PRELUNGIRI ALE ROMANTISMULUI SI ALE

CLASICISMULUI
NU TE-AI PRICEPUT
G. COSBUC
CONTEXT:
G. Cosbuc este un reprezentant de seama al literaturii romane de la
sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.
Poetul care avea sa-si afirme crezul artistic in maniera lirica astfel: Sunt suflet
din sufletul nemului meu/Si-i cant bucuria si-amarulpublicaincepand cu
!"#$urmatoarele volume de versuri: %alade si idile &ire de tort 'iarul
unui pierde-vara Cantece de vite(ie.
)olumele sale descriu psi*olo+ia unui sat in toate ipostazele salefiind
parte dintr-o proiectata epopee nationala.
Constantin ,obro+eanu G*erea il numeste poet al taranimii pentru ca toata
viata taraneascade la bucuriile la veselia nuntiipana la durerea mortiitoate
necazurile taranesti le cunoaste Cosbuc.
G. Calinescu remarcain opera saatat clasicitatea formeicat si influentele
romanticemai ales in cultivarea baladei si le+endei.In !#-!G.Cosbuc si
.l.)la*uta pun bazele revistei Samanatorulinitiind noul curent
auto*tonnumit samanatorismcare promoveaza interesul pentru viata
ruralapentru creatia populara si pentru natura patriei.
/iteratura devine o reflectare a specificului national si a valorilor etice
ale poporului roman.
IPOTEZA:
Poezia lui G.Cosbuc apare intr-un conte0t literar dominat pe de o parte
de ecourile romantismului eminescianiar pe de alta parte de noutatea pe care o
impune simbolismul1sf. Secolului al XIX-leainceputul secolului al XX-lea2.
3pera lui G.Cosbuc a fost considerata o mono+rafie lirica a satului
ardelean.Sursa a fost folclorul romanesciar modelulmarile epopei antice:
4neida-)er+iliu Iliada-5omer.
Satul e prezentat in ritmul vietii obisnuite:munca campuluirevolta
socialadra+osteanaturaistoriaiar aceste aspecte ale vietii satului ofera si temele
liricii lui Cosbuc:naturaiubireamarile evenimente din viata satuluievocarea
trecutului istoric si a 6azboiului de Independentarevolta sociala.
Nu te-a pr!eput" este un te0t liric pe tema iubirii.In cadrul
discursului lirieul isi transfera trairile si observatiile unui persona( femininfetei
indra+ostite printr-o lirica a rolurilordominanta in ideile lui Cosbuc si +rupate in
volumul %alade si idile.
Lr#$ul este astfel obiectiv7poezia lui Cosbuc este teatralain cadrul ei
miscarea este interioara insacaci se dezvaluie aspecte ale sufletului uman.In
acest tip de lirismeul adopta o atitudine impersonalainterpreteaza diferite
roluri8udor )ianu apreciind ca asimilandu-se cu persona(elepoetul e0prima
sentimente care nu sunt ale sale.
PROZO%IA:
Poezia este alcatuita din patru strofe a cate !! versuriprimul si ultimul
din fiecare fiind un laitmotivcareprin repetaredezvolta intrea+a ar+umentare
lirica.Poezia are or+anizare stroficamasura ine+ala19 silabe in versul
leitmotiv2:-" silabe in versurile din interiorul strofelorritm tro*aic si rima
perec*e ce alterneaza cu cea liberavariabila.
Prntr-un $&n&l&' lr! in fata unui interlocutor ima+inar caruia ii
anticipeaza si reactiilefata preia la persoana I intre+ul discurs al eului
lirice0primandu-si nemultumirea ca iubitul ei nu ii intele+e dra+ostea.
Continutul te0tului evidentiaza zbuciumul l;untric al unei fete la varsta primei
iubiri.
PRIMA STRO(A incepe cu un repro .&;r; posibilitatea de replic;: <u te-ai
priceputar+umentat in zece versuri si se inc*eie in c*ip de concluziecu versul
C; nu te-ai priceputanuntand esecul dra+ostei celor doi prota+onisti.
In #!enarul er&t!" ima+inarse contureaza si portretele celor doi
eroi.Individualizata este mai intai tanaracare isi dezvaluie prin monolo+ o
varietate de stari sufletesti.8raieste mai intai cu sentimentul frustrariideterminat
de faptul ca baiatul nu i-a marturisit iubirea..titudinea reticenta a acestuia ii
provoaca deceptie1plan+ea durerea-n mine2si de aceea ii reproseaza lipsa de
initiativa.Prin atitudinea safata este o nonconformista:incearca sa anuleze
conventiile morale stravec*iluand ea initiative erotica: 8u sa fi-nceput
iubitul/Ca-i faceam eu ispravitul.
Attu)nea e este motivata prin faptul ca tanarul isi demonstreaza
naivitatea.%aiatulnovice in (ocul subtil al dra+osteinu reuseste sa citeasca
+andurile ascunse ale feteisa fie mai indraznet.,e faptatitudinile celor doi se
definesc in antiteza.&ata este indrazneatatenaceor+olioasavicleana.Tanarul
este timidnaivse orienteaza dupa aparente si probabil ca o +aseste pe fata
superficiala.
A#t*el+continutul poeziei se refera la o iubire nerealizata+ratie viciilor
de comunicare intre cei doi indra+ostiti.%#!ur#ul *ete sfarseste cu o poantain
stil de sentinta: 8u cu painea si cutitul/=ori flamandnepriceputce ilustreaza
faptul ca tanaruldesi cu calitati de bun +ospodarramane nepriceput in viata
sentimentala.,e aceea dezama+irea fetei rezulta din asteptare si din
incapacitatea tanarului de a declansa ritualul dra+ostei.
Pentru e0primarea continutului de ideipoetul foloseste putine modalitati
de e0presie./imba(ul e simplufara multe procedee artistice.3 personificare
plan+ea durerea-n minepentru a sublinia dramatismul suferintei fetei.>n vers
refren care da si titlul poezieidevenind leitmotiv si subliniind naivitatea
tanarului care nu intele+e sentimentele fetei.
In sc*imbte0tul este marcat de oralitate prin prezenta substantivelor si a
pronumelor in vocativefolosirea inter(ectiilorconstructiile intero+ative si
e0clamativedativul etic 8i-am umblat si-n deal si-n valeconstructii cu valoare
de ma0ima 8u cu painea si cutitul/=ori flamandnepriceput..Oraltatea
l$,a-ulu e in acord cu decorul rustic si cu psi*olo+ia persona(elor.