Cnd vorbim de bolile arbutilor, inevitabil vorbim i de nglbenirea frunzelor de

tuia i a crengilor dinspre interior. Arbutii capt astfel un aspect ruginiu. Aceste
simptome duntoare sunt cauzate de o boal mpotriva creia trebuie s luai
msuri drastice din timp, nainte de a v afecta ntregul arbust.
Dup un timp ploios, rcoros, partea interioar i frunzele tuiei se nglbenesc i ajung
chiar s se brunifice. Dac rupem crengile afectate, vom vedea c, n interior, sunt goale,
tubulare din cauz c mduva s-a uscat. Acest lucru l-am observat nu doar n grdina
mea, ci n toate grdinile din zon tuia Thua occidentalis! are aceste simptome. "iudat
este faptul ca #huja orientalis, tuia de origine estic pare, pretutindeni, sntoas...$
Autorii %chmidt &'bor i #(th )mre ne dau indica*ii, n cartea +ec*ii despre arborii
ornamentali$, despre cum s descoperim bolile acestor arbori. ,n acest caz este vorba
despre Did-mascella
thujina, o boal care duce
la maronirea frunzelor i
chiar a crengilor
interioare.
Cum se previne
Didymascella Thujina la tuia?

"a metod de prevenire, cartea recomand stropirea tuiei, din iulie p.n n septembrie cu
diferite substan*e indicate de specialiti n domeniu/
captan un fungicid foarte eficient!,
mancozeb tot fungicid!,
!reso"im#metil, miclobutanil sau sulfat de cupru, produse cu efect evident.
0rodusele pot fi cumprare i de pe internet!.
ngrijirea tuiei afectat de boli
0r*ile afectate cad cu uurin*, de aceea se recomand scuturarea lor i arderea cel t.rziu
p.n la sf.ritul lui iunie, nainte ca ele s devin surs de infectare a arborelui. "el mai
eficient mijloc de cur*are a tuiei este ruperea crengilor respective cu m.na. Dac sunt
mai multe plante, acest lucru necesit prea mult timp, de aceea se recomand, n aceast
situatie, folosirea unei mturi speciale, care, trecut cu grij printre crengi, uureaz
munca.
$runze de tuia atacate
1i mai eficient este
nlturarea crengilor
moarte cu ajutorul unui jet
foarte puternic de ap, cu
care pot fi smulse ramurile
uscate. 2inen*eles, acest
lucru nu este posibil
oriunde. "iudat, deoarece nu ne-am obinuit cu faptul c i tuia trebuie stropit.
Diferitele boli ale plantelor rareori acoper c.te o ramur, mai degrab se nglbenesc
ramurile mici, apoi se usuc.
Al*i duntori ai tuiei/
pduchele tuiei3
4abatina thujae i uscarea crengilor mai ales dac solul este lipsit de substan*ele
hrnitoare necesare tuiei!
molia aurie
acarieni
Dintre to*i duntorii tuiei, %abatina Thuae, este cel mai frecvent nt.lnit i atac,
ndeosebi crengile mici, tinere care se ngalbenesc i apoi se brunific, usc.ndu-se.
Acarienii i *es, pe dosul crengilor, o p.nz fin asupra creia, un efect realmente vizibil,
l are sarea amar care ajut planta s i revin.
&oli Thua ' (epistare, combatere si tratamente.
&radinarit 0ostat de admin 5 6 comentarii
(e se usuca Tuia)

*eceta
Atunci cand ne confruntam cu problema uscarii plantelor de #hujapopular #uia!, trebuie
sa e7cludem in prima faza uscarea ramurilor sau a plantei din cauza lipsei de apa. Aceste
plante au o inradacinare superficiala, avand pretentii ridicate fata de umiditatea din sol si
atmosfera, de aceea este bine sa se evite stresul de seceta. Daca nu le-ati udat
corespunzator in perioadele de seceta si canicula, plantele incep sa se usuce treptat,
incepand cu varful lastarilor, de la e7terior spre interior din partea superioara spre baza.
*urplus de apa
8erificati dealtfel ca plantele sa nu fie intr-un sol foarte umed si greu, pentru ca in cazul
asfi7ierii radacinilor si a surplusuui de apa, simptomele sunt similare. )n acest caz
incercati sa imbunatatiti calitatea pamantului prin aport de turba.
+erioada de adaptare dupa plantat
0entru a se dezvolta armonios si a creste vizibil, planta are nevoie de timp sa dezvolte o
radacina puternica. )n primul an de la plantare se intampla sa apara din loc in loc, pe
coroana plantei, mici crengute uscate. Acestea se pot usca, ingalbeni, brunifica din cauze
fiziologice, se pot rupe din cauza vantului sau pot aparea din cauza variatiilor mari de
temperatura de la o perioada scurta la alta. 9amurile uscate trebuie curatate sau tunse cu
regularitate pentru a lasa plantei posibilitatea sa se regenereze.
Dealtfel boala nu trebuie confundata cu procesul fiziologic natural de cadere a frunzelor
solzoase si crestere a lasatarilor noi. Acest proces se produce in special in partile
imbatranite ale plantei si in partile umbrite din interiorul coroanei unde lumina nu poate
sa patrunda. "and sunt plantate langa ziduri de beton plantele de #huja isi modifica
aspectul si verdele intens datorita caldurii puternice si a insolatiei.
:data e7cluse cauzele lipsei de apa sau a e7cesului de apa, putem merge mai departe
pentru a cauta o posibila boala sau atacul unor daunatori.
&oli
;ste foarte important sa e7aminati cu atentie ramurile pentru a va asigura ca planta nu
este afectata. Atat #huja cat si alte conifere cu structura foliajului solzoasa, asemanatoare
cu #huja, precum speciile de "hamaec-paris, <uniperus, pot fi afectate de patogeni care
usuca ramurile si duc treptat la uscarea completa si ireversibila a plantelor.
)n general aceste specii sunt rezistente dar instalarea bolilor poate fi favorizata de/
plantarea necorespunzatoare perioada nepotrivita plantarii, distanta mica intre plante,
conditii de sol improprii!, variatii mari de umiditate a solului, variatii mari de
temeperatura sau administrarea necorespunztoare de ingrasaminte chimice.
&olile cele mai daunatoare si frecvente intalnite la #huja sunt/
2erc4mann=s 2light > ?ecrozarea ramurilor din e7terior spre interiorul coroanei.
"ercospora ?eedle 2light - @scarea ramurilor din interior spre e7teriorul
coroanei.
Aabatina blight - @scarea provocata de ciuperca Aabatina #hujae
Aeithia blight > @scarea provocata de ciuperca Did-mascella #hujina.

,. &erc!mann-s &light ' .ecrozarea sau
uscarea ramurilor din e"terior spre
interiorul coroanei.

2oala este cauzata de ciuperca fitopatogena (Seimatosporium berckmansii) ce produce
distrugerea ramurilor plantelor de #huja si afecteaza de asemenea speciile de <uniperus si
"hamaec-paris.
*imptome
)nfecia se instaleaza pe ramurile tinere si se e7tinde apoi pe ramurile mai batrane de la
varfuri spre interiorul ramurii!. %e poate observa prin schimbarea culorii varfurilor
solzoase ale ramurilor de la culoarea verde la maro roscat. )n septembrie, cand patogenul
fructifica, sporii sunt dispersati de ploi, insecte, vant si intra in crapaturile scoartei unde
ierneaza. )n primavara sporii formati sunt dispersati si produc noi infectii. Acestia ataca
ramurile provocand uscarea lor severa, care duce in final la uscarea plantei.
Combatere si tratamente
0entru a preveni aparitia bolii se pot avea in vedere urmatoarele/
%e evita variatiile mari de umiditate a solului prin udarea in mod regulat
dimineata sau seara, evitand in acelasi timp e7cesul de apa. ;7emplarele plantate
in anul curent se uda constant la B zile ! dar nu in e7ces, pentru a incuraja
dezvoltarea sistemului radicular n adancime. Aplicarea de ingrasaminte chimice
specifice se face in perioadele de crestere.
%e vor efectua tratamente si lucrari de igienizare inca de la aparitia primelor
semne de boala. %e efectueaza un tratament pentru distrugerea fructificatiilor
patogenului pentru e evita dispersarea, apoi se taie ramurile uscate si se scutura
bine planta. 9amurile brunificate cazute pe sol se aduna si se ard cel tarziu pana la
sfarsitul lui iunie, nainte ca ele s devina sursa de infectare a arborelui.
Tratamente
#ratamentele se aplica la constatarea simptomelor de boala, indiferent de perioada sau
preventiv respectand urmatoarea schema de tratament/

,,. Cercospora .eedle &light # /scarea
ramurilor din interior spre e"teriorul
coroanei.
2oala este provocata de patogenul Cercospora sequoiae care produce uscarea ramurilor
la speciile de #huja dar si la plantele de <uniperus spp. si "hamaec-paris spp.
*imptome
@scarea plantei porneste de la baza trunchiului din interiorul coroanei spre varful
ramurilor. 2oala se instaleaza pe ramurile batrane, mature si se e7tinde apoi spre ramurile
mai tinere si lastarii noi. Crunzele afectate devin galbene apoi maro brun, se sfarama si
cad pe sol ducand la distrugerea plantei prin uscarea completa a ramurilor.
Combatere si tratamente
;ste necesar sa controlati periodic plantele in interiorul coroanei spre tulpina, pentru a
despista din timp eventualele infectii si a aplica de urgenta tratamentele necesare.
Deoarece infectiile apar initial la baza tulpinii, in interiorul coroanei plantelor, boala este
depistata de cele mai multe ori intarziat si astfel se produc infectii secundare care slabesc
si debiliteaza planta si mai mult. 0entru a preveni aparitia bolii se evita plantarea in
perioadele de vegetatie, in perioadele de seceta si canicula, se pastreaza distanta
corespunzatoare intre plante.
Tratamente
#ratamentele se aplica imediat la constatarea simptomelor de boala, indiferent de
perioada.
)n general tratamentele se aplica dupa cum urmeaza/
Distanta dintre un tratament si urmatorul este in general de D-E zile. )nstructiunile de
folosire specifice sunt prezentate pe prospectul substantelor fungicide si trebuie
respectate.
)nainte de efectuarea tratamentului se scutura bine plantele si se spala in interiorul
coroanei cu jet de apa. 9amurile cazute pe sol sugeram scuturarea plantei direct pe o
folie! se aduna si se ard pentru a evita raspandirea si reinfectarea din fructificatiile
patogenului.
0entru ca solutia de tratament sa ajunga la tulpina si la ramurile din interiorul coroanei, se
recomanda imbaierea generoasa a plantei cu solutia de tratament.

,,,. %abatina thuae ' /scare de tip
%abatina

*imptome
2oala este cauzata de patogenul Kabatina thujae. . 2oala provoca distrugerea plantelor de
#huja si afecteaza mult mai grav speciile de <uniperus si "hamaec-paris Kabatina
juniperis!.
)n lunile aprilie si mai cand patogenul fructifica, sporii sunt raspanditi de insecte, vant si
ploi si acestia pot patrunde in leziunile ramurilor, in crapaturile scoartei, raspandindu-se
apoi in structura intregii plante. 0atogenul ierneaza in tesutul plantelor infectate.
%imtomele bolii apar abia in primavara urmatoare infestarii si se pot observa chiar inainte
de pornirea plantelor in vegetatie. Cungii sunt produsi sub epiderma la sfarsitul iernii si
erup pe epiderma plantei in lunile Cebruarie-Fartie cand se pot observa si primele
simptome ale bolii.
0atogenul ataca in mod frecvent tesuturile si cresterile de anul trecut, ciuperca fiind mai
putin capabila sa atace lastarii noi cu tesut sanatos. #esutul atacat se ingalbeneste sau se
inroseste si apoi devine maroniu, se brunifica se usuca si cade de pe planta la sfarsitul
lunii Fai, inceputul )unie. Decolorarea incepe din varful dinspre baza ramurii si se intine
pe o lungime de apro7imativ D centimetri. Analizand in detaliu ramurile galbene, la baza
zonei decolorate se pot observa perne sau puncte negre- gri unde se instaleaza
fructificatiile patogenului.
Combatere si tratamente
0entru a preveni aparitia bolii se pot avea in vedere urmatoarele/
0lantarea la distante corespunzatoare fata de alte plante, ziduri sau borduri! si de
preferat in afara perioadelor caniculare.
Certilizarea corespunzatoare si imbogatirea solului.
%e evita tunderea plantelor pe timp umed si astfel crearea unor zone, rani pe unde
pot patrunde patogenii.
%e evita irigarea prin aspersiune, udarea e7cesiva si neregulata. )rigarea se face de
preferat dimineata. )rigarea seara corelata cu temperaturile mai scazute din noptile
reci favorizeaza dezvoltarea si raspandirea patogenilor.
Tratamente
#ratamentele se aplica la constatarea simptomelor de boala, indiferent de perioada sau
preventiv respectand urmatoarea schema de tratament/
)nainte de efectuarea tratamentului, se tund ramurile afectate iar cele cazute pe sol
sugeram scuturarea plantei direct pe o folie! se aduna si se ard pentru a evita raspandirea
si reinfectarea din fructificatiile patogenului.
@nele dintre cele mai eficiente fungicide pentru combaterea infectiilor cu fungi si bacterii
la #uia sunt fungicidele pe baza de cupru. Acestea se pot achizitiona din magazinele
specifice sau pot fi comandate pe internet. "ateva fungicide de contact ce pot fi aplicate
pe conifere sunt/ "hampion, Cunguran, "urzate Fano7, Cungicid Dithane, Aliette, Geama
2ordeleza0iatra vanata! etc. "el mai bine insa este sa le cautati dupa substanta activa,
deoarece aceste fungicide sunt periodic inlocuite sau imbunatatite.
Cateva reguli pe care trebuie sa le
respectati atunci cand faceti tratamente
de stropire cu fungicide0

Colositi o pompa speciala pentru stopit.
9espectati cu strictete instructiunile si dozajele de pe ambalaj.
Colositi echipamanete de protectie specifice si respectati masurile de igena
specificate pe ambalaj.
%tropiti plantele la temperaturi de peste D grade celsius, de preferat in zile cu vant
scazut si posibilitati reduse de ploaie.
?u lasati animale de casa in preajma atunci cand stropiti.
0entru a ajuta plantele se treaca peste perioada de boala se pot aplica ingrasaminte.
9ecomandat pentru conifere si pentru #uia in special este fertilizarea cu sare amara.
Aceasta aduce un aport de magneziu si sulf si are un efect realmente vizibil ajutand
plantele sa isi revina.
%chemele de tratament prezentate mai sus se pot aplica preventiv pentru toate tipurile de
conifere.
Daca intampinati astfel de probleme in propriile gradini, va invitam sa postati poze cu
plantele afectate sau sa ne cereti sfatul pentru diagnosticare.
1 comentarii

iani
2una ziua, am niste pomi de tuia si nu inteleg am nevoie de o substanta pentru
stropit care sa contina cupru, mancozeb si azo7istrobin toate impreuna sau o
substanta oarecare, care sa contina una din cele H substante, puteti sami dati un
e7emplu de substanta pt a o cumpara.
Farch IE, BJIH 5
9epl-

ilies daniela
merci de sfaturi,ma bucur sa aflu ca pomi mei nu se vor usca daca ii tratezKpot
sa aplic si la pini acelasi tratament..
Farch BI, BJIH 5
9epl-

Tasca Tatiana
2una ziuaL
Am II copaci tuia situai l.ng un gard de beton nalt de BJcm si unul de fier
forjat de I,6J m.#oti au crengute negre,nu maro, de obicei la baza."e ar trebui sa
facM
Fultumesc anticipat,
"u stima,
#asca #atiana
April H, BJIH 5
9epl-

sultana daniel
in primavara anului trecut am plantat mai multe tu-a.in luna septembrie am
construit o piscina iar plantele de tu-a care sunt linga piscina au capatat o nuanta
de maro,0recizez ca aceasta culoare este pe planta numai in partea dinspre piscina
a plantei.in rest aceasta este verde.8a rog sa ma ajutati sa salvez aceste
plante,multumesc
April IN, BJIH 5
9epl-

George
Am plantat acum B luni, 6 "hamaec-paris laOsoniana "olumnaris, cu inaltimea
apro7imativ de IJJ cm la distanta de apro7 DJ cm intre ei. De cateva saptamani B
dintre ei cei din marginea sirului! prezinta simptome ale bolii 2erc4mann=s
2light si uscare a ramurilor cei din interior doar 2erc4mann=s 2light
+e am aplicat un tratament pe baza de cupru. Astept sa treaca un interval de D-E
zile sa aplic si tratamentul cu mancozeb, azo7istrobin topsin si tild parca se
numesc!
8reau sa va intreb/
De ce trebuie evitata irigarea prin aspersiuneM
o parte din arbusti sunt in raza unui aspersor subteran, chiar nu se pot adapta la
acest tip de irigareM
Distanta intre ei de apro7imativ DJ cm este prea micaM
0ot sa-i scot pentru a-i muta din zona de actiune a aspersorului fara a le daunaM
FultumescL
Fa- IP, BJIH 5
9epl-

Oana
2una ziua, am HJ thuia plantate in ghivece in care intra apro7 un sac pamanat
sunt mari!, care au iesit cu bine din iarna. )n martie le-am pus granule "ombo
pentru conifere la suprafata radacinii si am acoperit suprafata pamantului cu
scoarta. Din luna Aprilie, cateva crengi la aproape toti copaceii au inceput sa se
usuce din e7terior spre interior. Am taiat varfurile uscate de pe fiecare crenguta,
insa observ ca inca mai apar alte varfuri uscate. Fa gandeam sa inlatur scoarta si
granulele de fertilizator care mai sunt la suprafata si sa incerc sa stropesc cu
fertilizator lichid, dar nu stiu daca ar fi o actiune de succes. 8a rog spuneti-mi ce
pot sa fac ca sa-i salvez. ?u stiu daca am igienizat bine copaceii prin taierea
varfurilor si nu stiu ce fertilizator bun sa folosesc. 8a rog sa ma ajutati sa-i salvez.
Fultumesc mult.