Sunteți pe pagina 1din 63

CANCERUL DE COLON

Conf. Dr. Ion Daniel


A. Anatomia chirurgicala a colonului i
rectului

Colonul incepe la valvula ileocecala si se termina la jonctiunea rectosigmoidiana in
dreptul promontoriului. Are o lungime de cca 1,5 m iar diametrul sau scade de la 7
cm la nivelul cecului, la 4 cm la nivelul sigmoidului.
Anatomia clasica ii descrie mai multe portiuni:
cecul cu apendicele vermiform;
colonul ascendent, flexura colica dreapta (hepatica);
colonul transvers, flexura colica stanga (splenica);
colonul descendent si cel sigmoid.
Chirurgical, tinand cont de dezvoltarea embriologica si de teritoriile vasculare,
colonul este impartit in 2 portiuni:
colonul drept, care cuprinde cecoascendentul si 2/3 drepte ale transversului
(pana la marginea stanga a duodenului), vascularizat arterial de ramuri ale arterei
mezenterice superioare (teritoriu vascular comun cu al intestinului subtire). Este
colonul de staza.
colonul stang (colonul de evacuare), care cuprinde 1/3 stanga a transversului,
descendentul si sigmoidul vascularizat arterial de ramuri ale arterei mezenterice
inferioare (teritoriul vascular exclusiv al colonului stang si rectului superior). Intre
cele 2 teritorii exista o anastomoza arcul lui Riolan.
Portiunile ascendenta si descendenta ale colonului sunt fixate pe peretele
abdominal posterior prin fasciile de coalescenta Toldt.
Cecul, transversul si sigmoidul sunt segmente mobile datorita prezentei mezourilor,
ceea ce permite mobilizarea si chiar exteriorizarea acestor segmente la peretele
abdominal sub forma unor colostomii.
Peretele colic este mai subtire si cu o vascularizatie mai saraca decat a intestinului
subtire, are 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa. Stratul muscular
longitudinal se condenseaza in 3 bandelete longitudinale - tenii ( 2 la nivelul
sigmoidului), iar lumenul colic prezinta un aspect multisacular prin prezenta unor
dilatatii numite haustre.
Vascularizatia arteriala a
colonului si rectului

Colonul drept ramuri din artera mezenterica
superioara:
a. colica medie care iriga colonul transvers si se
anastomozeaza cu un ram din artera colica stanga
formand arcada Riolan-Haller.
a. colica dreapta;
a. ileo-biceco-apendiculo-colica;

Colonul stang ramuri din artera mezenterica
inferioara:
a. colica stanga, ce da un ram anastomotic
pentru colica medie.
a. sigmoidiene in numar de trei.
a. rectala superioara (hemoroidala superioara).

Venele colonului sunt echivalente
arterelor cu mentiunea ca pentru
colonul drept ele dreneaza in vena
mezenterica superioara iar pentru
colonul stang in vena mezenterica
inferioara, ambele fiind ramuri
majore ale venei porte.

Ganglionii limfatici:
epicolici localizati in
peretele colic;
paracolici localizati la
marginea mezenterica;
intermediari localizati
pe traiectul vaselor
colice;
principali localizati pe
traiectul vaselor
mezenterice;
Implicatii chirurgicale:
- Dispozitia vasculara permite pentru cancerul
de colon stang ligatura vaselor mezenterice
(artera si vena) la origine realizand o
hemicolectomie adevarata cu
limfadenectomie completa (pana la grupul
principal).
- Pentru cancerul de colon drept radicalitatea
oncologica este limitata de faptul ca pot fi
ligaturate doar vasele colice drepte la originea
din vasele (artera si vena) mezenterice
superioare, ridicand astfel limfaticele doar
pana la grupul intermediar.
Cancerul de colon

Epidemiologie:

Cancerul de colon si rect reprezinta cea mai
frecventa localizare neoplazica a tubului digestiv,
afectand 1 din 20 de persoane in ariile cu un
standard socio-economic crescut (Europa, America
de Nord, Noua Zeelanda). Pe ansamblul
neoplaziilor reprezinta ca frecventa:
la femei a 2-a localizare dupa cancerul de san;
la barbati a 3-a localizare dupa cancerul pulmonar
si de prostata.
Frecventa creste cu varsta fiind maxima in decada
a sasea, dar in 6-8% din cazuri boala apare in
decada a patra, iar in cazul polipozei familiale
colonice, malignizarea incepe in decada a treia.
Localizarile procentuale la nivelul diverselor
segmente sunt reprezentate astfel :
Etiopatogenie:

Factori de mediu

Dieta, obiceiurile alimentare:
fibrele celulozice regimul sarac in fibre poate fi
incriminat in aparitia cancerului de colon
grasimile animale favorizeaza dezvoltarea unei
flore bacteriene ale carei microorganisme pot
degrada sarurile biliare in carcinogeni. Dieta bogata
in grasimi animale reprezinta un risc major de
aparitie a cancerului de colon.
aportul de vegetale este un factor de protectie
prin mai multe mecanisme. Lipsa vegetalelor creste
riscul aparitiei cancerului de colon.
alte componente alimentare dieta saraca in
potasiu si seleniu creste riscul de transformare a
polipilor
Se poate stabili o relatie intre aparitia C.C. si ceea ce
se numeste stil de viata.
Fig. factori de risc si factori de
protectie in cancerul colorectal.

Predispozitia genetica cancerul
colorectal ereditar

Caracterizat prin anomalii genetice mostenite
interesand gene de susceptabilitate. Se
descriu mai multe forme de cancer colorectal
ereditar:
cancerul colorectal aparut in cadrul
sindroamelor de polipoza
adenomatoasa colonica (polipoza
adenomatoasa familiala FAP determinata
de o anti-oncogena situata pe bratul lung al
cromozomului 5 (5q), sindromul Gardner,
sindromul Turcot, polipoza adenomatoasa
colonica atenuata)
- SINDROMUL HNPCC (Hereditary
Nonpolyposis Colorectal Cancer)
sindromul Linch

caracterizat prin existenta unei aglutinari familiale
ce nu respecta un model de transmitere ereditara.
Este un sindrom cu transmitere autosomal
dominanta, avand ca substrat inactivarea sistemului
MMR (Mis Match Repair) responsabil de repararea
erorilor aparute in cursul replicarii AND-ului.
Determina aparitia unui cancer colorectal la 70
90% din indivizii afectati genetic, dar fara a dezvolta
in prealabil polipoza rectocolonica.
Pe ansamblul cancerelor colorectale, HNPCC
reprezinta 2-5 %.
Cancerul de colon survine dupa varsta de 50 de
ani, este localizat pe colonul drept si se
asociaza cu alte localizari tumorale: ovar,
endometru, stomac pancreas, ureter, rinichi.
Diagnosticul de certitudine este genetic.
Alti factori care pot influenta aparitia
aparitia cancerului de colon:

Bolile inflamatorii Rectocolita
ulcerohemoragica si boala Crohn cresc riscul
aparitiei cancerului de colon.
Chirurgia gastrica riscul mortalitatii creste de 9,5
ori in cazul operatiilor Billroth 1 si de 8 ori dupa
vagotomii.
Colecistectomia in antecedente operatia sine
ca factor de risc nu poate fi demonstrata, dar
cresterea acizilor biliari dupa colecistectomie poate
explica riscul crescut de aparitie a cancerul de colon.
Ureterosigmoidostomia creste riscul de aparitie
a cancerului de colon. Tumorile sunt localizate
invariabil in jurul anastomozei.
Iradierea creste riscul carcinogenezei in general.
Anatomie patologica:

Macroscopic: tumorile maligne apar sub mai multe aspecte:
Tumori ulcerovegetante:
foto
ele sunt mai frecvente pe colonul drept;
excrescenta carnoasa (tumorala), conopidiforma, cu suprafata
neregulata, cu aspect ulcerat, necrozat, friabil, sangerand,
proemina in lumenul colic, interesand partial sau complet
circumferinta colonului;
proliferarea anarhica a celulelor tumorale este mai rapida decat
angiogeneza, astfel incat la un moment dat anumite zone
tumorale raman fara suport vascular si se necrozeaza rezultand
aspectul vegetant si ulcerat/necrozat. Pe zona ulcerata se adauga
suprainfectia din mediul hiperseptic al colonului, infectie ce
poate duce la formarea unor abcese peritumorale si adenopatii
inflamatorii supraadaugate celor tumorale.
Tumori schiroase:
mai frecvente pe colonul stang, putin voluminoase, in care
predomina o reactie hiperplazica densa a tesutului conjunctiv ce
determina stenoza circumferentiala a lumenului colic in virola,
cu dilatatie supraiacenta.
Tumori mucipare sau coloide:
au consistenta moale, gelatinoasa, datorita abundentei celulelor
mucosecretante. Tumora este friabila, hemoragica, infectata;
sunt localizate de obicei pe colonul drept, fiind mai frecvente la
femei si avand prognosticul cel mai sever.
Microscopic:
Adenocarcinomul liberknian este cea
mai frecventa (73%), avand ca punct de
plecare epiteliul glandular cilindric al mucoasei
colice.
Carcinomul coloid (17%) cavitatea
tubilor glandulari este transformata chistic prin
acumulare de mucus.
Tumori conjunctive/ neepiteliale
limfosarcom, leiomiosarcom, angiosarcom. Se
dezvolta in submucoasa colonului.
Tumori carcinoide (1%) contin celule
producatoare de amine biogene de tipul
serotoninei, responsabile de aparitia
sindromului carcinoid cu simptomatologie
vasculara, cardiaca sau cutanata.
Pe piesa de rezectie anatomopatologul
apreciaza gradul de diferentiere
celulara ca factor de prognostic:
De la G1 tumori bine diferentiate,
pana la G4 tumori nediferentiate sau
anaplazice, G2 si G3 fiind tumori
moderat, respectiv slab diferentiate.
Prognosticul va fi cu atat mai bun cu
cat gradul de diferentiere celulara este
mai inalt.
Evolutie si cai de extensie:

Calea limfatica urmeaza cele 5 grupe ganglionare: ggl. epicolici, paracolici, intermediari,
principali (perimezenterici) si centrali (periaorto-cavi) fiind lenta, progresiva si nu respecta
intotdeauna secventialitatea statiilor ganglionare.
Anatomopatologul trebuie sa precizeze numarul ganglionilor limfatici ridicati odata cu piesa de
rezectie si numarul ganglionilor invadati.
Invazia limfoganglionara nu depinde numai de dimensiunile tumorii cat de gradul ei de
malignitate. Cancerele colonului stang sunt mai limfofile asa incat prognosticul lor
este mai rezervat desi rezectiile chirurgicale au un caracter mai radical decat pe
dreapta.

Contiguitatea extensia din aproape in aproape a tumorii se face mai ales circumferential si
mai putin in lungimea colonului astfel incat sunt invadate succesiv straturile acestuia pana la
seroasa, apoi organele vecine: vezica urinara, uter/anexe, sigmoid, duoden, anse ale
intestinului subtire, stomac sau/si peretele abdominal anterolateral.

Progresia tumorii poate determina comunicari ale colonului cu aceste organe fistule colo-
viscerale cu manifestari clinice specifice.
Dincolo de marginile macroscopice ale tumorii, extensia microscopica se intinde pe 2-5 cm,
astfel incat limita recomandata, ca margine de securitate oncologica, este de 5 cm.

Calea venoasa este modalitatea prin care se produce metastazarea hepatica (pe calea
sistemului port) si pulmonara (pe calea venelor lombare si vertebrale, afluenti ai sistemului cav
superior).

Calea endolumenala desprinderea de fragmente tumorale si insamantarea acestora in
aval, mai ales in timpul manipularii chirurgicale. Se previne prin ligatura colonului supra si
subtumoral, ca prim timp al operatiei.

Calea peritoneala celulele detasate din tumora migreaza gravitational in cavitatea
peritoneala si se grefeaza mai ales in Douglas, marele epiploon, ovare (tumori Krukenberg) si
in final duc la carcinomatoza peritoneala si ascita neoplazica.
Localizarea metastazelor: hepatica (75%), pulmonara (15%), osoasa (5%), cerebrala
(5%).
Diagnosticul cancerului de
colon:
clinic: simptome, semne
imagistic
de laborator (biologic)



Problema principala
pentru prognostic este
precocitatea
diagnosticului.
Diagnosticul clinic

Semne clinice in cazul cancerului
de colon pot fi impartite astfel:
semne clinice comune indiferent de
localizarea tumorii la nivelul colonului.
semne clinice particulare in functie de
topografia tumorii.
Semne clinice comune:

Semnele clinice si simptomele in
cancerul de colon sunt variate si
nespecifice, dar cel mai frecvent
atentia pacientului si a medicului sunt
atrase de 3 dintre ele:
Tulburari de tranzit intestinal.
Sangerare rectala.
Durerea abdominala.
Sunt insotite de alterarea starii
generale, anorexie, astenie, scadere
ponderala.
Tulburarile de tranzit intestinal:

constipatii inexplicabile;
episoade diareice;
alternanta constipatie/diaree;
Constipatia este expresia obstructiei
progresive a lumenului colic cu staza in
amonte urmata de lichefierea continutului
facand astfel posibila evacuarea sub
forma unei false diarei.
Uneori aceste simptome sunt etichetate
ca forme de colita si tratate ca atare
intarziindu-se diagnosticul.
Sangerarile digestive inferioare si
anemia consecutiva

Sangerarea macroscopica se exprima ca
sange rosu evacuat la scaun sau glere
mucosanguinolente evacuate la un scaun
fals, expresie a necrozei tumorale si a
secretiei mucoase a tumorii.
Sangerarile mici si repetate (oculte)
determina o anemie feripriva gresit
diagnosticata si tratata. Deoarece
sangerarea este intermitenta, rezultatul
negativ la testul hemocult nu exclude
complet existenta unei tumori de colon.
Durerea abdominala
este variabila, de la jena discreta data de distensia colica, la
dureri intense de tip colicativ in ocluzia constituita.

Forme pariculare ale durerii:

Sdr. Knig descris initial in obstructia intestinului subtire, are
un corespondent si in cele ale colonului, mai ales in localizarea
la valvula ileocecala.
- balonare intensa, persistenta.
- dureri colicative care se opresc in punct fix.
- ambele simtome cedeaza cand colonul de deasupra
obstacolului se evacueaza prin defileul stenotic tumoral,
moment perceput de bolnav ca o usurare insotita de
borborisme.
- Sdr. Bouveret- distensia retrograda a cecului in obstacolele
tumorale ale colonului stang cu durere in fosa iliaca dreapta
falsa durere apendiculara, sau chiar perforatia
diastatica a cecului. De aceea in diagnosticul apendicitei
acute la peste 50 de ani, trebuie exclusa o tumora de colon pe
baza irigografiei sau colonoscopiei. Durerile date de invazia
tumorii dincolo de colon reprezinta apanajul stadiilor avansate.
Manifestari clinice in raport cu
topografia

Cancerul de colon drept cancer
anemiant
Colonul drept are un diametru mai mare
decat cel stang si un continut mai fluid decat
acesta, astfel incat, desi tumorile sunt de
obicei ulcerovegetante, voluminoase,
tulburarile de tranzit sunt rare, caracteristice
fiind sangerarile mici si repetate, inaparente
clinic (oculte) , determinand instalarea lenta a
unei anemii feriprive. Ocluzia apare in
localizarile pe valva ileocecala.
Manifestari clinice in raport cu
topografia

Cancerul de colon stang cancer
ocluziv
Diametrul mai redus al acestui segment
digestiv, continutul semisolid si frecventa
formelor stenozante ale cancerului la
acest nivel, explica alternanta constipatie-
diaree si in final instalarea ocluziei.
Sangerarea poate fi prezenta sub forma
scaunelor amestecate cu sange scaune
de doliu, similar celui din cancerul rectal.
Manifestari clinice in raport cu
topografia

Cancerul de colon transvers invaziv
in stomac
Evolueaza uneori ca tumora voluminoasa
palpabila in epigastru cu tendinta de a
invada stomacul sau duodenul si de a realiza
o fistula duodeno sau gastrocolica
tradusa prin:
halena fetida.
diaree postprandiala precoce.
scadere ponderala.
Anemie.
In functie de simptomul dominant in cadrul
tabloului clinic al bolnavului cu cancer de colon,
putem deosebi mai multe forme clinice :

forme anemiante pierderile mici si repetate
determina anemii severe, dar bine tolerate
datorita instalarii lente.
forme dureroase in cazul tumorilor care
invadeaza structuri nervoase.
forme febrile rezultate in urma necrozarii si
suprainfectarii tumorii.
forme tumorale - tumori voluminoase
accesibile palparii in fosa iliaca dreapta sau
epigastru.
forme ocluzive ca prima manifestare in
tumorile de colon stang.
Examenul fizic

In stadiile initiale si in afara
complicatiilor, este sarac in date,
progresiv putand fi evidentiate:
distensia abdomianala.
paloare tegumentara.
masa tumorala palpabila in diferite
cadrane abdominale.
hepatomegalie.
glere mucosangvinolente la tuseul
rectal.
Examene imagistice

Colonoscopia este investigatia
de electie la pacientii cu tablou
clinic sugestiv pentru neoplasmul
de colon. Furnizeaza detalii despre
mucoasa colonului, vizualizand
leziuni mai mici de 0,5 cm. Permite
biopsia leziunilor, in vederea
confirmarii malignitatii acestora prin
examen histopatologic. Asociata cu
irigografia are o corectitudine
diagnostica de 95-98%.
Trebuie sa vizualizeze intreg colonul
(pana la cec !) deoarece exista
cancere de colon sincrone la 3-10%
din cazuri, iar frecventa polipilor
sincroni cu neoplazia poate ajunge
la 50% la persoanele trecute de 60
de ani.
Irigografia
este inca cea mai frecvent utilizata in tara noastra, ca
metoda de depistare a cancerului de colon. Este o investigatie
complementara ce permite evaluarea intinderii tumorii,
lungimea segmentelor colice, elemente utile tacticii operatorii.
Superioara este tehnica cu dublu contrast. (aer + sulfat de
bariu)
Imaginile caracteristice la irigografie pentru cancerul de colon
sunt:
lacuna de umplere zona radiotransparenta in lumen,
corespunde protruziei tumorii, ce intereseaza partial
circumferinta colonului. Are un contur neregulat, neomogen, cu
ulceratie centrala. Leziunea este situata pe un perete
intestinal rigid.
stenoza aspect inelar sau de cordon, atingand o lungime de
pana la 2-8 cm. Leziunea intereseaza lumenul colonului in
intregime asemanator unui cotor de mar/ pantalon de
golf.
- stopul irigografic reprezinta obstruarea completa a
lumenului colic. Factorii de eroare a acestei imagini sunt:
pregatirea necorespunzatoare a colonului sau prezenta unei
diverticuloze extinse.
Aspect irigografic tipic de stenoza
tumorala cotor de
mar"/"pantalon de golf.
Aspect irigografic de stop al substantei
baritate
Diagnostic diferential al imaginilor
irigografice se face cu:

diverticuloza colica.
spasm intestinal.
b. Crohn, TBC, limfoame.
stricturi postradice.
polipi voluminosi.
invaginatie intestinala.
volvulus de sigmoid.

Echografia abdominala
rol important in depistarea
metastazelor, precizand numarul lor,
profunzimea si posibilitatea de
rezectie chirurgicala.
Tomografia computerizata, cu
substanta de contrast hidrosolubila
administrata per os poate preciza :

- nivelul obstacolului tumoral
ganglionii invadati si marimea lor.
metastazele mai mici de 1 cm.
posibilitatea biopsiei ghidate.
Rezonanta magnetica nucleara
(RMN) este o investigatie superioara
echografiei sau tomografiei
computerizate.


Radiografia toraco-pulmonara si
scintigrafia osoasa evidentiaza
eventualele metastaze pulmonare sau
osoase Sunt utile pentru un bilant
general.

Rx abdominala pe gol se evidentiaza
nivele hidroaerice in caz de ocluzie.
Teste de laborator diagnostic biologic
Hemoleucograma HLG poate arata prezenta unei anemii
hipocrome, microcitare de tip feripriv i leucocitoza in caz de
supuratie peritumorala. Cand apare supuratia peritumorala cresc:
VSH, fosfataza alcalina, GGT.
Dozarea antigenului carcinoembrionar ACE nu are
specificitate de boala si nici de organ. Cand valoarea sa este
foarte mare, atunci este sugestiva pentru diagnostic. Dozarea ACE
este foarte importanta in dispensarizarea postoperatorie a
bolnavului.
Determinarea hemoragiilor oculte reprezinta determinarea
hemoragiilor inaparente in scaun, dar nu este considerat ca mijloc
important de diagnostic. Daca testul este negativ, acest lucru nu
exclude prezenta cancerului, cum si un test pozitiv poate fi
influentat de o serie de factori de eroare. Totusi, acest test are
valoare foarte mare ca test screening pentru depistarea
pacientilor cu risc crescut de aparitie a cancerului de colon.
Probe biologice de evaluare a statusului general al organismului
in vederea tratamentului chirurgical: teste hepatice (transaminaze,
bilirubina, fosfataza alcalina), teste renale (uree/creatinina),
glicemie, proteinograma.
Concluzii practice privind diagnosticul
precoce al cancerului colorectal.

Avand in vedere frecventa inalta a acestei neoplazii
(locul 2 - 3) practicianul trebuie sa aiba frecvent in
vedere acest diagnostic, astfel:
orice tulburare de tranzit persistenta la pacientii peste 50
de ani trebuie investigata prin irigografie, nu tranzit
baritat.
o anemie feripriva la aceasta varsta nu trebuie tratata
pana ce nu i se precizeaza cauza, respectiv sursa
sangerarii.
TR este un examen obligatoriu in cadrul consultatiei
de medicina generala sau medicina interna nefiind doar
apanajul chirurgului sau urologului.
firul conducator al diagnosticului C.C. este simptomul
dominant (anemia, constipatia, diareea, febra,
scaderea ponderala) si el trebuie urmat pana la
descoperirea cauzei.
Diagnosticul diferential al cancerului de
colon :



Trebuie facut cu multa atentie, deoarece
adesea simptomatologia este nespecifica
in stadiile initiale, pretand la confuzie cu
alte afectiuni abdominale/generale, acute
sau cronice.
Rasunetul general (slabire,
inapetenta, astenie fizica):

hemoragie maligna.
TBC pulmonar/extrapulmonar.
casexie psihogena.
boala de sistem
Anemie:


hernie hiatala.
tumori gastrice maligne sau benigne.
diverticuli sau tumori de intestin subtire.
diverticuloza colonica.
angiodisplazia intestinului gros.
tumori rectale.
Durerile:

colicative: renale, apendiculare,
hepatice.
sfera genitala: fibroame, torsiuni de
ovar, chisturi ovariene.
osoase.
tumori retroperitoneale.
afectiuni gastrice sau pancreatice.
afectiuni ale splinei.
Febra:


gresit interpretata.
tratata gresit datorita investigatiilor
incomplete
Tumora:

stomac.
pancreas, ficat, splina, rinichi.
organe genitale.
anevrism de aorta.
tumori retroperitoneale.
tumori osoase.
Evolutia si complicatiile cancerului de colon

Relativ in ordinea frecventei sunt:
1. Ocluzia intestinala se instaleaza de obicei treptat pe masura ce tumora obstrueaza lumenul
colic. Astfel pe fondul unui sindrom subocluziv (constipatie, balonare, durere care cedeaza dupa emisie
de gaze si materii fecale) se instaleaza tabloul clinic al unei ocluzii intestinale patente in care semnele
amintite nu mai cedeaza ci se accentueaza in intensitate.
2. Perforatia si peritonita stercorala este o complicatie de o gravitate extrema producandu-se fie
prin necroza si perforatia la nivelul tumorii, fie la distanta, prin distensie retrograda, secundara
obstacolului tumoral prin afectarea microcirculatiei din peretele colic.
Perforatia poate evolua astfel:
in peritoneul liber peritonita stercorala generalizata.
blocata abces peritonita in doi timpi.
Cand perforatia se realizeaza in peritoneul liber, acest lucru duce la aparitia peritonitei stercorale
difuze cu prognostic extrem de sever. In cazul in care segmentul colonic tumoral este izolat de restul
cavitatii peritoneale printr-un bloc inflamator la care participa marele epiploon si organele vecine,
perforatia se realizeaza intr-un spatiu inchis cu aparitia peritonitei localizate (abcesul perineoplazic).
Acest abces poate fistuliza in timp, ducand la aparitia peritonitei difuze (peritonita in doi timpi).
Gravitatea acestor cazuri este data de asocierea a doua complicatii: ocluzia si peritonita
evoluand pe teren neoplazic.
3. Hemoragia este mai putin grava decat celelalte complicatii. Are un caracter capricios,
aparand si disparand spontan. Sangerarea in cancerul de colon se evidentiaza prin scaune inchise la
culoare si mai rar prin eliminarea de sange rosu prin rect. Hemoragia digestiva inferioara din tumorile
maligne de colon duc in timp la instalarea unei anemii feriprive, adeseori simptomul dominant.
4. Fistule coloviscerale se realizeaza consecutiv invaziei tumorii in organele din jur (stomac,
vezica urinara, intestin subtire, uter sau un alt segment colic) cu manifestari specifice organului
respectiv.
5. Stenoza sau compresia extrinseca a unor organe invecinate: duoden, ureter, cu semne
clinice corespunzatoare ocluzie digestiva inalta, ureterohidronefroza.
6. Metastaze hepatice, pulmonare, cerebrale.
Tratamentul cancerului de colon

Tratamentul de baza este cel chirurgical la care se asociaza chimioterapia
postoperatorie.
Nu se face radioterapie in cancerul de colon.
Evaluarea cancerului colonic se realizeaza in doi timpi: preoperator si
intraoperator.
Evaluarea preoperatorie a fost descrisa la capitolul de diagnostic.
Evaluarea intraoperatorie va confirma si va completa datele
preoperatorii.
Prezenta tumorilor sincrone(benigne sau maligne), eventual prin
colonoscopie intraoperatorie.
Localizarea precisa a tumorii si raporturile ei cu organele vecine
(invazie, perforatie).
Mobilitatea tumorii: mobila, relativ mobila sau fixa la structurile
invecinate.
Asocierea tumorii cu abces sau perforatie.
Prezenta metastazelor peritoneale biopsia acestora.
Marimea nodulilor limfatici paraaortici biopsia acestora.
Metastaze hepatice: numarul si localizarea lor, biopsierea acestora.
In raport de toate aceste date, pre si intraoperatorii, precum si de starea
generala a bolnavului, chirurgul va decide tipul si anvergura gestului
chirurgical : curativ sau paleativ, operatie intr-un singur timp sau operatii
seriate;
Dificultatile si riscurile chirurgiei
cancerului colic sunt date de:

flora colonica cu patogenitate ridicata, mai
ales in ocluzie.
vascularizatie locala deficitara, mai ales la
varstnici.
terenul neoplazic, anemic, ocluziv sau
peritonitic.
tare organice majore asociate:
cardiovasculare, metabolice, etc.
Scopul tratamentului chirurgical cu
viza de radicalitate oncologica este
reprezentat de:
- exereza larga a tumorii si segmentul
purtator de tumora in limita de
securitate oncologica;
- indepartarea ariei ganglionare de
drenaj limfatic;
- restabilirea continuitatii tubului
digestiv, atunci cand este posibil.
Cancerul colic necomplicat (fara ocluzie,
perforatie, metastaze)
Cancerul colonului drept
ileohemicolectomie dreapta cu
ileotransversoanastomoza care
presupune:
ligatura vaselor colice drepte la rasul
(marginea) pediculului mezenteric superior
(artera si vena);
sectiunea ileonului ridicand si ultima ansa
ileala;
sectiunea colonului la unirea 1/3 drepte cu 2/3
stangi;
anastomoza ileocolica.
Ileohemicolectomie dreapta

Cancerul colonului transvers - colectomie
segmentara de transvers cu colo-colo
anastomoza.

ligatura vaselor colice medii la originea
din mezenterica superioara;
mobilizarea celor doua unghiuri ale
colonului;
anastomoza colo-colica.
Colectomie segmentara de colon transvers
Cancerul de colon descendent - colectomie
stanga cu anastomoza colo-rectala.

ligatura a. mezentericei inferioare la
originea din aorta;
ligatura v. mezenterice inferioare sub
marginea inferioara a pancreasului;
anastomoza colonului transvers cu
rectul;
Hemicolectomie stanga

Cancerul de sigmoid -
colectomie segmentara
de sigmoid;

ligatura v. sigmoidiene la
originea din mezenterica
inferioara;

anastomoza colo-rectala;
Cancerul colonic complicat
Masuri comune de reanimare si reechilibrare : sonda de
aspiratie nazogastrica, sonda vezicala, asigurarea unei
linii venoase centrale, corectarea pe cat posibil a
dezechilibrelor metabolice si a tarelor organice asociate ;
Cancerul colonic ocluziv localizat de obicei pe colonul
stang ;
Cancerul de colon drept ocluziv este posibila, de
obicei, o hemicolectomie dreapta cu ileo-
transversoanastomoza intr-un singur timp.
Cancerul de colon stang ocluziv sunt posibile mai
multe variante terapeutice: FOTO
colostomia in amonte de de obstacol (pe transvers sau
cec) cu reevaluare ulterioara (rezectie si anastomoza).
montarea endoscopica a unei proteze colice
transtumorale cu rol de degajare si interventie ulterioara
la 7 zile (rezectie si anastomoza).
colectomie stanga cu colo-recto anastomoza si
ileostomie/cecostomie temporara de protectie.
colectomie segmentara incluzand tumora, cu inchiderea
capatului distal si exteriorizarea celui proximal la perete
intr-o colostomie temporara sau definitiva (operatia a
la Hartmann).
Cancerul colonic cu perforatie peritumorala
sau la distanta (diastatica)
in abcesele peritumorale < 5 cm - tratament
general (antibioterapie cu spectru larg) si
drenaj percutan ghidat echografic, tomografic.
Interventia chirurgicala se face dupa
linistirea focarului septic, cu intentie de
radicalitate si anastomoza intr-un singur timp.
in abcesele peste 5 cm diametru, sau daca
sepsisul nu este controlat operatie de tip
Hartmann, lavaj si drenaj peritoneal.
in perforatia diastatica a cecului operatii
seriate :
transformarea perforatiei in cecostomie temporara
(timpul I),
ridicarea tumorii ocluzive i anastomoza colo-colica
(timpul II),
inchiderea cecostomiei (timpul III).


Cancerul colonic metastatic

cu metastaze hepatice hepatectomie;
metastaze sincrone rezectie colica
chimioterapie hepatectomie;
metastaze metacrone hepatectomie
sau chimioterapie.
Scopul tratamentului paleativ
asigurarea unui confort relativ pentru
pacient indepartand fie si partial cauza:
ocluzie - derivatie externa (colostomii
cu sau fara rezectia tumorii)
derivatie interna de tipul
ileotransversoanastomozei sau colo-colo-
anastomozelor care ocolesc un obstacol
tumoral nerezecabil ;
sangerare tumorala rezectie colica
cu sau fara restabilirea continuitatii
colice ;
Dispensarizarea bolnavilor operati
Examen clinic la 3 luni in primii 3 ani apoi la 6
luni in urmatorii 2 ani.
ACE dozat la fiecare consultatie!
Echografie abdominala la 6 luni in primii 3 ani, la
12 luni in urmatorii 2 ani.
Radiografie toracica anual timp de 5 ani sau CT
toracoabdominal anual.
Colonoscopie la 6 luni timp de 2 ani, apoi la 5 ani
sau ori de cate ori celelalte examene ridica
suspiciunea unei recidive sau cancer metacron.
Depistare familiala (polipoza) se propune dupa
varsta de 50 ani.
VA MULTUMESC!!




De-ar fi s iau viaa de la nceput i s pot face din ea ce-mi
place, dup cum vd lucrurile astzi, fr ndoial c mi-a
da mai mult timp pentru lucru (nvtur), dar, categoric, i
mai mult pentru aventur.
Andre Gide n Pagini de jurnal

S-ar putea să vă placă și