii, supuraii pulmonare);apare la schimbarea
poziiei corpului
tuse surda
ltrtoare consecinta unor compresiuni
traheobronsice determinate de adenopatii
tuse bitonal in cazul paraliziei corzilor vocale
tuse convulsiv
tuse iritativ la fumtori sau n complicatiile
cardiovasculare


tuse cavernoas n cavernele tuberculoase
difer ca frecven i mod de apariie (matinal,
vesperal, n anumite poziii);
poate duce la epuizarea bolnavului i la perturbarea
somnului;
n accese violente poate fi nsoit de vrsturi
(tuse emetizant);
n unele situaii e necesar provocarea tusei pentru
facilitarea eliminrii secreiilor.

Intervenii nursing

Tusea uscat trebuie combtut: prin educaie
privind evitarea fumatului, a deschiderii gurii n
inspir, a aerului uscat sau prea cald.
n caz de tuse productiv asistenta ncurajeaz
tusea i colectarea sputei pentru a se putea
aprecia aspectul, cantitatea i pentru a se
recolta probe de laborator.
- este dominant n unele afectiuni respiratorii,
reprezentnt eliminarea de snge rou, aerat,
proaspat, provenit din cile aeriene, n urma
unui efort de tuse prin expectoraie .
- - este o urgen ce impune un diagnostic
etiologic n vederea elaborrii unei conduite
adecvate
- Cauzele sunt reprezentate de:
* Cancer bronhopulmonar
* Pneumonii bacteriene( cu staphilococus aureus
i pseudomonas aeruginosa sau virale)
* TBC pulmonar
* Broniectazii suprainfectate
* Micoze pulmonare(cu aspergillus spp)
* Hipertensiune venoas pulmonar( stenoz
mitral, TEP)

- sngele este rou, aerat, puin coagulabil(rmne lichid), cu pH
alcalin
- se poate repeta cu frecven variabil i uneori de mai multe ori
pe zi
- spre sfrit cantitatea i frecvena diminu, iar sngele devine
negricios, reprezentnd reziduul bronic
Volumul poate fi :
- Masiv > 250-500 ml/ zi se descrie hemoptizia fudroaianta(fr.
Foudre= fulger) sau cataclismic de volum mare(>500 ml),
produs rapid care prin inundaie bronic i oc hemoragic duce
la exitus
- non-masiv < 200ml/ zi : medie= 150-250 ml; mica= 50-150 ml;
minima=ml form particular este sputa hemoptoic
(sangvinolent, hemoptizia minim) caracterizat prin prezena
de striuri sangvine n materialul expectorat
*Este un semn clinic ce determin apariia anxietii att la
pacient ct i la anturaj i medic supraevaluarea volumului
*Este necesar cuantificarea corect a acesteia i se impune
colectarea sputei intr-un recipient gradat
Semne premoitorii
- Senzaie de cldur
- Cefalee
- Ameeli
- Dispnee
- Senzaie de tensiune toracic insotita de teama
- Senzaie de iritaie(gdilitur) laringian
- Gust usor metalic, sarat
*Paloare facial, transpiraii reci, dispneea cu tahipnee, tahicardia i
anxietatea, lipotimie, hipotensiune
*Febra/subfebrilitatea sugereaz etiologie infecioas, cancer
bronhopulmonar, TEP
*Durerea toracic unilateral nsoete hemoptizia din TEP i uneori
cancer bronhopulmonar
*Asocierea, la femei, cu menstra, reprezint hemoptizia
catamenial(gr,katamenios=lunar) sau vicariant(lat., cicarius=
substitut, nlocuitor), semn al endometriozei pulmonare.
*Trebuie difereniat de
- epistaxis posterior
- Stomato-gingivoragii
- Pseudo-hemoptizia sngele provine de la nivelul cilor respiratorii
supra-glotice(nu este tuse)
- Hematemez- eliminare fr tuse, prin vrstur, sngele este
neaerat, negru(n za de cafea), cu ph acid, amestecat cu mucus filat,
alimente i coaguleaz rapid
- Hemoptizia factitia- simulat leziuni ale limbii, mucoasei jugale
Hemoptizia - conduita terapeutica
imediata
Gesturi utile immediate
- Pacientul cu hemoptizie confirmat se interneaz
obligatoriu n spital!
- aprecierea corecta a cantitatii de sange
- semne clinice de detresa respiratorie - care
sugereaza gravitatea-insuficienta respiratorie acuta.
- cercetarea semnelor clinice de anemie acuta
(paloare, hTA, puls slab, filiform)
- semne de soc hemodinamic - in Hemoptizii masive.
Conduita imediata
repaus absolut la pat, in pozitie semi-sezanda, daca
este posibil pe partea leziunii;
repaus vocal absolut.
in primele ore sau zile, alimentatie formata exclusiv
din lichide reci (compot, sirop, limonada, lapte);
punga cu gheata pe hemitoracele presupus bolnav
sau pe stern. calmarea bolnavului si pe cei din
anturajul acestuia,
manevrarea bolnavului cu blandete;
sa-i asigure izolarea, semiobscuritatea, aerisirea,
temperatura moderata (16);
sa recomande bolnavului sa nu tuseasca, sa inspire
lent si profund; sa-i curete gura de cheaguri.
Hemoptizii-conduita/tratament
Internare obligatoriu! - in Hemoptizii mari
-repaus la pat
-punga cu gheata
-inventarierea cauzelor- ORL, hematologice,
cardiovasculare,
respiratorii
- endoscopia bronsica.


Hemoptizii-conduita/tratament
-oxigenoterapie 2-4 l/min.
-eliberarea cailor respiratorii
-cale de abord venos cu acces permanent
-umplere vasculara pt.corectia hemodinamica
-vasoconstrictoare-vasopresina,sandostatin
-hemostatice i.v./i.m
-trat.chirurgical-embolizare arteriala bronsica,ligatura.
cantittate, aspect- reprezinta ceea ce se elimina din
teritoriul alveolo-bronho-traheal prin actul tusei.rezultatul
expectoratiei este sputa.Sputa contine secretia diferitelor
glande seroase si mucoase exudat inflamator, transudat din
capilarele pulmonare si alveolare sange,eventual corpi
straini
- prezinta caracteristici diferite, examenul macroscopic si
de laborator
- ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie.
- reprezinta un produs patologic periculos pentru
propagarea infectiei
- definita ca respiratie dificila ( cu efort); respiratie constientizata ca
anormala, determinand o situatie de disconfort. In caz de dispnee
apar modificari de frecventa, amplitudine si regualritate ce se
coreleaza cu travaliu ventilator crescut.
*este consecinta scaderii aportului de oxigen si cresterii CO 2,
comprimarii organelor mediastinale si obstructiei cailor
respiratorii.
- Difera in functie de timpul respirator afectat (inspiratorie,
expiratorie), ritmul respiratiei, circumstante de aparitie - efort sau
repaus; paroxistica .
- Frecvent sugereaza o afectiune respiratorie.
- Poate fi insotita de tiraj, cornaj, wheezing,batai ale aripilor nazale,
turgescenta jugularelor.
- Determina anxietatea pacientului, intoleranta la efort, ortopnee.

1. Dispnee de efort i de repaus-
- evolueaz conszant n timp, de la eforturi mari la eforturi din
ce n ce mai mici(dispneea de efort)
- dispneea de repaus, prezenta in stadii avansate ale dispneei de
efort, si cea care apare acut in repaus,
2. Dispneea paroxistic
- este tot dispnee de repaus
- este repetitiva. Prototip in acest caz este astmul bronsic.
Mijlocul de masurare al dispneei se refera la cea de efort, in functie
de gradul de efort la care apare si are 4 stadii (efort mare, mediu,
mic si repaus)
Clinic dispneea poate fi cu :
Ortopnee - cand se amelioreaza in pozitie sezanda
Platipnee - cand se amelioreaza in pozitie culcata
(este inversul ortopneei). Se intalneste in deficit
muscular abdominal
Trepopnee - cand se amelioreaza intr-o anumita
pozitie laterala. Este legata de modificari intre
circulatie si respiratie
Caracteristici ale dispneei :
- se realizeaza un efort inspirator mare, ceea ce duce la cresterea
duratei inspirului, avand 2 consecinte :
- zgomot prelungit al inspirului, care se numeste cornaj
sau stridor daca este la nivelul laringelui
- deprimare a structurilor suprasternale, intercostale, si zonei
substernale, care se explica prin discrepanta dintre forta
aplicata pentru intrarea aerului, si posibilitatile de dilatare
a plamanului in conditiile afluxului de aer (tiraj)
Legat de bronhiile principale, in inspir apare un "wheezing"
(suierat) datorita obstructiei lor.
Aceasta dispnee are frecventa joasa (10-12 / minut) si se numeste
bradipnee inspiratorie cu cornaj si tiraj
- difera ca localizare, intensitate si mod de aparitie, in functie
de: regiunea afectata (schelet toracic, pleura, parenchim
pulmonar); intinderea leziunilor
- Nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatului
respirator
- Creaza disconfort, perturba somnul pacientului, limiteaza
miscarile

- Coloraia albstruie a tegumentelor
cauzat de scderea aportului de oxigen
cu creterea CO2 n snge
- Este nsoit de tahicardie, confuzie,
transpiraii abundente, cefalee,
agitaie,acidoz
1. INVESTIGAREA IMAGISTIC A APARATULUI
RESPIRATOR:
- Radiografia toracic / Radioscopiile toracice
- Explorri radiologice cu substane de contrast: bronhografii
(contrast radioopac iodat: lipiodol), fistulografii;
- Explorarea CT toracic
- RMN
- Explorare (cu izotopi radioactivi) scintigrafic: scintigrafie
pulmonar de perfuzie; scintigrafie pulmonar de ventilaie
1. EXPLORAREA FUNCIONAL RESPIRATORIE
- Spirometrie
- Spirografie
- Analiza gazelor
- Teste farmacodinamice: test bronhoconstrictor, test bronhodilatator
* Tehnicile spirografice:
* Scop: Determinarea funciei ventilatorii pulmonare.
* Utile n diagnosticul tipului de tulburare ventilatorie:
- Obstructiva;
- Restrictiv;
- Mixt;
* Utile n diagnosticul caracterului reversibil/ireversibil terapeutic al tulburrii ventilatorii;
*Utile n evaluarea progresivittii bolilor cronice respiratorii
3. EXAMINARI DE LABORATOR
Examenul sputei si al aspiraiei bronsice:
- Examen citologic: celularitate suspect; eozinofile
- Examen bacteriologic : direct (coloraie Gram i Ziehl-Nilsen) ; culturi(
flor banal, bacil Koch)
Examenul lichidului pleural- exudat sau transudat
Examene de snge
Examen de urin
4.TESTE CUTANATE
- Intradermoreactia la tuberculina
5. EXAMINARI ENDOSCOPICE
- Fibrobronhoscopia


Etapele procesului de
ngrijire
1.Culegere de date prin:
- interviu,
- observatie clinica,
- cercetare documente medicale,
- discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii.
2. Analiza si sinteza informatiilor:
- Manifestari de independenta/dependenta
- Surse de dificultate
3. Probleme de dependenta formularea diagnosticului de ingrijire
4. Elaborarea planului de ingrijire
- Stabilirea obiectivelor si prioritatilor de ingrijire
- Interventii: delegate si autonome
5. Evaluarea