Metodologie de proiectare a transmisiilor prin lant

Erol CARJALI

Abstract. In aceasta lucrare se prezinta o metodologie de proiectare (asistata de calculator) a transmisiilor prin lant.
Dimensionarea tine seama, pe langa alte criteria si de conditiile de functionare.
Modul de calcul este usor de aplicat si usureaza munca proiectantului.
1. Introduction
Transmisiile prin lant transmit sarcina (momentul de tensiune) intre doi sau mai multi arbori paraleli (fig.1).




Fig. 1


Lantul este format din zale, articulate intre ele, care ii asigura flexibilitatea necesara pentru infasurarea pe
rotile de lant, a caror dantura se executa in functie de tipul lantului.
Avantajele acestui tip de transmisie sunt : posibilitatea de transmitere a unor moment de torsiune mari;
folosirea intr-un domeniu larg de distante intre axele rotilor; realizarea unor rapoarte de transmitere medii
constante datorita absentei alunecarilor; randament ridicat (q= 0,960,98); incarcari relativ reduse pe
arbori; inlocuirea relativ simpla; posibilitati de lucru in conditii grele.

2. Modul de calcul
In continuare se vor prezenta relatiile si recomadarile pentru proiectarea (asistata de calculator) a transmisiilor
prin lant.

1. Date de proiectare
Se dau prin tema de proiectare:
- puterea de intrare | | kw
P1
;
- turatia de intrare
(

min
1
rot
n
;
- raportul de transmitere i ;
- precizari in legatura cu felul sarcinii care actioneaza in transmisie;
- distanta dintre axe;
- tipul ungerii;
- numarul de ore de functionare (numarul schimburilor de functionare).

2. Alegerea numarului de dinti ai rotii mici

:

z min 1
= 29-2i , corelat cu figura 2 si tabelul 1




2200
2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
06 B
08 B
10 A
12 A
16 A
20 A
24 A; 28 A
32 A
40 A
48 A
11 13 15 17 19 21 23 25
Numar de dinti z
1
T
u
r
a
t
i
a

r
o
t
i
i

c
o
n
d
u
c
a
t
o
a
r
e

n

r
o
t
/
m
i
n
1

Fig. 2
Tabelul 1
Numarul de dinti
z1
recomandat
Tipul lantului Raportul de transmitere i
1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 >6
Numarul de dinti al rotii mici z
1
Lant cu bucse si lant
cu bucse si role

31 27

27 25

25 23

23 21

21 17

17 - 13
Lant cu eclise dintate 40 35 35 31 31 27 27 23 23 19 19 17

3. Calculul numarului de dinti ai rotii mari
z2
:
z2
=
z
i
1

;
z max 2

< 100200 ;
pentru
z1
si
z2


se recomanda numere impare si prime intre ele.
4. Determinarea pasului maxim admis
p
max
si alegerea unei variante de lant strandardizate, cu pasi mai mici
( se vor efectua calcule pentru toate variantele alese ) :
| | mm
z n
p
3
1 1
max
5800
=
Simbolurile pentru lanturile de uz general cu role si zale scurte se aleg din tabelul 2.
Tabelul 2
Lanturi de uz general cu role si zale scurte (STAS 5174-66):
Sim-
bolul
lan-
tului


pasul
Sarcina minima de rupere
Latimea
interi-
oara

amin


mm
Lati-
mea
peste
eclisele
interi-
oare
a max 1

mm
Diametrul
exterior
al rolei
Dmax 1

mm

Diametrul
boltului

D max 3

mm
Distanta
intre
randuri

e
mm
Aria
articulatiei
lantului

Aa=a1d3
mm
2

Masa pe metru liniar
Lant
simplu
Lant
dublu
Lant
triplu
Lant
simplu
Lant
dublu
Lant
triplu
(informativ)
p
Sr1

daN
Sr 2

daN
Sr3

daN
q
kg
q
kg
q
kg
mm in
06
B
9,525 3/8 900 1700 2500 5,72 8,53 6,35 3,28 10,24 27,98 0,4 0,78 1,18
08
B
12,70 1400 2800 4200 7,95 11,18 7,95 3,96 14,38 44,27 0,6 1,16 1,75
10
A
15,875 5/8 2200 4400 6600 9,53 13,84 10,16 5,08 18,11 70,31 1 1,95 2,9
12
A
19,05 3/4 3200 6400 9600 12,70 17,75 11,91 5,94 22,78 105,44 1,52 2,9 4,4
16
A
25,40 1 6000 11400 17100 15,88 22,61 15,88 7,92 29,29 179,07 2,6 5,1 7,7
20
A
31,75 1,25 8900 17700 26600 19,05 27,46 19,05 9,53 35,76 261,69 3,85 7,5 11,3
24
A
38,10 1,5 12700 25400 38100 25,40 35,46 22,23 11,10 45,44
393,61 5,9 11,5 17,1
28
A
44,45 1,75 17200 34400 51600 25,40 37,19 25,40 12,70 48,87
472,31 7,5 14,9 22,1
32
A
50,80 2 22700 45400 68100 31,75 45,21 28,58 14,27 58,55
645,15 9,9 19,4 28,6
40
A
63,50 2,5 35400 70800 106200 38,10 54,89 39,80 19,84 71,55
1089,02 17,2 33,5 49,6
48
A
76,20
3 51000 102000 153000 47,63 67,82 47,63 23,80 87,83
1614,12 22,6 44,1 65,5

5. Calculul vitezei lantului :
| | s m
p
n z
Vm
/
1000 60
1 1

=
6. Calculul fortei admisibile, din conditia de rezistenta la strivire a peliculei de lubrifiant dintre bolt si bucsa
(fig.3) :


unde p
a
este presiunea admisibila la strivire a peliculei de lubrifiant ( p
a
= 815 MP
a
);
A
1
aria proiectiei suprafetei de contact dintre bolt si bucsa ( pentru lanturi cu bucse sau role),
A
1
=z
r
a
1
d
3
,
Unde:
z
r
este numarul de randuri ;
a
1
este lungimea bucsei;
d
3
diametrul boltului (a
1
si d
3
sunt date in standardele lanturilor (fig.3);
K
e
coeficient de exploatare

in care:

este un coeficient care tine seama de felul sarcinii ( pentru sarcini constante,
pentru sarcini cu socuri);


este coeficientul care tine seama de distanta dintre axe,
pentru ; pentru ; pentru
;

este coeficientul care tine seama de inclinarea liniei centrelor fata de orizontala pentru
inclinari pana la ; pentru inclinari ;

coeficientul care tine
seama de sistemul de reglare a distantei dintre axe ( cand reglarea se realizeaza prin
deplasarea uneia dintre rotile de lant;
cand reglarea se realizeaza cu roti de intindere sau cu role de presare ;
la transmisiile fara posibilitate de reglare);

coeficientul care tine seama de felul ungerii ( in cazul ungerii continue in baia de ulei
sau cu ajutorul unei pompe;
in cazul ungerii prin picurare si in cazul introducerii unsorii consistente in interiorul
articulatiilor, la montaj;
in cazul ungerii periodice);


coeficientul care tine seama de numarul schimburilor de lucru ( 1 =
Kf
la functionarea intr-un
singur schimb);
la functionarea in doua schimburi; ( 5 , 1 =
Kf
la functionarea in trei schimburi).



Fig. 3



7. Determinarea puterii pe care o poate transmite fiecare varianta de lant :


8. Calculul numarului de randuri z
r
:

9. Alegerea distantei preliminare dintre axe :

10. Determinarea numarului necesar de zale

:


numar care se rotunjeste la un numar intreg.
11. Calculul lungimii lantului :


12. Recalcularea distantei dintre axe si determinarea distantei dintre axe la montaj :

,

in care pentru a asigura segeata de montaj, distanta dintre axe recalculate, se micsoreaza cu
cantitatea , rezultand distanta dintre axe la montaj:


13. Calculul fortelor din ramurile lantului :

Forta care actioneaza in ramura motoare a lantului se determina prin insumarea fortei utile cu
forta de intindere din ramura antrenata :

Forta utila ( de transmis ) se determina cu realatia:




unde: P este puterea de transmis [kw];
viteza medie [m/s];
diametrul de divizare al rotii conducatoare [mm].

Forta de intindere din ramura antrenata provine din forta datorata greutatii proprii a acestei ramuri si
din forta centrifuga:

,

unde este stabilit in functie de: greutatea pe metru liniar de lant ( ) m N
q
g
/ , de lungimea ramurii
(aproximativ egala cu distant dintre axe A [mm], de sageata de montaj , rezultand:


in care , unde q este masa pe metru liniar de lant (in kg tabelul 2) si
g acceleratia gravitationala ( )
2
/ 81 , 9 s m g =
Forta de intindere apare in ramurile transmisiei pentru a echilibra forta centrifuga (fig.4).
Considerand masa zalei concentrate in axa articulatiei, din echilibrul fortelor rezulta:
z
F
F
c
c 0
180
sin 2
-
=





Fig. 4


Forta centrifuga se determina cu relatia:
z p
m v m v
q
D
q
F
d
c
0 2
1
2
1
180
sin 2 2 = =
-

unde , astfel ca devine:
.
Forta care incarca arborii transmisiei prin lant se poate calcula cu relatia aproximativa:

unde pentru transmisiile vertical si
pentru transmisiile orizontale (pentru alte inclinari ale liniei centrelor, se aleg valori
intermediare coeficentului Kg).

Randamentul transmisiilor prin lant
L
este:

14. Verificarea coeficentului de siguranta la rupere :



unde este sarcina minima de rupere, iar coeficientul de siguranta admisibil.
15. Calculul elementelor geometrice ale rotilor de lant (fig.5), presupune parcurgerea urmatoarelor etape:





Fig. 5


15.1. Calculul diametrului de divizare :


15.2. Calculul diametrului de fund (interior) :

unde

este diametrul nominal al rolei lantului.


15.3. Calculul diametrului de varf (exterior) :

;



15.4. Calculul razei locasului rolei

:

d R 1 min 1
505 , 0 = ;
;


15.5. Calculul unghiului locasului rolei :
z
0
0
max
90
140 =
o
;
z
0
0
min
90
120 =
o
;
omin
<o <
omax

15.6. Calculul razei flancului dintelui :

;
( ) 180 008 , 0
2
1 max 2
+ = z
d R
;


15.7. Calculul pasului unghiular al danturii :


15.8. Calculul latimii lantului pentru, un rand de zale:
amin
cand si
amin
cand si doua sau trei randuri de zale:
amin
cand si
amin
cand , unde este distanta minima interioara dintre eclisele zalei
interioare a lantului.

15.9. Calculul latimii danturii lanturilor duble sau triple :

(duble);
(triple),

unde e este distanta intre randurile de zale.

15.10. Calculul tesirii dintelui :

15.11. Calculul razei de tesire :


15.12. Calculul razei de racordare la obada rotii :

;
;
;
.

15.13. Calculul diametrului obezii rotii :

R b D
z
ctg p
4 max 1
0
5
2 1 05 , 1
180
= ,

unde
b max 1
este latimea maxima a eclisei zalei interioare (masurata in dreptul gaurii eclisei).

3. Conclusions
Metodologia de proiectare prezentata reduce timpul de proiectare si usureaza, in general, munca in acest
domeniu; de asemenea in urma folosirii datelor prezentate, se obtin transmisii cu dimensiuni optime,
utilizandu-se la maxim proprietatile mecanice ale materialelor din care sunt executate rotile si lanturile.

4. References
1. Carjali, E. - Organe de masini si mecanisme, Editura Ovidius University Press, Constanta, 2003.
2. Gafitanu, M. s.a. - Organe de masini vol.2, Editura Tehnica, Bucuresti, 2002.
3. Radulescu, C.D. - Organe de masini, Universitatea din Brasov, 1981.