Sunteți pe pagina 1din 136

Nicolae C.

Paulescu 00 octornbrie 1869-17 iulie 1931), des coperitorul lncontesabil al insulinei, recunoscut ca atare de comunitatea ~tiintifica internationala, continua sa ramana cvasi-necunoscut in tara sa, exceptand mediile strict medicale. Cati dilttre oamenii de randi beneficiind de tratamentul cu insu ina sau dintre eel, mull mai nurnerosl, care faqestul banal de a inghiti 0 aspirina, ~u ee-l datoreaza doctorului Paulescei Cati dintre cei care suporta 0 operalie a hipofizei ~tiu ca procedeul lntrebuiritat se numeste, din 190& incoace, .uProcedeul Pauleso"] (Expus intr-o carte celebra in lsmea medicala, aparuta la Paris in 1906, intitulata "Jpofiza creirului"J cati dintre cei care beneficiaza de tratamentul anevrismelor, al glmdei tiroide, al glandelor limfatice, ficatului ~i splinei, de substanle medicamentoase anestezice on de somnifere, de cele destinate el'lI1inariior renale - ca sa cltam doar cat eva dintre directiile in care activitatea sa a revolutionat de-a dreptul ~iinta me-

~icala - cati dintre tbli acestia, asadar, stiu ce-i datoreaza savantului Paulescu?

Cauzele acestei situatii sunt de cautat in politica nationala falimentara pe. care 0.l~,ractica mar-rnarn zilei, dar ~I In felul' in care mijloacele de informare in rnasa inteleg sa slujeasca valorile nationale.

Intelectualul de rand a ab-

dicat de la datoria sacra de a sluji adevarul, hranindu-se dintr-un vag fond aperceptiv negativ, pe care-l activeaza, la nevoie, in cateva formule imprecise, ii, e, pana la urrna, indiferenta orice problemadaca nu este ~i 0 problema personals.

Dar daca aceasta latura a savantului Paulescu va intra, pana la urma, in constiinta contemporanilor, ceea ce este mult mai greu de. prim it este modelul apostolic pe care l-a intruchipat, simuItan, Paulescu.

Cauzele, de aceasta data, trebuie ciutate in propria noastra dezordine interioara, in constiinta schizoida a omului "modern" care exhiba, public, niste principii, dar se poarta, in fond, dupii cu totul altele. .

Paulescu este dintre acei fericiti oameni pentru care niei 0 dizarmonie nu tulbura echilibrul perfect dintre gand ~i fapta,

Conceptia lui despre via\a era una eminamente cr~tina: omul trebuie sa slujeasca acest adevar. "Profesorul trebuie sa cantareasca toate cuvlntete pe care Ie pronunta ~i sa

odel

stolic

probeze tot ce afirrna", aceasta a semnul de neelintit al modelului fost, timp de 31 de ani, deviza lui apostolic. Nu doar ca a trait ca un Paulescu, cat timp a ocupat catedra sfant, in deplina asceza trupeasca, de Fiziologie a Facultatii de Medici- dar ~i "fiecare din actele lui na din Bucur~ti. Trebule sa probeze profesionale era un fel de oficiu tot ce afirma, inclusiv existenta lui sacerdotal" (Gomoiu, 1943). Dumnezeu; ceea ce a ~i facut, in Modelul apostolic al slujirii toate cartile ~i cursurile sale, pri- celorlal]] este expus de Paulescu mind, ca urmare, titlul de "eel mai inca din lectia de deschidere la

'mare interpret §tiintific al Facultatea de Medicina, din 1904,

Divinita\ii". Omul, aflam din cand se intorcea in iara incarcat de .Iucrarea "Instincte socia Ie, patimi ~i glorle, cu titlurile de Doctor in confficte, remedii morale", din Medicina, Doctor in ~tiin\e ~i

cidul Fiziologie filozofica, 1910, "a I" .. di .

lesit din mana lui Dumnezeu Doctor a Unrversltatil In Pans, in

perfect, dar l-au schimonosit termeni IipsiV de echivoc: "Munca patimile". Singura regenerare este 0 continuare a Crea\iei ~i 0 posibila sta in educatia cr~tina, in indeflinire a poruncii divine, iar trairea in spjritul exlgentelor omu sanatos sau bolnav este Evangheliei. In acest context, faptura Dumnezelrli ~i trebuie sa-l clerului ii revine un rol fun- cinstiti ~j sa-I ingrijiti ca atare". damental, a}<l cum a~at~ Pa~Jlescu i~ caCI, le-a spus Hristos apostolilor: 'Iucrarea "Smagoga ~I Biserlca"; tret "Acela dintre voi care vrea sa fie sun! funCiiile fundamentale care ii mai mare sa-I slujeasca pe ceilalti". revin clerului: Siujindu-ne pe noi, pe toti, Paulescu

- cea apostolica - Predica _ inte- este mai mare decat noi toti, '

melata pe porunca: "mergeti ~i De aceea, se cuvine, daca n-arn

invil\ati toate neamurile ... ", fost in stare sa instituim un premiu

-ceea de savar~ire a Sfintelor international care sa perpetueze Taine, lntemeiata pe continuarea memoria acestui "gigant al Jtiintei", poruncii de mai sus: " ••. botezand pe asa cum propunea, cu ocazra comeoameni in numele Tatalui._" ~i morarii a 50 de ani de la des co-

- jurisdicfia sacerDotala, care peri rea insulinei, prof. Rolf Luft de consta in Njudecarea" credincio~ilor la Institutul Karolinska-Sweden, ~i aplicarea de pedepse "pur pre~edintele F.I.D., sau macar sa-I spirituale", in urma spovedaniei. . . imprumutam unui arbore numele

Paul.escu nu doar expune, la . savantului, asa cum a facut flul lui modul discursiv, aceste precepte, ci Lancereaux (medicul francez de traie~te el insu~i in cel mai derlin nespusa glorie cu care a studiat acord cu ele. Viata sa, deopotriv cu Paulescula Paris), care dadea in munca sa, s-au desfa~urat sub parcul cu platani al proprietatii

. .

1869-:-1931 .

famlliei de la Nogent d' Artaud, asa ceva, sa ne plecam, eel putin, cu numele elevilor tatalui sau cate unui smerenie, frun~le, acum, la 125 de platan, ~i "cel mai frumos, eel rnai ani de la na~tere, in arnintirea celui falnicera, desigur, Paulesca", daca, care a fost Nicolae C. Paulescu.

pri" urmare, n-am fost capabili de , ' . Dora Mezdrea

"~~l}JI~;~!~'f,AWi~~\ff~~~~~'t~~~~:~t?!;~~!tt::'"!~~!~~~='\{~I~j::,'''t:"~~1~r~;~T:''~~:)\i~;?-"F:!'{Jf1~'E:~:_L

~- _-- -. ~.-,.------,- --- - - '---."---

Spitalul, Coranul Tiilipudll19 Cahalul

,,.:..-,:-.l.,.

'~-Era.n.i!e.,.. Masoneria

Dr. N. C. PAULESCU

Profcsor de Flzlologic [a Facultatca de !\Ic<iicini'i dln Bucurestl

"D.A seA L U L"

.(Anul alii-lea - No. 6-12)

~.;

," -----

FIZIOLOGIE FILOZOFICA

"Vie Impiiriitia Ta" (K-Matei, YIi·10)

II

BUCURESTI

,

1913

SPITALULI

Domnilor,

Va intrebati, poate, de ee v-am chematin acest asezamant ?

Vsam chemat ca sa va fae cateva lectii cliniee, - si v-am ehemat aici, caci n-am avut unde III aWi parte, Intr-adevar, pentru mine }1It este . lac in spitalele din Bucuresti. Cei ee au reusit sa intre 111 aceste spitale, au avut precautia sa inchida usa si ehiar sa 0 zavorasca eu regulamente, care fae ca nimeni sa nu mai poata patrunde acolo, - afara, bineinteles, de dansii si de eiraeii lor.

Dar, multi dintre Dvvoastra rna vor Intreba: De

,

ee vrei sa ne faci niste lectii clinice ? Nu ne sunt oare de ajuns lectiile ee ni le fae profesorii de clinica ?

Desigur ea aceste Iectii, primite de la profesorii Dvvoastra, sunt la rigoare suficiente; ele constituie un fel de clinic a clasica, pe care orice medic e dator s-o cunoasca,

Editia de rata eS!e eopie dupa editia din 1913 (a carer. eoperta este repfodusa pe verso) ortografia ~l in. general limba, eu unele mid ex,.ceptll fiind lllsa aduse la cele ale acestui s[ar~lt de secol xx. [Nota tehnoredactorullli]

1. Conferiuta de deschidere a lectiilor de medtctn«: - fih:utii in aiez.'lllllmtu( spitalicesc "Bctlecm ", din Bucuresti, in ziua de 12 i-/ai 1913:

[.

f

(

t

!

4

5

SPITALllL

SPIT.·\Lt'L

El singur a Inte1es importanta notiunii de cauza ~i a pus medicina pe drumul unei adevarate stiinte.

Pot zice ca LANCEREAUX a fost pentru medicina ceea ce CLAUDE BERt"l"ARD a fost pentru fiziologie, ceea ce PASTEUR a fost pentru microbiologic.

rata omul ale carui idei vin sa vi le impartasesc.

Ceea ce va aduc eu sunt ideile personate ale lin 11 i 0111 de geniu care, nemultumit cu rutina si en obscuritatile clasicismului medical, a cladit medicinei, piatra cu piatra, un palat mare], cu ferestre largi si Iumi-, noase, III care se vede clar,

Acest om este LANCEREAUX.

Si ca sa ~ti!i cine este LANCEREAlJ'A", e de ajuns sa va spun ca onienirea n-a avut nictodatii-un medic mai mare co ddnsul.

Va mira mult cuvintele meier

Intr-adevar, acest nume nu l-ati intalnit dedit rareori in cartile de medicina si aproape nimeni dintre profesori nu l-a pronuntat inaintea Dvvoastra.

Veti zice poate ca admiratia mea se explica prin imprejurarea ca am fost crescut la scoala acestui maestru. Dar pietatea elevului se afla aiei In fata datoriei profesoruhti, care trebuie sa-si cantareasca toate vorbele ce rosteste si sa probezc tot ceea ee

afirma. .-

Ei bine, DomniIor, repet sus §i tare cd medic ca LANCEREAUX n-a mai fost altul. ~i aceasta afirmatie 0 voi demonstra, Cll probe palpabile, in lectiile viitoare.

Pentru moment, retineti faptul ca, nici inainte de LANCEREAUX, printre medicii ceIebri, ca LANNEC, TROUSSEAUX, RA YER - nici in timpul sau, printre colegii sai renumiti, ca CHARCOT, POTAlN, BOUCHARD - ~i nici printre medicii altor tari,. ca BRIGHT, ADDISON, Vm.CHOW, nu gasim pe nimeni care sa-l egaleze, ca observator lara

seaman si ca spirit stiintific extraordinar' ~ .

LAl'{CEREAUX, murind, mi-a lasat mie greaua povara de a duce Ia bun sfarsit 0 cartel, de 0 il!lpOltanta capitals, pe care n-a avut vremea s-o tennine. In acelasi timp, mi-a dat si sarcina morala sa fae cunoscuta lumii opera lui, care e imensa.

Dar, 0 asemenea mostenire e peste puterile mele.

Aici, in Bucuresti, mai ales, sunt ca intr-un put. Oricat voi striga, nu rna va auzinimeni.

Voi face si eu ce voi putea.

Din fericire va am pe Dvvoastra, care sunteti 111 stare sa va pasiouati, - dupa cum m-am pasionat si eu - pentru adevarul stiintific. Vom organiza astfel 0 falanga . romaneasca, ce va merge sa arate Franrei ca eel mai mare dintre medicii ltnnii este fiu! ei, - fiu oropsit, caci,

din nenorocire, n-a fast inteles. .

Am de gand sa va vorbesc anul acesta, mai intai, despre afectiunile rinichiului, - si pe urma despre afectiunile cordului si ale vaselor (artere, vene si limfatice), - subiecte asupra carora LANCEREAUX a lasat lucrari nepieritoare.

1. Lanccreaux et Paulesco. Twite de .\!Jdicine. Paris (Ballllere edit.) Dill aceasta lucrare au aparut, palla acum (1913 11. edit.) trei volume,

I. Ca loti oamenii mario Luncereaux a fost un modest si, astfel fiind, el a fost necunoscut de contemporanii siii. - dintre care insa multi, bunaoara en Huchard, au profitat de aceasta,

ca sa-l plagleze. .

1r*t~1iih#l!ii.@'l§¥'!_jIi!"'* "t""'i'M!!!I·!~~$S!@k;'W~.i>o-:;iPlI;;:i"m&fdiE3fi!;pi"'C2!

U -

J\' i

SM

AS;' & < -;;-0;;: ~ .. -

un wrr-

6

SPIT.-\LlIL

7

------~----------

. Dar, pentru a pricepe bine afectiunile rinichiului, trebuie sa 'incep prin a va descrie niste sindroame ca albuminuria, ca uremia, - sindroame oarecum intinerite prin cercetari facute in laboratorul meu ... dad! adevarul mai are trebuinta de intinerire.

Aceste sindroame VOl' face subiectul Iectiilor viitoare.

b)-fenomeneIe vitale de nutritie si de relatie (fiziologia)";

c)-bolile generale ~i afectiunile organelor, care tulbura fenomenele vitale de nutritie ~i de relatie (nosologia si patologia).

Prin unnare, medicina studiaza omul si, singura printre stiinte, are omul ca unic obiect al studiului ei.

Ce e mai mult.c-rnedicinafiind 0 ~tiinta Cll aplicatii practice, are meritul de a pleca numai de la fapte pozitive; ea nu urmeaza sisteme sau II top ii, care fiind intocmite pe 0 cunostinra imperfecta a omului, IlU servese decat sa indue a lumea in eroare.

Medicina cunoaste deci in mod real omul; ea ar trebui sa fie principala baza e filozcfiei.

Pentru astazi, dati-mi voie sa va intretin spunandu-va cateva cuvintedespre spiritul ce se dllvfne sa fnsllj1e!~asC(~ pe medici, cdnd se aj1a In [ata holnavilor, tntr-un spital ca accsta In care ne aflarn.

Dar, ce este un medic? ce este un bolnav'l ce este un spital?

I

2.-Ca profesie, medicina serveste pe om: a)-prin igtend, ee-l prezerva de boli;

b)-prin terapie, ce-i alina durerile si cauta sa-l vindece san, eel putin sa-i evite moartea.

Dar nu e numai atat.

Profesia unuimedic 11 obliga sa se devoteze pentru cei ce sufera si, de multe ori chiar, sa-si riste viata pentru a scapa pe aceea a altora. In ce alta profesie se gaseste abnegatia absolutii de sine, pe care medicina 0 impune celor ce 0 exercita?

Este evident deei ca, dintre toate profesiile, ntedicina este cea tnai bine-fdcdtoare.

Ce este un medic?

Un medic este un om care exercita medieina. Dar ce este medicina ?

Medicina este 0 ~tiin!a ~1, In acelas timp, 0 projesie.

I.-Ca stiint«, medicina studiaza omul, - ~i-l studiaza intreg, cOJP ~i suflet, din punctul de vedere morfologic, fiziologic si patologie.

Intr-adevar, medicina, dupa cum ~titi, studiaza: a)-fonna corpului omen esc '~i a organelor ee-l constituie (anatomia), -structura intima a acestor organe (histologia), -precum si evolutia si reproductia individului (embriologia, obstetrica);

Dar, - III plus, - medicuI, prin profesia sa, devine

I. Pcntru a S:tldia fenomenele vitale, -l\f.:dicina recurge Ia ~tiil1le1e fizico-chimice ~i la ~tiinleJc naturale,

-,

r

r r

f i

I

j

~:

!

i I i

i !

,-

i .

i

i

, .

8

SPIT.-\LlTL

9

prietenul si chiar confidentul celor ce sufera, - boga]i sau saraci, tineri san bah'ani, - care-l asculta si se supun orbeste la prescriptiile lui. Ori, cum un medic instruit cunoaste instincteIe ~i prin urmare ~i patitnile, ii este u~or ca, - prin grai si prin exemplu, - sa poata sa lumineze omenirea ~i sa-i indrumeze educatia sociala, care combate aceste patimi, - adica sa raspandeasca si sa vulgarizeze principiile adevaratei morale stiintifice.

Astfel, parintele medicinei, HIPOCRA TE, a avut dreptate sa zica: "scopul final al medicinei nu este numai sa vindece san sa previna bolile, - ci inca sa pelfec!ione::.e pe oameni si sa-i faca mai fericiti,· :facandu-i mai buni".

s-au produs, - sub- influenta unei cauze patogene, - rulburari ale functiilor vitale de nutritie san de relatie,

, . ~ ,

tulburari care-i pot ameninta existenta.

Sunt bolnavi care, fiind saraci, nu pot sa-si procure ingrijiri medicale, $i dill cauza bolii nu mai sunt In stare sa-si agoniseasca nici macar cele necesare pentru intretinerea vietii.

Astfel de bolnavi, - care ar pieri daca ar fi parasiti~ - vin 1a spital.

In asemenea conditii se afla, de pilda, un dulgher care, cazand de pe 0 schela, si-a frant 0 mana sau un picior; - un taran care, lovit de pelagra, ~i-a pierdut mintile; - un orasan care, doborat de tifos, zace In nestire timp de trei saptamani.

Dar, alaturi de lucratorul cazut de pe schela si victima a muncii, - alaturi de !aranul si de ora~anul, victime de multe ori ale unei organizari sociale defectuoase, - veri intalni la spital indivizi - ~i inca in mare numar - victimi1e propriilor lor patimi (adica ale instinctelor deviate de 1a adevaratul lor scop), - indivizi care inspira scarba si care par a nu fi demni de nici un interes.

Veri intdlni bunaoara pe betivul care, nevrand sa-si infrauczc pofta de bautura, arunca in ghiare1e carciumarului tot ce agoniseste, pana ~i hrana cop iiI or lui; - care invenineaza viata unei nenorocite sotii; -

, .

care-si dezonoreaza parintii; - care e rusinea familiei si

plaga societatii; - ~i care sfirseste ill imbecilitate, daca of tic a 1, dreapta pedeapsa a unei asemenea sinucideri, nu a venit sa scurteze 0 existenta degradanta.

Medicul trebuie deci sa fie, in acelas timp, un savont. care iubeste din tot sufletul stiinta medicala, adica stiinta omu1ui; sa fie 0 fiinta care se jertfeste pentru altii, pana Ia moarte; in sfarsit, sa fie un il1vatator al ornenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei ... si asa ar fi In realitate, daca confrati nedemni n-ar fi deschis taraba in templul sacru al medicinei.

,\CUI1l lntelegcji inalta demnitate a profesiei medicale si respectul ce i se da din toate paI1ile. "Cinsteste pe medic" zice Biblia ... "caci ai.trebuin!a de el''.

II

Dar, ce este un bolnav ?

Un bolnav este un individ In al caruiiorganism

I. Lallcere·au~et Paulesco, Traite desledicine, T.J, p. 154.

W t ry¥W&4¥i!AIfi¥¥ftM9ti4*.#,*ak*!9Wk¥§i§N¥'·;p-m~ MAS_ kt6 ;'±u "tJiIIM - ·~r~~~=~=o..,.~---..".., = .... _._,._._ ..... _~.,.._~,..~~.- __ ..-~ __ .

10

SPIT.·\LlIL

SPIT.-\LliL

I 1

Veri gasi, de asemenea, pe desfranatul care, nepricepand sau batandu-si joe de importanta instincrului genital, al carui scop este reproducerea, - nu vede intr-insul decit un mijloc de a-si procura gadi lituri placute si abuzeaza de actele generarii, pana devine tabetic', sau contracteaza boli, pe care poporul Ie numeste, cu drept cuvant, rusinoase.

Sa oprim aici aceasta enumeratie dezgustatoare. Dar, in spital, veti mai descoperi ~i oameni de alte natii, ca unguri, greci, ovrei ... natii chiar dusmane noua si care due ill contra noastra, unele, 0 lupta pe viata sau pe moarte,

Ori, toti acesti oameni, - buni sau rai, virtuosi sau viciosi, conationali sau inamici, - primesc In spital aceleasi ingrijiri, Tara sa se tina sema de meritele sau de nememicia lor.

Care este explicatia acestui fapt?

N-am putea oare sa distrugem pe acesti bolnavi, sau eel putin sa ne scapam de cei viciosi, care sunt 0 povara pentru societate si de cei de alta natie, care sunt un pericol pentru neamul romanesc ?

In antichitate, pe timpul Romanilor, sclavii bolnavi, care nu mai puteau servi stapanilor, erau abandonati intr-o insula, unde mureau de foame.

Dealtminteri, chiar faimoasa lege, zisa naturala, a lui DARWIN, lupta pentru trai, ne invita sa nu crutarn pe bolnavi - care trebuie sa fie suprimati ca niste concurenti cazuti - caci In aceasta lupta nu supravietuieste decat eel tare, adica eel sanatos, pe cand

cei slabi, adica cei bolnavi, sunt condamnati sa piara.

Homo, homtni, lupus!

V-am ararat, I11sa, altadata, cit aceasta hidoasa lege nil existti ill natura, ci numai in mintea smintita a catorva atei materialisti.

Dar, imi veti zice: oamenii, ca si animalele, au un sentiment instinctiv de compatimire, de mila, pentru semenii lor ee sufera.

Ei bine, acest sentiment, intens pentru membrii familiei, slabeste din ce III ce pentru membrii tribului si ai natiei si ajunge sa fie aproape nul pentru membrii omenirii - ~i atunci se numeste filantropie,

In totcazul, mila nu exists pentru viciosi si mai ales pentru dusmani, - prin urmare instinctul mila nu a

putut prezida la alcatuirea spitalelor. .

Atunci, care este cheia acestei enigme ?

III

I. Lancereaux ct Paulesco, Traits de Xledicine. p.657.

Sa lamurim si notiunea de spital. Ce este un spital ?

Un spital este un asezamant, - fundat de 0 persoana sau de asociatie de persoane, - III care bolnavii saraci gasesc, gratis, ingrijirile medicale de care au trebuinta, precum si tot ee le este neeesar pentru intretinerea vietii, In timpul bolii lor.

Este 'e~ident ca.' orice spital trebuie sa aiba 0 cladire care sa indeplineasca anumite conditii de dis pozitie generala si interioara, de aeratie, de incalzir, etc., -

! '8

12

SPITAWL

sa posede un mobilier convenabil, sa dispuna de venituri suficiente pentru a putea face fata, In mod larg, la toate necesitatile boinaviIor, sa aiba un personal

,

medical si infinnier instruit si devotat.

Dar de cand exists spitalele ?

Institutia spitalelor este de data relativ recenta.

Numeroase cercetari istorice si arheologice arata ca 'in vechime n-au existat spitale.

Inh·-adevar, iata ce zice in aceasta privinta, intr-o lucrare bine documentata; un autor a carei C0111- petenta este incontestabila 1.

"Nici un stabiliment public, destinat in mod special si unic bolnavilor, nu pare sa fi existat In anticul Egipt".

"Deaseruenea, nu se gaseste nici 0 um1a de institutii ospitalierc Ia Evrei... Bolnavii ~i infinnii sc adunau sal! erau transportati in pietele publice, langa piscine, la raspantii sal! sub portico, pentru a primi sfaturi de Ia trecatori - care au suferit ei insisi sau au vazut pe allii suferind de 0 asemenea boala''.

"Aceleasi lucruri se petrcceau si la alte popoare vechi, bunaoara Ia Mezi, la Persi ... "

"In India, spitalele erau cu totul neeunoscute ... "

"In China,nu numai ea In secolele treeute n-au existat spitale, dar nu se gasesc Inca nici astazi".

"Orasele Greciei posedau mai toate, sub numeIe de Geroniae, de Gerusiae, edifieii pub lice unde batranii, care adusesera servicii eminente patriei, erau lntrepnu]i pc socoteala Statului. Cynosargul era locul unde erau aduna]i eopii abandonaji; iar XcnodochuI, deschis tuturor strainilor, nu primea dedit oameni sanatosi. Dar nicaieri l1U este facuta vreo mentiune despre cdificii destinate In mod special bolnavilor".

1. Boisseau, Art.Hopitaux, inDict. encyclopedique des sciences medica!es; T.50, p. 273.

SPIL\IXL

13

"Pana 111 primele seeole ale Erci crestine, Romanii, ca ~i Grecii. u-au avut spitale" I.

Mai tarziu. "atunci cfind religia lui Hristos veni sa spuna omului di 0 uinta' omeneasca cc sufcra cste lin fratc ce trebuie alinat, - atunci numai, fu posibiI sa se creezc adevarate spit,ale".

"Spitalele sunt 0 inspiratie a car itatii crestine" ~.

Inca de pe la jumatatea secolului al III-lea si mai ales In secolul al Iv-lea, incepura, atat III Orient cat ~i In Occident, sa ~e ridice azile unde erau adapostiti si nutriji infirmii saraci,

Dar, primul spital pentru bolnavi a fost fondat la Roma, in anul 380 sau 381. de 0 pioasa femeie crestina, Fabiola, ale carei fapte bune ne-au fo~ transmise prin scrierile Sfantului Ieronim 3.

Pe la aceeasi epoca (ar1UI 372), Sffintul Vasile, Episcopul Ccsareei Cappadociei, zidi la portile acestei ceta!i un azil celebru unde se primeau ~i se ingrijeau bolnavii. "Indata ce iesi din cerate, - zice Sfantul Grigore din Nazianz;' - vezi un eras nou, care este sanctuarul pietatii. Acoloboala, indurata lara l11Unl1Uf, pare a fi 0 incercare binecuvantata; aeolo caritatea striiluceste in operele

sale".

In unna, sub imparatul Justinian ~i sub urmasii sai, asemenea azile se inmultira in Orient, - si toemai pe la sfarsitul seeolului al VI-lea aparura spitale ~iln Occident, mai intai ea anexe ale bisericilor ~i manastirilor, apoi ea stabilimente de sine statatoare.

Din aceste fapte istorice rezulta cit:

Spitalele 11-011 existat in antichitate; ele all

1." . .l.c~asta lip;i totala a unor adevarate case ospitalierc, ill a'ntichi!ate, a fest .!Olll~i nde~;a ~onlestata; dar niciodata nu s-au putut aduce probe dell~onslral.I,~e ~e. ~xlstenta .lor .': ~ Intr-adevsr "nu se gasc~le nicaieri vreo indica lie ca.! de pupn pre.;~sa §I I1ICI cea mat mica ral1la~j\oi arheologica" asupra spitalelor dill vechime. (Boisseau, L. ell p. 278).

2. Boisseau, L cit p. 278. .

}. SI. Ieronim, Lett, ad Oceamlm; vezi Boisseau, L. CIt. p. 279.

4. St. Grrgoire de Nazlance. Orat. XLII!; Funebris oratio in landem Basilit .Ifagni; vezi Boisseau, L. cit p, 279.

! ,

f

! -

r (

i· l ;. ;

, :.

· ~":;L~~~~tt~§\~~~~~~j::tI~tr~i~f[t~}~?';~'~:~:~l~·:~:2';20;f~Q:::S{;~~~~.

---- ~ ---.- -- - --. - .- ..... -.- .... :.--"""'-:.:..,-'- ... __ ....... _---:_---- ...

14

SPITALliL

15

SPITAU'L

apiirut In primele secole ale Erei crestine ~1 sunt efectele carita tii.

,

Fabiola, Sfantul Vasile, precum ~i imparatii, printii si oameni bogati, care au fondat spitale, n-au facut decat sa puna In practica preceptul caritatii. crestine.

Dar ce este Caritatea ?

Caritatea este UIl act voluntar', a carui formula a fost enuntata astfel de cafre Iisus Hristos:

*

"Iar cand va veni Fiul Omuluiintru Slava Sa .... EI va ziee celor de-a dreapta Lui: Veniti, bine-cuvantatii Parintelui Meu, mosteniti Ill1para!ia eea gatita YOUa de la intemeierca Iumii. Caci .... bolnav ((/11 fast ~'i M-((!i ingtijit.

Atunei vor raspunde Lui dreptii, zicand: Doamne .... cand Te-am vazut bolnav ~i am venit la Tine?

Si raspunzand ImparatuI va zice lor: Adevar zic YQUa, intrucat ali facut unuia dintre acesti frati ai Mei prea mICI, Mie Mi-ati facut''.:'

,

* *

Originea ideii de spital fiindu-ne acum cunoscutii, sa ne intoarcem la intrebarea noastra: Care este spiritul ce trebuie saexiste intr-un spital ?

Sunt unii medici. de spital, cupizi si avari, care, - sacrificand totul pentru c1ientela lor particulara, - neglijeaza bolnavii care nu Ie pot plati si fac, la spital, vizita in catevaminute, galopand pe dinaintea paturilor.

Cu aIte cuvinte, Dumnezeu vrea ca iubirea, ce-I datoreaza oameni i, sa se reverse asupra bolnavilor saraci'. Si, intr-adevar, acesta este singurul mijloc efectiv, de care clispun oamenii, ca sa-si manifeste iubirea catre Creatorul Iumii, cafre Autorul vietii lor, - si sa inal]e astfel aceasta iubire pana la Acela pe care nu-L pot atinge si care n-are trebuinta, pentru El Insu~i, de binefacerile lor ... caci El este Binele infinit.

Din aceasta sentinta au rasarit spitalele.

Sunt alti medici de spital, orgoliosi, carora Ii se pare ca spitalele sunt facute pentru ei, si considera pe bolnavi ca pe niste obiecte de studiu. Ei sunt multumiti cand primesc un caz interesant, asupra caruia vor putea sa faca 0 comunicare la 0 societate savants san sa-si publice observatia intr-o gazeta medicala, - dar resping sau nu se ocupa de sarmanul bolnav, care nu prezinta dec at un caz banal, ce nu poate fi exploatat In profitul

gloriei lor. - ~

Din fericire, asemenea monstri sunt rari.

I. Caritatca este un act voluntar, pentru di atiit scopul cat §i mijloacele sunt cunoscute; pe ciita vreme mila este un sentiment instinct iv, ead daea mijloacele sunt cunoscute, scopul este . ignorat eu totul.

2. sr. Ap, E\,. :"Iratri, c. :-"-XV, v, 31·40.

3. Exista 0 mare deoscbire intre cavitate, - care este iubirea de Dumnezeu, rnanifestata asupra oamenilor, - ~i mila seafilantropia, care este slaba iubire instinctiva pcntru orice 011\. Este bine ca mcdicul sa aiM mila de bolnavi, Dar, nu e de-ajuns; caci acest sentiment instinctiv estc mai mult san mai putin capricios. De aceea este necesar en ~i ratiunca sa intervina, prin 'caritate, - rnai ales cdnd e verba de a ingriji pe un bolnav sarac,

Mai sunt si medici de spital carora, in Iipsa unei 'educatii crestine, Ii s-a atrofiat fibra idealului si au

16

SprL\LVL

cazut In indiferentd, devenind pur si simplu niste functionari, adica un fel de trantori care, pentru 0 leafa cat mai grass, fae cat pot mai putin.

Aeest soi de medici paraziti roiese pretutindeni

si constituie 0 adevarata plaga sociala. -

Dvvoastra.: 11155, sa nu urmati aceste pacatoase exemple.

Cand veri intra In vreun spital, dezbracati-va de patimile de eupiclitate si de orgoliu, lepadati si trandavia si dati-va eli totul bolnavilor, - carora sa Ie fiti recunoscatori daca, ingrijindu-i, va vor permite sa va instruiti.

,

Si daca voiti sa fiti perfecti, culegeti fructele ee se vor dezvolta din samanta ce am semanat astazi in sufletele Dvvoastra, tinere si generoase, - si, urmand preceptele caritatii, ingrijiti pe bolnavul mizerabil, - nu ~a pe un 0711, IlU ea pe 1111 [rate ce sufera - ei ca pe Insusi DZ!i71J1e:::ell.

Acesta este spiritul ce trebuie sa domneasca intr-un spital.

Dr. Paulescu

2

LEGISLATII RELIGIOASE

,

(Unnare')

Dupa legislatia crestina, au venit doua alte

legislatii religioase, Coranul Musulmanilor ~i

Talmudu! Ovreilor, legislatii care sunt potrivnice

moralei lui Hristos si care au pretentia sa lecuiasca relele omenirii.

Sa examinant deci, ce prescriu aceste coduri de legi ill contra patimilor de proprietate si de dominatie.

Vom incepe prin Coran 2.

:-.

i

!

s '; i·

CORANUL

Pe la sfarsitul secolului al VI-lea, dupa Hristos, aparu In Arabia un legislator, numit Mxnoxnrr, care, - pretinzand ca se sprijina pe Biblie (din care cunostea imperfect anumite parti) si pe Evanghelie (pe eare 0 ignora aproape cu totul), - dadu Arabilor 0 legislatie religioasa, "Coranul" sau "Alcoranul", legislatie pe care III urma, voi s-o intinda asupra Intregii omeniri.

Acest "Aleoran" ar fi fost destinat sa inlocuiasca cu folos legislatiile ovreiasca si crestineasca,

L Paulcscu, Instincte sociale, etc., 1910, (C:·Sfete3, editor).

2. L'Alcoran de :\lahomct, Traduit d· ... \rav¢ en Francais par Slcur du Ryer , La Haye,

1685. .

18

COR.·\j"l'L

COR.-\J"lUL

19

"Cu voia lui Dumnezeu, ingerul Gabriel !i-a inspirat Alcoranul, care confirma vechile scripturi (Biblia si Evanghelia) si care conduce pe cei buni pe calea mantuirii" I.

din celelalte lucruri jefuite" I.

1. - Patima de proprietate

Califii, urmasii lui MAHOMET, 11 luara ca exemplu si organizara 0 putere militara, care nu avea alta tinta decat cueerirea 2.

De la Meca, seeta se intinse asupra Arabiei intregi, - si pe urma navali, de jur imprejur, III tari din ee ince mai departate, eu tendinta de a se face stapana pe toata suprafata piinuintului.

Islamismul propagandu-se numai prin anne, e

-lesne de inteles ca, in aeeste conditii, teritoriile natiilor, ell care musulrnanii veneau in contact, deveneau 0 prada ravnita si cadeau in rnainile lor, in unna unui razboi nenorocit.

Astfel s-a intamplat ell nenumarate tari, incepand ell Persia, trecand prin peninsula balcanica si prin Africa de Nord si ajungand pana in Spania.

Jaful era atunci un obicei; ba, ceva mai mult, sultanii si pasalele lor, sugeau, peste tot, ca strigoii, sangele popoarelor crestine invinse, pe care Ie administrau.

Pretutindeni, arabii si mai cu seama tureii, au saracit astfel, pana la cea mai neagra mizerie, !arile care, ca a noastra, au avut nenoroeirea sa Ie cada in ghiare.

Astazi, dupa 12 veacuri de existenta, legea luiMAHOMET este unnata de peste dOUG sute de milioane de oameni, - adica de 0 buna parte din Europa, deo treime din Asia si de jumatate din Africa.

Se intelegc user importanta enorma ce aceasta legislatie prezinta pentru noi.

Sa: studiem deci Alcoranul, - din punetul nostru de vedere biologie,- si sa-i punem in evidentaprescrip[iile, in ceea ee priveste patimile de proprietate si de

dominatie :!. .

a)-In nape. - Inca de la inceputul carierei sale, MAHO}':1ET, in capul unei bande de arabi care li sunt credinciosi, savarsi mai multe expeditii armate (in numar de 27) si, dupa noua ani de lupte sangeroase, puse mina pe Meca 3.

In acest timp, el duce 0 viata de adevarat bandit, infocat la jaf si lacorn la impartirea prazilor.

1. Coran, Chapitre de l'Exil, p. -\33.

2. Hergenroethcr, Histoirc de l'Eglise, JIJ, p. 6.

"Dumnezeu Va porunceste sa dati' Profetului 0 parte din prada ce 0 re!i lua de Ia dusmani, - atit din cai ~i din camile, cit ~i

b)-Iii trib si in famtlie, dreptulde proprietate este absolut si exc/usiv.

I. Coran, Chapitre de la Vache, p. 11.

2. Petimile sunt !li~e instincte deviate de la scopul lor natural.

Patirna de proprietate consta in cupiditate ~i in avaritie, iar cea de domina tie, in tiranie si

in despotism. (Vezi Paulescu, Instincte sociale, Patimt, etc. 1910, p. 101.) ,

3. I. L. Condal, Mahomet at SOI1 oeuvre. p. 16. Paris

20

j'vWlm..·fET interzice frauda san inselaciunea.

"Cantari]: cu cant are drepte, masuraji cu masuri bune si nu retineti nimic de Ia aproapele vostru" I,

"Nu corupeti pe judecatori prin claruri si plccoane pentru ca sa mancati, cu rautate, averea altuia" :,

El condamna zgarcenia.

"Sa nu credeti ca cei ce sunt prea economi si zgarciti.: fac bine; din contra, ei fac foarte rau-Ceea ce pun deoparte, tara motiv, li "a sugruma 111 ziua judecatii" 3,

El dezaproba si camdtdria:

"Camatarii au zis ca eomertul este asemenea cu camata.

D~1l11l1ezeu permite comertul, II1Sa opreste cdmataria" 4.

El recomanda 0 oarecare binefaeere catre saraci:

"Fiti binefacatori catre saraci. care s-au stramtorat pentru ca sa serveasca pc Dumuezeu si care nu mai pot sa lucreze" 5.

"Veti ajuta, din ceea ce aveti, pe tatal si pe mama voastra, pe aliatii vostri, pc orfani, pc saraci $i pe calatori" 6.

Intr-adevar, musulmanii, In general, au pastrat 0 anumita cinste In afaceri si chiar 0 oarecare damicie

I. Coran, Chap. de Hod. p. J 81.

2. Coran, Chap. de Tache. p, 22.

3. Coran, Chap. de fa lignce de Joachim. p. :; 7. -I. Coran, Chap. de fa 1 ache. p. 36.

5. Coran, Chap de fa I ache. p. 36.

6. Coran, Chap. de fa vache, p. 2~.

COR.-\NliL

21

fata de saraci,

, Dar toate astea nu sunt adevarate decat In eeea

ce priveste relatiile arabilor intre ei.

Cat despre straini si mai ales despre crestini, mahomedanii ii trateaza ea pe niste robi.. ca pe niste oameni /ipsifi de dreptul de proprietate.

II: - Patima de dominatie

a)-In familie, autoritatea tatalui e absolutti. El are dreptul de viata si de moarte asupra femeilor si asupra copiilor.

. Totusi, MAHOMET usureaza oarecum ngoarea acestui drept, relativ la copii.

"Nu va omorati copii de frica saraciei: ... uciderea copiilor este un mare pacat'' 1.

Cat des pre femei, falsul prooroc le incatuseaza ell lantul ignominiei, prin institutia poligamiei, flagel injositor care dczorganizeaza familia si care e fructul unirii patimii genitale eu pauma de dominaiie, - ceea ce a facut sa se zica, ell drept cuvant, ca islamul este "religia trufiei si a desfrdului" 2.

MA.t{OMET autorizeaza pe adeptii lui sa aiba pana la patru neveste; - el insusi a avut, la un oarecare moment, pana la cincisprezece sotii legitime. Dar, le da . voie sa aibe In plus un numar nedetenninat de concubine (sute san m11, ca unii sultani), luate chiar dintre roabe.

1. Coran, Chap. du. lo)'oge de nuit, p. 221.

2. G_ de Mousseaux, Le ]1Ii/, Paris, c. X. p. 285.

, 1-.,.

P

22

CORANl1L

"Insurap-ra cu ferneile care \'a plae: doua, trei sau patru; - daca \'<1 e tcama ea IlU le puteti intretine pe toate, nu lua]i dedit una,

Puteti, de asemenea. sa va casatori]! ell roabele pe eare

le-ati doband'it" I, '

- .

pentru vii, - sau Ie acopera cu valuri groase, care nu

lasa sa se vada decat ochii.

Dar, pentru a putea tine In frau 0 asemenea turma de femele, In plina perioada de rut, monstrii musulmani nascocira sa recurga la masculi.,fora nevoi sexuale, adica lipsiti de organe genitale, Scopira deci, cu forta, robi strain], Ii facura eunuei si ii intrebuintara

ea pazitori de harem, '

Astfel, pentru a garanta continenta cadanelor ~i a asigura posesia lor, - exc1usiv rezervata stapanului, - au mers pana sa mutileze fiin]e omenesti, lipsindu-Ie pentru totdeaunade eapaeitatea de a crea 0 familie.

Femeia este considerate, de musulmani, fie ca 0 vita condamnata la 0 sc1avie marsava, fie ca un instrument de placere, destin at sa sature dorintele

bestiale ale masculilor, putreziti de vicii. >

, "Dintre femeile tale, vei pastra pe eele ce-]i convin; te vei

desparti de eele ee te plictisesc ~i te vei culca cu eele ce-ti pIae" 2,

Fondatorul islamului, da astfel voie credinciosiler sai Sa divorteze de cate ori vor voi. Dar adauga, ca sa poleiasca pilula:

b)-In natia araba, puterea e absolutii, pentru ca a fost considerata, de tv1AHOMET, ea provenind de la Dumnczeu.

"Divortul, intdia Ji a doua omit. trebuie sa sc faca ell

blande]e, polite]e si binefaceri" 3, " .

"Accla care se supune profetului, apostoluI lui Dumnezeu, se supune lui Dumnezeu" 1,

Si acest legislator nu tine nici 0 socoteala de faptul ca, de pe urma poligamiei, femeile sunt groaznic chinuite de gelozie, trebuind ca, mai muIte, sa-si Im-

parta iubirea unui singur om. .

Pentru a lupta In contra revoitei trebuintelor genitale, In veci nesaturate, ale acestor nenorocite femei, credinciosii lui Mahomet le ascund In Inchisori Tara de ferestre ce dau in strada, ad eva rate mOl~unte

Astfel, a fost user sa se transforme instinctul de dominatie intr-o patima neinfranata, - adica sa se schimbe in despotism si intr-o tiranie feroce, care domneste pana azi In toate tarile musulmane,

Aceasta stare de plans este agravata si prin faptul ca IvfAHOMET contopeste intr-una, amandoua autoritatile, civila ~i religioasa ~i vrea ca seful statului sa fie si mare preot. Si, In adevar, pana astazi, califii si sultanii sunt, III acelasi timp, regi si pontifi. Cu alte cuvinte, celui ce exercita dominatia, i se dii ca misie'sa

1. Coran, Chap, des femmes, p, 60.

2. COI'an, Chap. des Bandes, p. 331.

3, Coran, Chap, de fa Vacha. p. 27-28,

1. Coran, Chap, des fenunes, p. 70~ vezi ~i Chap, des Bandes, p. 332.

24

COR.-L'\liL

se opuna la dezvcltarea patimei de dominatie, In el insusi, - ceea ce 111 practica este foarte greu, daca nu imposibil, de realizat.

Acest fapt este un semn indiscutabiI .ca i'vIAHo:VlET a stabilit 0 simpla institutie nationala, - iar nu, dupa cum pretindea el, 0 religie universala.

Puterea fiind absoluta, suItanul are dreptul de l'ia,tCt si de moarte asupra tuturor supusilor sai. El uzeaza ~i abuzeaza lntr-atata, de aceasta teribila prerogativa ca, In zilele noastre, Abdul Hamid a comis, nepedepsit de nimeni, un macel omenesc ingrozitor asupra supusilor sai anneni, - macel cum nu s-a mai vazut In Jume de la marea revolutie franceza, .. ,

,

asemenea masacre neputand fi decaf efectele izbucnirii

patimilor de dominatie si de proprietate.

Dar, ceea ce este si mai gray, NIAHo\1ET transmite tuturor musulmanilor aceasta putere de ria/a st de inoarte asupra ghianrilor.

"Ucideti pe necredinciost; unde li yeti intalni: Iuati-i robi ~i observati pe unde tree, pentru ca sa le intind'cti curse'" I. '

"Omordti pe cei rdi, pentru ca sa inlaturati rascoala si ca sa nu existe 'in lume alta lege, dccat legea lui Dumnezeu" 1.

MAHOMET promite chiar recompense eteme celor

ce 1110r In razboi. .

"Daca sunteti ucisi, Iuptand pentru credinta, yeti fi aduna]i inaintea divinei Majestati ca sa fi!i rasplatiti" 3.

I. Coran, Chap. de la Conversion, p. J~6.

2. Coran, Chap. du Butin, p. J·H.

3. Coran, Chap. de la lignee de Joachim, p. 55.

",

,

Prima consecinra a acestei stari de lucruri, a fost niste riizboaie teribile, - adevarate razboaie de exterminare, care pustiesc tarile prin macelarirea locuitorilor ~i prin incendierea Iocuintelor, - razboaie nimicitoare, de care e plina istoria musulmanilor, precum si cea a popoarelor eu care ei au venit In contact.

Nariuni, odinioara infloritoare, din Asia occidentala ~i din Africa de Nord, sunt acum moarte, de pe urma acestor cataclisme, iar civilizatiile lor, atat de inaintate in timpul Romanilor, sunt pierdute pentru vecie.

Cele din peninsula balcanica, sugrumate de jugul islamului, intrasera In agonie. Dar, de cand acest monstru tiranic a intrat In descompunere, multe popoare (Romanii, Grecii, Sarbii, Bulgarii) care au putut sa scape cu via!a, rcnascura din cenusa lor, ~i luara repede, in cativa ani, un avant de viata ~i de cultura.

Peste tot III drumul san, mahomedanismul a semanat, - impreuua cu devastarea, - inertia, S0I7111ll/ sau moartea.

Illsa, pseudo-profetul nu s-a multumit cu ruinele ce grarnadea in trecerea sa.

Dupa un razboi, invinsii, care nu erau ucisi, erau luati ca robi.

,

Robia este intr-adevar 0 alta plaga, poate cea mai hidoasa, raspandita de aceasta ingrozitoare calami tate, ce este islamismuI. Ea este produsul eel mai curat al trufiei omenesti, adica al patimei de dominatie, impinsa Ia cea din urma expresie.

'.!

j

I

I

1

i

26

Istoria romaneasca va pastra ell sfintenie amintirea a mii de tin ere fete adevarate fecioare-martire

,. ,

rapite familiilor indurerate, pentru ca sa umple haremurile si lupanarele islamului I. Ea nu va uita niei miiIe de baietasi, munteni ~i moldoveni, pe care musulmanii Ii dueeau in sclavie la Stambul, ea sa ii scopeasca si sa Ii introduca astfel in corpul ienieerilor.

o asemenea pretentie, pe care turcii voiau chiar s-o introduca intr-un tratat, revolta pe voievodul VLAD- TEPE~ ~i 11 hotari sa ia annele, facand astfel ca tara sa indure toate grozaviile unui razboi infiorator.

De altfel se~tie ca si in zilele noastre, toti suveranii musulmani din Africa practice pevo scara intinsa comertul cu robi; - se mai stie ca toli negustorii de sclavi sunt mahomedani, .; si ca, ill sfarsit, judecatorii, care judeca dupa Coran, jm fac nimic pentru a impiedica acest targ infam.

o alta buruiana otravitoare, ee creste pe aceasta putreziciune morals, este legea Talionului, pe care MAHOMET 0 adopta dupa MOISE, - dar agravand-o.

"Am poruncit Talionul: 0111 pentru om, ochi pentru ochi, nas pentru nas, ureche pentru ureche, dinte pentru dinte, rana pentru rana; eel ce va pazi aceasta lege, va face bine" 2,

"Talionul va este prescris si la omoruri: liber pentru liber, sclav pentru sclav, femeie pentru femeie" 3.

I. Do~a din rudele mele au fost luatc astfel ell forta de turd, pe la 1730, ~i all disparut, !ani sa It se mai dea de urms, Rapirea acestor tinere fete a fost comisa dupa uciderea tatalui lor. preot din Oltenia, care, pribegind prin munti, C\I toata familia, ajunsese pana in Ramnicul-Sarat.

2. Coran, Chap. de 10 Table. p. 88-89.

3. Coran, Chap. de fa roche, p. 20.,

; .

COR.\""liL

27

Legea Taliofiului se aplica chiar la insulte:

"Insultati pe eei ec ya YOr insulta, ... In acelasi fcl cum ci v-au insultat" 1,

Si cand te gandesti ca Hristos ne sfatuieste Sa iertam ofensele "nu pana de sapte ori, ci pana de saptezeei de ori, care sapte ori" 2 !

In plus MAHOMET face din razbunare odatorie, pe care 0 impune credinciosilor sai ea un ordin sacru:

"Omorati mai ales pe cei.. .. ce I~i au dat silinta ca sa alunge pe profet din Meca" 3.

_ Dar :lvIAHOl\1ETnU intrerupe niei aici faptele sale marsave.

Printr-o nerusinata minciund 4, el s-a dat ea prooroc si, inca mai mult, ca eel din urma ~i eel mai mare dintre trimisii lui Dumnezeu; - pe cand, In realitate,el a fost nu un adevarat fundator de religie, ei un aventurier preoeupat, inainte de toate, sa stabileasca 0 imparatie.

II Aduceti-va aminte ca Isus a zis fiilor lui Israel: "Eu sunt

I. Co ran, Chap. de la lache, p. 22-23.

2. Sf. Ap, ~i Ev. Matci, c. 18, v, 22.

3. Coran. Chap. de la Conversion, p. 147. .

4. De altfel, l\Iahomet Illl se sfieste S3 recurga la minciund, - ~i chiar la cea mai sacrilege.

Dupa el, Dumnezeu i-ar f Ia ordine, pentru ea sa aprobe invaziile unei bande de tdlhari care Ii sih'ilr~esc planurile criminale de razbunare; iar ingerul Gavriil is-at pune la dispozijie. pentru ca sa-i justifice hotiile, rapirile, asasinatele, adulterele ~i chiar pcntru ca sil-i reguleze afacerile de menaj. Astfel, el zice femeilor sale, indignate de purtarea-i: "De faceti ceva in . contra profctului, sa ~titi en Dumnezeu Ii este protector; ingerul Gavriil §i toli ceilalti Ingeri il vor apara. De va vrea el sa se desparta de voi, Dumnezeu Ii va da, in viitor, ill Iocul vostru, alte femei, care "or Ii sllpllse, drept-credincioase, blande, smerite, cinstite, evlavioase, mulrumite, curate, fecioare ~i nefecioare", (Coran, Chap. de la Defense, p.445)

28

COR.-\',(l'L

trimisul lui Dumnezeu; EI I11-a lnsarcinat sa confirm vechiul

testament ~i sa \'a anun] ca, dupa mine, va veni un profet cc sc va chema Mahomet" I.

Acest inselator a sustinut mai InHli ca Mozaismul si Crestinismul, - de care se servise pentru a redacta Coranul, - nu sunt decat niste criminale alteriiri ale invataturii sale, care singurd este eternd.

Mai tarziu, vazand cum Crestinismul devine universal, l"$i inchipui casi doctrina sa din Alcoran ar putea ajunge sa fie universala, inlaturand pe cea a Evangheliei, - si se gandi sa intinda Islamismul, prin anne, peste tot pamanrul 2.

Dar pentru ca sa pori pretinde ca ai fondat 0 religie universals, trebuie ca mai intai s-o zidesti pe adevar si nu sa recurgi 1a minciuna. IVIai mult, trebuie sa 0 dezbraci de mice legatura care ar face-o sa atarne de un anumit Stat national.

Ori, aceste conditii n-an fost implinire de catre Mahornedanism, - precum nici de Judaism, - caci atnbele reltgii sunt bazate pe minciunii si, In plus, constituie, una, codul natiei arabe, cealalta, codul natiei jidovesti.

Inh'-adevar, nici ovreii nu pot sa conceapa dedit lin judaism universal, - adica 0 curata contradictie, un particularism general, cum zice istoricul 1\10El-ILER, - iar Mesia lor, asteptat ell nerabdare, n-ar fi decat un fel

I. Coran, Chap. du Rang., p. 438.

2. Printr-un fel de smintcala de neiuteles ~i in tot cazul inconstienta, catin politicieni agramali, care Ia un moment oarecare au constituit guvcrnul Romaniei, au obligat pe bietii contribuabili sa suporte cheltuielilc construirii unei catedrale maliomedane in Constanta, - adica sa zideasca lIIl templu religiei blestemate care a f1iclit ~i face inca un rau imens omenirii ~i care, timp de secole a pricinuit, nenorocitei nonstre piri, suferinje cumplite,

In Coran, - care pretinde di inlocuieste Evanghelia, - ;lU se gaseste, nicaieri, c~va ~are sa se apmpie de Caritatea crestind, sau eel punn, sa semene ell rnste mille de simpatie catre alte popoare, decat arabii.

Din contra, dupa Islam, ornenirea se imparte In Musulmani $i necredinciosi. Ori, impotriva aeestora din unna, - care sunt numiti ell dispre] "ghiauri" si caini eu fata de 0111, - orice mahomedan nurreste 0 ura oarba, pe care n-o satura, de cele mai multe ori, decaf prin iatagan.

*

* *

In rezumat:

clj-Coranul, - III loe sa combatii patilJl{~ de p,:oprietate, - a favorizat jafurile si le-a adauga~ incendiul devastator, care a acoperit ell ruinetari intregi.

i:

b)-Corallul, - In loe sa tuple llnpotrivapatimei de dontinatie - a stabilit 0 tiranie cumplita, din care au rezultat razboaie pustiitoare si 0 selavie oribila. Daca adaugam la aeeasta, legea Talionului si poligamia, eu corolariul sau demaseulatia pazitorilor seraiurilor, vom

, .

I:

i' i. r /'

[,

!' i,

f

"

;

I. "Mesia trebcie sa. fie un mare cuccritor care va face ca toate najiile din lume sa .fi~ roabe jidovilor". (Drach. De l'hannonie entre I'Eglise ct la Synagogue. 1844, p, 98 - \ ezi Chabauty Les Ji.fs nos ,I Iaitres, 1882, p. 148).

30

COR.-\.t'iliL

avea un tablou care ne va da 0 idee despre principalele ciuperci veninoase crescute pe gunoiul moral al islamismului.

c)-CoranuI, - ca ~i Talmudul, - se reazema pe minciuna.

d)-Coranul a inlocuit carita tea printr-o urd cruda si sangeroasa, care nu se intalneste dedit la jidovi.

Intr-adevar, cele doua ramuri, araba ~i ovreiasca, sunt, si una ~i alta, .foarte lacome de sange ornenesc.

Dar, daca mahomedanii, care poseda 0 oarecare bravura, searnana cu niste tigri salbatici, - ovreii, care nu se manifests de cat prin Iasitate, adue mai mult cu plosnitele san cu .... paduchii vascosi si lipiciosi, - dupa cum se exnrima DRuMONT 1.

L .

I. Dnunont, La France Juivc; I, p. 39, Paris.

TALMUDUL

Pe vrernea lui Iisus Hristos, secta fariseilor raspandea, printre ovrei, oareeare invataturi explicative asupra Bibliei.

Pentru ca sa impiedice pierderea acestor doc-

trine, zise traditionale, un haham, numit IUDA HA-KADo$ (sfantul) a scris, catre sfarsitul veacului al Il-lea, ° carte intitulata Misna.

Mai tarziu, Misna s-a marit eu diverse comen-

tarii, care au format Ghemara.

Aceste comentarii, - impreuna cu Misna care le serveste de text, - constituie Talmudul.

j 1

'.,'1

~:.'.'

~

Sunt dona Talmuduri: unul, numit Talmudul din Ierusalim (Talmud Jerusalmi), a fost scris in Palestina, probabil in Tiberiada, pe la anul 380 1 dupa Hristos; celalalt, numit Talniudul din Babilon (Talmud Babli) a fost redactat in Babilonia si ispravit cafre sfarsitul secolului VI.

Dar, Talmudul din Babilon a fost, mai tarziu, . amplificat prin comentarii, faeute de hahamii din Evul Medin.

I. .-\. Darmestetcr.Le Talmud, p. 385.

Dr. Paulescu

3

"I )~

~-'-~-.---------

Asa, MOISE tvfAIlv1Q}.HDE, rabin din secolul al XII-lea, a scris un extract din Talmud si a numit Iucrarea sa, lad Hacazaca (mana tare).

RACHI, haham din Troyes $i, In urma lui, mai multi rabini francezi, din veacurile al XII-lea si al XIII-lea, - au redaetat niste glose talmudice, numite Tosafot (aditiuni), de unde se trage si numele de Tosafisti, sub care sunt cunoscuti.

,

IOSEF KARO, haham spaniel, din secolul al XVI-lea, si care a loeuit catava vreme la Nicopol $i la Constantinopol, a publicat In 1567, Sulhan-Aruk (masa pusa), In care "toate legile religioase ~i civile ale iudeilor sunt clasate In ordinea subiectelor" I.

Acest fel de Cod talmudic se adreseaza tuturor ovreilor.

"Iosef Karo, dupa ce a analizat si rezumat opiniile emise de tOli predecesorii sai, ne dadu Sulhan-Aruk; care fu adoptat de totalitatea tsraeluilor, drept cod de religie" 2.

Astazi, aeest cod formeaza si 0 carte didactica pentru toate scolile ovreesti, din lumea intrcaga.

"B.-\RTOLOCCI, unul din oamenii cei mai adanc cunoscatori ai afacerilor ebraice, fixeaza, - In Bibliotheca Rabbinica, - terminarea definitiva a Talmudului, la sfarsitul secolului al XVI-lea" 3.

Pentru ea sa stim ce este Talmudul, ne-am procurat Talmudul din Ierusalitn, care a fost tradus in

1. A. Darrncstcter, L. cit., p. 439.

2. :\1. Schwab, Le Talmud de Jerusalem, Introd., p. LI.

3. Rupert, Biserica si Sinagoga. p. 4, trad. romana dupii L 'Eglise et la Synagogue. 1859, ?-lris (Castcrrnan edit).

T.-\L~ll;Dl'L

33

~.

frantuze$te de .rvIOISE SCHWAB I,

, L-a111 citit eu atentie si n-am gasit intr-insul decat niste interminabile discutii, de cele mai multe ori eopilare$ti si ridicole, eu chitibusuri mesehine 2, azvarlite, cum zice un autor ovrei 3, intr-o "salbatica neoranduiala".

Dar Talmudul de care se servesc Jidovii, este Tahnudul din Babi/on.

Intr-ade\'ar, "Talmudul babilonic ... fu primit de intregul Israel" -1.

"Talmudul din Babilon, ... a fost singurul adoptat de Sinagoga, pe cand Talmudul dinIerusalim ... a fost neglijat de doctorii ~i de copistii Evului Medin" ~.

Ori, Talmudul din Babilon, III editiile veehi, - de exemplu, III cea din Venetia, din 1520 si In cea dill Amsterdam, din 1600, - contine numeroase pasaje care se refera la patimile de proprietate si de dominatie.

In editiile mai recente, aceste pasaje, - care sunt pline de ura in contra a tot ce nu e jido~, - au fost inlocuite prin cercuri san prin linii in alb. Intr-adevar, un Sinod ovrciesc tinut in Polonia in 1631, a prescris ca

,

I. ~Ioise Schwab, Le Talmud de Jerusalem. 12, "01., 1871-1890, Paris.

2. lata un exemplu, luat dintremii: "De se gas~~te in Templu 0 insecta moart.i, Colienul (preotul) poate s-o scoata afara, luand-o ill braul sau, pentru ca sa nu lase 53 stea acolo murdiria; - acesta estc sfatul lui R_ Johanan, b. Broca.

R. Juda zice: trebuie s-o ia ClI un cleste de Iemn",.. (1\1. Schwab, L. cit., Traite Erubin, T.

IV, p. 305).

3. A. Darmestetcr, L. cit., p. 387.

4. Drach, De l'harmonie entre I'Eg/ise et la Synagogue. T. I, p. 164, 1 SH. .

Drach, este un rabin convertit care are asupra Talmudului toata cornpetenta ceruta: 1'\01, -

spune el, - care, dupa mescrie, am profesat multd Heme Talmudul ~i i-am explicat doctrine, dupa ce am urmat lin curs special, in timp de ani indelunga]! sub doctorii israeliji, cei mai rcnumiti din aces! secol.. valli vorbi in cnnostinjd de caUZG ~i cu nepartinire". (L. cit. p. 122).

5, A. Darmesteter, L. cit. p. 386,

"~~!2i'f&;?:>/'1<'T*"'~~~Xti!l:s'~~;r1-"1';~'~~Jm(E~;'~;'~.fi,?~~~~;r.'\~~~?~~~!0$~:ry~~~il~iC~~Z!.~"'f'~~~\;&··';~~f'~:t~1~(2~'~~~

-~f--~-~3~4~-~~~~~ww'~~mDH_~**:m:~:~~~ll~:~lz:~m~.~?~WE!~.~a~fi~rm'!~M~'~k~'«~~¥B,~e~6cn~8z~=tD---'r;;ir~p~=-----------.-~-U-~-I-U-D-U-L---~·=-===-~=- ~ -f~--

I f

In viitor, asemenea pasaje sa nu mai fie imprimate, ci sa r Ovreii incercara inai IntiH sa confiste aceasta carte, Dar, I

fie spuse prin grai In scoli I. h neputand, ei oferira autorului 10.000 de talcri, pentru ca sa-si

r retraga serierea.

Dar aceste pasaje au fost traduse, de .mai multe I.· Frederic I, regele Prusiei, caruia sc adresara III urma

ori, fie de hahamii convertiti la crestinism, fie de I I .. I .. d E NGER si acuzandu I ca cstc un

. 1" d f . d li b b . . b ia iamn, - ca 0111111111 pe ISEN}.IE.· , dir H id Ib

orienta rsn sau e pro eson e im a e raica, ne-ovrei, t falsificator, - insarcina Univcrsitatile din Giessen, 111 er e erg

_ ca bunaoara de \"1 AGENSEil" de DANz, de EISENMENGER t. si din Meinz, sa caute daca, intr-ade\'ar, erau pasaje rau citate sau

, si mai de curand de Dr. AUGUST ROHLING, profesor la If' falsificate. In luerarea acestui savant.

Il~sa tradueerea lui EISEN~IEl\GER si citatele lui au fost 111

Universitatea din Praga. .

V ~ t 1 -" . di ., )1 unanimitate declarate autentice, ~i hahamii, - nemaiputdnd sa

om rmprumu a ucraru acestui 111 urma savant - , 'I' ' / f' ~

If mintii In fata a trei Universitati, - au fost Sl It I sa e COl? irme 111

pasajele tah~l~l~!cb~ Clare. ne intereseaza, - pentru ca sa Ie i\:<.' •• ,...... mod solemn I,

supunem cnncu 10 oglce. "

~. Dar asupra mCI unuia dintre traducatorii Talmudului:

jidanimea nu s-a indarjit cu atata furie ca asupra celebrului orientalist ROHLING, Toata haita presei ovreiesti .. s-a; napustit asupra lui, numindu-l: bdrfitorul nevinovatilor, apostolul obscurantisniului ~i amenintandu-l eu nimicirea morala. . Totusi ROHLING nu s-a lasat intimidat ~i sfarseste astfel

,

prefata editiei a 4-a a lucrarii sale: "Pentru ca ,sa_ stie Iuda di ~~ tratam eu u~urinta carlile sale "sfinte", ne obligant bueuros sa-t platim suma de 1. 000 de taleri, daca Societatea ori.en!a/a germana va judeca citatele noastre ea inventii sau ca falsita]i" -.

lidanii au. cautat, intotdeauna, sa ascunda secretele criminale ale Iegislatiei lor.

De cate ori a nut cineva sa traga valulcare acopera marsavia Talmudului, a dezlantuit imediat ura eea mai cumplita a jidovilor, care au tagaduif exactitatea traducerii ~i au incercat, prin toate mijloacele posibile, sa se rdzbune impotriva traducatorului 3.

Astfel, cand In 1700, orientalistul EISEN~IENGER, dupa un studiu de 20 de ani, publica traducerea unei parti din Talmud,i'n cartea sa "Iudaismul descoperit", jidovimea scoase un raget de turbare.

1. lata textul enciclicei acestui Sinod:

"D~ aceea, ordonarn, sub pedeapsa de exconiunicare majora, sa nu seirnprirne nimic, In editiile viitoare ale }'Ii~nei sau ale Ghemarei care sa priveasca, in bine sau In rau, actele lui Isus Nazarineanul, Poruncim, prin urmare, sa se lase in alb, locurile In care e vorba de Isus Nazarineanul. Un cere ca acesta 0, pus in loc, "3 Incunostiinla pe hahamii ~i pe dascalii de §coalii, sa inve]e pe tinerime aceste pasaje, numai prin viu grai". (Drach, L. cit T.r, p, 167).

2. Prof. Dr. August R9~g, Ovreiul talnntdist, tradus In romsneste, dupa a patra editie germans, de S. R.,-I. S,' ~I I. P. P.;Budapesta, 1 876,(Bibliot. Academiei'Romdne, A, 17660) ..

• Am confruntat aceasta traducere, cu aceea ce se gase~e In' cartea lui Chabauty (Les Juifs nos maitres), §i care este facuta dupa un manuscris latinesc din secolul al XIII-lea:

Extractiones de Talmud. Aces! inanuscris, - la redactarea caruia a colaborat Nicolas Donln, savant ovrei. dill La Rochelle. trecut Iacrestinism Ill. 1236, - se glise~te la No. 16.558 al Bibliot. Nalionaledin Paris, fol. 231.

. 3. lata ce a~eapta pe crestinul care indrazneste sa deschida Talmudul §i sa-i traduca grozaviile: "Un goi, care studiaza legea, estc dentn de moarte", (Talmud Babll, Traite Sanhedrin f. 59, c. 1. Vezi Rohling, L. cit., p. 94).

o scena identica s-a petrecut .cand eu publicarea unei traduceri a $ulhan-Aruk-ului.

In 1883, a aparut 0 carte: Judenspiegel im Lichte der

Wahrheit (Oglinda ovreiului la lumina adevarului), - al carei autor s-a ascuns sub pseudonimul Dr. JUSTUS. - ~i care confine 0 sutii de

legi traduse din Sulhan-Aruk. .

Jidovii, infuriati, acuzara pe un redactor al Mercurului Westfaliei, carefu tarat In fata tribunalelor, ca plastograf.

La proces, profesorul Dr. ECKER fu chemat ca expert si fu siIit sa examineze amanuntit ceIe 0 sum de Icgi din "Judenspiegel''.:

. ,

I. Rohling. L. cit., p, 12.

2, Rohling, L. cit, Prefat3. p. 21.

p-------

36

In concluzia sa, savantul orienta list numeste acestc legi "infame" si raportul sau a avut, ca urmare, achitarea acuzatului.

Inainte de a intreprinde studiul critic al prescrip[iilor talmudice, sa ne intrebam ce valoare are, pentru ovrei, Talmudul Babilonului.

Hahamii prezinta acest Talmud ca fiind 0 carte .~fiJJ7t(j, emanata din inspiratia divina, si mai importanta chiar dedit Biblia I.

Si, intr-adevar, citim in Talmud:

"Biblia se aseamana cu apa; Misna cu vinul; iar Ghemara ell vinul care are 0 aroma parfumata' 2.

"Cel ce citeste Biblia, tara Misna si Ghemara, este ca ~i cum n-ar area Dumnczeu" 3.

"Pacatele contra Talmudului sunt mai grave ca pacatele contra Bibliei" 4.

"Cel ce dispretuieste cuvintele hahamilor merita moarte'' 5.

"Marele rabin Menachem zice ca insusi Dumnezeu consulta pe hahamii de pe pamant, daca se lntampla, In cer, vreo neintelegcre asupra legilor" 6.

"Cuvintele hahamilor sunt cuvintele Dumnezeului viu" 7.

I. Rohling, L. cit. p. 31.

2. Talmud Babli, Trat. Sopherim, f. 13, col. 7 - Vezi Roltling; L. cit. p. 32.

3. Talmud Babli, Schaara Zed, f. 9 - Vezi Rohling, L. cit. p. 33.

01. Talmud Babli, Trat. Sanhedrin. f. 88, c.:2 - Vezi Rol1ling, L. cit. p. 32.

5. Talmud Babli, Trat.Erubin; f. 21, c. 2 - Vezi Rollling, L. cit. p. 32.

6. Ad. Pent., p. 28, f. 129, c. 3 -' Vezi Rohling, L. cit. p. 34.

7. Bechai, Ad. Pent .. p. H. f. 20 I, c. 41 - Vezi Rohling, L. cit. p. 34.

37

!

, ..

IvL\l.MONIDE vorbeste despre Talmud III chipul nrmator:

,. ;

"Tot cc contine Ghcmara din Babilon cste obligator pentru orice ovrei, ... ~acicuprinslll Ghcmarci a fest, ill intrcgime,

aprobat de tot Israelul' I. .

Acelasi haham adauga:

e, r,

"Cei ce calca im·ataturile Scribilor, trebuie sa fie mai aspru pedepsi]i ca cei ce ,·io'teaza Iegea lui Moise. Calcatorul legii lui Moise poate fi iertat, insa violatorul preceptelor hahamilor, trebuie sa fie pedepsit cu moartea ...

P~imul venit dintre crcdinciosi trebuie sa omoare pe ovreiul care: tagaduieste traditia Rabinilor. .. Nici martori, niei dojeni prealabile, nici judecatori nu sunt trebuinciosi. Cine indeplineste aceasta executie are meritul unei fapte bune'' -.

, ~:.

lata, de a1tfel, ce zic despre Talmud ovren de

azi:

"Cu cat Cre~tiJlismul, mtinzandu-se, deschise largul sau san. natii!or pagdne, - cu atat Iudaismul trebui sa se lnchida III el-insusi, sa se stranga cu 0 grije geloasa $i sa lnmulteasca practicele ~i observarile din fiecare zi, din fiecare ceas.

Astfel sc sapa mai adanc prtipasfia care despiirtea judaismul de crestinism si de pagani.; Atunei sc. :·~zu~ acest fenomen straniu si unie III istorie, adica un popor, risipit III cele patru colturi ale lurnii, dar totusi ramanand unul, - 0 natie lara patrie, dar fiind pururca vie. 0 carte savars! aceastd minune, - Talmudul" 3.

l. :'.Iaimonide, fad Hacozaca. Discours preliminaire. - Vezi Drach, L. cit., I, p. 164 ~i

179. - \'.:zi ~i Chabauty,LesJui[sllos.lfaitres. p .. 18S. .•

2. ;-'Iaimonidf.", Traite des doctcurs rebellcs, c. ~II, p. 52. - Vezi Drach, DCUX'~l1l<! lettre d'un rabbin converti, p. 332. - Vezi Chabauly, L. CIt. p. 186.

3 . ..\, Darmesteter, L. cit. p. -13-1.

38

"JlldcdSJIlIII i~'i are expresia in To lm lid, care nu estc 0 inspirajie departata sau un ecou slab it, - ci e 10ca~1I1 unde s-a incarnat, unde a luat form a , pentru a intra, din abstractie, in domeniul lucrurilor reale.

Studiu! Judaismului este ace/ of Talmudului. - precum studtulTalmndulut este acel 0/ Judaismului,

A vrea sa explici pe unul, lara sa explici pe celalalt, este 0 tentativa himerica. Sunt doua Iucruri nedespartite, sau mai bine zis, lin singur ~'i acelasi lucru" 1.

"Talmudul fu primit, Inca de la aparitia sa, ca expresia adevarata Ji sincere a legii traditionale.Nul11eroase.~coli, In care Talmudul fu obiectul studiului celui mai respectuos, se ivira deodata in Orient ~i in Occident... Opera, rasarita pe malul Eufratului, fu Intr-o clipa In rnainile ovreilor care Ioculau pe malurile Rinului, ale Dunarei si ale Vistulei" 2.

"Studiul zilnic al Talmudului, la ovrei.Jncepea de Ia zece ani, pentru a se sfarsi cu viata" 3.

"Cei ce se magulesc, ca prin ajutorul Bibliei sa cunoasca religianoastra, sunt intr-o desavarsita greseala.. Carlile talmudice sun! acelea care reguleaza via/a religioasa a ovreiului, de la prima aspiratie, pana Ia ultirnul suspin" ~.

lata aeum ee zice, despre Talmud, un alt jidov, - haham convertit Ia crestinisrn:

. "Talmudul este codul complet, civil ~i religios, al Sinagogei... EI este codul care reguleaza, pana in momentul de fata, purtarea ovreilor ... ~i pentru care ei profeseaza un respect religios,

LA .. Dannesleter, L cit. p. 416

2."1. Schwab, L. cit., Introduction, p. ),."'O.:VII. 3 . .-\. Darrnesteter, L. cit. p.393.

4. Singtr, CiL1t de Mislin, in Les Saints Li2IL\', T. III, p, 549 ~i de A. Saubin, in Le

Talnutd, p.5. .

39

~ ~ I.... ti II I

ce merge pana a lana Ism .

Prin unnare, Talniudul are 0 valoare enornia pen/I'll ovrei. EI este, - dupa propria lor marturisire, - creatorttl Judaismului de as/ad; el este codul ce reguleaza, pana 'in momentul de fata, conduita

poporului lui Israel,

Se intelege deei usor, ce Insenulatate prezinta,

din punetul ~OShU de vedere, aceasta a doua legislatie, ovreiascd.

Prin urmare, vom cauta ce prescrie Talmudul in

ceea ee priveste patimile de proprietate si de dominatie.

I

r. - Patima de proprietate

Talmudul harazeste numai jidovilor intreg pdmdntul, eu toate bunurile din lume.

"Dumnezeu a masurat pamantul si a dat ovreilor pe goimi (adica pe ceice nu sunt ovrei) cu toate avuturile lor" 2.

"Dumnezeu a dat iudeilor putere asupra averii ~i a, vietii tuturor popoarelor" 3.

.: "Israel este ca stapana casei, careia barbatul ii aduce bani.

Intr-ade"ar, fora sa indure greuta!ea muncii, el trebuie sa pri-

I d· I " -I

measca bani de la toate popoare e III ume '.

1. Drach, L cit., T. I. p. 164 - Vezi Mousseaur, Le Juif, c. IV, p. 87 .

2. Talmud Babli, Traite Babo-Kamma, f. 32, c. 2 - Vezi Rohling, L Cll!? 63.. ._

Cuvdntul goi (la plural: goil1l1) este echivalcnt cu ghiallr al mahomedanilor ~I reprezmta,

alat unul cat ~i altul, expresii de tmj ~i de dispret. . . . .

3. Albo. Sopher. Ik., f 3, c. 25 _ Ialkul-Chimconi, Ad Hab., f. 83, c.3, JI. 563 • Vezi

Rohling, L. cit. p. 63. .

4. Ialkut Chlmeoni, f. 75, c. 2· Vezi Rollling, L. cit. p. 55.

40

T.-\L"flIJ)U~

"Cand va vcni Mesia, ovreii se vor imbogati enorm, pentru ca reate tezaurelc popoarelor vor trcce in mainilc lor" 1_

In consecinta, Talmudul da jidovilor dreptul de a fura pe goimi.

"Este pcnnis sa despoi pe un goi" 2

Dupa M.-\I~fO:,\lDE, preccptul biblic "sa llli furi" inseamna "sa nu [uri pe nici un 0111, adica pe nici un ovrei" 3 - goimi ncfiind oarneni.

De altfel, cand un jidan fura pe un goi, el 1111 face dealt sa-st reia avutul siiu.

Dupa Talmud, "proprietatea unui ne-ovrei e ca un Iucru parasit, ca Ull desert, ea nisipul marii; adevaratul proprietor legitim este ovreiul, care 0 ia eel dintdi" ~.

Dupa rabinul Solomon Iarchi. sau R-\CHI. "averile goimilor sunt c~ niste Iueruri tara stapan, '$i apartin primului jidan care lc ocupa" )

De asernenea, Talmudul interzice ovreiului sa dea inapoi goiului un lucru, pe care acesta l-a pierdut.

"Este oprit sa dai goiului un Iucru pc care dansul l-a pierdut... Cel ce da unui goi obiectul pierdut, nu va gasi iertarc inaintea lui Dumnezeu" 6.

I. Talmud Bab~, Trat. Pes .. f. 119 ~i Trat. Sanhedrin, f. 110 - Vezi Rohling, L. cit. p. 55 ..

2. Talmud Babll, Trat. Babo-Xletzia, f. 3, c. 2 - Vezi Rohling, L. cit, p. 64.

3. i'Inimonidt-, Sephcr miz., f. 105, c. 2 - Vezi Rohling, L. cit. p. 6..J.

4: P:rlTerkorn (ra?iIl convertit) Talmud Babli. Trat. Baba-Batra Dissert, philolog .• p, II - .\;m Rupert, L. CIt p. 19 - vezi ~i Trat. Baba-Metzia f. Il..J, recto (~dit Amsterd, 1645), cite parG. des :\Ioussraux. Le Juif. p. 127.

5. HUPCli, L. cit. p. 19.

6. Talmud Babll, T. Sanhedrin f. 76, c.Z, T. Baba-Kamma 1113, c.2 - Hohling L. cil.p.67.

. "', 'j - '-: .. ".,:,'.' ~-. _ ?.:" ;";;~~. _. c.- .' c': ~ -:"·-'.~~;::::J';·:'\A:lp!:~::!.~if"':·~;:~::i-,,·~t~~:-':J ::-~"';':::~<~~_

-.~--- --"------ .... --- ----' ~'--:.....~'..:::.-.-'.-~--:--. _ --_. - .. -~- -· ..... _ •• r- .. -_.~L.:.._._1;..;. -:.:.:.'. - - '.;:",-'-:=--=:- - -

41

L

I

f;

}. !

"Tot ovreiul, care a gasit \TCUn Iucru, trebuie sa-l restituic stapaIluIui. Accasta prescriptie se aplica numai In cazul cand e yorba de un iudeu care a pierdut ccva, Daca Iuc11lI este al unui Akum I, ovreiul care I-a gasit IlU cste obligat sa i-l mai dea: ba, ce c mai mult, cste un pacat mare sa restitui CC\'a unui Akum.

Se face 0 exceptio cand se restituie obiectul picrdut, pentru ca ne-ovreii sa zica. Ovreii sunt oameni de treba" :.

r

! j

Dar, pcntru ca e yorba sa Ifi reiei avutul, toate mijloacele sunt bune; - astfel, Talmudul, 111 afara deflfrl si de tainuirea lucrurilor gasite, mai recomanda jidanilor camataria, frauda si chiarjllral71{mtul fals.

1. - Camataria

"Este oprit sa imprumuti pe goimi,f6r6 camdta" '.

"Dumnezeu a poruncit sa practici carnataria rata de un goi si sa nu-i imprumu]i bani, decat numai daca consimte sa plateasca dobanda; - astfel ca, 111 loc sa-l ajuti, sa-i faci paguba .\ ehiar cand iF estc trebuincios .... Insa, rata de un Israelit, ascrnenea proeedare nu este permisa" 5

1. Iudeii sustin d numclc de AkW!1. de Xohri, - siuonime cu cuvantul Goi .• llll deseml1(!aL.(1 pc crestini, ci numai p<;! adcratorii de stele. La accasta se poate rasptlnd;! cii aceste nume se giis~sc in f:dhan-.-lruk. ~i ca: in timpul cdnd accasta carte a fost scrisa (1567), ovreii IlU mai traiau prinire pagdnii cc se inchinau la stele, ci printrc crestini. De altfel, in mai multe locuri, se vorbeste limpede de Crucea crestinilor.

Mahomcdanii sunt numi]] Ismhelim (Drach).

2. Karo, Sulhan-Aruk, Choschen.Hamischpath. 34.

3. Talmud Babli, Trat. Aboda-Zara. f. 77, c. 1, pisk. Tos. I. - Vezi Rohling, L. cit. p. 71. ..J. "Daca Helin crcstin are Iipsa de parale, ovreii ii adauga camata peste camiit<'i, palla cind

suma datorata devine atat de mare, incat crestinul nu 0 rnai po ate plfiti, dccat \·anzandu·~i averea .... Atunci jidanul il trage in judecata ~i lucreaza astfel, ca tribunalul s.1·i dea lui posesia Intrcgii averi a goiului", (Schwab, haharn ccnvertit). Judische Dcckntantcl. - Vezi Rohling, L. cit. p. 7-1.

5, :\Iaimonitle, SephcrMizvoth Gadol, f. 73, c . ..J - Vezi Rohling, L. cit. p. 71

,,-

t .

"

42

"Este permis sa nnprumuti, eu canuitd, pc un Akum pentru ca este 0 fapta placuta lui Dumnczeu sa iei dobanda nedreapta de la un Akum" I,

2. - Frauda

"Este permis sa inselatt pe un goi ~i sa Iuati camata de Ia dan:ul; da~ = vinde]i ceva aproapelui vostru GidO\uIui) sau daea cumparap ceva de la el, \"a este oprit sa-l insela]!" 2,

_ _Dupa T~ln~~~, oneiu! poate.sa insele pe un goi, pentru '

ca, daca este scns sa nu faci paguba aproapelui tau" _ nu este

scris "sa nu faci paguba unui goi" 3. '

. _ "Este se~'er oprit iudeului sa, insele pc aproapele sau (adica pe un aIt iudeu) ... Cel ce a 'In~eIat, trebuie sa dea indarat. par acea_sta prescrip!i7 BU ~ri\"e~te dedit afacerile dintre jidovi. Intr-adevar: este pernus unui ovrei sa insele pe uri Akum si, ill ~eest caz, II = oprit s~-i restituie ce a furat, pentru ca este spus III Sfanta Scriptura: Nu insela pe fratele tau, - iar neovreii nu sunt

fratii nostril, ei sunt mai rau decat cainii" 4. '

. _ ~ "Cand un evreu !~ne In ghiare pe un Akum, aI!i evrei pot ~i er sa llnp~n~ut~ eu bam pe acest ~m si sa-l insele, pana ce neevreul sa-~1 piarda toata averea. Intr-adevar banii unui Akum sunt bani lara posesor si oricine se poate [ace st~pan pe ei" 5. '

. "D~~a un ji~ov are .\Teo afacere de bani cu un Akum ~i

vine un aIt ~Ido\' de I?~ala st eI pe acelasi Akum, fie prin masuri false, fie pnn socoteli frauduloase,- atunei, cei doi jidovi trebuie

-

1. Karo. Sulhan-Aruk; Orach-Chain f. .539, p. 16;

R!-JnalmLud}labli6\Trat. Baba-Metzia, f. 61, c. I, Tos ~i Trat. Megtlla, f. 13, c. 2. - Vezi g, \;t!. p. _.

, 3. ~Rlmud Babli, p·ar. ~anh!drin. f. .57, c. I, Tos. - Vezi Rohling, L. cit. p. 63.

4. Karo, Suthan-Aruk; Choschen Hamischpath, 227. J I .

5. Karo, Sulhan-Aruk; Choschen Hantischpath, 156,24

T.-\L~IL'DUL

43

I

I

s~Hi imparts profitul, ce'le-a dat Dumnezeu" I.

"Daca vreun ovrei are, In tara sa, un proees eu un goi, ,'eli face astfel ca ovreiul sa castige, - si ,'eli ziceneovreiului: A.ya vrea legea noastra.

Daca ovreiul se gaseste intr-o lara straina si dad IegiIe-i vor fi favorabile, Yeli judeca, bineinteles, III folosul fratelui vostru ~i \'eli zice goiului: Aja vrea legea voastra.

Dar, daca ovreii nu sunt stapam pe lara si daca legile sunt priincioase goiului, trebuie sa recurgi la intrigi (Ia coruperea judecatorilor) pentru ca ovreiul sa poata castiga procesul" :.

I

I J

1/

I'

Ii

~

H

.,

II

f

3. M .Iurdntdntul fats

Talmudul sfatuieste pe jidani sa jure, cand sunt f011ati,- dar eu 0 restrictie rnintala, care anuleaza acest

juramant, ' ' ,

"Rabi Akiba a jurat, dar s-a gandit, in sufletul sari, ca . acest juramant nu era valabil" 3.

1 1 I

Daca un rege cere unui ovrei sa marturiseasca, - eu jurarnant, - ca un aIt ovrei a dezonorato goia, - crima, ce merita pcdeapsa cu moarte, - 'acest juramant, fiindsilit, trebuie sa fie nimicit In gand" 4.

Totusi e indispensabil ca juramantul sa fie anulat lara ca goiul sa bage de seama, - caci altfel religia talmudica ar fi des-

considerata. 5 '

De altfel, jidovii, pot fi usor dezlegati, ehiar de

L Karo. Sulhan-Aruk. Choschen Hamischpath, 183, 28.

2. Talmud Babll, Trat. Baba-Kamma, f. 113, c. I - Vezi Rohling, L cit. p. 65.

3. Talmud Babll, Trat. Kalla, f. 18, c. 2 - Vezi Rohling, L. cit. p. 86.

,4. Karo, fllllh:m-Al'llk, lore Dear. 232, 12, 14. - Vezi Rohling, L cit. p. 87. 5. Karo. $ulhcn,Al'llk. lore Dear. 232, 12, 14. - Vezi Rohling, L cit. p. 88.

juramintele cele mai sfinte,

"De cate ori lua]i trei oameni ~i li constitui]i In Tribunal asupra lui Israel, ei au aceeasi autoritate ea tribuna lui lui Moise" I,

Asadar, - adauga DRAClI, rabin convertit - "{rei ovrei oarccare. - pe care un alt ovrei Ii ridica Ia rangul de judecatori, - au deplina putcre 111 ochii Sinagogei, ca sa-l dezlege de jnraminte si sa-i anulezc ragaduielile ~i angajamentele, atat pentru trecut, cat ~i pentru viitor.. Acest tribunal declara, fara alta forma de proces, orice promisiune ''i; orice jurdnuint, ca nule, de nul efect si neavenite" 2,

Dar, ce e mai mult, la sarbatoarea Reconcilierii (10m Kipur), jidanii de azi recita, In mod' solemn, la Sinagoga, rugaciunea Kol Nidre, al carei continut, iata-l:

"Teate promtstnntle.: si toate juraminteie ce le vom face, si Ie vern jura si ne vom Iega si vern Impovara cu ele sufletul nostru, - din aceasta zi a Impacaril ~i pana la cea urmatoare, care va veni spre binele nostru, - le regretiim pe toate: ele sa fie dezlegate, iertate, desfiintate, anulate, nimicite, tara putere ~i tara valoare. !'agiidllill!ele noastre sa lilt fie jagadllinte $i [uramintele 110((S f re :\'a I7Il fie juraminte" 3.

I. Talmud Babli, Trot. Hagica, f. 10, c. I. - Vezi Chabauty, L. cit. p. 196. - Vezi ~i Maimoni<l~, SepherMizvoth Gadol, f.70, c. I. - Vezi ~i Rohling, L. cit. p. 90.

2. Drach, L. cit., 2'lettre, p. 82,1827. Paris - Vezi G. des Mousseaux, L. cit., c. V, p. 151.

3. :'IIaltsor, Augsburg, 1536; Idem. Praga II, f 91, a; - Vezi ~i Karo, $lIlhan-Al'lIk. I, 619.

_ \'e71 ~i Rohling, L. cit. p. 90. .

. Aceasta traducere a f0S1 fikuUi de Herman Lebcrecht Strack - profesor la Universitatca din Berlin, ~i a fost re\'i\zutii de Dr. \'. Tnrnavschi, profesor la Universitatea din Cernfiuji pentru studiul Biblie] ~i al limbilor orientale , ~i de Dr. O. Isopescul, docent la aceeasi llni\'crsitate,- care ii garantea7...:! exactitatea (29lulie 1909). Citata de A. C. CU7.a inXcamul Romcin.:?sc, la 9 Octombrie 1909.

Dr. Paulescu

II. - Patima de dominatie

a)-In ft-llJJilie,. T~ln1lldlll, cUi ovreiului 0 putere absoluta asupra ovreicei.

"Omul poate sa uzeze de femeia sa, asa cum ii place, - ca de 0 bucata de came ce 0 cum para de Ia macelar" I.

EI poate ... sa 0 tratcze ca ill So~oI1la. 2; ~~i d.adi ea _s~ plarl<1e, hahamii ii raspund: nu putem sa-tl vernm III ajutor, cacr lege: te-a dat prada barbatului tau" 3.

Talmudul merge pana 1a a tolera poligamia.

"Resele BU se poate Insura cu mai mult de optspreze~e

~ . -

femei . R. Iuda Lice di el poate Ina mai multe, - numai sa IlU ia

femei capabile de a-l corupe" 4.

'., ;'

Adulterul cu 0 femeie ce nu c jidoafca, nil este socotit si IlU po~te fi pedepsit 5 caci, la goi 6, nu exista

maritis.

""Cisatoriile neovreilor nu aduc dupa de nici 0 obligatie.

Viata lor e lezata ca aceea a cailor.

. De asernenea, copii n-an nici 0 legatur« de familie Cl:

piirintii lor, _ si rand parintii ~i copii tree la judaism, fiul poate s(/

se insoare CIl mama sa" 7

I. Talmud Babli, Trot. Nedarim, f. 20, c. 2. - Vezi Rohling, L. cit. p. 81.

2. Idem. L. cit. "

3. Talmud Bahli, Trat. Sanhedrin. f. 58. c. 2.,- Vezi Rohling, L. cit. p. 81.

4. Talmud Ieruplmi. Trat. Sanhtdrin, p. 250; tradus ililran!uze~t.e de :\1. Schwab.

5. Talmud Babli, Trat. Sanhedrin, f. 52, c. 2, - Vezl Rohling, L. cit, p. 77.

6. Rachi,Ad. Pent. Lev., f. 20, c. 10. - Vezi Rohling, L cit. p. 77.

7. Karo. $ulhan-Aruk. Jore Deach, 269, 88.

------==""'.",='""7"'""!Z!"'rz"~#~,'"!i!l"il:l~,j;l:·<.~>'Z;:,;:;::W:<!·::1i:·li1li:"';,i;*!.i:lt2i,l$S~:S·'~='i~'!Z.;~~:;m;~.~.::;;:t.l"",i:!El,.,:.:,~;r;~=S;:;;=:'~:'''~'!ili~r~,-;ii'J!Sl'l!==""""=---------------~--'~-"~".""'-""-''.'_""'''''''''-=''''_'_''-''~_'' ,>

~

46 TAL1-.1UDUL ~. TAUIUDllL 47

{, ---------------

Dar, ee e mai mult, - dupa hahami "e pennis jidanului sa abuzeze ~i sa dezonoreze 0 femeie necredincioasa" I,

Pe langa aceasta, contrar moralei crestine, legislatia talmudica recunoaste si sprijina cu putere institutia robiei.

"Talmudul, ca si dreptul roman, despoaie perob de orice personalitate ~i 11 asimileaza eu 0 simpla proprietate ... Constitutia mozaica recunoaste doua feluri de sclavi, care n-au nici aceleasi drepturi, nici aceeasi pozijie: robul iudeu ~i robul strain. Aceasta deosebire, este formala in Biblie; dar ea reiese, cu mai multa

precizie, in Talmud" 2, '

b)-In nape, Talmudul da ovreilor un drept de . dominatie absoluta asupra a tot ce nu este ovrei, - adica asupra omenirii intregi.

El proclama ca singuri jidovii sunt oamem, pe cand goimii nu sunt decat animale.

"Urmasi ai lui Abraham, Domnul v-a zis: ... voi sunteti oameni, - pe cand celelalte popoare ale lumii, nu sunt formate d~

oameni, ... ci de bestii" 3. .

"Ovreii sunt oameni, ... pe cand goimii sunt porci" 4,

1. Malmonlde, lad Hacaz., fi,c.2 §i Hilch Malachim, f2,c.3 _ Vezi Rohling, L.cilp.78. Se inteIege acu~ deflorarea a 16 fete de \Man, de catre satiruljidan R .. din Botosani, _ ~i . aceea a patru fettle romance, rnurdarite de un alt jidan, din Falticeni despre care vorn vorbi mai departe. . '.

2 .. Za~oc Kalm ~mare rabin din Franta), L'esclavage selon la Bible et Ie Talmud, p. 67,

Paris. Citat de,l\IolSe Schwab in Talmud de Jerusalem, in Traite Berakhoth, Introduction,

p.xXXIV, Paris, 1871. .

3. Talmud Babli, Trat. Baba-Metzia, f. 114, c. 2. - Vezi Rohling. L. citp . .58.

4. Ialknt-Rubenl, f.1O, col. 2. - Vezi Rohling, L. cit, p. 59.

, .r;

4! ::>. :.," ....

•• ..... • • .., ',II I

"Neovreii sunt caun.st magan ..

"

Goimii, fiind niste bestii, - date de Dumnezeu Insusi, jidanilor, - acestia au; asupra lor, dreptul de viatii si de inoarte pe care omul il are asupra animalelor si mai ales acela de a Ie exploata, ca pe niste vite de munca, cat poate ~i In singur profitul sau.

"Precum oamenii domnesc asupra animalelor, asa si ovreii trebuie sa domneascd asupra celorlalte natii ale piimdntului' 2.

. . . Dupa Talmud, "Mesia va da imperiul lumii ovreilor,

carora vor servi si se vor supune toate popoarele" 3.

I

:1

i

Hahami celebri, .ca MArMONIDE, ABARBANEL, etc., cred in viitoarea dominatie universals a jidovilor',

I I

"Peste tot, pe unde se stabi/esc ovreii, trebuie ca ei sa devina stapani, - si pana ce nu obtin dorninatia absoluta, trebuie sa se considere ca exila]i si ca prizonieri. Chiar cand ajung sa guverneze orasele, - dad! nu Ie stapanesc pe toate, - ei nu vor

ineeta sa strige: Jale ! Grozavie l" 5. .

L Talmud Babli, Tratatul Berachot, f. 25, c. 2. - Vezi Rohling, L cit. p. 59.

2. Zeror, h., f. 101, c. 2.- Vezi RohliIig, L. cit. p. 58.

3. Talmud Babli, Tratatui Schabb, f. 120, c. I; Tratatul Sanhedrin, f 88, c. 2; f 99, c. 1.

-Vezi Rohling, L cit, p. 55. .... .. •

Ovreii au asteptat multa vrerne pe Mesia, care trebuia sa Ie dea dorninajia lumii, avand un

caracter material. (C. Albancelll, La drame mafonnique,II, p. 440.)·

Fra~i Leman au numarat 25 [alst-mesil, .. .

Astazi, iudeii admit cli, sub numele de Mesia, viitorul rege al omenirii, trebuie inleles tot

Israelul. .

De altfel hahamii afurisesc pe eel ce ar vorbi de aparitia vreunui Mesia. . "Bleste,~ati sa fie cei ce ealcule.azli vrernile MeSiei", zice Talm~dul din ~~bilon, - ca~1 dupa rabinul Rava, "toate tirnpunle care ecau fixate, pentru vemrea Mesiei, au trecut . (Drumont.LaFrar.cejuive. I, p. 128).

4. Illaimonide,JfajeneJesch.,f. 74, c. 4; f. 76, c. 1. -Vezi Rohling. ~cil p. 55. .

Abarbant\,Uc5chmJ., f. 49, c. 1-3. - Vezi Rohling, L. cit p. $5.

S. Talmud Babli, Trot. Sanhedrin, f. 104, c. 1. - Yezi Rohling, L cit p.55.

48

TAL~l{jDUL

Dar sa lasiun sa vorbeasca ~l un ovret COl1- temporan I:

"F(ira ~ege. (talmudica), lara Israel care sa 0 practice, IUl11ca nu ar mal exista. Dumnezeu ar face-o sa rcintre in neant. Si ~1 !l11ca. "". va .cunoa~tc fericirea, decat atunei cand se va fi supus imperiului .ul11vcrsal a! acestei legi, - adica imperil/lui jidovilor.

Prin lImlar~, poporul ovreiesc este poporul ales de Dutnnezeu ca depozitarul vointei si dorintelor sale' el este sinzurul cu care Divinitatea a fiicut 1111 leg£'i,;lIiJlf; el' este alesul lui ?urnnezell 00. Israel. este asezat chiar sub ochiullui Iehova; el este 11U! pr~fe~at al Celui ete~l, fiu care are, singur, drept la iubirea, la bunavoin]a, la protectia Sa speciala.

Ceilalti oameni sunt pusi dedesubtul ovreilor: ei n-au drept, dc~at ~rin mila, la darnicia divina, - pentru ~a numai sufletele jidovilor se trag din primul 0171 ...

. Bll~Ul'ile care sunt incredintate natiilor, aparfin in

realitate lui Israel. . . ,

oO.Aceasta credinja In predestinarea si In electia lor a

dezvoltat la ovrei 0 trufie imensa. ' , '

_ Ei au ajuns sa priv easca pe ne-ovrei cu clispret si adesea

ell ura" .

Este tocmai eeea ce am spus mai sus.

Dar, acest autor iudeu, vorbeste si de ura.

Sa vedem ee e ell ea, - punand Talmudul fata de

lege a naturald a iubirii, '

III. - Legea iubirii

Caritatea, - care este iubirea de Dumnezeu revarsata asupra oamenilor si care formeaza diadema

I. Bernard Lazare, L'Antisemitisme, p. 8 - 9.

TALMUDUL

49

sublima a moralei 'crestine, - este Talmud.

Ovreii, ei In~i~i, 0 marturisesc.

necunoscuta de

"Omul caritabil nu exista pcntru cci din Iuda. Nu poate fi yorba de caritate in Israel" 1.

lnu-adevar, Talmudul, care exalt a sentimentele de simpatie nationala, catre jidovi, - predica, din contra, o lIdi snlbatidi hnpotriva celor ee nu sunt jidovi si mai ales In contra crestiniior. 2 •

Astfel, el interzice ovreilor sa aiba mila de till

goi, sau sii-i seape viata.

"Este oprit sa ai mila de un idolatru 3. Cand il vezi pierind sau inecandu-se intr-un fluviu, sau cand este aproape sa moara, - nu trebute sa-l scapi" 4.

"Daca cineva "cdc un goi, aproape sa moara, sa-lucida ...

Daca un goi se gaseste l;~nga un pur, sa-l azvarle inauntru, iar, daca este 0 scara in put, s-o traga afara ... si sa astupe intrarea putului, ClI 0 piatra, zicand: "fac aceasta pentru ca vitele mele sa nu cada inauntru" 5.

1. Bernard Lazare, L. cit. p. 310.

2. Slxte de Sicnne.jidcv convertit, a extras din Talmud pasajul urmator: "Ordonarn ca tOli

ovreii sa blesterne, de (rei ori pe zi, poporul crellin ~i sa roage pe Dunmczeu sa-l cufunde li sa-l extermine, eu regii ~i ell prinjii lui. Hahamii vor rccita, in Sinagogli, de trei ori pe zi, aceasta rugaciune, til ura lui Isus din Nazaret", (Talmud Babli, 0-1, tr. 1, e. 4. - Vezi Sixtl

Sinensis, Biblioth. Sancta, 1610). --

3. Pentru jidani, crestinii sunt goimi, pagani, idolatri. (Talmud Babll, Tr. Abdda.Zara,

f.2, c. 1. - Vezi Rohling, L. cit. p. 95).

De altfel, Iisus Hristos este considcrat ca un idol. (Idem, f. 27, c. 2 - Vezi Rohling, L. cit.

p.93).·

4. Mairnonidc, fad Hacazaca, f. 10 ~i f. 40 - Vezi Rohling, L. cit. p. 75.

5. Talmud Bab!i, Tr. Aboda-Zara, f. 26, c. 2. - Vezi Rohling, L. cit. p. 76.

50

TAL.MUDI.JL

"Daca scoti un goi din groapa In care a cazut, mantuiesti

un idolatru" 1. .

Ceva mai mult:

Hahamii imping cruzimea fanatica pana acoIo, ca poruncesc jidanilor sa omoare pe crestini, - chiar pe cei mai buni.

"Trebuie sa ueizi pe eei mai buni dintre goimi (Tab sebegoim harag)" 2.

"Trebuie sa smulgi inima gail/lui si sa omori pe eel mai

bun dintre crestini" 3. " .

Si; lucru de necrezut, - daca numeroase marturii

'; , '

demne de crezamant, n-ar veni sa-l ateste, .. jidovii

talmudisti au mers, cu ura lor oarba, panace au depasit orice Iimita omeneste posibila, savarsind ornoruri rituale, crime cu atat mai grozave, cu cat victimele sunt mai ales niste bieti copilasi, inaintea carora fiarele cele mai salbatice s-ar da inapoi, induiosate.

lata, parra la ce grad, pot ajunge patimile omenesti, cand 0 legislatie smintita Ie favorizeaza, III loc sa Ie reprime !

Intr-adevar, hahamii zic ovreilor : .

1. Talmud Babli, Tr. Aboda-Zara, f. 20, c. I, Tos, - Veri Rohling, L. cit. p. 75.

2. Talmud Babll, Tr. Aboda-Zara, f. 26, c. 2, Los; 11m Soph., f. 13, c. 3. ~ Veri Rohling, L cit p.75. Veri ~i Rachl.Ad Exod., 14; Edit Amster, 7; Vezi Rohling, L cit. p. 94. Vezi ~i

Solomon ben Sevet, citat de Ruppert, L cit p. 22 ~i urmatoarele, .

3. RabiBrentz, Judenbalg, p. 2l. - Vezi Rohling, L cit. p. 66-67.

De altfel, jata 0 conditie, sine qua non, pentru a deveni un bun haham: "Tot discipolul ce nu cauti ~ nu practica rdzbunarea ~i nu-si pastreaza ura, ca ~te, nu poate fi eonsiderat ca un bunhaham". (Bartoloccl, Bibliot. rabhinica,II,p.428. - Vezi ~i Ruppert, L cit p. 33).

TALMUDUL

51

''Cel ce varsa sangele unui goi, aduce 0 jertfa lui Dumnezeu" 1.

Trebuie Sa adaugam di ovreii din tarile din

, .

occidentul Europei, - civilizati printr-un contact secular cu crestinismul, - resping, cu indignare, acuzatia de omoruri rituale; - ba chiar.... au indrazneala sa ia ca martori 2 pe nejidanii, ... care au fostsi sunt victimele acestor crime religioase .

In tot cazul, aceasta atitudine e laudabila si, - pentm cinstea neamului omenesc, - trebuie sa 0 credem sincera. ..

i I

Omorurile rituale

Pentru . a arata caomorurile rituale se comit ill realitate ~i nu sunt numai efectele imaginatiei nebune a crestinilor, - dupa cum sus tin jidanii - vom raporta mai muite cazuri, atat de demonstrative, incat conving chiar si spiritul eel mai necredincios.

De aitfeI, jidovii procedeaza in aceasta privinta ca unii criminali care' Higaduiesc evidenta, chiar cdnd sunt prinsi asupra faptului.

1. Ialk. ChimeonJ,Ad. Pent., [245, c. 3.- Vezi Rohling, L cit. p. 76.

Acela pe care ovreii it adora in ghetto, - zice Drumont, (France juive, II, p. 416), nu este Durnnezeul lui ~!oise, ci este oribilul Moloch fenician, caruia Ii trebuie, ca victirne omenesti, copii ~i [ecioare.

D-ml JUSlllS, in brosura sa, Judenspiegel im Lichte der Wahrheit, citeaza acest pasaj din

Talmud: . .

"Este de mirat eli sitngele Klipothelor, - adica al fecioarelor neovreice, - sa fie totusi 0 jertfii atal de placuta eerului. in adevar, a vdrsa sdngele unei-fetite ne-ovrelce, este un sacrificiu lot atiit de sfant, ca acela al celor mai pre~oase parfumuri, - §i in acelasi limp un mij Ioc de a te impiica cu Dumnezeu §i de a atrage bine-euvantiirile sale".

2. Vezi darile de seama, aPWJte'in ziare, asupra ultimului Congres sionist, din Aug. 1913.

"-

-- - - - --- .------ - --- --.-

52

, ,De, 1a .1 071,pa~la 1a 1670, istoria inregisrreza

~1J.eo. c~nClzecl. de cazun de ornoruri rituale, ate state de

istonci demni de toata increderea. De altfel t -

.... l' , pen III

ac~ste cnme, ovreu au fost de multe ori maltratati si

chiar masacrati •

..

Un mare numar dintre aceste cazuri se zasesc

povestite III cartea lui Rid· 0

1 UPPERT, ill care extragem

exemp1ul urmator:

, Spovedirea unui ovrei, numit Emanuel, filii 1Ill11i medic

din Genova, convertit fa crestinism, in 1456.

"Acest Emanuel imi istorisi un fapt de 0 cruzime oribila. care s,-a petr~cut la Sa:'ona, - fap~ p: c~re l-a vazut eu ochii si pe ca~e I: atest.a, d~ mal multe on, mainte si dupa convertire -

adaugan~ c?tar ca biiuse din sdngele copilului ucis. '

. . Imi spuse ca, intr-o zi, tatal sau 11 conduse in casa unui ovrei dl~ Savona, ~l ca acolo se gaseau adunati alii sapte indivizi din napa l~r~ care s-au angajat reciproc, eu juraminte, sa nu d~sc_opere niciodata ceea ce aveau sa faca ~i sa pazeasca secretul pana la moarte.

. A~oi adusera !n mijloeul lor, un copilas crestin care

~~~~ e~ mal. m~llt de ~Ol ani. :1 pusera, ~?1, deasupra unui vas In

, ~ obicei, se primeste sangele la taierea imprejur a copiilor

de ovret.

~. Patru din ei luara parte la grozava executie. Unul tinea

mtms.bral~l.drcpt a1 nevinovatei creaturi; un a1tul bratlli stiin~· un al treilea il t!nea capul ridicat, in asa fel, incat sa' [om;eze crz~~ea; al p.atrulea, m s.ffir~lt, baga ghemuri de hattie in gura ncnorocitului

copil, pentru a-I inabusi tipetele. .

. " Pe urma, luand niste instrumente de fier, foarte ascutite si lungl indeajuns, fl strdpunserd din toate partile, mai al~s ill

I. L. Ruppert, Biserica ~i Sinagoga, tradueere romdneasca d N N· B .

(Biblioteca Academiei Romiine, A. 2761.) . e.., ucure~I,18G9.

TAU,iUDUL

53

regiunea inimii, _ astfe1 lndlt sangele 'ii curgea din toate ranile $i didea In vas.

Pentru mine, aceasta tortura fu un spectaeol insuportabil

~i rna departai cat putui de locul crimei.

Dar, tatal men veni repede la mine $i ma puse sa jur ca

n-arn sa vorbesc nimanui de ceca ce "azusem 'in ziua aceea. In unna, ma apropiai de ceilalti si nu mai vazui decat cadavrul copilului, _ care peste pupn, fu aruncat in fundul unei privati a

casei.

Dupa aceasta, ovreii Uiiara In budi!i mici diverse fruete, perc, nuci, migdale, etc., pe care le azvarlira 'in vasul In care era adunat sangelc. Toti gllstara din aceastd oribila nuincare. Gustai ~i eu 'illsumi, ceea ee irni produse greata si un dezgust atat de penibil, [neat In ziua aceea ~i a doua zi nu rnai putui sa iau nici un

fel de hrana. 1.

lata dupa AMELOT DE LA HOUSSAYE 2, istoric foarte con~tiillcios, povestirea unui a1t fapt, care a fost judecat

1a Metz, in anul1670.

In ziua de 23 Septembrie, 1669, femeia Mangeotte Willemin, din satul Glatigni, se duse la 0 lantana, la 0 departare de doua sute de pasi de sat, pentru a spala diteva rufe. Ea era urmata

de fiul sau, In varsta de 3 ani.

La douazeci de pasi de fantana, copilu1 se impiedie4 si

cazu; mama sa se tntoarseca sa-l ridice, dar copilul spunand ca se va ridica singur, ea W continua drumul si merse sa-si spele rufele,

'incredintata ea el 0 va urma.

Dupa cateva minute, aceasta mama. vazand ca nu-i mai

1. Alphons Spina, De BelloJudaeon/1I1.~ Vezi RUpPI.'11, L. cit p. 177 .

Din marturisirile j:dJdor. ,cc:\tli eli ei mccp adesea prin a taia imprejur copilul de sex barbatesc asupra ciin:ia vcr ,3. comita omorul ritual. (Ruppert, Lcit. p.179). Ei considera ca 0 rusine sa ingroape cada\Tcle cre~inilor astfel ucis], - ceea ce a usurat descoperirea rnai

multor crime de aeeasta natura. (Ruppert, L. cit p. 183).

2. A. de la Houssaye, Abrlge du Prod!sfait aux Juifs de-.Hetz. en 1670. Vezi DnwlOnt.

La France Juive Il, p. 402-409.

Toate documentele acestui proces sunt la dispozi;ia Cflticii.

54

TALMUDUL

vine copilul, alerga la locul unde 11 lasase si, negasindu-I, se lntoarse indaia acasa, ca sa intrebe de el pe barbatu-sau si pe persoanele ce se gaseau acolo.

To]i raspunzandu-i ca nu l-au vazut, se puse sa-l caute mai intai prin sat, pe urma la fcintana si prin tufisurile dimprejur, lara rnsa sa-l gaseasca.

Tatal, ducandu-se pe drumul eel mare ce merge la Metz, lavreo doua sute de pasi de la fcintana, intalneste mai multe persoane (intre aItele pe Daniel Payer ~i pe Thibault Regnault), care ii spusera ca au vazut pe acest drum, un ovrei calare pe un cal alb si care ducea dinaintea lui un copil de vreo trei sau patru ani.

Un Iocuitor din satul Hez, zarind de asemenea pe acel jidov, ce avea inaintea sa un Iucru pe care il acoperea ell mantaua, recunoscu ca era Raphael Levy, din.orasul Boulay.

Trei zile dupa aceasta, se gasi,lntr-o padure, cadavrul

nenorocitului copil. .

In tirnpul procesului, s-a interceptat 0 scrisoare in care acuzatul scria sefilor Sinagogei din Metz: "Am intrat In aceasta mizerie,pentru comunitate".

El fu condamnat sa fie arsde viu, ~i sentinta fu executata In ziua de 17 Ianuarie 1670".

lata acum un al treilea fapt, cu totul recent: asasinatul savarsit, de catre jidovii din Damasc, asupra unui calugar (capucin), care era numit, de concetatenii sai, sfdntul misionar si a carui caritate nealterabili era cunoscuta de toti, Acest fapt a fost povestit ill marele uvragiu, Histoire de l'Eglise, de ROHRBACHER 1, de unde G. DES MOUSSEA1J?(2 a extras pasajele urmatoare:

"In ziua de 5 Februarie 1840, Parintele Th~mas este chemat intr-o casa ovreiasca, sa altoiasca un copil; ... dar copilul . este bolnav ~i. Parintele Thomas voieste sa se retraga. El

I. Rohrbacher, Histoire universelle de l'Eglise, T. XXVIII, p. 683, Paris, 1852. 1 G. des Mousseaur, L. cit p. 200.

TALMUDUL

55

cedeaza totusi invitatiei presante sa intre In casa vecina, aceea a lui D ... (David Harari), eel mai pios dintre ovreii din Damasc (!), un ovrei pe care crestinii, ei jn~i~i, II priveau ca pe un om cinstit si pe care ~ariI1tele Thomas iI nun:ara printre priete?i~ sai: '. ..

II primira cu dragoste ~l, peste pupn, vemra eel doi frail at lui D ... , pe urma unul din unchii lor ~i alti doi ovrei, dintre cei mai

Insemnati din Damase. .

Deodata, Parintele Thomas fu apucat pe neasteptate de acesti oameni, care-i varara un calus In gura, II legara cot la CDt, pe urma il ridicara pe sus ~i l! duscra intr-o odaie departe de strada.

Veni noaptea si, odata eu ea, sosi un haham Illsotit de . barbierul ce ia sange S... (Solomon) pe care saerifieatorii au contat pentru implinirea planului lor.

- "Haide, S ... , taie gatul acestui om; pentru asta te

asteptam." . . .

. Insa barbierul devine palid; curajul Ii lipseste si se declara

incapabil.

Sacrificatorii, atunci, se pun sa intinda Ia pam ant pe Parintele Thomas si D ... se resemneaza sa-i cresteze el insusi gatul, eu un cutit, Dar, mana Ii tremura si, peste putin, trebuie sa-l inlocuiasca fratele sau A... (Aron), pe cand barbierul se multumeste sa tina barba Parintelui.. .

. Sangele este adunat intr-un vas, pentru a fi trimis, mai

tarziu, marelui haham.... .

In urma, a trebuit sa faca sa dispara urmele acestui omor.

Jidovii incep, deci, ~ arda hainele victimei, ale carei carnuri sunt tocate In bucatele mid iar oasele sunt zdrobite eu un mai; pe urma, aceasta pasta omeneasca este azvarlita intr-o groapa ee serveste pentru laturi."

Justitia sirio-egipteana obtine "pe ram~itele aproape fumegande ale victimelor, marturisirea completa avinovatilor".

lata un extras din interogatoriul barbierului, - dupa actele procesului, public ate de A. LAURENT, ..: citat

56

TAL~lUDUL

de G. DES MOUSSEAUX: 1

"D ... ma chema Ia el acasa. Gasii acolo pe hahamul '" ~i

pc Parilltele Thomas, care era legal. .

~ ~ ... si fratele sau A. .. irni zisera: ucide pe acest preot

Raspunsel ca nu pot.

. . ~ Ei adusesera atunci un cutit, Trantii pe caIugar la pamant ~!, /Inandu-I cu unul din asistenti, Ii pusei gatul deasupra unui lighean mare.

. D ... apuca cutitul si incepu sa-l taie, iar A." Ii dete ultima

ovitura.

. ~ Sangele fu adunat 1ntr-un lighean, lara sa se piarda 0

Plcatura.

Pe urrna, cadavrul fu tarat intr-o odaie unde se tineau laT1l~ele. Acolo II dezbracaram de haine, care fura arse. Apoi, _ ell

~rv~t~nll ~M... care sosise atunci.... 11 spintecaram, pundnd :JIna~ltele mtr-un sac si, treptat-treptat, Ie duserarn sa Ie aruncam III conducte ...

- Ce ati facut cu oasele ?

- Le-arn spart pe piatra, cu un pisalog ...

- Si cu capul ? ,

- L-am s!aramat la fel, cu acelasi instrument. ..

- Si cum era sacul 111 care ati pus rama~i!ele ?

- ~a toti sacii de cafea, de panza de Impachetat si de cu-

loire cenusie

- Sacul acosta I1U Iasa sa picure materiile continute In in-

tesine ? '

- Un sac de cafea, cand este udat, nu Iasa sa pice ceea ce se gaseste In el."

"Justitia voi sa verificc locul un de ovreii aruncasera rama~itde. Se descoperi canaluI ~i se gasira, Ia intrare, urme de sange ~i

Lc\chllJe .Laurent (membru al Societalii Orientale). Relation historique des affaires de Sy~ depuis 1840, [usqu'en 1842, et procedure complete dirigee, ell 18-/0, centre les J;;;;:.de Da:na.sc, .etc ... ~. II,~. 24 §i urmatoan:le. Paris, 1846 (Gawne Freres Edit.). ,

A ... ~a pu~I.lcaf.!e. conf.!?e ?Iese!e autentice ale procesului, _ care sunt depuse la Ministerul

afacerilor straine, din Paris. - VeZI G. des l\fousseaux, L. cit. p. 202. '

TALMUDUL

57

------------------------------------~---------

filamente de tendoane.:. Lucratorii care descinsera In conduct~, scoasera mai muIte buca]i de came, 0 rotula, un fragment din inima, niste sfaramaturi de craniu ~i de alte oase, precum ~i par!i din caIota preotului ... "

Dupa asasinarea Parintelui Thoma~, ovreii, hotarara s~ s~ scape ~i de servitoru! sau crestin, Ibrahim ~moran, ale c~nll cercetari puteau deveni compromitatoare; ~L.. acest servitor

disparu. . . . .,

Ne "om margini sa relatam cateva parti dill interogatoriile

care privesc aI doilea act aI acestei drame.

I

i

I

l

I

I

i

Servitorul M ... a fost trimis la F ... de stapanul sau, care i-a zis: "du-te de vezi daca au prins pe Ibrahim si ce au facut Cll eI.

Ma duseila F ... si gasii usa inchisa ell zavorul. Batui. F ... , veni si-mi deschise.

- II tinern.Imi spuse eI; -vrei sa intri, sau sa pleci ?

, ,

- Voi intra ca sa vad, Ii raspunsei eu.

Intrai intr-un mic divan, care da intr-o curte exterioara, In care se gasesc latrinele; - In aceste latrine, Ii aruncara carnea ~~ oasele. Usa fusese baricadata cu 0 grinda. Gasii acolo pe I. P .... ~l pe A. S ... ocupati sa lege mainile pacientului Ia spate, eu basmau~ sa, dupa ce-i astupasera gura Cll 0 panza alba. Pe urma fu trantit la parnant, de F ... si de M. F ... , fiii lui R ..

Adusera un lizhean de arama spoita, pusera capul

~ ,

prinsului deasupra acestui lighean, si F ... Ii taie gatul cu propriile

sale rnaini.

Y. .. , M ... , F ... ~i eu, li [ineam capul. A. .. , fiul lui R. .. si I.

P ... Ii tineau picioarele ~i se asezasera peste ele. A. S ... si ceilal]i (erau opt cu totii), [ineau bine trupul, pentru ca sa-l impiedice sa se miste, pana ce sangele va fi Incetat sa curga ...

- Ce s-a facut cu sangele ~i cine I-a luat ?

- Adevarul este ca Y .. , lua IigheanuI ~i varsa sangele

Intr-o sticla, - pe care 0 linea ill mana A. S ... , - printr-o p~!nie noua de tinichea, ca acelea pe care Ie intrebuinteaza negustom de ulci. Dupa ce fu umpluta, A. S ... o dadu lui Y ..

I

58

TALMUDUL

acolo?

- De ce mijloc s-au servit ca sa faca pc servitor sa intre

- Am mai spus... ca erau adunati cinci insi In strada Ianga poarta, - ca servitorul veni sa intrebe'de stapanul sau, - si c~ Y ... ii raspunse: "Stapanul tau a intarziat la noi; vaccineaza un copiI; daca wei sa-l astepti, intra si du-te de-l gaseste''.

El intra, ~i se i'ntampla ceea ce am declarat."

"Ar fi greu, zice G. DES MOUSSEAUX 1 sa-ti inchipui 0 bogatie ~i 0 precizie de arnanunte mai remarcabile, ca acelea care ies din gura celor ce depun".

Sa mai ascultam ~i cateva din depozitiile autorilor acestei cnme inspaimantatoare, In ceea ce priveste intrebuintarea sdngelui.de crestin.

"- Cu ce scop ati omorat pe Parintele Thomas?

- Ca sd-i ludm sdngele, -raspunde jidovul D ... L-am strans intr-o sticla alba, sau khalabiehs, pe care am trimis-o Ia hahamul A ... , - sangele fiind necesar la irnplinirea datoriilor noastre religioase.

- La ce serveste sangele In reIigia voastra ?

- Se lntrebuinteaza la azime ...

- Pentru ce n-ati pastrat sangele la voi ?

- ObiceiuI vrea ca sangele sa. stea Ia haham."

"Intrebare hahamului A. .. : - Cine ti-a remis sangele ?

- Hahamul Y. .. se infelesese cu A ... si cu altii ca sa aiba 0

sticla de sange omenesc; ~i acest haham rna instiinta si pe mine. Fratii A. .. ·Ii fagaduira ca, chiar daca ar trebui sa-i coste 0 sum de pungi de bani, tot i-o vor obtine, Fusei, in urma, infonnat de dan~ii ca adusesera 0 persoana, pentru ca sa 0 omoare si sa-i iasangele, ~i imi zisera: du-te la hahamul Y. ..

1. G. des Mousseaux, 1.. cit p. 206.' .

TALMUDUL

59

- Ai intrebat pe hahamul Y. .. , daca trimite din sangele acesta In aIte locuri ?

- Hahamul Y ... mi-a spus ca trebuie sa trimita din ella

Bagdad.

- Au venit din Bagdad scrisori care sa-l ceara ?

- Haharnul Y ... mi-a spus-o ...

- Si la ce este trebuincios sangele ? II pun oare in painea

azima ~i toata lumea mananca din ea ?

- De obicei, sangele, pus in azima, nu este pentru popor, ci pentru persoanele zeloase. Hahamul Y ... , ramane la cuptor in ajunuI sarbatorii azimelor. Acolo, oamenii zelosi i'i trim it faina.din . care el face painea. EI Insusi framanta pasta, rara ca nimeni sa stie ca pune in ea sange, si trimite painea ace lora carora Ie apartine

faina" 1.

"RezuItatul procesului a fost ca, - din saisprezece ovrei, irnplica]i In asasinatul Parintelui Thomas si aI servitorului sau, - doi au murit 'in timpul procedurii, patru au obtinut iertare pentru ca au facut destainuiri §i zece au fost condamnati fa moarte" 2.

"Jidanii din Europa, la aceasta noutate care ii tulbura groaznic, incepura sa [ipe, - nil impotriva vinovatilor, - ci

" •• •• -II 3

impotriva justitiei .

Dupa ce au oferit consulului Frantei, milioane 4, care au fost refuzate, - ei au inundat cu aur autoritatile sirio-egiptene-si, delegati! lor, MWTEFIORE ~i CREMIEUX, (pe care 'ii vom lntalni din nou mai departe), ducandu-se in Egipt, obpnura de la Kediv amnistia sau mai bine zis iertarea acuzatilor, - caci ea le-a fost acordata rara reinnoire de ancheta si fa~a reluare a procesului,

faptele fiind probate si nediscutab,ile" 5. .

1. G. des Mousseau, L. cit. p. 231.

2. Idem, L. cit. p. 212.

3. Idem, L. cit. p.202.

4. Idem, L cit. p. 2iS (nota). .

5. A.Laurent, L. cit. T. II, p. 251-255. P~ces juridiques. Citat de G. des MoussestQ:, L. . cit p. 213.

60

TALMUDUL

lata termenii firmanului, ell care ovreii iura oblizati sa se multumeasca: "Prill expunerea si dupa cererea d-lor 'Moses Montefiore si Crernieux, - care au venit la noi, ca delegatii tuturor europenilor care profeseaza religia lui Moise - am recunoscut ca ei doresc plll~erea in libertate $i siguranta pentru acei dintre ovrei care ~~nt ~~pnuti. ~i pcntru ceice au f~git; din pricina instruirii a!acelll ~anllt~IUl Thomas, calugar din Damasc, el ~i servitorul sau Ibrahim. $1 cum, dill cauza unei populatii ala! de numeroase. IlU. ar. fi .. conv~nabil sa refuzam rugamintea /01', ordonam c~ prrzoruern ovrei sa fie pusi III libertate si sa se dea celor fuziti siguranta pentru intoarcerea lor...". ,b , ,

. Astfel de crime, In fata carora te apnea groaza, continua sa se comita chiar si azi.

Fara sa mai vorbim de omorul din Tisza-Elzlar cunosc~t. de t~ti, vom povesti doua cazuri petrecut~ acum capva am.

Monitorul Romei, din 15 Iunie 1883, cita un omor ritual care avusese loc la 0 data Cll totul recenta.

. ~ Un copila~, - apa.rpnand uneia dintre famiJiile grecesti cele mal. msemnate din Srnirna - fu rapit In apropierea pastelui O\~elesc. Patru ~Ile dupa .ace~a, i se gasi, pe malul marii, cadavrul, strapunsde mil de lovituri de purnnal. Mama sa, nebuna de dur~r~, ~~uza su~ ~i. tare p~ ~\Tei d~ acest omor. Populatia crestina se ridica III masa $1 alerga 111 cartierul ovreiesc unde avu Ioc un masacru Ingrozitor, In care pieira peste 600 de ji~!ani 1.

In 1881, la Lutcza, - mic sat din Galitia austriaca - a fost con:isa 0 crirna rituala asupra unei tinere fete, numita Francisca Mmch: TreI ,::cuzati (Moi~e Ritter, nevasta sa si un aIt jidan complice), fura condamnati la rnoarte, In ziua de 21 Decembrie 1882, de juratii din Rzeszov.

I. Drumont, L. cit., If, p. 412.

------ .. ---_._--

TABIUDUL

61

Curtea superioara de justitie casa judccata, pentru ca procedura I1tl fusese indeplinita si trimise pe ovrei inaintea tribunalului din Cracoyia, care, la 10 Octombrie 1883, reinoi trip/a

COJldalJ111oJ"e la moarte 1.

In momentul de fata se judeca la Kiev proccsul UI1ui omor ritual, sadlr~it de un jidan Beilis, impreuna Cll mai multi complici, asupI:a unui biet baietel de 6 ani, Iuscinski. Opt zile dupa oruor fu gasit, Intr-un san], cadavrul nenorocitei victime, strapUIls de 47

lovituri de pumnal.

Dar. ccea ce arunca 0 vie lumina asupra intelcctului jido-

vimei Intregi, e faptul ca, inainte de a se da verdictul. toata presa ovreiasca din Europa si de la noi 2, s-a napustit, ell 0 furie nebuna, ca si III timpul procesului din Damasc, - IlU asupra omoditorilof, - ci ~supra Tarului, asupra raposatului Stolipin, asupra oligarhiei din Rusia, ... pzma si asupra juratilor din Kiev, pe care Ii nurneste

Firanoi incul]i.

La Hoi, In Romania, asemenea crime trebuie sa fie foarte usor de realizat.

Acum 4 sau 5 ani, se gas! III Bucure~ti, pe un

maidan, Ull baiat mort de moarte violenta. Pentru a stabili identitatea cadavmlui, politi a publica 0 'instiintare, adresata parintilor care pierdusera de curand , un fiu, pentru a veni sa-i recunoasca corpul.

Atunci, spre stupefactia generala, se vazura vreo

douiizeci de marne, venind dezolate la morga, ca sa reclame fiecare trupul copilului ei, care disparuse lara

sa i se mai dea de urma,

De asemcnea, G. DES MOllSSEAuX \"orbe~e de "numarul,

I. Drumont, L cit.,lI, p. 413. .

2. Vezi: Scrisorile din Rusia din Universul, 2 Oc(e>mbrie 1913; dinAdeviirul, 3 Oct.; em

Seara, 3 Oct., etc.

62

TAL1>.IUDLIL

CU mult mai mare dccat si-l inchipuie cincva, de oameni, de femei si mai ales de cop ii, care In anumite erase ale Europei, dispar pentru to tdeauna, fara sa lase cea mai mica urma, spre maroa inmarmurire a rudelor lor" 1.

Dar, sa vedern, pentru ce motiv iudeii savarsesc omoruri rituale asupra crestinilor ?

N e vom adresa pentru aceasta, la scrierea unui fost haham, trecut la crestinism si botezat sub numele de Neofit.

Examenul cdrtii "Infnmtarea jidovilor asupra Icgii si a obiceiurilor 101''', de NEOnI' 2.

";1 ucide pe crestini ~i a le lua sangele ... ", - zice NEOFIT, - este 0 taina a ovreilor, sau mai bine zis 0 ratacire, care astazi cste cunoscuta, caci "0 au scris multi".

Dar, adauga eI, nu mi s-a intamplat sa vad nicaieri: 1°-pentm ce ucid jidovii pe crestini ?

2° -ce fac ei cu sangele crestinilor ?

NEOF!T vrea sa lamureasca accste doua secrete, pe care Ie cunoastc bine, caci, zice el, "fiind rabin si invatatorul ovreilor, au fost descoperite mie ~i le-am pazit pana ce am prim it Sfantul Botez" 3.

"Mai intai, sa se stie ca aceasta taina nu este cunoscuta de tori jidovii, ci numai de Rabini sau Hahamii lor, de carturarii si de fariseii lor, ce se numesc de dansi! hasindem. Si aceasta taina °

pazesc ei eu mare scumpatate" 4. '

In plus, - acest uItragiu fata de omenire "nu este scris nicdieri. Rabinii. il lasa fiilor lor cu bIesteme ingrozitoare, ea

1. G. des Mousscaur, L cit., c. VI, p. 186.

2. Neoflt, inji'llllfarea jidovilor asupra legii §i obiceiurilor lor. Publicata, pentru prima oaril, la Iasi, in 1803. A 5-a editie a aparut in Bucuresti in 1872 (Bibliot. Academiei Romdne. A2757).

3. N~ofit, L cit. p. 1.

4. "'cofit, L cit p. 2

,

i

1

l

1

r

I

I I

TAL~llTDliL

63

acestia sa 1'.,[-1 dcscopere, nici prostilor dintrc ovrei, nici crestinilor, - chiar daca Ii s-ar intampla sa sufcrc tot felul de munci. Astfel, de p:lda, marturisesc 111 frica lui Dumnezeu, cft atunci cand am ajuns Lo varsta de 13 ani ~i cand tatal mel! mi-a pus pe cap cornul acela, - ce se numeste ttifilis, - mi-a descoperit taina privitoare L1 sangele de crestin si m-a afurisit, pc toate stihiile cerului si 2\: pamantului, ca sa IlU descopar secrctul acesta, nici chiar fratilor mei.

Si cdnd mft voi casatori si voi avea pana la 10 feciori, sa IlU il fac cunoscut, decat numai unuia singur, adica aceluia care va fi mai des.ept, mai 1nvalat si, III acelasi timp, capabil de a-l intelege; - iar la partea muiereasca !HI trebuie nicidccurn sa-l descopar 1.

Si imi mai spuse: Fiule, sa nu te primeasca pamantul, de vei dezvalui taina aceasta, - macar de ti se va intampla sa te faci si crestin 2.

1. "eel ee in':l!a pe fiica sa legea sfanta este tot a~a de vinovat, ca ~i cum ar In\'ii~1-o obscenita]i", (Talmud Babli, Traf. Satah. f. 20).

2. Trecerea ov-eilor la crestinism cste de dona feluri:

a, Ccnvertirez poate fi sincerii, ~i atunci ea are drcpt consecinja excomunicarea majora (chercm) ~i 0 p.rsecutie salbatica din partea Intrcgului neam al lui Iuda. Astfel lui Drach, rabin couvertit.: s-au furat copiii ~i sufcrinja ce a lndurat acest nenorocit parinte, nu poate fi descrisa (G. drs .\lollSseam:, L. cit.). Uneori, perscculia merge chiar pana la omor.

"Foarte des So! intamplat la noi, ea ovreice batrane, - care voiau sa schirnbc religia ~i credeau ca vor rS!ea sa se ascunda in vreun stabiliment binc inchis, - sa fie luate cu forja de jidovii fanatizati ji sa fi disparut pentru totdeauna. Acum doi ani, cand sc Intorcea dintr-un pelerinaj, 0 ovreica din districtul Czartkow, care voia sa se converteasca, 111 atac~a ~i ridicata de catre jidani; ea fu transportata intr-o carciuma ovreiasca din vecinatate, unde fu sugrumato, inai~.~e ca sa sc fi putut sparge usa odiiii, unde omoratorii S~ inchisesera cu ea. (Gazeta Narodc-:a, Lcrnbcrg.Octombric 1867. - Vezi G. des Mousseaur, L. cit.).

b. Convertirea ;"Jate fi prefacuta, ~i atunci, a..<a-zi~ii convert iii, IlU sunt inchieta]] ciitu~i de pujin de Sinagoja, Astfel, un anumit numar de ovrci portughezi, s-au botezat de forma, pentru ca sa poa:i fi admisi in Fran]a, ea Noi-crestini.

"Ei se conformau, in mod scrupulos, la toate practicile exterioare ale religici catolice; nastcrile, miiritiprile, mortile lor erau inscrise in registrele Bisericii; contractele lor erau precedate de cuvintele: in numele Tatalui, at Fiului ~i al Sfantului Duh, Dupa ce au trait astfel aproape I~O de ani, se dcscoperi ci acesti jidovi riimaseseri tot a.,<a de fideli credin[elor lor, ca ~i in ziua sosirii. indati ce ocazia fu priincioasa, - in 1686, dupa B. Francia, - ei se intoarserli pe fal! la Judaism, incelari sli-~i mai prezinte copiii la botez ~i sli faca sa se bine-cuvanteze I:'.ariti~urile lor, de catre preotii catolici, Ovreii chiar, - ale cliror familii practicau, in mod oficial, de 200 de ;pli, catolicismul in Spania, - trecurli fiuntaria ~i "enira sa fie circumcisi ~i recaslitorip, dupi ritul israelit, Ia Bordeaux, indat! ce haharnii fura instalap' acolo", (Drurnont, 1. cit, I, p. 230). .

~. :~~~t1J~?!~{j::':~:~f:.!:~(:·~·~Y;' , .. .>

.... -<-~.~.;.{::~,:"::~::~;!.~.,:.~::.;,~:,.-=-:

"~.~,~-,-, _·._· __ ·~ •. "_·_4"''''-_. --.- ~.; - ~ •. ': .. ~._ .• _.::.:. "d ,,' ; __ ••• , __ ~.':"': .• ~:;:;,::-;;;.i~ ~ L ._ •• _._. __ ••. _ .•. ~_.:. -'-.'. __ ._ ' •• _ .••. _ 1,_ •. __ .'''"

64

Ti\L~IUDUL

---- ------------------~--

Astfel tm: grai tatal mcu" I.

Prineipalul motiv al crimelor rituale este "marea uril ce au ovreii asupra crcstinilor, parandll-li-se ca. Iacand accasta uciderc, aduc jcrtfa lui DUl1lnczcu ... fl1tr-ade\'a~, rabbi Solomon (Talmud) zice: celui mai bland dintre scrpi, scoate-i creierii, _ iar pe eel mai bun dintre crestini, ucide-] ; - adica, dator este' once jidan sa omoare un crestin, Iiind convins ca ell aceasta se va mantui" 2.

Ac~asta ura este il1tiparita 111 sufletele ovreilor inca din copilarie. "Inaintechiar de a Incepe sa aratc eopiilor A. R C. dascal~1 trebuie sa-i Invete sa-i huleasca pe crestiui, pentru ca s~ stre, c~nel vor treee pe langa 0 biscrica crestineasca, sa zica: sacat te sattne vtisaef tdsavinicht hairimi" - cuvinte care inseamna: spurcata spurcatilor, necuram necura,tilor, sti fii afurtsita" 3.

"A~ij~~rea, cand .,·ad durand vreun crestin mort Ia groapa, dater este tot jidovul sa zica: saitun had, lamuhar trii, _ adica: azi alii vdzut 111/ ptigan mort, maine sa vdd doi. Hulele aeestea chiar ~i un copil. mic trebuie sa Ie stie. Mai pe scurt, daca jidovii au atata ura st \Tajl11a~ie impotriYa crestinilor, este pentru ca scrie Ia T.-\DIl'D : nil se cuvine a numi pe altcineva cu numele de om, _

decit numai pe ovrei" 4. .

NEOFIT indica apoi ce fac jidanii eu sangele ce strang In tiillP~:~ crimelor rituale si spusele lui se aseamana ell marturisirile acuzatilor din Damasc.

I. x-ern, L. cit. p. 35.

2. ~ coflt, L. cit. p. 3.

3. 7\eofit, L. cit. p. 18.

."~:t~, 0 t:1:,.t.ii, buna. ca fiecare ?\Tei sa ca:lte, p:: cat s~ poate, sa distmga sau sa dea foe bls~,,>,or !lCjluo: c~h, sau Iucrurilor ce se gasesc 111 ele; Jar cenusa lor sa 0 impr~!ie in ,"fin! sa~ sa 0 am nee 111 apa. In plus, fiecare iudeu trebuie sa dea bisericilor un nume de ocara" (Karo, $:dhol1-A"lIk, Jore Deach, 143,62).

'·Bipicil.~, cr~~!iniI(\r sun! c~se de pierzare ~i locuri de idolatrie, pe care ovrei} trebuie sa le d;struga. '. (faln;ud Babli, O. 1, t. 1, c. 2; dupa Sixlc de Sienne, ovrei convertit, din sccol:1 aI X\· I-I~a, III cartea sa Bib!ioteca Sancta, Paris, 1610).

4. Xeoflt, L. CIt. p. 18. .

TAU.1UDUL

65

lO-J:danii intrcbuinteaza sftnge de crestin pentru ca sa prepare leacuri impotriva unor boli 1, de care sufera, - si pentru ea sa faca farmece.

Asttcl. e1e patru ori pe an, la inceputul anotimpurilor, - "pentru ca 3j evite caderea akifei, adica a unui sange ce _pi~a din vazduh pe E::1ncanuile lor si omoara indata pc eel ce gusta din ele, - jidovii intrebuintcaza un piron de fier, ce a lost bagat In sange de crestin murcit ~i-l pun peste bucate. De altfel, la calendarul lor serie si minutul in eare cade sangele acela, - si merge hahamul en un ceas sau dona mai inainte, din casa In casa si da de stire" 2.

2°-A~ijderea, la nunta, tinerii soli postesc 0 zi intreaga, nemancand si neband nirnic. Si spre seara, vine rabinuI, care Ie da la amandoi ~a manance un ou copt, presarat en cenuse 'in loc de sare. Aceasta cenuse 0 fae, arzdnd in foe 0 pdnzd inmuiata in sdnge de crestin chinuit.

In .celasi timp, hahamul zice incet niste descantece, ca noii soti "s6 poata insela pe crestini si sii poata mdnca ~"i slldoar~a crestinului, ca si cum ar manca sangele san" 3.

3°-Rabinii mai intrebuinteaza sange de crestin muncit, la taierea imprejur, amestecand, in vin, 0 picatura din sangele ac~st~ si a picatura din sangele ce eurge din ran a facuta pruncului ~l punand, cu dcgetul eel mic, de doua ori, cate putin din acest

amestec, In gura copilului. .

Aceasta datina este necesitata de indoiala In care se gasesc hahamii, care nu stiu daca Iisus, fiul Mariei, a fost sau nu adevaratul Mesia. "Si cum Cristos a seas din iad, prin sangele sau suflctele oamenilor care n-au fost boteza]i ell apa, asa ~i pruncul acesta, nebotezat ell apa, sa se mantuiasca priI~ san~ele unui crestin botezat eu apa, - sange varsat prin muncr ca ~I al lui Cristos" 4.

1. Neolit, L. d. p. II.

2. Idem.

3. Neoflt, L. d. p. 13.

4. Neollt, L.::'t p. 23.

.,,:U:Crz;:j '~'r~~t:'~'-f-:i.,..a_Z&ff."~~:i:··,-~,'~'::~Z~;:;';':l~-':~~X:?-:JSi.iii-''--~ .~-- -''- .... ',.,.,. ... -'-~= ... =~~=~~~==~=."

f

j

I

66

TALMUDUL

4°-C5nd moare un ovrei, hahamul ia un albus de ou si 0 picdturd de sdnge de crestin muncit, lc amesteca si stropestc cu ele mortul, - zicand, in acelasi timp, stihul din proorocirea lui Iezechiel: "Si voi stropi peste voi cu apa curata ~i va vcti curali de toatc spurcaciunile voastre" I,

50-A~ijdcrca la 9 Iulie, jidovii fac plangerea Ierusalimului; atunci rabinii sed jos pe pamant, I~i pun pe frunte cenuse, ce coniine sange de crestin chinuit si mananca un ou copt, presarat cu aceeasi cenusc; iar mancarea aceasta se cheama de dansii Saida amafsancas 2,

6°-La Paste, hahamii fac separat 0 azima, numita eficoiman, con]i nand purina CCJ1uJc din sdnge de crestin; care trebuie sa fie chinuit, precum st Iisus Hristos a fost chinuit. Pentru aceasta, ei jitra copii mici, ca sa poata mai user sa Ii chinuiasca si

pentru CEl Hristos a pdzit fecioria 3. .

Grice ovrei, palla la eel mai mic, trebuie sa manance, din azima aceasta, 0 bucata de marimea unci masline 4,

7°-La sarbatoarea numita Purim, jidovii ornoara pe un crestin care in[(W~eal<1 pe Aman, persecutorul lor, Hahamii Ii iau sangcle ~i fae en cl mici turte dulci triunghiulare, pe care Ie trimit la toti ovreii. Aceasta trimitere se numqteMaschloiamlt17as,

, In seam de Purim, jidanii cauta sa fure copii de crestin si

Ii ascund panii Ia paste, care este aproape, - pentru ca sa Ie ia sangele si in urma sa-i omoare 5.

*' * *

I. N eofit, L. cit p. 24.

2. Ncoflt, L. cit. p. 23.

3. Cornparati spusele lui Neoflt, cu depozitiile acuzajilor din Damasc.

4. Neofit, L. cit p. 24.

5. 1'\ eoflt, L. cit. p. 26.

TALMUDUL

67

~-~---:-------.------.------

In rezumat, III loc de a combate patimile de proprietate si de domina]ie, Talmudulle favorizeaza si le Impinge pana la un paroxism nemaipomenit.

E1 face pe jidani sa creada ca au misia sa acapareze intreg pamantul, prin mijloace marsave, ca furtul, ascunderea lucrurilor gasite, canuitaria, frauda

si juramantulfals. .

El Ie mai spune ca apartin unui neant ales ~l ca sunt chemati sa supuna pe toate celelalte popoare, - compuse numai din robi nemernici, sau mai bine zis, din vite de munca, - ~i care nu sunt vrednice dedit sa lucreze ca sa imbogateasca si sa glorifice pe Israel.

Caritatit crestine, Talmudul opune 0 urd crudd si oarbd impotriva intregului nearn omenesc, - ura care merge pana la a comite, intre alte crime, si omoruri rituale.

Cand citesti prescriptiile legale ale Talmudului, - 111 realitatea carora un suflet crestinesc aproape nu poate sa creada, - iti inchipui ca esti intr-un vis urat si te 'intrebi, daca Talmudul IlU este codul unei bande de hoti si de lasi asasini.

,

--.---~ ••• --.---.-. -.-':.. ... -~.--.--"-- •• -. ._. • .:.. ..... _'. __ ._~_~_~--..- . t··-- • _. -._ .... ''''-_ ...

-----===,.=;-=r~=====""==""'Y'",.=_6ii""'.,;ca; _""""" - """""""""'4'-====="""",__ -.-- ---- - . '.' __ -.----- -. ,,~ . ___

'r -~----- ----- -- --------.--.---~ --~" -.-

r

r

r 1-

i ,

~ f

I

f

~ f

f

f

[ ~.

1

f f f l

l

I

t

I

CAHALUL

Talmudu! este Iegislatia nationala a Ovreilor, _ dupa CUIll Coranul este legislatia nationaia a Arabilor.

Precum Coranul a creat imperiul musulmanilor

. ,

~, tot ,~~~ ~l" Ta~~udul a organizat intr-un Stat unic, pe jidovii raSpandl!1 peste tot pamantul,

. .. "Talll1l!dlll, - zice ovreiul BERl\ARD L.~AB.E, - a reformat napajldoveasci'i, dupa imprastierea ei.

Gratie lui, indivizi, de origini diverse, formeaza un popor" I,

~, ~ar un a~emenea Stat J1U putea sa existe de [apt, caci nana ovreiasca fusese lips ita de teritoriul sau si fusese 1mpra~tiata printre aite natii, - mai mult sau mai putin dusmane, - jignite de navalirea unui popor strain si, in acelasi timp, rau-facator.

In aceste conditii, StatuI jidovesc trebuia sa fie ascuns si a persistat astfel, pana azi, sub forma de Cahal.

1. B. Lazare, L'Anlis!mitisme, p, 8, .

CAHALUL

69

Statul ovreiesc sau Cahalul este format, ca toate Statele :

lvdin 0 putere centra/a, a carei autoritate suverana se exercita asupra tuturor iudeilor din lume;

2.-din puteri secundare, subordonate celei dintai ~i a carer influenta este marginita la ovreii care se gasese intr-o singura tara;

3.-din puteri elementare, cunoscute sub numele de Cahale propriu-zise, san Comunitdu israelite, care l~i au sediul Hinga Sinagoga si a carol' actiune se intinde numai asupra evreilor care locuiesc intr-un oras san chiar intr-o mahala.

Teate comunitatile unei aceleiasi Iocalitati, an intre clc relatii foarte stranse si delegatii lor se reunesc, cdata pe an, intr-un Sinod sau Congres jidovesc national.

Ele sunt legate, de asemenea, cu puterea secundara iudaica, a tarii. Aceasta din urma se aduna, din timp In timp, cu aeelea ale altar tari, formfind un Sinod sau Congres ovreiesc international,

Vom studia, mai intai, organizatia Cahalelor elementare, - astazi bine cunoscuta, multumita indiscretiilor unui ovrei convertit. Pe urrna, voru spune dit~va cuvinte despre puterile secundare si despre puterea centrals, - care sunt aproape necunoscute, fiind bine ascunse de jidovi.

Dar inainte de a vorbi de alcatuirea diferitelor

,

parti ale Statului iudaic, vom raporta ce zic doi autori ovrei asupra istoriei acestei organizatii.

i

I

j

I

·'Y'-·::-,;··:?lr~?f;';:~~?!f~:~'~!'~~~j;:

• .~ •• - : '.- J ..• , ..• "

, __ " '._ • .#_., __ •••••• _ ....... '-_....o- ..... ~

-~~-=<~~rCJ i

i

70

CAHALUL

lata ce scrie BERNARD LAZARE despre Republicile adica despre Cahalele sau Comunitiitile - pe care jidovii le-an posedat pretutindeni ~i intotdeauna, chiar 'inainte de distrugerea Ierusalimului.

"Jidanii ... care se asezau In lari straine, se grupau III earlien: speciale si.. alcatuiau 0 societate deosebita.

Pretutindeni, 111 Alexandria, III Antiohia, in Asia Midi, In orasele grecesti ale Ioniei.... ei formara asociatii corporative In capul carora era pus un ctnarh.x.care exercita asupra lor autoritatea civila ~ijllsti!ia, cu ajutorul unui sfat de batrani si al unui tribunal particular.

Sinagogile erau ... un eentru a1 vietii religioase si publice.

Jidanii se adunau in casele lor de rugaciune, nu numai pentru ca sa asculte citirea legii, dar si pentru ca sa vorbeasca de afacerile lor, pentru ca sa-si comunice parerile lor practice.

Teate Sinagogile erau legate unele de altere, formand 0 vastd asociatie federativa, care isi intindea reteaua asupra lumii antice. Ele i~i trimiteau emisari, - se [ineau unele pe altele In curentul evenimentelor a carer cunostinta le era de folos, - se sfatuiau ~i se ajutau reciproc..

In ficcare cetate, ovreiul era sprijinit de comunitate; era primit frate~te cand so sea ca emigrant sal! colonist; era protejat si sustinut. I se dadea voie sa se stabileasca si beneficia de lucrul asociatiei, care ii punea la dispozitie toate resursele sale. El nu venea ca un strain, care are de gand sa intreprinda 0 cucerire grea, ci ca 1/11 om Nne inarmat, avand alaturi de dansul proteetori,

prieteni ~i frati.. .

La Roma, unde numarul lor fu considerabil, ovreii au fost tot atat de strans uni]i intre dansii ... ea ~i In orasele Orientului.

Cand imperiul roman se prabusi ~i ... cand Cato1icismul triumfator se raspand], comunitatile jidovesti 1111 se schimbara. E1e erau organisme foarte puternice ~i aveau 0 \ia!a colectiva ext rem de activa, care le-a pemlis sa reziste ...

De-altminteri, sinagogile I~i pastrasera autoritatea. Daca

'- ~':

CAHALUL

jidanii crau supusi lcgilor aspre ale regatelor ~i Imparaliilor, ci aveau 0 cdrmuire proprie, consilii de batrani, tribunale, - la hot ararile carora se supuneau, - iar Sinoadelc lor interziceau unui israelit, sub pedeapsa blestemului, de a chcma in judecata pc un coreligionar, inaintea unui tribunal crestin. ..

Cornunitatea jidoveasca, Cahalul, era bine inarmata in contra eclor cc calcau datoria solidaritiitii; ca ii lovea ell afuriscnia, pronuntand in contra lor Cherem-Hacahalul, adica blestemul comunitatii ..

1;1 zilcle noastre inca, in tdrile unde jidanii traiesc sub un regim de exceptie, organizatia puternica a Cahalului subzista" 1.

lata cum se exprima, asupra aceluiasi subiect, un alt ovrei, convertit la crestinism, BRAFMAi,\'N, - care a scris 0 carte foarte documcntata asupra Cahalului si asupra .Iudaismului in Rusia 2.

L Bernard Lazare, L'Antisemitisme, p. 376-381.

2. Iaco b Brafrmmn, Livre du Cahal. Materiaux pour etudier Io Judaismc en Russia et son influence sur lcs p0pulations panni les quellcs il existe ; 2 vol., St. Petersburg, 1870.0 noua editie a ap5rut In 1888,]a Petersburg, la tipografia C. Dobrcdaev. . .

,-\ccasta carte estc astazi fcartc rarii, Am cautat-o in zadar 111 Biblioteca Academiei Ronuine. Am cerut-o mai multor librari ~i editori din Paris, dar ccrcctarile lor au ram as tara rczultat. Yom fi d-xi nevoiti sa ne multumim cu citatele, raportate de colegul nostru A. C. Cuza, profesor la Universitatea din Iasi, In "Neamul Romdnesc", Octombrie 1910, citato

suficicnte pentru ceca ce voim sa aratanl aid. ~

Dovczilc lui J3rafmartn sunt ell adcvdrat ,tiinfijice, fiind bazate pe docurnentcle autenticc cere provin din difcritc Cahale din Rusia,

"Am fast ajutc.t - zice el - de cunostintcle mele intinse asupra starii ovreilor, pc care le dator ez ('riginii mcle israelite ~i intarzierii in judaisru, pana in aI34-lea?J1 al vietii mele",

De altfcl, j idanii, - care de obieei sunt foarte nerusinati cand este yorba sa contrazica scrierile care dau pe [ala taincle cxistenjei lor, - n-au avut lndrazneala sa tiigiiduiasca afimlatiile acestui autor, care dezvaluie, pentru prima oarii," scopul organizatiei Statului ovrciesc. Abia 6)ya rari ovrci au incercat, - unii sa liege existenta actuala a Cahalului in Rusia, uride, dupa dansii, ar fi fost distrus de legea de la 1844, - allii, sa pretindii ca aceasta organizalic nu rcprezinta dedit ".eomplotlll boga\il~r irnpotriva saracilor' in Israel.. .

rata co zice despre Cahal ~1 despre cartea lUI Brafrnann, un cunoscator al poporului ovrciesc, Richard Andree (Zur Volkskunde dcr Juden, Leipzig, 181, p. 135?: "Cartea ovreiului convert it Brafrnann, din Vi Ina, ne procura eea mai interesanta privire asupra condijiilor de existenja ale ovreilor din Orient EI trateaza despre Cahal, care este organizatia natiei ovrciesti ~i descrie viata comunitajilor iudaice, - cum au fost ~i .eu!ll SU?t in accst moment, - rezenuind aceste afinnatit, pe documente", Vezi, asupra aceluiasi subiect:

Kaliat de \ "oIsm, La Russie juive, 1887. (I\.. C. Cuza, Neamul Ronuinesc, 11 oct, 1910).

71

72

('AHAWL

BRAFMANN expune mai inHti istoria existcntei jidovilor si a organizatiei lor socia/e, din timpuri foarte departate. El demonstreaza ca aceasta organizatie s-a perpetuat sub nume diferite, - si mai ales sub acela de Cahal CHeder Hacahal), - in sanul societatii antice, grecesti si romane.

"Dupa caderea Ierusalimului sub Titus, guvemamantul ovreiesc - sau Sinedrion - sc ascunse sub numele de Scoala ... Insa, organizatia se pastra, asa cum era, chiar ~i sub fondatorul imperiului mahomedan, care, venit din Arabia, se stabili 111 principalcle centre ale victii ovreilor imprastiati, adica In Babilonia ~i in pamanturile Persilor ...

In acest timp, organizatia statului jidovesc lua forma urmatoare: Poporul era reprezentat, politiceste, In persoana unui print suveran "Roch-Galuta', care rezida In Bagdad ... Acest sef suprern era ajutat de un fel de parIament administrativ, care corespundea Sinodului de azi ~i ale carui hotarari erau lara de apel. Mai Inuit, In fiecare provincie ~i in ficcarc eras, exista un Cahal, condus de rabini ~i un "Bet-Din" sau tribunal local" 1.

"De atunci, ovreii au pastrat pretutindeni, In timpul Evului Mcdill, aceeasi organizatie.

"Cand au fost goniti din Spania, din Franta, din Germania, .. .jidovii au cautat refugiu In Turcia $i In Poloni~ 2 si au

I. ~)rarmanll, L. cit.;r.I.,c.VIl- Vczi Cuza, Neamul Romdnesc p. I 863-1866,4 Oct. 1910. 2. In Polonia "prin decretul Iui Sigismund I, dat in 1506, Mihel din Brest-Livosc a fost IIi/mit ~ef al tuturor ovrcilor din Litvania, eu deplina putere asupra vietii lor ~i eu drept ereditar aSllpra acestui titlu. Un alt reprezentant al ovreilor din toatii Polonia a fost confirmat in 1549 de Sigismund August. Acelasi rege in 157 I a sanctionat dreptul reprezentantului ovrejlor sa pedepseascii cu moartea pc cei ce calca legea, iar lndeplinirea acestui dccret a fest lncrcdintata agentilor regali ~i celorlalte autorita]! poloneze. (Brafmann, L. cit. - Vezi CIIl3,NeaJl1I11 Romdnesc, p. IS91, 8 Oct. 1910.

Yom adauga aici, ee scrie un autor foarte competent asupra materiei, D-ruI II. Graetz, profesor Ia Universit atea din Breslau.

"Ovreii din Polonia constituiau un Stat in Stat in toata puterea cuvdntului, Sinodul lor general, ce se reunca de doua ori pe an, era un adevarat parlament care facea Icgilc §i ale

. carui hotarari nu erau supuse Ia niei 0 instan\<i de ape! superioara. Fiecare Comunitate avea colegiile sale de judecatori (Bet-Din), compuse dintr-un rabin ~i doi asistenti, lnaintea carora trebuia sa fie depusa orice plangere ~i care judecau dupii legile talrnudice rabinice". - Vezi Cuza, L. cit., p. 359, 22 Febr. 1908).

~.- .~- '--~ -~----~----

-.-"".~~.~~~,~.=.,""~ .. ~.,--~=,, ·,,~~·:'~'~'.c~~:>~~'''~' .... - ~~-~,.,= =·'r"=-·-·_-·

i

,

CAHALUL

73

venit acolo cu Cahalele lor, constituite ca sub dorninalia Arabilor". .' . ..' .

Dar. 0 astfel de afirmatie a naper jidovesti, ~dl~se mal

tarziu serioase dificulUili. Si. tntr-adevar, dieta poloneza ?m 1?,~8 l~i propuse 51 desfiin!cze Cahalele, - dar ~n~ercarea s~ nu .lzbutL ..

Cu trecerea unei par]: a Poloniei sub dOl:11I~atla. RUSICI, oamenii de Stat ai acestei 'imparatii se ingrijorara ~l Cl de Cahalul

iudeilor. ~ st

lata ce scrie 'in aceasta pri\1nta DERJA\,I~, - car~ a.10

'insarcinat de guvernul rusesc sa studieze chestiunea ~I sa fie reprezentantul sau in comisia stabilita pentru a rezolva problema

ovreiasca: . . 1 . .

"Orreii posedii Cahale ... care eXlst~ din ve~ lime ~l

auverneaza, ill mod arbitrar, poporul, reguland ~l confirmand toate ~facerile atilt religioase dit ~i civile ... Aceste Cahale sun! [oarte

bogate!it an a putere mare asupra naf/ei jh~ovefjti" 1... .

Dar Rusia, - ca ~i celelalte tan locuite de o,:rel, d:n P.ers:a pana III Poloma, - lngaduisemailntai.~al:al~1.ca.fimd?lllst.lt.lllte de care sa se poata servi ca sa stranga U:lpozltele. ~sr~elItllor, pentru guvern. Ea incerca, ill urma, sa-l supnme defin~tlv 1~.1844, cand tntelese pericolul ce rezulta, pentru dansa,' dm existen] a

acestui Stat jidovesc, ill propriul sau Stat.. .

lata de altfel, textul legii care desfimta Cahalele din

Rusia:

Lese. Art 14.-"Nici 0 lege, dupa care ovreii sa poata sa se

": . 1 t but - iste: - si de aceea toate

guverneze III partlcu ar, nil re ute sa exts '.. 'i .' ,;

Cahalele ~i ce depinde de Cahale, sun! def!mtlv.slIp~·l~/Gte. .

"Dar (}ceasta lege strasnica a fost ~l ea nU11lCIta ~e preocu-

pari le guvernului rusesc de a Inca~a impozitele~ ~ astfe! ca:. in ~~e:~ moment, ovreii au dreptul, mal mult CCl niciodatd, sa stt g .

Cahalul a muritl Traiascd Cahalull" 2.

(

Prin urmare, putem Sa ineheiem eu B~MANN: . "CallalliZ este guvernul national, bine orgam-

zat al societatit ovretestt'.

, ,

1. Derjavln, !-femoires, Moscova, 1860, p. 474-480. Dupa Brafmann. - Vezi Cuza,

NeamulRomanesc,p.1892, 11 Oct. 1910. .

2. Brnfmann, L. cit. _ Veri CUza,Neamlll Romanesc, p. 1907, 11 Oct. 1910.

" -~~:::=""-S7_"=,;:!:"=::z;j,-·jr;!!~S:;:?1,:.,:n"'"..f1.!.J!,L"~~dZ~::rr~t~rGy~)'"'t:::'i'Am?:z=:_ . ...,.'-"" ... ~-~fi:-~.=~-~-------

j I I

74

CAl!ALUL

"Cahalul exista ~i astazi, 111 fiecare cornunitate ovreiasca" I.

Cahalul exista si la Hoi in Romania, unde este numit A dmin is tratia Comunitdtii ovreiesti.

Altadata, el era cunoscut sub numele chiar de Cahal. Astfe1, in anumite documente oficiale ale Moldovei, pe 1a inceputul uItimu1ui veac, se gaseste cuvantul Cahal, care indica, fie comunitatile ovreiesti

, 'f ,

fie pe reprezentantii lor. Asa de exemplu, in 0 anafora,

din 1850, citim: "Ovreii au, ca garantie, Cahalul natiei lor" 2.

Acum, ca stim principalele peripetii prin care a trecut, in cursul sccolelor, - :tara ca sa se schimbe _

,

organizatia poporului lui Israel, sa ne ocupam de

constitutia Stall/lui jidovesc si indeosebi de aceea a Cahalului elemental', constitutie care, pana 1a BRAH.Lt\,"YN, a ramas misterioasa,

ORGANIZATIA STATULUI JIDOVESC

,

a) Cahalul elemental'

Comunitatea ovreiasca este guvernata de Cahal

. . ,

institutie nu numai religioasii, dar ~i politico-

economica - cu alte cuvinte, Cahalul exercita autori= tatea nationala (domina/ia) si administreaza averile asociatiei (proprietatea).

1. Brafmann, L. cit. - Vezi Cuza, Ncamul Romdncsc, p. 1908, 11 Oct 1910.

2. Cuza, L. cit, p. 1908. .

CAHALUL

75

Cahalul se compune din:

a)-un haham sau rabin 1, care este un fel de presedinte;

b )-0 multime de slujbasi, ca sa ZIC asa, laici (bocherimi, roschimi, tuvimi, icovimi, gaboimi, daionimi, chebuimi, etc.). Acestia sunt alesi de catre

1. I2.t.:1 ce scric despre hohami, un ovrei, Singer, 111"CJubnl notabil at Consistoriului O\TcI-:'5C din Paris:

"Rabinii nu sunt, - ca Fc0~ii sau ca pastorii comunitatilor crestine, - rninistrii necesari ai cultului nostru, SI::;ba rug2ciuniIor, In S311UI tcmplelor, nu este efcctuata prin intermediul lor. Ei nu sunt co:::id~n~i ccnstiinjei noastre. Puterea lor nu face nimic pentru mantuirea sufletclor. Funcjiile lor preotesti sc margincsc la serbarea nuntii (pe care un simpIu laic poate tot ~a de biae S-{) indeplineasca), iar atributiile lor se limiteaza la pronunjarca din anvon a unui mic numar de rugaciuni ....

Diploma de rabin se potrivcste cu toate profesiile. .. ~i astfel numaram printre noi, haharni In barou, hahami h pravalii ji hahami vanzatori In balciuri ....

Rabinii tree drept oameni care au 0 cunostirua addncd despre Talmud. .. dar ei nu pose.Ii elemcntcle nici unei ;liin\e utile ~i, cei mai multi, nu stiu nici intrebuinjarea limbii nationa!e. Alipirea lor [anatiz.i la practici absurde, pe care timpul li rajiunca Ie-au lepadat, este :;n titlu la considerotii lor reciproca ,i la veneratia ortodocsilor.

ingolll[area IOf cste tot atilt de excesiva cat le este de ad§.nca ignoranta. Daca invcci luminile lor religicase, ei 0pun misterele; daca Ii griibe~ti, ei striga ca esti in contra religiei; daca staruiesti, S~ snp:~i[i Ei an fatuitatea puterii si vointa jntoleranJef'. (Singer, Des consistoires en Frcnce, Paris, 1820, p. 32-33. Delaunay, Edit. - Vezi Mousseaur, Le juif; ell. III, p.38).

Un alt ovrei, pres.dimclc Consistoriului central al jidovilor din Fran]a, zice:

In ceca ce priveste slujbele lor spirituale, "rabinii sunt slabi li nuli.,.. Cat timp Israelitii YOf ave a, ca intcrpretii religici, ni~h! tabacari, niste zarafi, niste negustori ambulant! ~i chiar niste camatarl, - c2ci n:ul~ dintrc ci indcplinesc aceste nobile ji liberale profesiuni, - nu se vor gasi niciodata Ia inaltimca epocii". CA. Ccrfbec r de Medelshelrn, Les jlllfs. levr histoire, leurs auteurs, Paris, 1847, p. 557. - Vezi l\!ousseaux,Lcjuif, Ch. Ill, p. 40-41).

Un al treilea ovrei, - acesta haham convert it, - zice ironic:

"Trebuie sa rectific greseala, - atiit de comuna printre pcrsoanele straine de cultul jidovesc, - ca rabinii sun! preoiii ovrcilor. Acesti oameni n-au decat conducerca constiinjei celor ce vor sa sc adreseze lor, In cazuri grave, - de pilda, cand nenorocirea a vrut ca 0 lingura destinata pentru past, sa em intr-un vas care serveste la gras, - sau cand, din gre;;eala, a stins mucul unei bmanari, In sfanta zi a Sfunbetei ... " (Drach, l-lre lettre d'un robbin converti, Paris, 1825, p. 69. - Vezi Mousseaur, Le Iliff, Ch. Ill, p. 49).

Totusi, In localitatile unde vechiul cult talmudic si-a pastrat toata puterea, hahamii au inca slujba de sacriflcatorl, in timpul omorurilor rituale. De altfel, ei pastreaza vasul uncle a fost cules sangele victimelor omenesti, - singe, care estc destinat rnanducatiei. (Mousseaur, Le juif, Ch. III, p. 45).

Se Intelege aversiunea pc care 0 resimt israelitii civilizati, lmpotriva hahamilor, cand te gande~ti ca acestia nu sunt, la elrept vorbind, preoti, ci mai curitnd, un fel de sub-prefectl ogramati st foarte tiranlcl ai Statulul jidovesc talmudic.

I I

I

:: ./·f :·f~ .. ·:;~~!L_ -;.; -> ->;;; .. ~~~;:',i:;:~ri'fPt .T~':;'~~''':~~;:~.\/·~~::~:"''-;:~'E:

. -, .. ~ - -.- .... "_ . __ .. _:.....2:.......: .~~~,~~_ .•. _~ __ . _. :.... .• .. _. __ .. '-.0',-- :.._.- ", __ ._. . ....... :'. .... : ,_.' .• ", ,,' •. , - .. ' .• ~ .'-.

.~.-. =.:. ~.: ~ r..(:~/~" ~.;~ ~:t:'I-:~.~ .. ~-~ ':,:.- .: ,';- ~"t. r: ~~ .

• ; •..•. .:.._._ ..... ~_.! .. -.-:.!..-_i_. ,_., ...• '_'."_

76

CAHALUL

"assif" sau adunarea comunitatii ovreiesti, care se reuneste, III acest scop, odata pe an, la Paste.

Dintre acesti slujbasi, unii formeaza un tribunal "Bet-Din", chemat sa judece conflictele ce se ivesc printre ovrei, care sunt astfel scutiti sa alerge la tribunaleIe crestinilor, Acest tribunal este pus sub autoritatea Cahalului. De altfel, el este condus de hallam, care este si seful Cahalului.

Diferitele institutii ale Statului talmudic I~i au

resedinta In curtea principalei Sinagogi.

Vom examina III mod suscesiv :

1. -~co1ile talmudice ale Cahalului;

II. -veniturile Cahalului (proprietatea); IIL-modul cum Cahalul 1'~i exercita autoritatea

( dominatia),

I.-ScoWe taImudice.-Cahalul are un invatamant

care este liber. '

Pentru a ajunge institutor "belfer" sau profesor "melamed'', nu este necesar sa treci examene, nici sa ai diplome.

Scolile talmudice, "heder", sunt de mai multe categorii - III numar de patru - dupa etatea elevilor care se instruiesc III ele.

.In heder-ul superior se invata TalmuduI, precum ~l codul Sulhan-Aruk, care cuprinde Iegislatia

Statului ovreiesc. '

Aceia care an trecut prin aceasta scoala inalra, devin "moreni" si, singuri, au dreptulla vot ill Comuni-

tatea ovreiasca. .

. Cei ce n-au ajuns la aceasta scoala superioara,

I

CAHALLTL

77

neavand decat cunostin]e talmudiee incomplete, - fonneaza "a111 haareti'', care nu fae parte din cornunitatea jidovilor ~i sunt, ca sa zicem asa, niste parias.

Dar, deasupra hederului superior, exista un fel de universitate talmudica, "chebot", unde hahamii lIlvata, prin viu grai, pe ovreii moreni, unele paqi din traditio (Kabbalah) care 1111 sunt scrise nici chiar in Talmud, probabil pentru di nil pot fi marturisite.

II.-Proprietate.-Cahalul eie ftnante ca orice Stat bine organizat.

Venituri- Veniturile Statului ovrelesc se impart 1'11 ordinare ~i extraordinare.

1. Printre veniturile ordinare, numararn : a)-impozitul pe chirii, stranse de la proprietarii

b)-un impozit, care seamana Cll patenta si care este platit de jidanii ce exercita diferite mestesuguri; c)-impozitul pe mosteniri;

d)-impozitul pe camea cuser, taiata de hahami-'.

1. Astazi, acest impozit este platit, la noi, in Romania, nu nurnai de ovrei, dar chiar ~i do crestini; ~i intr-adevdr, toate vitele sunt taiate de hahami ~i pentru to ate, ei strang 0 taxa in folosul Cahalului,

Astfel, la Iasi, in 1891, tiiierea rituald, fiind Ia un moment dat suspendata ~i tnlccuincu punctia cefalica, - s-a descoperit ca venitul acestei taieri rabinice, se suia la suma anuala de 165.025 lei.

Aceasta suma era Impar(ita in chipul urmator: 53.664 lei, pentru leaf a haharnilor;

22.439 lei, pentru tntrejinerea spitalului ovreiesc,

Restul de 88.725 lei a fost papal, lara ca intrd):!intarea-i sa se gas.easca tnscrisa in registrele comunitajii, - ~i profesorul CtI7.a crede ca accst fond a fost cheltuit pentru a corupe pe functionari ~i pe alii demnitari romani.

78

CAHALUL

---------

-.---~--.----

2. Printre veniturile extraordinare ale Cahalului, sa citam numai pe acelea ce rezulta din vdnzarea dreptului de exploatare a crestinilor.

Cahalul, conform Talmudului, este sUipanuI absolu t at averilor $i chiar al vietii tuturor persoanelor care se gasesc ill circumscriptia sa, - adica atilt ale ovreilor cat ~i ale crestinilor.

El poate deci sa vanda la jidani :

a)-dreptul de exploatare exclusiva a proprietiitii unui goi (Hazaca);

b )-drephrl de exploatare exclusivd a persoanei unui goi (Marufie),

Din momentul in care un crestin a fost vandut, de Cahal, unui jidan, care a cumparat dreptul de a-I exploata exclusiv, ceilalti ovrei llU pot sa se mai arnestece, dedit numai ca sa ajute pe primul jiclan sa ruineze definitiv pe goi.

Astfel de ispravi sunt de necrezut. Dar BRAFMANN le atesta si Ie dovedeste ell numeroase doeumente.

Ca exemplu de Marufie, sa citam, intre multe altele, otravirile si infamiile savarsite de carciuniarit $i de proxenetii ovrei, ~, asupra carora vom reveni, ell detalii, mai departe. .

Ca exemple de Hazaca, sa citam furturile, insclatoriile, camataria ~i juramintelc false, efeetuate de samsarii, de contabilii, de secretarii de avocati, de ovreii zisi de casii, pe care toata lumea 'ii cunoaste si care au ruinat pe boierii moldoveni.

CAHALUL

79

j I

lata, de altfel, doua dOCU111ente autentice ale Cahalului din Rusia, - luate din cartea lui BRAFMA1\~,r 1, - si care se refera, primul, la vinclerea unui spital ce apartinea uno)' calugiiri catolici si al doilea, la vinderea a doua pravalii care erau proprietatea unui crestin 2.

(

"

"No.261. Joi, In ajunullunei noua, Acra, 5562. Reprezentantii CahaIuIui ~i Adunarea general a, alcatuita din toate autoritatile jidovesti ale acestui oras, au hotarat:

Dreptul de a exploata spitalul si piata de langa dansul - proprietati aflate Ia una din extremitajile stradei Caidani ~i apartinfind calugarilor catolici R este vfirtdut rabinuIui Isaac fiul lui Gherson.

S-a vdndut totodata aceluiasi Isaac, fiul lui Gherson, dreptul de a exploata piata apartinand municipalitatei orasului situata In apropierea proprietatilor mai sus pomenite.

Acest drept de exploatare at proprietatilor crestinilor e vandut numitului rabin Isaac, urmasilor ~i imputernicitilor lui, lara ca nimeni sa poata sa-i conteste acest drept al sail, - pentru dobandirea caruia Isaac a platit, in cas a Cahalului, pretul convenit.

In consecinta, dreptul acesta este inviolabil, pentru vecie si numitul Isaac poate sa dispuna de dansul dupa vointa, adica ea-l vdnzd, sa-l amaneteze, sa-l daruiasca oricui ar voi, mlr-un cuvdnt, sa fact: cu ddnsul orice i-ar placea.

Daca guvernul ar Iua aceste locuri pentru a construi cazarmi sau orice aIt edificiu public, este aspru interzis oricarui alt iudeu de a contracta vreun angajament cu guvernul si, singur, numai Isaac fiuI lui Gherson, va avea dreptul sa intre in tratari cu guvernul, pentiu a obtine adjudecatia tuturor lucrdrilor.

i i

1. Volumul al Il-Iea al ciir~i lui Brafrnann cuprinde 1055 de documente ale Cahalului, incepftnd din 1789 ~i mergand piina la 1869.

2. Acte1e de vanzare, facutc de Cahal, sunt investite ell toate fonnele legale ~i aprobate de sapte rcprezentanti ai Comunitatii, Iscaliturile sunt legalizate de doi notari ~i inregistrate in arhivelc Cahalului (Pinkes), pentru neschimbnre.

.,

. ;"

• ',.. - - .<.- ~ -~----.

80

CAHALUL

Pe Hlnga aceasta, mai estc anume interzis oricarui alt ovreiu de a lua asupra sa orice mijlocire, ~i numai Isaac flul lui Gherson, va putea fi factorul guvernului salt al municipalitdtet, pentru tot ce se atinge de Iocurile al carol' drept de exploatare Isaac I-a cumparat

Se porunceste hotarat fiecarut Cahal din lumea fnfreagd Sil protcaga acest drept castigat de Isaac fiu! lui Gherson, pentru dansul, pentru urmasii sau pentru imputemicitii sai; si fiecare r::a~I~I, ca $i fiecare Bet-Dill, va trebui sa urmareasca pe orice :ndll1? care ar. voi sa puna vreo piedica exercitarii depline ~i Intregt a acestui drept, sa-l trateze ca dusman si sa-I sileasca a pEW orice paguba care ar putea sa rezuIte din amestecul san dusmanesc.

In cazul unei neglijenre din partea Cahalului si al Bet-Dinului, in urmarirea delicuentului, - pentru a-I sili sa plateasca daunele ce ar fi suferit Isaac fiul lui Gherson - Cahalul va fi obligat sa plateasca din casa lui, In eel mai scurt timp, toate pagubele suferite de Isaac fiul lui Gherson, de UID1a$ii sau imputcrnicitii sai.

Publicatia acestui act de vdnzare va fi trimeasa tuturor Sinagogelor."

~Sambata, Sectia Emor, 5559.

In confonnitate cu hotararea reprezentantilor orasului, s-a vandut lui rohel-Mihel, fiul lui Aaron, dreptul de exploatare a doua prlivalii de piatra, apartinfind crestinului Baicnv ...

ActuI de vanzare, In regula ~i dupa toata forma, se va rcdacta de Cahal, aprobandu-se de sfantul Bet-Din ~i va fi inrnanat numitului IoheI-Mihel, fiullui Aaron, care trebuie sa verse pentru aceasta, In casa Cahalului, suma de 200 de ruble de argint" '.

, Cahalul poate sa dea in judecata pe ovreiul cumparator care nu se tine de angajament.

I. Brafmann, L. cit., H. - Vezi Cuza, Neamul Romdnesc, p. 455, 7 Martie, 1908.

II

:1".1

: I

CAH~\LVL

81

"No.22, Miercuri, Sectia celor 5 carp, Vorah.

In urma protestului facut de reprezentantii Cahalului, ill

O itra numitului Eleazar, fiuI lui Efraim, - cu privire la

CI, • infind

.. 'oa/area pietei ~·i a cladirilor aflate pe ddnsa, apartinan

c·If)' , . h - A in sedi - cre~tinuli!i Zwanski, de mcsene ,b~=.".> - <:-~ ~arat, m~c, lilt,a

I ra- a r'prezentantilor Cahalu" ' ca t,,,h,'.11f' C'1 5C G' .. ':.'.·.1:~~1 C\.'i

pella c ( , A· • •• _ ,

avocati (toanim) care \'01' pleda inaintea Bet-Dinului, aparand

cauza' si drepturile Cahalului" 1.

Cheltuieli, - Cu aceste venituri, Cahalul intretine pe hahami si pe ceilalti fUl~cti~nari ai Statu~ui ovreiesc:

El da subventii scolilor, institutelor de binefacere ~l

ajuta pe ovreii cazuti in saracie. . .

Dar cea mai mare parte din resursele Cahalului,

serveste 1a doua scopuri:

a)-Sa corupa pe [unctionarii Statului cl~e~tin

(primari, prefecti, judeca~~ri, etc.), pr~c~ .". pe oamenii politici, pe membrii parlamentului, pana ~l pe ministri 2.

Iata, ca exemple, dona documente imprumutate de la BRAFMANN:

"Marti Sectia celor 5 carti, Selah, 5555.

Repr~;ellta~!ii Cahalului: recunoscand necesitatea d~ ,a face anumite daruri sefilor muntcipalitdtei orasului, au hotarat ca fondurile necesare pentru aceasta, se vor da de catre casapii care au ramas datori Cornunitatei III urma concesiei taierii vitelor, ce li s-a acordat. Suma hotarata accstor daruri se va varsa ill mainile Samesului, care va tine socoteala exacta" 3.

.'

I. Brafrnann.L, cit., II, - Vezi Cuza,NeamulRomanesc, p. 1992,22 Octombrie, I?IO.

2. Cahalu1 poseda samsari, care sunt adevaraji agcnji de ~oIi~e §! ~re sun!. de mar m~lte reluri. Astfel unii dintre ci sunt misttt, in curent cu afacerile crestinilor; aliI( sunt p~1 pc liinga diferite autoritati ale crestinilor (prefectura, primarie, tr~bullale,. polijie, am:ata, etc) pe care Ie spioneaza ~i carora le corupe fi.meti~narii, adesea pnn lefuri fixe. Acesti samsan,

reporteaza ispravile lor Cahalului, care le lnregistreaza. .

3. Brafrnann, L cit, T. II. - Vezi Cuza, Neamul Romdnesc, p, 456, 7 Martie, 1908.

·----------~~~~.\;-"··.~?"f"~~~L~__:.::__;£S_'Z"'~~~~\'tt~·:t;zr~~: .. , .. ;,i~i\~~==~------------

r

I

82

CAlI ALU L

~-------------~--,-------------------------

"Miercuri, Scotia cclor 5 carli, Vaiccei, 5558. Reprezentantii Cahalului au imputernicit casieria Cahalului ea sa. dea banii necesari sdrbdtoririi, printr-un dejun splendid, ell ale mat bune vinuri, judccatorilor tribunalului crestin, cherna]i a-si da verdictul in afacerea lucratorilor ovrei ... " I.

b)-Sa ajute societatile cooperative jidovesti (havre) mai ales pe acelea ale micilor meseriasi (croitori, tinichigii, etc.) si a mieiIor comercianti (carciumari, negustori de maruntisuri, etc.), care sunt 'ill lupta en crestinii.

In Romania, aceste havre avanseaza bani ovreilor, pentru ca ei sa poata vinde ieftin si sa distruga astfel concurenta, Pe urma, dupa ee au acaparat mestesugurile si negotul, jidanii organizeaza 0 exploatare neomenoasa si, prin falimente frauduloase, sfarsesc prin a ruina pe crestini,

Ovreii fac la fel ill agricultura, mai ales in Moldova. Ei prirnesc subventii de la Cahale, - adesea chiar din strainatate - si eli aceste fonduri, ei pot sa arendeze suprafete de pamant eolosaIe, marind foarte mult arenzile si expulzand, de la Iocurile lor, pe arendasii crestini. In unna, ei asupresc pe tarani, - care, de aici inainte, ajung la discretia lor, - ii store si Ii seaca, facandu-i sa cada In mizerie si sa moara de foame.

III.-Dominatie.-Cahalul are autoritate absolutd

,

asupra ovreilor pe care ii guverneaza.

1. Brafnann, L. cit., T. II. - Vezi Cuza, Neamul Romdnesc, p. 456, 7 Martie, 1908.. . :

Cf\tL\LUL

83

Pentru ca s~ oblige pe jidovi sa se supuna la cleeiziile sale, el recurge, impotriva indaratnicilor, la mai multe mijloace de constrangere.

In caz de tnfractiuni piuin grave, Cahalul poate sa osandeasca, pe un ovrei, sa-si piarda drcptul de niorein pana ce se va supune.

EI poate, de ascmenea, sa decreteze confiscarea averii jidovului nesupus, - bunaoara, zestrea unei femei vinovate.

"Luni, 5 Famus, 5562.

... Pe langa aceasta, vinovata va pierclc dcfinitiv drepturile asupra dotei, care va fi in intregime confiscata, - afara de 500 de florini in rochii ~i aite lucruri pe care le poseda. Doi delegati ai Cahalului vor fi prezenti Ia indeplinirea acestei sentin]e, supraveghind en ingrijire'' I.

Dar mijlocul eel mai drastic de constrangere, este Excornunicarea, - care se aplica jidovului ce "dispretuieste pe un haham, ce nesocoteste Talmudul sau vorbele rabinilor, ce-si vinde pamantul unui nejidan, ce jura III contra coreligionarilor inaintea UI1ui tribunal

. " ?

neovreresc, etc... -.

Excomunicarea are doua grade: ea este mica sau

mare.

In primul grad sau Niddui, excomunicatul trebuie sa traiasca izolat si separat de ceilalti, - de care sa stea despartit, eel putin de patru coti. El nu poate sa se apropie dedit de nevasta si de copii.

1. Brafrnann, I.,. cit., T. II. - Vezi Cvae.Neamul Romdnesc, p. 452,7 Martie, 1903.

2. Karo, Sulhon-Arnk; lore deach, 334. - Vezi Rohling, L. cit., p. 99.

84

CAHALUL

In timpul excomunicarii, nu Ii este permis sa se spele, nici sa se tunda.

Daca moare, judecatorul cere sa 1 se puna 0 piatra pe sieriu, ca sa arate ea mortul ar fi meritat sa fie ucis cu pietre, fiindca nu s-a pocait ~i a fost dat afar a din comunitate.

De altfel, nimeni nu trebuie sa-l planga san sa-i insoteasca cadavrul, - nici macar rudele lui.

Niddui-ul dureaza 30 de zile; dar poate sa se prelungeasca timp de 60 de zile si chiar 90 de zile, daca excomunicatul nu s-a indreptat. Dar daca niei atunci nu se observa vreo ameliorare, Niddui poate fi urmat de Cherem 1.

Marea excomunicare sau Cherem este echivalenta Cll moartea civila; si intr-adevar, ovrciul in contra caruia s-a pronuntat Cheremul, este ea mort intre vii.

El este exclus din comunitate, din havre, din Sinagoga si din toate functiile Cahalului.

Nimeni nu mai poate sa eomuniee cu el, nici sa locuiasca eu el, niei macar sa-i inchirieze 0 odaie 2

Daca In trei zile nu se supune, Bet-Dill ii vinde toatd averea mobila si imobila primului cumparator ce se prezinta si pretul este varsat In tezaurul Cahalului.

Excomuniearea Cheremului este pronuntata, cu mare solemnitate, In prezenta a eel putin zece martori.

Se aprind faclii, se suna din trambite si se

1. Roliling, L. cit., p. 99-100.

2. Cherernul poate sa loveasca chiar pe un goi.

Un proprietar nu mai poate sa-~i inchirieze casele, sau nu mai poatc sa iji yanda grande, cind este afurisit in Sinagoga, de un haham; de asemenea, un avoca! sau un medic nu rnai are clienti ovrei §i, prin calornnie, pierde §i clienjii crestini,

CAHALUL

pronunp, asupra pa~atosuI~li, af~lrisenii .Il1spain~~lltaroare. Clnd cercmoma s-a ispravit, se stmg facliile, - ceca ce inseamna ca vinovatului i s-a inchis lumina

cerului.

Formula excomunicarii Cherem coniine, intre

altele, blestemele urmatoare :

"Dupa judecata lui Dumnezeu, N ... fiul lui N.,. sa fie

excomunicat.

Si vie asupra lui plagi adanci, boli lungi si tnfricosctoare.

Casa lui sa devie vizuina monstrilor.

Steaua lui sa se stinga dupa firmament si sa fie cruda,

manioasa ~i furioasa pe dansul.

Cadavrul lui sa fie aruncat viperelor si bestiilor salbatice.

Aurul ~i argintullui sa fie imparpt la altii,

Fii lui sa cada in mainile dusmanilor.

Urmasii lui sa se cutremure In ziua aniversarii sale ....

(Aici urmeaza blestemele ingerilor, ale serafimilor, ale

of ani mil or si ale altor personaje talmudice).

Sa fie inghitit ca Kora ~i banda sa.

Sufletul sa iasa din el ingrozit si tremurand. Desfiderea lui Dumnezeu sa-l omoare.

Sa fie sugrumat ca Achitophel.

Lepra sa sa fie ca aceea a lui Ghiezi.

Sa caza si sa nu se mai scoale.

Sa nu fie tnmormantat In cimitirul lui Israel.

Nevasta sa sa fie data altora si cand el va muri, altul sa se

plece peste ea.

Aceasta afuriscnie sa cada peste N ... fiul lui N ... si peste

tot neamul sau.

Iar Dumnezeu sa-si verse, asupra mea si asupra intregului

popor allui Israel, pacea ~i binecuvantarea sa. - Amin" I.

I. Buxforf,Le talmud., II. 828. - Vezi Rohling, L. cit., p. 100-102.

·./ -; .:

.-'~- .:... - : ... : ".--.-.~:.. .

86

CAlIALUL

lata acum textul a doua aete aurentice de afurisenie (Cherem), - unul, ce provine din Cahalul din Botosani si se refer a la un jidov, care a SjJUS adevdrul intr-un proces al ovreilor din Darabani (jud. Dorohoi), eu un proprietar crestin, III 1879; - altul, care e iesit din Cahalul din Noua-Sulita (Basarabia) si priveste pe un crestin (Mihail Sturdza) 1.

l.-"Binecuvantat fie numele celui Etcm. Ascultati, voi care trai]: in timpul acesta.

Ali auzit voi de atrocitatile 101 care au fost expusi fratii nostri din targusorul Darabani, din partea groaznicului apasator Cimara, -sa piara numele lui ...

Cand judecatorii au chemat martorii care vazusera fapteIe, ca sa asculte aratarile lor, - au chemat ~i pe unul din fratii nostri, Moise Bacal Weinstein, care locuieste aici, III orasul nostru, de mai multi ani." Acest Moise, prin marturia lui mincinoasa, a justificat pe prigonitor inaintea judecatorilor, zicand ca ar trebui sa se caute mana ovreilor III infamia ce se intamplase si ca acestia fusesera vinovatii ....

In urma acestei marturii, judecatorii au pronuntat 0 hotarare nedreapta, deoarece prigonitorul Cimara a iesit din proces nevinovat si justificat de acuzatia care apasa asupra lui, - iar bietii ovrei fura condamnati la inchisoare si la amenda.

De aceea ne-arn adunat Hoi, Comunitatea din Botosani, in numar de 500 de barbati, ca sa afurisim si sa gonim din sanul nostru pe mizerabilul care sc numeste Moise Bacal Weinstein, - sa piara numele lui, - ~i sa-l osandim la tot raul. In consecinta, sa cad a asupra lui toata anatema care e scrisa ill cartea legii lui Moise, asupra omului care l~i intcarce inima de la Dumnezeul

sau ...

Voi toti, fratilor, sa ~iti ca l-am afurisit In sunetul triimbitelor si dupa toate riturile prescrise de legile noastre,

I. Aceste Cherernuri s~ g~esc in facsimile in cartca lui Vcrax (La Roumanie et les Juifs.

Bncuresti, t 903, p. 289), care le da §i traducerea franjuzeasca.

• _~.'._' __ "l"

CAHALUL

87

__ . __ ~ __ ~,"m-r.;«'C"=-·""""= ... ,·,,,<"'i;"·"ttn;tt'--;'-·=~~~'q~'$l2I'" ==i

I

De aceea, este oprit a vorbi un cuvant Cll ~l sau de a sta II:1preuna ell dan suI. Sa Btl intre ill Sinagoga, caci el nu este decat came

spurcata pentru eel Etem ~i pentru Israel. , . . _

Urati-l ClI urd ~i sa fie pentru \'01 un object dc spanna, -

caci este aiurisit !

Botosani, 9 Elul, in ajunul zilci Reconcilierii" 1.

2. -"Hotararea intregii comunita]i din Noua-Sulita.

Ne-am impus cu juramant si cu afurisenie (Cherern) sa fie oprit oricui din targu~orull1ost~, ?C a b~a rachiu .din ~a~ciun;~ d~ aici, care zpartine d-lui Conte, cacl.el pngoneste ~t supara pe DlCPl oameni, pentru a-i alunga ell lucru.nle lor, -cum ~1U s-a m~l aunt la nici una din comunitatile Israelului, de Ia un capat al lumii Ia altul

De aceea veti sti, 0, voi fratilor, fii ai Israelului, ca nimeni din orasul nostru nu trebuie sa bea rachiu provenit din carciuma de aici, din Noua-Sulita,

Acela care va calca aceasta hotarare, sa fie muscat de sarpe; acela care 0 va respect a, sa fie binecuvantat si fcricit.

, Noi, mai jos iscalitii: Toata comunitatea" 2.

Aceasta este organizatia Cahalului elementar.

Sa vedem acum ce se stie despre Caholele superioare.

b) Cahalele superioare

Din cele ce preced, rezulta eli, pretutindeni si intotdcauna, - de la 'imprastiere ~i pana azi, - ovreii au trait si traiesc, pe teritoriile altor natii, grupati In Comunitiui, guvelnate de Cc:hale talmudice.

I. Vcrax, L. cit., p. 48-49. (Ed, prescurtaUI).

2. Verax, L. cit., p. 51. " , I'

"C ," t ,I C::'rpe (Nahas) - zicc Dr. Octavlan Isopescul, profesor la Universitatca (111

U\an u 'i- \" )' • , "1 P""'I

Cernaut - este 0 sintcza cabalistica a trei cuvinte, ale carer inijia!e 1 compun: "I~IU: eXI ;

t: a ~I, j,"" \,;;. II ... d" ... ... ..

Cherem: afurisenie; $anta: blestem. Astfcl vorbcle: sa jie muscat e sarpe , lIlS<",~1S:a 111

realitate: "sa fielovit de cxil, de blestem ,i de afurisenie",

'::" ~ .

I I

88

CAHALUL

Toate aceste comunitati sunt strans legate si se ajuta reciproc; ele se reunesc intr-un Sinod, odata pe an si formeaza un adevarat Stat jidovesc, III Statele celorlalte natii.

Deasupra acestor Cahale elementare, exista, ill

fiecare tara, asociatii mai puternice, dar mnlt 111<1i rnisterioase si al Ca1'Ol' rost nu a fost dezvaluit, pana acum, de nimeni. Astfel sunt: Anglo-Jewish-Association din Londra, - Israelitiche-Allianz din Viena, - Verband del' Deutschen Juden din Berlin, etc.

Aceste asociatii nationale, ca si anumite ordine ovreiesti intema!ionale.-depilda.ca ordinul american Bnei-Berith (fii aliantei)' - foarte raspandit 'ill Romania, - se confunda cu Franc-masoneria.

In capul acestei organizatii secrete, - in ceea ce priveste scopul=ze gaseste Alianta Israelitd universala, fondata de CREtvflEUX 2 si care rezida in Paris.

Aceasta institutie suprema are conduce rea generalii a Cahalelor; ea concentreaza in mainile sale guvernul natiei jidovesti intregi.

Dar adevaratul centru al ovreimei e inconiurat de un adanc intuneric. Intr-adevar, Alianta jidoveascd nu dateaza dedit din 1860; totusi e sigur, ca 0 autoritate superioara a functionat incontinuu, din vechime, pe ascuns, Intr-un eras necunoscut, - la Constantinopole 3, la Bagdad, sau In alta localitate, - si de altfel, nu se stie daca astazi nu exista, undeva, un jidan investit ell puterea regala.

I. Archil'es tsraelites xx, 1&66, p. 885. - Vezi l\tousseaux, Le Juif, p. 347.

2. Crcmieux a fost ~i Suveran, mare maestru al rill/lui sea/ian al Franc-masoneriei din

Franta. '

3. Vezi Chabauty, Les Juifs nos maitres, 1882, p. 5 ~i urrnstoarele,

,C'C' ~ "o_cov. "'_ "o=~~-_~c'_' __ " -.

- ,

U

C:\H.-\LUL

89

~-------------

-~ In tot cazul, aceasta aliantd ovreiasdi. 11l1irers~'a . . t- fata de ce1elalte natii poporullm Israel -

repl ezIfi a" . ' , ~ - - -

lata apelul lui CREMIEUX, adresat cane OVI.e:, .

1 din care reiese 0 bucurie salbatica penn-u reusita ~1

,ad~e .e se vad principalele scopuri carre care tinde

1Il Cal , . -

organizatia actuala a P(1)orulm lui Israel.

"Alianta pe care voim s-o Intemciem nu ~ nici frant~~eas~ nici cnolezeasca nici nem\easca ... ea e jidoveasca, ea e ll1melSala. :;> lmpra$tiali In mijlocul unor popo~re ~.are :unt dU$:n.~n~ drepturilor si intereselor noastre, vom riimane jldOV1,oO. mcmOll ai

I - I "

"poporu Ul a es ... ~. . ..'

Nutionalitatea noastra este religia parl1l/l1or nosti 1, - ~1

nu recunoa:;tem alta... .' -

Traim 111 tari straine si nu tie putem mteresa de inter esel~

vremelnice ale ncestor {ari, Intrucat interesele noastre morale $1

materiale sunt in primejdie. . . _ A -.

Religia jidoveasca trebuie sa cuprtnda intr-o zi

pamantuI ·'ntreg. . . -

Catolicismul, dll}tnal111l nostril secular, zdroblf tn lupta,

e aproape sa ingenuche. ..-

Pe zi ce trece, reteaua, pe care ovreu 0 arunca asupra

pamantului, se va Intinde, - ~i maretele p)'oje!ii ale carplor

noastre sfilite se vor tndeplini ...

Nu e departc timpul In care foote bogatiile pCtmanttdui

Val' apartine numai jidovilor ...

a l .. - ' d caN s> serveste pentru a

1. Alianta o\Teiasca uni\,ersalii dispune de presa 1lIJ/11 intregt, ee,

in.}da si a domina opinia publica. - "C' vern oseda

In S;nl1edrinul din 1840 din Cracovia, ovreiui :'Itontcliore a ZlS: at tlll1~ IlU fi I P ,."

.. _. _ .' . _. 1- arele puterea noastra ,a 10 Ilm"ra

jumalele lumllllltre"l. ca sa zapaclIlI ~I sa Ill~e am popo , . . 1 . .. .

? . _. .. .' ., 1 ~ Astfel er detin ce e mal man ziare:

Astazi, 0\ reii au ajuns sa fie stapanu preset UO\\ crsa ... - , t"'-

La Londra: Times, Daily Telegraph, etc.

La Paris: Le Matin, Le T crops, Le Figaro, etc.

La Berlin: Berliner Tageblatt, Berliner Volkszeitung, etc. La Viena: N. freic·Prcsse, Fremdemblatt, etc.

La Budapesta: Pester Loyd, },!agyar Hirlap, elc.

La noi: Ade,'anIl, Dimineata. Facla, etc,

r,

r

;;!!!==~;:::!=;;~::~r:!!;E!~~"d '" .. ~.=~~~--~-. --.=-= I



!

I

I I

I

f

i I

I

I

90

CAJ-!ALlL

o noua impantre mesianica, un nou Icrusalirn, trebuie sa sc ridice til locul dublei cetati a jlJ1jJarofi!or si a Papilor" 1.

In rezumat, Cahalul este organizatia natiet ovreiesti. E1 este rezultatul dogmei talmudice a poporului ales, dogma ill virtutea careia ovreii nu trebuie sa se contopeasca eu alte popoare, caci Dumnezeu le-a fagaduit sa posede tot pamantul ~i sa stapaneasdi lumea intreaga.

Caholul este reactia contra oncarui progres, el este obscurantismnl clerical cel mai orb; el da nastere la dispretul eel mai insultator contra goimilor, considerati ca vite si la lira cea mai atroce de moarte

':J "

contra intregii omeniri nejidovesti ..

Cahalul este orzanizatia misterioasa care inva-

~ , ,

luita sub aparentele inofensive ale Cornunitatilor confe-

sionale, a fae;lt cu putinta conservarea poporului ovreiesc, in mijlocu1 natiilor puternice, pe care le-a doborat, san pe care e pe drum sa le distruga.

E1 este cheia probleinei ovreiesti si explica lipsa oricarui elan de reinoire ~i de inaintare III sanul iudaismului 2, - pe care-l stapaneste, In mod abso1ut si tiranic, prin teroarea Cheremului.

Cahalul este factorul coruptiei care rastoarna statul nostru ; - el este cauza acapararilor, al trusturilor,

r 1 '. A~-chiFes israelites, XXV, p. 651, 1861. - Vezi Mousseaux, Le Juif, Ch. XIII, p. 266. -

\ CZI ~I Cuza, L. cit. .

2. Cuza, Neamul Romdnesc, p. 1996,22 Octombrie 1910.

CAHALUL

91

al falimentelor care ruineaza cornertul, industria ~i agricultura In Romania; - el este organul care rataceste opinia publica prin ziarele pe care Ie subventioneaza; - el este agentul propagarii perfide a materialismului si a ideilor liberaliste, socialiste, anarhiste; - el este puterea oculta a Frsnc-masoneriei.

Caholul este, in fine, agentul revolutiilor, care au zguduit lumeasi care, de catva timp, tulbura linistea nenorocitului popor romanesc.

Aceasta este pllterea oculta ovreiascii, impotriva careia omenirea este dezarmata, pentru ea nu 0 cunoaste.

:~

t
I-
f
~
i
t
f
f:
l
f
; i; .
j 1
I ~
f
1
f - -::·~'··<······::;:'r ·'.·~~}~~;;·'/~~":'~·:':~7·~·!;;::~:n:'·''''~r';··;: /':.'l ~ rr7:'~}'::' />. ··~,·'::'.:Vs·:·;;;t~:d:J:··~,.~~:"'~'

0- " ••

:.-. ------.- ~~ ------.:.->--- - --- . -- - ----'-1-" -.-. .. .

-- ----~ ------ - ~"- -~ .. - .. -- --~ --"--...-..a .. --,-,---"-"----~_ • ._r_ :_<;.,.~ -~-.k:...t;:.....!:...-.~---~:-~-. :"-.- '" 0"

... -----~~~ . fa: 'Mi§'ki8t t«'.7i7:'J:=-:rrorttrd!'~·...,....~!!::'~-"" .. " ..... :!::==:;::·=:::.-;:r.;s~~. iE:;;:~7.1i'~f..,~1".;J'~~.~~'7i .. QC,.~. r=t • .,...------

: ~. ~. Jr·

~

J

EFECTELE CAHALELOR TAL~jJUDICE

Posedand anne veninoase, - ea Talntudul si ea realizarea sa concreta Cahalul, Israel porni sa cueereasca lumea.

Sa vedem mai intai, ee se petreee in tarile in care iudeii au putut sa-~i satisfaca, nu numai patima de proprietate, dar si patinia de dominatie, prin dobandirea drepturilor de cetdtenie.

Trebuie sa spunem insa, de la inceput, ca ovreii TIn au obtinut nicaieri aceste drcpturi, decal dupa ce all fdcut sa tzbucneascii niste revolutii teribile. Astfel, ei au devenit cetateni ai Frantei in timpul marii Revolurii si au ajuns cetateni ai Austriei, ai Germaniei, ai Italiei, III unna revolutiei din 1848.

,

Si notati bine ca, - fiind detestati de to ate popoarele, - de cate ori au voit sa forteze p0I1i1e unet 1101 natii, au recurs la acelasi mijloe - la Revolutie.

Vom incepe prin Austro-Ungaria, tara cea mar apropiata de a noastra.

EFEeTELE CAHALELOR

93

--- -----------

.

AUSTRO-UNGARIA

"Ovreii nu emil nimic in Austria, inainte de 1848, - ziee TIWC.-\SSE I.

Aeum insa, ei joaca aeolo 1111 rol dominant.: si, sunt sinsurii carora le-a folosit Revolutia. S-ar parea di Vienezii, constn7ind baricade ~i infruntand mitralierele soldatilor imparatesti, n-au avut alt seop decat sa distruga digurile, ridicatc de prevederea trecutului, In contra valurilor cotropitoare ale ciumei semitice ... Si, intr-adevar, cucerirea absolutd a unei lllll!arafii, de catre jidovi, In timp de 50 de ani, estc, lara dear ~l po ate, unul din faptele cele mai caracteristice ale istoriei contemporane".

Sa examinam mai intai, ce se int~hllpla In fosta

, ,

provincie romaneasca, Bueovina. ~. A ~ ~ • • •

Pe urma, vom trece la aIte paI11 ale nnparapei ~l anume: la Galitia, la Ungaria si la Austria.

Bucovina, - Bucovina, - care a fost rapita Moldovei in 1775, de catre Austria, - prezinta un exemplu izbitor de ceca ce arfi d~venit f!.~1716n~a, dac~ ll-ar fi luat masuri ea sa se apcre nnpotnva pericolului israelit 2.

In 1769 numarul familiilor ovreiesti, care locu-

,

iau In aceasta provincie, era de 206.

In 1780, aceasta cifra se incinci ~1 se urea la 10693.

1. F. Trocasse, L'Autriche juive, Paris, p. 124 CA. PiCITct, edit.),

2. Datele statist ice refcritocrc la Bucovina au fost luate de Verax, dill Dr. Zciglauer, Geschichtliche Bilder ails del' Bukowina, Cernauti, 1899, p. 2 ~i urmatoarele, - ~i din Dr. Polek, Statistik des Judenthums in del' Bukowina, etc,

3. lata cum se exprima, in privirqa lor, Comisia numita in 1782 fa Viena, de imparatul Josef ll:

"Nu se pot considera ca supusi ai Illlp~ratt1l~i, o\T~ii ~in BucO\:ina, in~a~i ~ aceasui provincie prin inselatorie ii frauda. Acesti O\'~CI, t~cbule s~ fie tratap ~a st~alnr:... . . • ~i intr-adevar; la inccput, au fost supusi unur regun special, care nucsora ermgrapa lor 1!1 lara (Vcrax, L. cit., p. 8). .

. ,

, J

: \

-

, ,

1 .~

1

i

94

EFECTELE CAl !.-V.ELOR

~~~~.------

In 1846, populatia jidovcasca se ridicase la 11.500 de indivizi.

lnsa, dupa 1848, cand jidanii castigara dreptunle de ceratenie, nurnarul lor merse crescand din ee III ce. Astfel:

III 1850 erau 14.500, in 1857, - 30.000,

in 1869, - 47.000,

in 1880, - 67.000,

in 1890, - 83.000,

in 1900, - 96.000.

Inmultirea iudeilor intre 1846 $i 1908 a fast deci de 713 %.

Orasele fiind repede umplute, ei nu intarziara sa se reverse asupra satelor.

Ocupatia de prefcrinta a acestor ovrei, - ca $i a celor din Romania, - este corncrtul eu bauturi spirtease. Ei tin mai to ate carciumile; si, intr-adevar, In 1885, posedau 95 ~Io din debitele de rachiu. De accea, aIcoolismuI face, 111 Bucovina, ravagii inspaimantatoare.

Tot coinertul ~'i toata industria farii sun! in tnatnile iudeilor I, - In modmai complet chiar dccat in Moldova.

Afara de asta, ei au acaparat eu totul profesiile liberale. Astfel, pe cand ill 1865 nu erau dedit 2 avocati israeliti, - In 1900 ajunsesera la numarul de 82, pentru 14 crestini.

1. 0 statistics rccenta, - ale carci cifre au fost culesc din actele prefecturilor Imp5rate~ti ale Bucovinei, - arata eEl in morncntul de fala se gasesc in accasta provincie:.

'\{esuioJi: 737 romdni, pcntru 5089 ovrci,

Negustori: -lS-l rom:ini, peutru 8567 ovrei. (Toroutlu, Ncanml Romdnesc, 30 Sept. 1911)

:.;-

iN :\USTRO-Ul\GARlA

95

~------------ ---~--------- ----~-----.---

Dar, ce e mai mult, de la 1862, de cand prima bucata de pamant cazu III mainile lor, - numdrul mar ilor proprietari ovrei crescu dill ce in ce, - asa ca in 1900 ajunse sa intreaca cifra enorma de 80 %.

j\l~dtc din mosiile, ramase romanilor, sunt de asemenea ipotecate la j idani, care le "or pune III vanzare si le vor curnpara peste putin.

Cat dcspre mica proprietate, 60 % din imobile sunt grevate de ipoteci 1a ovrei I.

Se inteleae prin unnare, de ce moldovenii, care

, u'

altadata prosperau In aceasta provincie, - pe cand ei

erau stapani, - nu se mai inmultesc deloc, pier si dispar putin cate putin sub gheara Austriei, care i-a dat pe

, , ,

mana aces tor blestemati paraziti.

Avand, astfel, tot comertul si toata industria In mainile lor, acaparand toate profesiile liberale, avand in posesia ler easele din erase si, pe deasupra, ntosiile s! marile dementi rurale, avand in sfarsit puterea, prin voturile pe care Ie cumpara, ovreii au devenit stapanii sau mai bine zis satrapii aeestei uenorocite !ari, pe care o sug pan:t la maduva.

Dulcea Bucovina, vesela gradind de care vorbeste poetul, a devenit azi 0 pustie funebra, un adevarat cimitir pentru bietii romani, - pe care jidanii ii urmaresc ~i ii ucid prin mizerie si prinalcoolism.

Galitia. -Situatia este si mai deplorabila in

, ,

I. Ve rax, L cit, p. 57-61. Teate accstc amanunte all fest date lui Ve rax, de catre Dr.

Balan, ~eful cancelarici dietci din Bucovina, dupa publicatiile oficiale,

--,-- -- .. ", .. -

i I

96

EFECTELE CAHALELOR

Galitia.

Intr-adevar, "In Galijia ~I III anumite cantoane ale Ungariei, ovreii tin hanurt s! d.rciumi unde wind rachiu ... Ceca cc cstc, pentru clascle infcrioare, 1111 pericol de maar/e.

Acesti camatari, negustori ell bucata, wind rachiu pe datorie !aranilor. .. si prin dobanzi exceptionale, jupoaie poporul de ultima lescaie.

Taranii, ruinati, se dau la btiuturd, pentru ca sa-si uite necazurile; si, ca lntotdeauna, singur jidanul ea~tiga, in mijlocul zapacelii universale" I.

Pe langa aceasta, comertul si industria precum ~i profesiile liberale sunt in intregime 111 mainile ovreilor.

Mai mult, - acestia, indata ce au capatat drepturile de cetatenie, s-au aruncat napraznic asupra domeniilor rurale, care le-au dat in mana puterea

politica.

"Interdictia facuta ovreilor din Galitia (Po Ionia austriaca), de a poseda pamdnt, a durat pana la 1867, eel putin in ceea ce privea pamanturile de arat.

La aceasta data, de 1867, nu erau ill toata Galitia decat 38

de proprietari, din rasa lui Iuda.

Ori, 3 ani dupa ridicarea interdictiei, - adica 'in 1870, - se gaseau in provincie, 68 de proprietari ovrei, avdnd dreptul de vot.

Trci ani mai tarziu, III anul 1873, ei ajunserd fa cifra de 2R9 ... ; iar In 1880, dupa statisticile ofieiale,· marii proprietari jid.mi erau In numar de 680 !

Calculele referitoare la mica proprielate sunt, din nenorocire, si mai semnificative. in {imp de 18 ani, de la 1874la 1892, 43.000 mici proprietati au (recut IJ1111aini/e jidovilor.

Actualmentc, ci poseda pamanturilc cele mai fertile din tara; si, mai bine de doua miltoane de locuitori, care altadata erau

L Tr-ocasse, L. cit., p. 145.

~ ~--.- .. -. - - _ ...... -.-- - !.-=:.~-.,~---",---- . ...--.-

,

iN AUSTRO-l.JNGARIA

97

------ .. 1

~i ei proprietari, sen'esc, ca slugi, fa jidani, pe fostele mosu a e

. '1 1 ,,1

pannp or or .

t bl ar trebui Sa cada

Dupa un asemenea a OU,

cortina. . x .

Si totu~i, ascultat1 cele ce unneaza.

"In Galitia. totul apartine ovreilor, Ei au aeapa~<1t nu ., 1t1'-""03. p'r·oprietate urbana dar ~i mai to(l{/! propne{(ltea

nU!11al II "10' '

rllrali'i. . . -' 1" de la

N~!,-crociiii de tarani sunt obl1ga\l sa 11K uneze , ~

jidovi, pe pretur~ ~xorbi:anie, p~ma~l~tmle care le aparpncau

aitadata; si rareon ajung sa se poata plati. _ _ . r.'

Pentru ca sa reintre in fonduri, [idanu! cunipara, - 1.~ltlJ~

de tot, _ munca taranului, pentru toatii perioada agricola

urmtitoare. - -

Odata contractul 'incheia', aceasta munca este r~-

, d ~ - ie ovrei GIL 1111 cdstig enortn, vreunul arendas din van Ula, u , , lb. ..,

G l't' d'· Ulloaria sau din IVloidova. - de cele mal multe 011 unui

a 1,1<1, li1 :;,' - -

altjidov. .' - .' 1-

12,anul i~i vinde munca ovreiului, en 12 nonm pe una

(25 lei) 'plus mancarea; iar acesta 0 revinde in, 1\lo1dov~, eu un

t ' .. a- intre I':: <:1' 60 lei pe luna plus mancarea ~[ cheltu-

pre, ce var:,lZ< 1", -t_, os '

ielile de tr2,nsport. , ., .' - .

Ac',~sea, se \'ad lucrand pe campllle M~ldo: ei, !aram

ruteni. slab, jigarili, zdren!aro~i, abrutiza\} de saraCle ~1 de alcool, _ adc\;ara\i iloti, ill veacul al douazeeilea" '.

In realitate, halul acesta de plans constituie 0

adevarata robie ! ,," ~

lata ce ne a~teapta pe noi, Romanu, daca ~om

d~ d t~ .. ". :Ior dreptun de

avea nelrhiobia sa am, vreo a a, Jl~,,,:.i ,

v

ceHitenie!

,

1. Trocasse, L. cit., p. 135.

2. V crax, L. cit., p. 63.

;. ,

98

EFECTELE CAIIALELqR

"Prill cruzimea de care a dat dovada - si care intrece pc

, '>

accca a fiarelor de prada, - jidovimca austriaca provoaca

indignarea cand indrazneste sa vorbeasca de civilizatie ~i de

,

p rogres.

In fapt, ea a ramas siilbaticd, - ~i produce moartea, prin foamete ,11 prin munca istovitoare; ... ca merge chiar pana sa uite drcptul imprescriptibil al omcnirei, - dreptul de a trai" I.

Ungaria. - Acelasi lucru se intampla ~l 111 Ungaria.

Ne va fi de ajuns sa spunern ca:

"Taranii ill sate si burghezii In erase, sunt ell totul ruinati .. · Castelele si niosiile au trecut ell miile, III mainile jidanilor. Camata a distrus totul, ... ea 0 leprdfiira leac.

Doctorul HORSKY, scria, de curand, urmatoarele: "in 1862, ovreii JIll aveau nici un cot de paman: In Ungaria. Acum, dupa 30 de ani, a treia parte din piimantul intregului regat Ie apartine ... Trei jidovi poseda, ei singuri, 100.000 hectare" ".

Austria. - Austria propriu zisa, nu este mer ea mai fericita.

Tot comertul este in mainile iudeilor 3. Tot asa e si cu industria.

"Fabricantii, - constransi sa primeasca preturilc ovreilor -

saraccsc de tot §i-ii parasesc mestesugul. ' ,

I. Trocassc, L. cit., p. 146.

. -\CUlll sc inldcge de ce, in 1898, a izbucnit 0 rascoala illfrico~{'toare a farani10r polonezi, in

contra jidovilor, in 33 de districtc ale Austriei, '

Este de rernarcat cil in tirnpul acestei revolte, - pe cand tnii de Idrani au fost ucisi, - nici 11II ovrei 1111 si-a picrdut viata. (Trocasse, L. cit., p. 166).

Dc altfcl, in Gali]i«, guvernul, - ca sa dea un cxcmplu, - a stabilit 0 stare de ascdiu penna;]cnU (Trocasse, L. cit., p. 176).

2. Idem, L. cit., p. 261.

3. Idem, L. cit., p. 130.

iN' AliSTRO·Ul\'GARIA

99

Lucratorii, exploata]i si ei la randul lor, IlU intarzie sa cada In cea mai grozava mizerie".

Salariilc sunt millime; sunt so/ani de [oamete, neindestulatoare pcntru a face sa traiasca 0 familic" J.

Pe langa aceasta, profesiile liberale, - mai cu seama acelea de avocat si de medic 2, care permit sa exploateze mizeria si sufcrinta bietilor crestini, sunt cu totul ocupate de jidani 3.

$i nici nu mai vorbim de judccatorii OITei, care transforms dreptatea I11t1'-o prostituata, ce-si vinde favorurile cui Ii da mai mult 4.

Insa mai e ceva.

Ovreii organizeaza cartele si trusturi, speculand mai ales asupra produselor de alimentatie ~i asupra celor necesare traiului (grau, zahar, petrol, lemne, carbuni, etc.).

Astfel, "ei acapareaza to ate grande disponibilc ~i, odata III stapanirca lor, ei reguleazd cursurile pre/uri/or, dupa placul, sau mai bine zis, dupa intcresullor" S

In acelasi timp, prin lovituri de Bursa, er sterpclesc, 111 mod periodic, micile economu pe care crestinii reusisera sa Ie stranga G.

1. Trocasse, L. cit., p. 132 .

2. "Este oprit urui medic israelit sa vindece p0 un Akum, chiar caud a fest plfttit pentru accasta ...

Dar este pcrmis mcdicului ovrci sa experimentcze asupra unui .-\.t:um. pcntru :1 vedca daca

un medicament esre eficacc sau este omordtor' (Karo .• ~·/(f.Jh?n-.·;n,~: . Jore Deer, 158). 3. Trocassc, L. cit., p. 137.

4.ldclll.

5. Idcm.T, cit.,? 145.

6.ldcn!. .

....... ~ ~ '," .cv- " .:». ~ .. ~.-~, :.;. .'-~- -.' . z- ;.,"cr.-,t '.; ?!,',- ~'.-'-: .,: .. ..; :"\>' ,~, ., ~~ ~.~ _.)" ~",.~? .:~;_: ~ ~ ~.::'. : :./.',_-_:~.: ~'\~~'~.~.-'.:,·_:"._".".c._:1 ,!_~;,'.~_' f '.~' ;1 ~'.'~~".:~.'.

. ...~ .. >:r!1·~\:~.:~"r\!,~X ~':"_":~,: .~;;. '~.-'.::~ - •. ~.;. i;-"':~': .-;~~.-:, .. .." ._. _ . ' ___

.••• :....._:....::.. .-.! • .......;. ... _.~:"?-.:..J .~._ .:.- : ....•• "._ •. ' •• ~_. ..:..~ __ .,~_:.;. .. _.~ _~~ ~"._~_:.:.,-." __ "= . ..:.....:...... __ ~' .. _--=--_~ . __ ',_ .... _ .. _ .... : ~~ . __ ... _. __ ..... _~ ... ",..--'" .;_.' '~'".'. .... __

100

EFECTU.F CAHALELOR

o specula nerusinata isi intinde gheara peste tot, - chiar si peste mizeriile, suferintele si nenorocirile

omeniri].

Insa ovreii Ill! s-au mulrumit sa adune bogatii colosale, strfingand in mainile lor toate industriile, intreprinderile, comerciale si financiare.

"A trebuit ca si- pdmdntul sl'l Ie apartind pentru ca

influent., politica, pe care 0 cia proprietatea, sa devina apanajul lor" 1.

Intr-adevar, "iudeii sunt deja proprietari a mat mult de jumatate din casele din Viena.: Si daca \-0111 consulta starea creantelor ipotecare ce pot eu usurinta sa duca Ia 0 expropiatie, Ie apartin 70 % dill cladirt",

"Ince priveste pro prieta tea funciani, pani la 1848, era interzis ovreilor sa devina cumpardtori. De atunci, ei si-an ca~igat ell varf timpul pierdut. Baronul Rotschild, poseda, el singur, oproape 1I11 sfert din marea proprietate ill Boemia (de sapte ori mai mult decat familia imperiala), - tara sa mai vorbim de ceca ce-i apartinc in eclelalte provincii (Austria de los, Moravia, Silezia), precum si ill Ungaria" 2.

"Nu prin talent, nici prin ~tiil1!ii, niei prin lucru, mCI printr-o activitatc productiva, s-au ureat ovreii pana ill varful scarii sociale, - ci, numai prin intriga, indrazneala, viclenie, 111demanare de a exploata pe aproapele, lacomic nesaturata ~i lipsa de orice scrupulc.

Astfel jidovii, - insusindu-si rara rusine fruetul muncii concetatenilor lor, - au ajuns repede sa rcuneasca in mainile lor boga!ia ~i influenta, - adica elementele dorninatiei,

Din nimic, ei all devenit, In 50 de ani, totul, In monarhia Habsburgilor" 3.

I. Trocasx-, L. cit., p. 133. 1. Idem.

3. Idem, L. cit., p. 142.

iN FRANTA

101

Acestea sunt efectele Cahalului !

Acum ca am vazut nenorocirile unei tari mari,

, . ,

care a avut irnprudenta sa dea ovreilor drepturile de. cetatenic, sa examinant rnodul cum ei all procedat in

,

alta tara mare adica in Franta, pentru a putea intra in

" ,

posesia acelorasi drepturi.

Aceasta ne va perrnite sa intelegem manopere1e aSCllJ1S\!, de care se servesc la noi, pentru ca sa ajunga la un rezultat analog.

FRANTA

,

Lasand sub tacere acapararea bogatiilor acestei tari, care este aproape la fel cu cea din Austro-Ungaria, nu ne \'0111 ocupa dec at de modul cum ovreii au ajuns sa se introduca in Franta ~i de mijloacele oculte de care s-an servit pcntru ca sa capete drepturile de cetatenie.

Aici, - ca pretutindeni, - ei au incercat mult timp sa insele pe francezi asupra intentiilor lor. Vazandinsi; ca nu le reuseste eu rninciuna, ei facura un mare pas care le aduse, odata cu drepturile do rite, caderea nionarhiei .yi rasturnarea Bisericii crestine, dusmana lor ereditara,

Ei creara Franc-masoneria si, eu ajutorul ei, preparara ~i savar~ira Mares Revolutie, zisd franceza, - care ar trebui mai bine sa Se numeasca marea Revolutie jiddneascd.

Mai tarziu, pentru a obtinc drepturile de cetateni

102

EFECTELE C .. \JIALELOR

intr-o simpla colonie franceza, Algeria, ei profitara de nenorocirile ce rezultasera pentru tara dintr-un dezastru national, adica din razboiul din 1870_

"In secolul al Xll-Iea, "ovreii din Franta ajunsera la cifra de 800.000, pe care nu 0 ating IllCa azi. Ei crau tot a$21 de bogati ca si acum ~i stapaneau juinatate din Paris" I.

Storcand poporul, saracindu-I ~i ruinandu-l prin canuitd, - incercand prin Cahal sa vatame corporatiile

. meseriasilor si ale negustorilor, atat de trainic stabilite In timpul Evului Medin, - cautand sa darame Biserica, atat de puternica la acea epoca, prin nenumarate erezii, pe care Ie scomeau neincetat, - ba, ce e mai mult, 'ingrozind lumea prin crime rituale, atat de clese pe vrernea aceea, - ovreii au fast, in. mai rnulte randuri, goniti din Franta.

Insa, intrand din nou prin frauds, indata ce furtuna inceta si reincepand acelcasi ispravi ca ~i mai inainte, fura definitiv expulzati din Franta, de Charles VI-lea, in 1394.

De atunci, ei se ascunsera.

Sub Ludovic a1 XIV-lea, nu se gaseau Ia Paris dedit trei sau patru familii israelite 2. In plus, ei erau tolerati la Metz, unde Henrie al IV-lea luase sub protectia sa 24 familii care se coborau din cele dintai 8 menaje, stabilite In acest oras sub predecesorul sau 3_

Cucerirea Alsaciei a adus Frantei un numar considerabil de iudei, -~i inaintea marii Revolutii din 1789,

1. E. Drumont, La France juive, I, p. 143.

2. Idem, L. cit., I, p. 213.

3. Idem, L. cit., I, p. 247.

103

se aflau in numar de vreo 20.000 III aceasta provincie.

In acelasi tirnp, cativa ovrei reusira sa se stabileasca la Paris, -lllsa In conditii foarte nesigure si asemanatoare cu inscrierea in condicu]e, ce se aplica la 0 anumita categorie de femei 1. Astfel, ill 1778, mureau la Paris, de la 12 la 15 iudei pe an; ceea ce reprezinta 0 populatie de vreo 400 de indivizi 2.

1m3, chiar din 1767, jidovii incercara sa se strecoare in Franta, profitand de faptul ea strainii, - cu ajutornl brevetelor acordate de rege, - puteau sa intre In breslcle de meserii si de comert.

"Petitio negustorilor s! a vdnziitorilor din Paris, in contra admiterii ovreilor" cuprinde intre altele

, ,

pasajele urmatoare:

I! Se pot asemana j idanii eu niste viespi care sc introdue In stupi ca sa omoare albinele, sa Ie dcschida pantecele si sa Ie ia mierea ce Se gaseste III ele .. _

Ei cred ca orice autoritate estc 0 uzurpatie asupra lor, - IlU au decat 0 dorinta, aceea de a ajunge la 0 fmp(7ri'i!ie universala - si privesc toate bunurile ca si cdnd fe-ar apartine.

Ovreii llU pot sa se laude ca au adus IUl11ii vreunfolos, In

diferitele tari, unde au fost tolerati Ei profita de descoperirile

altora, pentru ea sa le altereze producerilc, practica tot felul de camatarii, cum para de la orieine, ehiar de la un asasin sau dc la un sen 'itor, introduc marfuri interzise sau defectuoasc, of era risipitorilor sau nenorocitilor datomici, resurse care Ie grabesc ruina, practica scomturile, mieile schimburi, agiotagele, imprumuturile pe amanete, traficurilc ~i negoturile eu lucruri vechi ...

i

I

I

I

)

I i

I

1. Drumont, L. cit., I, p. 220.

2. Idem, L cit., I, p. 259.

104

EFECTELE CAHALELOR

-~~-~------.

?aca se ingaduie UI1ui singur jidov, 0 singura casa de corner], lI~r-~n oras, se permite comer/III fa toatd napa ~i se opunJiecarlll negustor, forte1e unui popor intreg I.

Cu lr:UIt mai inainte de Revolutie, pe 1a inceputuI s.eco1u1m al XVIII-lea, ovreii reusira sa inrroduca III ~llgl:d, Franc-masonena, societate secreta pe care au unaginar-o ~1 au construit-o dupa modelu! Cahainlui lor.

Englezii au facur apoi sa treaca in Franta aceasta

funesta asociatie. '

Aiei, Masoneria, dandu-se, in mod mincinos dl~ep~ 0 ins~i~tie fi1ant·op~ca, in~ela intr-un chi~ 1~r;;de1l1ll nobilimea, burghezimea si, eu toate avertl~me.l!t:le Papilor, 0 mare parte din cIer. Multi prosti ca::U1 a 111, perfida cursa ce Ii se intinsese si intrara ell gramada m adunarea suspecta.

.: Abuz~.nd de increderea acestor naivi si aeopeI!l1du-lc ochii ~u un val des, care Ii irnpiedica sa vada, l' ra~c-l~lason~na putu sa Iucreze in tihna, en, sa darame, punn cate putrn, orgal1izatia sociala

E~ amagi, .~e altfel, ~e toata lumea, - pe unii mai ~n.ul~t de~at pe altii, - ~I mal ales pe revolutionan, care I~! ll~Chl~UIr~ cii masina impingea pentru ei, tara sa banuiasca macar, ca ea lucra, pur si siniplu, pen/rtf Israel.

I~s~, .v:om expune mai departe originea Francmasonenei ~1 rolul ei In timpul marii Revolutii

De altfel, intr-o publicatie anterioara i, ~m ararat

I. Drumont, L. cit., p. 236.

2. Paulescu, Instincte sociale, Conj1ic!e st Patimi, ctc., p. 159 (C. Sfetea, edit., 1910).

105

~~i2~~.~~:~: .:.~ .0S· :~:-:. '~~~~'2 : :::::~~t };=jl ~;~.~. ;.~~~ ::~ .. :~.:~'.: :.~:,~ .: .. '!" ~:::x-t=r' '::'}.:t' ;~r r!;~~:~~\.;~" -:~~':"~~'({'f;~~1:{f~Y' 1f~~~~.~~~~~;~~·~~{'~l~I_7'f~?~::··./:·': I'?;}; '.:; . .: .

- -. - -:..-- ---- - - ..... -:.----=-- ---- - - - -0- __ :" : .. • " .-' __ .- . ~ . __ . ._ .... ,._. ~ _= ." .... ~. . - .• ' -- ~

-----=~===_=.~»~$~j~*~6,~·~6~~=3a.~~.·~·~~mp=·~~=m,w:·~~9~·-~i:~!ffi~~~-'m.~~'.i.~~f~~~~KT~~~as~z'ma~§~nza~"= ~;.=~.~-~-.-~.~ .. ~~-.~-.~.~~~~-~-=.-.~=_~- .. ~~--.

f

t

~

t n

I

pe larg, dupa T NNE, inspaimantatoarea dezlanruire a patimilor de proprietate ~i de dominatie, care a avut loc In timpul acestei groazniee furtuni sociale.

Aici, nu vom insista dedit nUI11ai asupra catorva peripetii jidovesti, care s-au desfasurat, incepand de la acest tragic eveniment si pana In zilele noastre,

Cand Constituanta se reuni, ovreii din Paris solicitara emanciparea tuturor israeli/i/o I' din Fran/a.

Dezbaterea, inceputa Ia 21 Septembrie 1789, se continua cateva zile. Insa Adunarea, foarte incurcata, am{mCz solutia,

La 30 Aprilie 1791 si 1a 27 Septembrie 1791, deputatii, ca~tiga!i de jidani, revenira la asaIt, - dar, tara nici un succes,... asa era de mare scarba ee inspira aceasta lepra.

Tocmai in Octombrie 1793, - adica dupa 4 ani, de Iupta neincetata, - Israel triumfa 1.

Sa notam, ca aceasta s-a intarnplat in plina Teroare.

Prima grija, - pentru ea sa se arate demni de emancipare, - fu sa se repeada asupra diamantelor Coroanei, in furtul cdrora jucard un 1'01 de capetenie. T oti ovreii din Paris au fost implicati In aceasta afacere. Dar, numai cativa iudei subalterni, care s-au lasat sa fie

,

prinsi, au fost judecati ~i ill urma executati 2.

Ovreii fura, de asemenea, aceia care organizara jefuirea bisericilor si distrugerea capodoperelor, inspi-

I. Drumont, L cit.,I, p. 286-290. 2. Idem, L. cit., I, p. 300-303.

I

~

1

106

EFECTELE C!'dIALELOR

--- ------~---- ----- -- ... ---------

rate de credinta geniului pietorilor din Evul Mediu.. Adesea ei cumparara biserici intregi, ell un punmde bancnote ~i le dararnara \ - sau, cand linistea fu restabilita, le inchiriara, foarte seump, credinciosilor.

Mobilierele emigratilor erau 0 alta ocazie de operatii fructuoase. Membrii Conventiei se intelezeau

.. ,b'

eu ovreii, pentru ca sa-si insuseasca averiie aeestor

, ,..,

proscnsi ~,

Cea mai mare parte din furturile si jcfuri!e de care vorbeste T;\.1'1E, avura - daca nu ca autori directi - eel putin ea instigatori si c'a tainuitori de obiecte do;i;e, pe acesti blestemati fii ai lui Israel.

Atunci, au inceput sa ia nastere averile enonne a multor jidani din Franta,

Cativa ani mai tarziu, in 1806, PORTALIS, jurisconsul celebru, colaboratorul lui NAPOLEON, intr-un memoria pc care-I prezenta imparatului, - scrise ccle ee urmeaza:

"Constituanta crezuse ca, pentru a face pe ovrei buni cetatcni, era de ajuns sa-i faca sa. participe. .. la toate drepturi le de core sc bucura cettitenii francezi. Dar, din nenorocire, experienta a probed cd ... 1111 avusese prevedere.

Grcseala provine din faptul ca revolutionarii Ill! au vrut sa vada dedit 0 chestiune de toleranta religioasa, ill problema ce avcau de rezolvat in ceca ce priveste starea civila a israelitilor din

F~~ ,

Jidovii IlU sunt numai 0 secta, ei un papar. Acest popor avea altadata un teritoriu si un guvern. El a fost imprastiat, lara sa

1. Astfe~ un jidau a cumpar at ii a dariimat, in 1797, biscrica S1. Jaques dele Boucherie, din c~re un suigur tum a rezistat distrugatorilor, Acum cl orneaza un sellar situ at aproape de p!ala Chatclct, (Drurnont, L. cit., I, p. 150).

2. Druniont, L. cit., I, p. 304·305.

107

-----~--~-~-~------ ------~-----~-~--

fi fost distrus; si acurn ratacc~te pe tot globul, pentru ca sa cautc un refugiu, iar nu 0 fora; el exista Ia toatc natiile, lara sa se confunde cu ele; pretutindeni el se crede ca traieste pe parnant strain ...

Astle! ovreii formeaza, peste tot, 0 nape In natie, ei nu sunt niei Francczi, nici Nem]i, nici Englczi, nici Prusicni, - ci pur ~i simplu ovrei ... " I.

Si NAPOLEON I, intr-o discutie ill Consiliul de Stat, adauga:

"Nu se plange lumea de protestan]i $i de eatolici, cum se pldnge de jiclani. Raul pe care ei 11 fac, nu vine de la indivizi, ei chiar de Ia constitiuia acestui popor.

Sunt niste lacuste si niste otnizi care pustiesc Franta" 2.

),' ,

Treizeei de ani mai tarziu, intr-o carte rernarcabila, - Les Juifs rois de l'epoque, - TOUSSENEL sene:

"Ovreii au lovit toate statele cu 0 noua ipoteca, pe care aceste state nu a vor plati niciodata ell veniturilc lor.

Europa este infeudata dominatiei lui Israel; aceasta dorninatie universala, - pe care ata}i cuceritori au visat-o, - iudeii o all In mdinile lor... Israel a impus tribut tuturor statelor; produsul eel mai clar, al muncii tuturor ceU'i!enilor, trece in purrga jidanilor, sub numele de dobdndii a datoriei nationalc" 3.

De atunci, ovreii au inaintat mult.

Ei organizara masina de exploatare a popoarelor,

--------

1. Drumont, L. cit., I, p. 317-318.

2. Idem, L. cit., I, p. 331.

3. Idem, L. cit., I, p. 350.

Michelet, vorbind ~i dansul de ovrei, se exprima astfel:

"Jidanii, ... murdara ~i prolifica natie, ... au rezolvat problema de a volatiliza bogii~a ... Acum ei snnt sta~iillii omcniriil Din palme ~i din ghion:i, ",I ajcns p tronuJ lumli!' Cl1ichcltt, Discours Cit at de Hallcz in Les Juifs ell France, 1854, p. 37: ~ Vezi §i Chabauty, L. cit., p.164).

108

EFECTELE CAHALELOR

din care au iesit trusturi formidabile, - lovituri de bursa dezastruoase, krac-uri si panamale ce ruineaza 0 tara intreaga, razboaie (ca aceia din Tonkin, etc.) 1, etc. e'tc.a

. ~stazi, sub republica franc-masond, jidanii au

ajuns sa fie stapfini absoluti pe Franta.

Algeria. - Sa vedem aCUl11, In ce conditii ovreii au capatat drepturile de cetatenie In Algeria. "

In 1870, In timpul razboiului ce a doborat ~ranta, - al carei pamant era invadat de dusmani, - jidanul CREtvlIEUX, care impreuna cu jidanul GAl\1BETTA erau membri ai guvemului Apararii nationale, dddu decretul de naturalizare, in masa, a ovreilor din Algeria.

Profitand de un astfel de moment pentru a da un astfel de decret, CREMIEUX si cumatrul sau GM.·ffiETTA au tradat Franta, pentru ca sa serveasca interesele neamului lor 2.

. Si pentru ce 0 asemenea favoare? ... atunci cand

dc.sretul din H>i-<~, .eferitor ia naturalizarea strainttor deschidea iudeilor 0 poarta clestul de larga. '

Cu atat mai mult cain 1870 aceasta masura avea si un caracter odios: Arabii, care-si facusera datoria III mod eroic 111 till1pu~l razboiului, erau lipsiti de dreptul de a vota, - ce era daruit eu toptanul sleahtei jidovesti 3.

I. Drnmont, L. cit., If, p. 12.

2. Idem.

3. Idem, L. cit., II, p. 34.

109

De altfe1, ura In contra aceshli neam netrebnic, era asa de intensa, Ineat pentru aillf1~dH:a ~e Tur~o~i In contra Al:stT~eci1or, l~l t~mpul I'~zbollllU1 .dl~1 It~~la, ~l~a de ajuns sl 11 se spuna ca avea~llIl fata ~o~ l~l~te Jlda?l .

ACest decret de naturahzarc excita, 111 Algena, 0

jndianan~ unanima. El avu, ca efect imediat, 0 rascoala Ingl~zito~lre a populatiei araba si cabila. ~ . .

Cand un ofiter francez se prezenta la Sidi

Mahomed Ben Ahmed el Mokrani, - mare senior Arab, _ si Ii l111dna decretullui CREMlEUX, Aga scuipa pe el, - si trimise inapoi generalului AUGERAUD cmeea de ofite~' alleoiunii de onoare, pentru ca sa arate tot dezgustul ~1

o .. J'\' - A 'oJ

adancul 51U dispret, Francezllor, care s-au lllJOSlt pana

1a a se p1.:'le In rand en jidovii.. ~ v ~

ivloJKR1-\1\TI cazu ca un erou ~l revolta III inecata in

sdng«, de armata franceza, - redusa la trista neces~ta~e de a se pune In serviciul acelora ce trdiau munat din

CGl1lL7ta .J! din !urti§agllri 2.

1\U ne vorn rnai opri asupra celorlalte tari din Europa, care, din acest punct de vedere, nu stau rnai

bine ca Austria si ca Franta. .

Nu votn spune deci, nimic despre uon« care ar~

jidani ca prim-mini~tri (Luzzati), ca ministri de razboi (Ottolenghi), ca primari ai Romei (Nathan); v .. nici de Anglia, unde, In momentul de fata, tret

minism, taia!i fmprejul', se Indeletnicesc cu un ghesef!

I. Drumont, L cit., II, p. 22 2. Idcm, L. C:-c, II, p. 24.

"';1

:\

: .\~

: j i '1

i

i

I ,

,

i

1 1

110

EFECTELE ClJIALELOR

------'--~.---~--~-----------.----- .. -------

monstru 1, ce a dat lla~tere unui scandal colosal, a carui faima a facut ocolul pamdutului;

nrci de Germanin, unde ovreii sunt, de asernenca, foarre puternici ~i uncle I-IE RJ\ f AN KUIlN scria, in 1881:

"Pozitia iudeilor III Gormania cste foarte avontajoasa; Fiecare comunitate jidoveasca sc administreaza ea 1IlSii$i, l$i ridica irnpozitele, l~i dirijeaza scolile, tara interventia autoritatilor civile.

Israelitii formeaza, intr-adevar, 1111 Stat in Stat" 2. '

Dar, sa vorbim putin de 0 tara mare, in care ovreii - ca cei de la noi - nu se bucura de drepturile de cetdtenie ... adica de Rusia,

Aceasta ne va permite sa ne dam seama de uneltirile san de tertipurile pe care jidanii din Romania le intrebuinreaza pentru ca sa-~i atinga scopul dorit.

Sa vecIem, prin urmare, ce s-a petrecut in Rusia, in timpul razboiului cu Japonia.

RUSIf\

In Rusia, - unde ei se numara cu milioanele, - ovreii sunt lipsiti de drepturile civile si politico, masura excelcnta pentru poporul rus, insa deplorabila pentru vecinii lui, - In particular pentru noi, - unde vine sa se

I. Sub titl.ul de "Ncplacuta p5!anie a trei ministri ovrei din Anglia'', Universul din I Aprilie 19/3, publica, sub S2ll1n,'t"'~. bine-cunoscuta a lui l. G. D., 0 notita plina de intercs:

"In guvernul englc~ :e gasesc aCllI11.trei ovrei: Sir Rufus Isaac, ministru de justitie, D-I Herbe rt Samuel, III 111 istru I postelor ~I D-I Montagll, subsccrctar de Stat Ia departamentul Indiilor.

Ori, astazi, ccite<i1r:ei StIl;! tradusi Inainteauno] cornisii par lamcntare, sub inculpatia ca au a\"'-!t. un at~leS!cc ... c.lUd~'!t,,,li1.oa~ccarc.a.t:1cen, cc pnyesc fir-an/ete publicc", .

$1 jUnl3hs!ul c~)J]!lIlua: . Dill tunpuri Illlemorabtle~ Anglia fuscse prczcrvata de secclacollli unor ministrt [arafl pe banca acuzatiei, A trebuit sa se gascasc,l in guvem [rei ministri jidani, pentru ca accasta glorioasa tradijic sa inceteze".

2. Copin - Albancclll.Z.e drame inaconique.T, Pouvoir occulte, p. 369.

I I

I I

I

I

iN RUSI.~

111

reverse prisosul acestui furnicar.

Jidanimea ruseasca se agita ell furie si, prin :Vihili.'jti 1 (secta de anarhisti), [ulbura Iinistea Statului si pune intr-un pericol continuu viata Ta1111ui si a principalilor sai colaboratori 2.

Mai mult, prin presa europeand, Cahalele calomniaza Rusia si 0 discrediteaza In ochii lumii srraine, care i~i inchipuie usor ca 0 monarhie absoluta este un ingrozitor flagel, pe rand rusii se gasesc foarte bine sub un asemenea regim.

Vazand ca nu ajung la nimic, nici prin teroare, nici prin minciuna, ovreii, - profitand de momentul cand Rusia era incurcara intr-un razboi nenorocit, - incercara sa escaladeze bariera

Intr-un ceas asa de dezastruos pentru patria cornuna, jidanirnea 11-a vazut decat UIl singur Iucru: interesul ei.

"Poporul rus , - 11e spuncau telegramele agentiilor, care mai to ate sunt in mainile ovreilor, - reclama 0 constitutie si 0 aarantic· pentru acest lucru se rascoala.

b "

Ins:l, in realitate, poporul rus I1U stia catusi de putin cc e 0

constitutie ~i ce sunt garantiile.

Cand, In lac sa citesti III ziare depesele agentiilor jidovesti, citeai scrisorile particularilor care vcdeau cu ochii evenimentele, constatai ca poporul rus mergea fara sa stie pentru ce, - ici pentru 0 cauza, colo pentru alta, - sau mai bine zis se napustea ca a bestie turbata, mcreu excitat si imp ins in stradii de cdtre jidani, care il minteau ell nerusinare si il faceau sa creada ca, punandu-se

I

I

I

I

1. i\'ihili~tij, af2.!'"a de ovrei, sc rccrutcaza mai ales dintre tincrii semi-culti ~i necxperirnentali, p e care Iuda ii orbestc ell \I~urin!ii, oglindind inaintca ochilor Ic-r,. vorbc!c u.nflatc de Progres, de Libcrtate, de Egolitate, de Frtqte ~i alte gogo~i franc-rnasonice.

2. Sa amintirn moartca tragicri a lui Alexarulru II care a fost ucis de 0 bomba, aruncata de un nihilist. De asemenea, Stolipin, prirn-ministrul irnperiului, a fost asasinat de un j idan nurnit Bagrow.fn Septernbrie, 1911.

112

EFECTELE CAH.-\LELOR

In gre\a, arzand si asasinand, apari: cauza Tart/lui j.j a Rusiei" I.

Si, Intr-adc\"ar, s-au vazut "instigatori, care rasculau poporul, In numele Tarului, - pentru a-l libera" 2.

Franc-masollii Constituantei si ovreii revolutionari di~ Rusia, lucrara exact in acelasi sens.

. In cursul unei revolutii sdngeroase, avu loc mtrarea jidovilcr in natia franceza: tot astfeI in

, , ,

mijlocu) masacretor, ei incercara sa se incorporeze eu natia rusa. Si, pentru a ajunge aici, ei au dezlantuit razboiul civil cand patria, III care voiau sa intre, era zdrobWi In afara 3.

Aceeasi soarta ne ameninta ~l pe nor, romanii, din partea jicl;vimei.

._-------

I. C. Albancclli, L. cit., p. 358.

2. Idem, L. cit., p. 352.

3. Mem, L. cit., p.357.

ROMANIA

ACUl1l, cunoscand modul CUIll jidovii au lucrat in mai multe tari straine, ne va fi usor sa intelegem ce se

,

petrecein propria noastra tara.

In Romania, ovreii n-au putut sa-si satisfaca dedit numai patiina de proprietate si datorita ei, au ajuns In cativa ani sa puna mana pe mai toate bogiitiile tdrii.

Dar, ca sl ne subjuge eu totul, Ie mai trebuie sa posede si dreptnrile de cetiuenie; pentru a atinge si acest sfar~it,' ei se agita nebuneste, impinsi fiind de patinia de dominatie.

Acesti strdini, venit! de ieri, pretind astazi ca sunt stabiliti in Romania de cand Iumea si pamantul, -

eu mull mat inainte de [ormarea acestei tari, de la

luarea Ierusalimului de carre Titus (CRElvllEUX) san din

timpurile lui Decebal (B. LAZARE)l, - si ca, prin unnare, ei trebuie sa aibii prerogative le de cetate, ce Ie sunt contestate pe nedrept.

I. "Legenda (?) povesteste ca Ovreii ventra in Dacia in timpurile mithice ale lui Decebal, sub DQll1i\i~n' (Bernard Lazare, Les Jutfs de E/olllllanie, p. 17).

~""",-=-==="-=-:;z:.:",,z:;.""';:"G''''~'=Z;~--''~ri§.i;'''':~,~ ------------- --------- '--

:--:' ,."

'.r f'

114 EFECTELE CABA! ,ELOR i:-.r RO\L\.'\;IA

(

··'1

I

-----~----~----~~-------~--- .. ---.-.----~~--

Pentru ea sa probam ca aceasta afirmatie nu este decat 0 nerusinata minciuna, vom aduce ' aici ci.fre exacte, scoase din statisticile oficiale.

La incepurul seeolului al XVIII-lea nu se afla ill Moldova decat un nuntdr foarte mic de O\"rei. Astfel, la Iasi, ei erau atat de rari, incar conrributia lor totala se

ridica abia la 155 lei, pe trimestru. '

.Num3ml lor insa a crescut progresiv, dupa impaql!'ca Poloniei (1772).

In 1803, - cand s-a facut eel dintai recensamant

in Moldova, - s-au gasit, in toata tara, 12,000 de ovrei;

in 1820, - 19.000; ,

in 1827. - 24.000'

III 1831; - 37.000~

III 1838, - 80.000;

ill 1859. - 120.000'

, ,

in 1899, - 200.000 de iudei 1,

Comparand intre ei anii 1803 ~i 1899, constatam ea inmultire., jidanilor, in Moldova, In aceasta perioada de 96 ani, a atins cifra colosala de 1.533 la 100.

In Muntenia, numarul ovrei1or a fost intotdeauna ell mult mai mic ca in Moldova. Astfel, in Bucure~ti, in 1820, l~U s-au gasit decat 12 7 sefi de familii israeliti.

In 1831, - se socotesc in toata tara, 3.330 ovrei;

in 1838, - 6.000; ,

in 1860, - 9.000;

in 1899, - 70.000 de jidovi, in urma emigrarii lor neeontenite din Moldova.

I. ~ifrelc ~~re sc refera la 0 epoca antcrioara lui 1859, provin din Arhivele Statului. Celt: ce pnvesc ann 1859li IS99, sunt Iuate din publicajiilc Serviciulu! statistic,

115

Cifre1e acestor statistici 1 arata ca, in imensa lor inajoritate, ovreii, care se afla aetualmente in Romania, s-au introdus aiei In mod fraudulos in cursul secolului trecut, .- venind din Galitia si din Polonia ruscasca, ce constituie un fel de cloaca nesecabila ce debordeaza cu imbelsugare aceasta pestilenta.

Prin urmare, acesti striiini, - care n-au luat parte nici la suferintele zrozave Indurate altadata de poporul

, 0

roman, nici 1a luptele sangeroase, pe viata sau pe moarte sustinute de el impotriva numerosilor barbari (turci, tatari, unguri, etc.) ce voiau sa-l cotropeasca, - l1-QU nici un tnotiv is!oricplauzibil ca sa poata pretinde drepturi!e de cetatenie, in Romania.

lata ce zice in aceasta privinta, un savant istoric, ER,"lEST DESJARDINS, membru a1 Institutului, care a venit In Romania, in 1867, sa studieze chestiunea israelita:

"Majoritatea familiilor ovreiesti care locuiesc 111 Romania, este prin nastere, - ca si prin \oinpi si prin moravuri, prin spirit si prin limba, - stri'iinii de tara.

Ea a venit aici prin cmigratie, din Austria ~i din Rusia.

Aceasta invazie a inccput de ani de zile; dar a devenit [carte activo. mat ales Iii {iii/pill aOIJ)17iei lui Mihail Sturdza (1834-1843)",

Astfcl inmultirea ovreilor straini lua proportii inspai-

, , ,

mantatoare, - pcntru concurenta de aici inainte neputincioasa si chiar pentru vlala materiala a adevdratilor rotndni.:

Dar, existau 111 Moldova regulamente pentru apararea Iruntariilor impotriva valurilor navalitoare ale vagabonzilor straini. Numai ca, severitatea acestor regul amente, se topi la

I. Cifrele acestor statistici sunt imprumutate din cartca lui Vcrax La Roumanie et les Juifs, 1904, p. 2-4 (cditie prescurtata),

vederea cfitorva gologani, - iar guvcrncle, facdndu-se complicii accstor abateri, dadura pamantul national prada cersetor ilor

.., ," 1

corupaton .

Daca acum exammam statisticile care dan niiscarea totald a populatiei ill orasele Moldovei, de Ia 18701a 1893, vedem ca romdnii prezinta un deficit de 30.000 ll1011i, asupra nasterilor, pe cata vreme jidovii (al carol' numiir este aproape pe jumatate ca acel a1 crestinilor) all un excedent de 40.000 nasteri, asupra mortilor ~.

Romani Ovrei

Na~teri

140.000 120:000

- 30.000 + 40.000

MQlli 170.000 80.000

Difercnta

Adica, III 22 de ani, 0 diferenta de 70.000 de suflete In profituI lui Israel.

De asemenea, In orasul Iasi, ~' fosta capitala a Moldovei, miscarea populatiei, de 1a 1869 la 1875 3, se prezinta cu un tablou si mai infricosator:

Morti

13.000 9.500

Difercnta

5.500 + 3.500

Romani Ovrei

7.500 13.000

Si, numai In annl 1909, romdnii all pierdut aici,

I. E. Desjardins, Les JI/I[s en Moldavie, Paris, 1867 - V~~i Verax,~. :it., p. 20 ..

2. Colcscu, Miscarca populatiei Romdniei, pcntru 190 1 ~l 1902; vezi Verax, L: CIt. p. 54.

3. Dr. Agnpi. SIuda demograflce asr'pra populatici orasului Iasi. (Veras, L. CIt. p. 55).

f I

t

!

I

r

!

I I

I f

j ~

"- ... -,..,..- .. ~-- .. - .... - - . _ ... - --- .-~ - .. ,. -_ .•..... -.-:::. ... ;.: '--:"':"--~'~":-.;.~ -';',.,_.

117

986 indivizi (1.432 nasteri, 2.418 Il10l1i), pe cdnd jidauii all castigat 120 (894 nasteri, 774 morti),

D-l A. C. CUZA, profesor de economie politica la Universitatca din Iasi, calculand asupra datelor statisticilor oficiale, pentru acelasi oras, miscarea pcpulatiei de la 1866 Ia 1909, C011S~9.j8:

pentru rontdni, un deficit de 14.443 de suflete; pentru ovrei un excedent de 17.784 de suflete. Cn alte cuvinte, In 43 de ani, s-a produs 0 dife-

renta de peste 30.000 de indivizi In favoarea lui Israel,

asupra unei populatii totale de. 77. 75: loc~itori.. .

Cu modul acesta, owen au ajuns III Iasi la cifra de 39A88 suflete, - adica la 50,8 %.

o asemenea proportie se 'intalneste 111 mai to ate orasele Moldovei: astfella Dorohoi ea este de 53,6 %, - la Botosani, de 5 i.s %, - la Falticeni, de 57 % - ~i asa

. d 1

mal eparte .

In 1912, s-a facut un nou recensamant al populatiei, ale carui prime rezultate au fost raportate de profesorul CUZA 2.

Un ziar politic, publicand aceste date, Ie rezuma astfel:

"Cifrclc recensamantului, - pentru moment provizorii, - ne due la constatari de 0 exceptionala gravitate, Fenomene, - care se pctrcceau 'in umbra, neobservate de nimeni, uncori numai banuite, - apar astazi in plina lumina ...

111fr -adevar datele referitoare la numarul locuitorilor Moldovei arata ca ;opllla!ia ruralii a crescut, in 13 ani, numai ell

1. ,\. C. Cuza, Neamul Romdnesc, 1908,1909,1910.

2. A. c.J:;uza. Unirea,18 Fcbruarie, 1913.

118

EFECTELE CAHALELOR

IS,S % - pe cand a Muntcniei s-a inmultit cu 24 % iar a Dobrozci

cu 45,7 %. ,'0

In acelasi timp, populatt« urbana a Moldovei a ereseut numai Cl~ 5,3 % - pc cand a Munteniei s-a inmultit eu 23 %, iar a Dobrogci, eu 4] ,5 %.

o ascmenca disproportie, care e enorma. trebuic sa aiba cauze profunde, a carer cunostinta se impune fara'lntarziere.

, . Dar, r({1I1 pare ~i mai mare, cand eereetezi miscarea fie-

canu oras Iuat III parte. Intr-adevar, se vede atunci ca. In 8 dill 21 erase rnoldovenesti, populatia a diminuat In mod ab;o!lIt, Astfel. de exernplu, Iasii, vechea capitals a Firii, care III 1909 avea 77.759 locuitori, nu rnai are astazi dedit 75.882. De asemenea populatia Falticenilor s-a micsorat eu lO 8 % a Mihailenilor n;

11 01 , ' ,

_ 10, etc.

, . Pl~tel1l deci sa afirmarn cil orasele Moldovei se depopuleaza $1 ea aceasta depopulate este cu atdt mai intensa CII edt

orasele sunt situate mai spre nord' 1. '

Prin urmare, in Moldova, ovreii se tnmultesc in :l1od pro~igios, pe cand ronidnii se fl7lpu/iJleaza'din ce 111 ce, - ~l aceasta constatare a smuls profesorului Cuz., strigatul de alarma sau mai bine zis de disperare: pierim ! - strigat care s-a rasfrant, eu 0 dureroasa neliniste, 111 inimile tuturor romanilor.

. Dar care e~te cau:a istovirii unei populatii, palla atunci foarte prolifica, III fata navalirii unor paraziti?

. C.UZA, care a studiat bine acest fenomen patolo-

gic, a ajuns la concluzia cil Jidanii, acaparand toate mijloacele de subzistenta, au lipsit pe Romani de aceste

L Viitorul, 20 Februarie, 1913.

, .... ~:c:ncnea scena .se Illtampl,ii Jntr-un .but~i, unde so face old, cand Ii adaugi 0 lind CdJ,!-./Il pa! a,zlt, rnicoderma \'1111. Atunci poll vedea eu ocliii, cum carnasa gronsa a o!>:tult:i s~ tOFejt~ ~I, III IO~1I1 = se intinde un fel de muccgai alb ~i uscat, care consuma tot alcoolul jl tot acidul acetic ~I transforma repede otetul intr-o apa infects si lara nici nn "U5t.

(Duclaux). ' "

;

.~

1

I

! i

I

\

"

J

I ,

I

I

I

• -- --." .-.----~ -.---"~--. -- + '.- ._. -.---

119

------------------

mijloace de trai si, in consecinta, acestia au inceput sa dispara.

Efectele patimii de proprietate a ovreilor.

Jidanii In orasc-Daca vom consulta statisticile, vom vedea ca industria si mai ales comer/III, In orasele Rornaniei, all trecut eu totul In nuiinile ovreilor, - si aceasta ;:'II71ai in cdtiva ani.

hJlIstria.-Iata proportia ce exista intre meseriasu romam si iudei, III orasul Iasi, In cursul anului 1908 I:

Romani

1.874

O\Tci

5.570

Trebuie remarcat ca, III ceea ce priveste mica industrie. meseriile cele mai usoare si cele mai productive apartin iudeilor, - care poseda si tot comerrul en materii prime (Pietre, var, nisip, lemne, fier, tinichea, cuie, POSlaV, panza, piei, etc.), indispensabile aceslor mesern.

In plus, acesti straini sunt puternie ajutati de Cahalele lor si sunt uniti prin solidaritatea nationala 2 -

I. Raportul general al Camcrei de comers Ii industrie eire, \ Tll, Iasi, 1908. - Vezi CU7.a.

Scaderea po?)a~ei crcstine ~i lnmultirea jidanilor in orasele Romanici, 1911, Valcrrii-de-Mun.e, p. 36.

2. Forta ovrei.lui este solidaritotea. Crcstinii, care pot sa fie adrnirabili in caritate, sunt straini oricarui sentiment de solidaritate, Ei n-au cstusi de putin ideea de a se strang" in randuri compaxe pentru a rczista jidovului. Ei nu se sustin ... dar se iubesc intre ei.

Jidanii, din c:::trii, se sustin palla la moarte, dar nu pot si se sufere; ei I~i t:1C oro are lor

In~i~i (Drumoat, L. cit., I, p. 54-55 ji 134).

,.-g=;:;r;< - rF~~l}~~::-~~1'"z:::::r:!?~~13::-O~:,) "':::';'~·::::~:':'!.:'=:.::2:l.l~:::'-::"~~~--=":-.:':':"'·-::'i:..;,~:~~~;r.:- .. -:::::;;':'L-.:~:.:'-::::"n:"":"=="':;::r."Ll.w .• ..2r~.1Lt .. _~ __ ~ ...., __ .. -.. __ ·-'-- -'--'-'-_

i

120

EFECTELE CAHALELOR

pe cand bietii romani, care n-au intre ei nici 0 legatura si nu se bucura de nici un sprijin, sunt absolut dezarmati III lupta de concurenta si sunt user inlaturati de rivalii lor.

Si nici IlU mai vorbim de marea industrie care, Cll toate cnormele sacrificii ale Statului ~i mai ales ale consuuiatorilor, este intreaga jidoveasca.

Comerlul.-lata acum proportia cu totul ridicola

.I , ) ,

a negustorilor romani, fata de negustorii ovrei, - la Iasi, in cursul anului 1908 1:

Negustori

Romani

t21

O\Tei

1.742

Aici, Cahalul a lucrat eli toata forta de care dispune, - iar rezultatele sunt formidabile. '

Astfel, in aeest oras, gasim:

Carciumari 51

Bacani 6

Precupeti 4

fainari 1

Negustori de lemne 1

si asa mai departe.

344 83 172 80 40

Asemenea proportii ise intalnesc, de altfel, in toate orasele Moldovei si in multe ale Munteniei. Ele ar

1. Raponul general al Camerei de comer] §i industria, cir. VIII. Iasi, 1908. - Vezi Cuza,

L cit., p. 36. . .

\

i

)

I

1

121

fi naturale dacd ne-atn gdsi In Pales/ina; dar sunt monstruoase III Romania.

Intr-adcvar, dupa cum spune Raportul Camerei de corner] ~i industrie, din 1906:

"in orasul Botosani, dill 133 carciumi, numai G apartin romanilor; in Dorohoi. din 74 carciumi, dc-abia .:1- sunt tinute de

. ,

romani: in Falticeni, din 54 carciumi, lI11G singura e romaneasca. La Harlan, la Herta, la Mihaileni.. toate carciumile sunt III mainile ovreilor" .

\

I i

I

I

Si aceasta transformare, de la /01, la tot, - de la un nego] exclusiv romanesc, la un nego] exclusiv jidovesc, - s-a facut foarte repede, ... In interval de cativa ani.

Ne adueem aminte, - desi nu avem ca etate decat 43 de ani, - ca in timpul razboiului din 1877, strada Lipseani din Bucuresti era toata ocupatii numai de negus/or; rontdni, pe cand cincisprezece ani mai tarziu, era toata luata de jidani, iar acum nu se mai gas esc aeolo deeth doi sau trei romani, pierduti III multimea nenumarata a jidovilor.

o nimicire atat de completa ~i indeplinita In atat de SCUlt timp, a trebuit sa fiemailntaicomplotata.pe urma executatd de mana de maestru, en mijloace financiare, preparate mai dinainte si venite dill strainatate.

. Nu 0 gloata, inconstienta de scop, ar fi putut sa

ajunga la un asemenea rezultat, - ci 0 trupa disciplinata, chibzuita, bine echipata, avand capitaluri din belsug si ~are se napusteste la atac urmarind 0 [inta.determinata. Intr-un cuvfint, avem de-a face eu Armata Cahalului !

122

EFECTELE C r 'lJIALELOR

. J~danii la s~te.-Acum ca srim ce se intampla III

orase, sa vedem ~1 ce se petTece la tara caci - de . lezea op' t . . . : ~' , ~l

/ b . I q e l~e OVI Cl de a se stabili 111 sate, - toata

I\10lclO\'i1 .este Iitcralmcnte cufundara III mocirla napaditoare a Ill! Israel.

. !n statistica intocmita de Camera de cornert si JIldUS(~le .asupra a trei judetc dill nordul Moldovei I'l,

anul 190)-1906, gasim cele ce unneaza: '

0) Pentru meseriasi:
Botosani Romani Ovrei
19% 68%
Dorohoi 24,% 70%
Suceava 20% 66%
b) Pentru negustori:
Botosani R"lllillli Onei
22 % 72%
Dorohoi 22% 74%
Suceava 26% 66% ~ropOl!ia negustorilor tom ani, - carenu atiuge l:lCl ~l~~ca~' 2: l~ suta, - este relativ mare, pentru ca 10man~1 [in inca aproape tot cotnertul de biiuturi

alcoolice la sate unde dupa Ieze traini '

, ~..: • tp>:» S a11111 nu pot

deschide CalCm1111. Totusi; ovreii gasesc intotdeauna

I. Darca de searna asupra starii cconomicc a iu 1""1 B . .

a11ll11906. Raportul Camcrei de coiner] i t, cl J ,c, C c .Of O}O~alll, DC?fOhol ~i Suceava, pc

L. cit., p. 33. JI11L ustrte. eire, IX, Botosani, 1906, - Vezi Cuza, ,

~;

!

:

\

\

f

;. ... _""( £;7l:J:'.'()>:-:i;"··~ ', -

. _ '_-J"_'_>~~.<'~~~}"'~~=.~,_.,~_

==~------------

mijlocul de a ealcwaceasH'i lege si, indata ce ajung III sate, unde se strecoara ca sa poata intra, ei nu Intarzie

sa vanqa pe ascuns alcool.

In oricc caz, aceasta statistica arata lamurit ca III

aceste trei judete, mai toate meseriile si mai lot COi71ei/lIl sunt In mainile jidanilor.

Se intelege usor de ce Romanii pier din erase si

din sate, in rata Jidovilor care, acaparand toate mijloacelc de trai, 'ii lipsesc de painea ziluica ~i care, pc deasupra, 'ii otravesc cu bauturi alcooliee falsificate.

Si aceasta crima abominabila, - extermina rea

unui popor, - este fapta Cahalului.

Contra-proba.-P,lna acutn v-atu ararat proba> iata acum si contra-probe-

Daca studiem statistica publicata de Spicuuorul

moldo-roman \ pe anul 1839, vedem ca, in acel timp, poplIlafia romdneasca se inmulfea ill mod regul at, dand peste tot excedente importante. - In timp ce pop1l1afia nvrciasca ramanea aproape stationarii.

Dar, 1a acea . epoca, romanii aveau CII ce sa trinascii, pcntru ca industria si eome11u1 erau ale lor, gratie organizatiei breslelor, care arunci erau In floare.

Sa comparam numarul negus/ori/or rom ani din

Iasi, III 1839, cu eel ce gasilll aeolo In 1909:

Negustorii romani 1839

Carciumari 264

Bacani 115

Pescari 58

BIanari 65

Chiristigii 18

si asa mai departe.

1909 51 6 o o o

!

1

I. SpiClli/ami malda·roman, Iasi, 1841. - Vczi CU7.a, L. cit.

.. -;::....

:; • _ ~ i ,

124

Dar negustorii rom ani care au disparut au fost inlocuiti de jidani. Si inrr-adevar, gasim in Iasi In 1909:

NC21lStorii o\Tei C arc i umari Bacani Pescari Blanari Chiristiaii

'-'

~i asa mai departe.

1909 344 83 7 14 13

Din aceste statistici rezulta ca, nici de bunavoie, nici de fudulie, nici de lene, - inca si mai putin din cauza incapacitatii lor, - Romanii au parasit pozitiile manoase in castig, din comer] ~i din industrie, dispretuind munea si preferand functiile Statului, mult mai usoare §i cerand mai purina osteneala.

In realitate, ei au fOSllnyin~i de Jidani, care i-au atacat prin mijloace oculte, iutrebuintand in aceasta lupta pe viata sau pe moartc, manop ere tot atat de lase, cat de dusmanoase.

Prin urmare, fraza stereotipa, raspandita de Ovrei, ca (Ill venit sa ocupe un loc disponibil in

economia noastra nationala 1 Btl este decat 0

r ,

minciuna sfruntat«.

Dar ce este mai trist, e faptul ca Romanii au fost obligati, wdt voia lor, sa paraseasca terenul meseriilor si al negotului, din cauza incapacitiitii si mai ales a necinstei ciasei de SlIS, care 11-a fast In stare sa Ie apere interesele.

1. "Este adevarat c11111 exiSla nici 0 clasii romdncascd, care sa inlocuiasca pe Ovrei, fie ca negustori, fie ca lucratori", (Bernard Lazare, Les JIIi[s ell Roumanle, p. 99).

!

i

I

j

'\ },

.' V·";;.':~;:.f~J·r:::?//·:·,

roo'

~ ." .• __ 0_. ----- --',-.-----

lata, intr-adevar, cc este scris intr-un raport (Anafora) al Sfatului adminrstrativ al Moldovei, adresat Domnitorului, III ziua de 311vlai, 1838:

"Departamentul finantelor, ell 1\0, 8.621, a referat Sfatului ca, far;l incctare primeste jalb! din partea breslelor ~i a mai marelui starostc.... cu expunerea necazurilor ce romanii suferd de la ovrei, - caci acestia acaparand nieseriile ~i negoturile au pus mana pc cea mai marc parte din castiguri ...

In urma schimbarii vestmantului, dupa forma occidentala, am voit ca croitorii crestini sa se obisnuiasca a face costume europcnesti; dar jidanii n-au Hut sa-i tolereze langa dansii si Jl-GU consimtit nici macar sa-i primeasca in atelierele lor I.

Cerem ea Ovreii, care se vor folosi de drepturile breslelor.. siific supusi fa aceeasi taxa ca si breslele ... " :.

In aceeasizi, Domnitoml r..JIHALACHE STCRDZ:\ (de trista mentone), - din nepasare, din incapacitate sau mai ales din coruptia tiinpului, - PIJSG rezolutia ca Jidovii sa .continue sa profitc de toate drcpturilc bresIclor, lasand cheltuielile pe socoteala Romanilor.

Dar, Inca nu e totuI.

Proprietiui urbane-Psi» comer; ~i prin industrie - care sunt mijloacele cele mai eficace de a realiza, 111 ascuns, hotia si frauda, poruncite de Talmud, - ovreii despuiara In voie pe bietii romani, atat pe cei din erase, cat si pe cei din sate.

1. lata ce porunccste jidanilor, ill aceasta pn\'in!3, Talmudul: "Este oprit ovreilor sa iJlY<!tc pe un Akuru a mescrie, CII care sa poatii sa se hraneasca' (Karo. $lIlhcn-/:·:;.!:, Jore Dear, 15-1, ? 77),

2. A. C. CUIa, L. cit., p. st.

126

EFECTELE CAHALELOR

Astfel se imbogatira foarte repede, - et, care atunci cand au venit din Galitia sau din Polonia ruseasca, n-aveau nici ce manca! - si se aruncara cu lacomie asupra imobilelor din orase, - legea nepermitandu-Ie sa inghita si pe cele de la tara.

Astazi, ei poseda III Moldova mai bine de 31 % din proprietatea funciara urbana. In mai multe erase, valoarea acaretelor lor intrece cu mult pe a celor romanesti, Astfel, la Dorohoi, ovreii au case pentru 5.500.000 lei, pe cand romanii n-au decat pentru 2.800.000 lei. La Falticeni, proportia este de 7.000.000 la 5.000.000. La Mihaileni, ea este de 1.100.000 la suma minima romaneasca de 200.000 lei, etc. 1.

Ce ar fi, daca ar avea dreptul sa cumpere si mosii ?!

Camata.-Avand bani, ovreii Ii imprumutara, cu dobdnzi enorme, la nenorociti romani, pentru care un asemenea imprumut insemneaza ruina.

Un om de litere a povestit, in mod sugestiv, cum un biet tarall, - pentru ca sa plareasca jidanului 0 palarie de 6 lei, pe care 0 luase pe datorie, - a fost nevoit sa-~i yanda 0 pereche de boi, care alcatuiau toata averea lui si a familiei lui.

Cate averi nimicite, pentru 0 mica datorie, contractata la Iuda intr-un moment de stramtorare !

De altfel, mai toate bancile, unde te poti imprumuta, sunt In mainile acestor vampiri.

Jidanii se leaga pana si de tinerii ne-experimentati, de baietii de bani-gala, - carora Ie dau cativa lei si

1. Dupa informatiile luate de la Ministerul de finan]e; vezi Verax, L. cit., p. 52.

.... -,,' ... '--.~. ~ ... __ ...• I .... -. .• ,.- . .;..~.-. -

iN RO~IA..'[A

127

ii fac sa iscaleasca pentru sume fabuloase. Astfel, de curand, un tanar G ... , din Galati, pentru ca sa aiba 17.000 lei, pe care sa-i risipeasca, a dat ovreilor polite pentru mat mult de un milton. Pricepeti acum ce escro-

cherie are loc atunci cand viitorul baietandrului este In joe si mai ales cand parintii tin sa ascunda greselile fiului lor.

Dupa cum zice DESJARDINS, "comertul, per excelentiam, al Ovreiului. elementul sau, trebuinta sa primordiala, campul nelimitat al viselor sale de putere 'in viitor, nadejdea rnangaiata a razbunarii ascunse impotriva crestinului, - este taraba zarafului, mica saptamana. camata infloritoare" I.

Cametei, - care asociindu-se cu hotia si cu inseliitoria, formeaza un fel de triad a talmudica, - se adauga adeseori sperjurul. Dar, multumita unor magistrati pre a indatoritori, aceasta crima a fost scapata de singura piedica ce-o mai stanjenea, - adica de juramantu!more-judaico.

Si nici nu mai pomenim de raul imens ce fac samsarii jidani, care misuna prin tribunale, pe la regimente, pOe la primarii, pe la prefecturi si chiar prin ministere, unde corup functionarii, speculand asupra banilor publici si tmprcscand cu infamiile lor chiar ~i pe ministri,

Carteluri.-Mai apoi ovreii intrebuintara atatea bogiitii ca sa organizeze carte/uri, trusturi de tot soiul, _ adica furturi si inseldtorii in mare, care istovesc poporul, sugandu-l pana la maduva. Astfel, de exemplu,

1. E. Desjardins. Vezi Verax, L. cit., p. 2.

128

EFECTELE CAHALELOR

noi platim zahdrul cu un pret exorbitant, aproape Indo it dedit 11 iau bulgarii; paine a de asemenea, este foarte scumpa, desi Dumnezeu ne-a dat 0 tara atat de fertila, ca ea constituie una din regiunile cele mai productive III grau, din lumea intreaga.

Ei bine, asemenea anomalii se explica prin faptul ca jidovii acaparatori fixeaza pretul marfurilor, dupa pla cuI lor.

Agricuhura-Dei ovreii nu se multumira cu atat. Ei atacara si agricu/tura, - adica iZVOlUl fundamental de trai al tarii, - si cu ajutorul Caha/elor straine, ei inchiriara imense terenuri.

Astfel, cu toate ca nu voiesc sa cultive pamantul cu propriile lor maini, ei 11 exploateaza prin arendare si, In Moldova de sus, inainte de 1902, ei posedau doua treimi din domenii I,

Dar, de atunci, proportia mosiilor arendate crescu asa de repede ~i ajunse la cifre atdt de inspaimdntatoare, ca Parlamentul, in 1907, - dupa rascoala taranilor, - fu nevoit sa limiteze intinderea pamantului cultivat de un acelasi arendas,

Fischer, Juster, Guttmann, Rapaport, Feierstein ... sunt nume1e principalilor banditi agrari, - nume ce vor face In veci groaza si scarba adevaratilor romani. Iar enorma suprafata din pamantul Romaniei, ce unul din ei 0 stoarce pana la uscare, s-a numit, In bataie de joe,

Fischer/and. .

Pentru ca sa poata arenda 0 tara lntreaga, ovreii

1. Dupa informatii luate de la Ministerul de finante; vezi Verax, L. cit., p. 52.

iN ROMi\..'lIA

129

marira eonsiderabil arenzile. Dar se despagubira in urma, impiland cu neomenie pe bietii tarani care, ca sa traiasca, - neputand sa se duca ill alta parte din cauza departarii, caci adesea un singur evreu tine in arenda mai mult decat un judet, - au fast nevoiti sa se piece exigentelor, peste puterile omului, impuse de jidani.

Astfel, aceste Iude gasisera mijlocul sa transforme In robii lor, mai pe top taranii Romdniei !

Intr-adevar, acest soi nou de ilott erau iremediabil condamnati sa nu mai lucreze decdt ca sa imbogateasca mai mult pe strigoii avizi, care se pregateau sa se indoape cu sudoarea omeneasca. Dar, din fericire, guvemulle-a pus botnita si planul infemal a avortat.

Si cand te gandesti ca aceeasi jidani, care au

vazut scapandu-le 0 asemenea prada, au aeum nerusinarea de a plange pe tarani, pe care ii imping la 0 noua revolta, pentru ea, - obtinand prin aceasta drepturile de cetatenie, - sa ajunga In urma sa ii puna definitiv sub pieioare, rara ca nimeni sa nu mai poata veni In ajutor acestor nenorociti !

De altfel, eeea ee arata cat iubeste Israel pe tdranii romdni e faptul ca, pretutindeni unde acestia lucreaza ea muneitori, jidanii ii nutresc eu "peste imputit, cu mas line putrezite, cu branza mucegaita plina de viermi sau eu mamdliga neagrd si amara facuta eu malai de porumb stricat' I.,.ca sa-i otraveasca si, ill plus, sa Ie dea ~i pelagra,

1. Douii rapoarte ale directorului Institutului de chimie din Iasi, 010.541 din 9 Aug. 1910 §i 468 din 19 Iulie 1910, -ciitre Directia generala a Serviciului sanitar. Vezi A. C. Cuza, Neamul Romanesc, 5 Sept 1911.

130

EFECTELE CAHALELOR

Acum patru ani, un ovrei G ... a avut indrazneala criminala sa dea sa manance taranilor, care munceau la el, carne de oaie moarta de dalac. 0 epidemie de aceas:a .. groaznica boala izbucnind printre acesti nefericiti, se facura cercetari, - mai ales din cauza recIamatiil?r unei anumite prese, care se alannase, - si se descopen omorul premeditat 1.

Este, pur si simplu, aplicarea formulei Talmudului: tob sebegoim harog !

Distrugerea piidurilor.-Dar jidanii s-au agatat de to ate resursele de pe urma carora traiesc romanii, ... si pe ce pun mana, nu se alege decat praf si tarana.

Astfel, au format societati forest jere care au inselat pe ta~ani si le-au luat, pe nimic, paduri seculare, pe care le distrug :fat'a mila. Acesti ovrei trateaza acum pe fostii proprietari ai terenurilor impadurite, - deveniti lucratorii lor, - ca pe niste robi din centrul Africii, si ii ornoara prin instalatiile lor defectuoase, zgarcit construite. Ei socot ca pierderea a vreo cateva mii de romani, valoreaza mai putin ca banii, ce ar trebui sa cheltuiasca pentru a face reparatiile necesare, ... ca sa scape de moarte pe niste tarano] mocofani 2.

Daca se adauga la aceasta 0 munca istovitoare platit~ cu 0 s~brie de foamete, intelegi usor de c~ acesti nenorociu se revolta, - ca anul trecut la societatea

1. V ~zi ziarele ?in acea epoca ~i A. C. Cuza, Neamul Romiinesc, 15 Febr. 1908, . 308.

2. VIl tom I, Mai - Septernbrie, 1913. p

lata ce scrie Universul din 26 Septembrie 1913 sub titlul de DevastiiriI d' V .

"AI heta ora d . _ _ . . ' e m rancea.

1C 1': '\ oran Ul~ sa cercet~ze ~l. sa stabileasca raspunderea in delictele silvice savarsite

de. S?c1etalIle anomn:.e forestiere dill muntii Vrancei, - a constatat abuzuri colosale, ... iar l\1.1mst:rul d~ do~nenH, p:ntru ca.~a Ie infraneze, a Iuat rnasuri ca aceste societati sa fnceteze alice taiere m padunle dill muntn Vesterul, Piatra Secuiului, Vetrile ~i Frumuselele",

iN ROMA."!IA

131

Lotru si ca anul acesta la societatea Tisi]a, - ~i de ce guvemul este obligat sa intervina, atat de des, ca sa inabuse aeeste rascoale.

Petrolul.-Ovreii au napadit si asupra petrolului, alt tezaur al pamantului binecuvantat al Romaniei.

Ei au cumparat, de la bietii tarani, terenurile lor petrolifere, eu preturi ridicole, adica aproape pe nimic si aeum maltrateaza pe acesti fosti proprietari, - deveniti muncitorii sau mai bine zis robii lor, - dupa CUlll fac si jidovii din societatile distrugatoare de paduri. '

De altfel, toate aceste societati, forestiere ~i petrolifere, aduc In tara, ca amploiati, 0 puzderie de jidani straini, - ca si cum n-am avea indeajuns, - a~a ca Statul a fost nevoit sa ceara ca eel putin 0 trei.ne din functionari sa fie compusa din romani, - conditio care face pe jidovime sa geama de disperare.

Prin urmare, Israel, ajutat de Cahal, a lasat slobod fraul patimei de proprietate si a smuls din mainile Romanului painea de toate zilele; iar astazi acest nefericit a ajuns sa moara de foame, intr-o-tara

, .

inzestrata de Dumnezeu cu bogatii nemaipomenite.

Dar aeeasta n-a indestulat pe jidovi.

Le mai trebuie sa pie rim cat mai curands:« sa facem loc fiilor lui Iuda, care voiesc sa stabileasca aici noua Palestina,

Si acest ro1 de ucigas a fost incredintat Alcoolismului ~i Prostitutiei.

Betia si Alcoolismul. - Lista infamiilor jidanesti

--"",;,.":_-

132

EFECTELE CAHALELOR

nu este deci terminata. Romania mai datoreste lui Israel si alcoolismul, - plaga care este suficienta sa stinga, ea singura, 0 rasa intreaga.

Ovreii, ca niste duhuri rele, au inceput sa introduca 'in tara viciul injositor al betiei. Intr-adevar, nu numai ca falsified bauturile 1 ~i le otravesc cu diverse ingrediente 2, dar indeamna pe romani sa bea raehiuri care au un grad de aleool extraordinar de ridieat, - absolut interzis de consiliul sanitar, - si pe care le vand, pe ascuns, ell sticla.

Astfel, pe cand concentratia alcoolica a banturilor, permisa de regulament, este de maximum 35 % pentru rachiuri ~i de 45 % pentru drojdie si tescovina, - jidovii vand romanilor basamacuri de 60 % si chiar de 87,3 % alcool (!) pe care consumatorii le numesc, cu drept cuvant, vitrioluri.

"La carciuma lui Bercu Leib ... din Iasi ... am luat 0 proba de rachiu anisonat dintr-o sticla ce se afla in raftul debitului si 0 alta proba de rachiu anisonat dintr-o sticla ce se gasea sub tejgheaua debitului, - si pe care stic1a,jemeia debitantului a vrut sa o doseasca in momentul intrarii noastre in debit.

Rachiul de pe raft continea 38,8 % alcool, - iar rachiul de sub tejghea avea 87,3 % alcool" 3.

Si aceste bauturi, "bune pentru romdni", sunt tinute intr-o stare de murdarie revoltatoare, - pe cand

1. Acum cateva luni, - podgorenii acuzand pe jidani de falsificarea unor enonne cantitati de yin, pe care il pun in vanzare, - "autoritatile au confiscat si distrus peste 10.000 de decalitri de vuu fabricat cu drojdie, glicerina, zahar §i alcool". (Lupta economica, Mai, 1913; vezi Antialcoolul, Mai-Iunie, 1913, - §i Viitorul, Aprilie, Mai, 1913).

2. Dr. C. Sumuleanu. Despre acidul salicilic in falsificarea vinurilor. Neamul Romdnesc, 21 Octombrie, 1911.

3. Dr. C. Sumuleanu, Despre rachiul Cll "vitriol". - comunicare la Societatea de medici ~i naturalisti, din Iasi, in Buletinul Societatii, No. 1-4, 1911. - Vezi Cuza, Neamul Romdnesc,

2 Sept. 1911, p. 1559. .

l : -'_':*'

"rachiurile de a noastre, cuser", sunt puse 'in alta odaie, unde este curat.

A~a, de pilda:

"La carciuma Rosei Fis ... , din Iasi, Hmga sticlele cu bauturi, si alaturi de covrigi, p~ine, etc~, s~ af!au doi ~iepte~i plini ~e par, de matreatd ... ; sub tejghea, langa sifoanele cu apa gazoasa, se gasea 0 pereche de papuci vechi si murdari ... " 1.

La analiza continutului sticlei gasita la carciumarul ovrei Iancu Ben ... s-a constatat ca "lichidul este format din 900 cc de eter sulfuric, in care e dizolvat un ulei esential, anemonolul, ce este foarte iute si poseda 0 mare putere vezicanta.

Acest produs, ingerat, da loc la 0 gastro-enterita intensa,

la convulsii si la paralizie" 2.

Jidanii obisnuiesc deci pe tarani, ca si pe oraseni, cu bauturile tari si, odata obi~e.iu; l~at, ei devin stapani pe munca acesto!a. De aici ~ m~mt~, tot c~ lucreaza nenorocitii betivi, trece la carciuma. Atunci vezi pe roman, care de obicei este foarte cura~, iTai~d intr-o stare de murdarie respingatoare, cu vestmintele 111 dezordine, - semn distinctiv al patimei betiei.

Dar iata ce zice un autor strain, DESJARDINS: •

"Tot micul comert este 111 mainile ovreilor: laptele, camea, fructele si mai ales rachi~l, - pe care ei nu-l beau, - dar pe care-l [alsificii, lnseland pe roman, otravind in acelasi timp $i orasele si

satele" 3.

De altfel, indata ce au intrat ill Moldova, prima

1. Surnuleanu, L. cit.; vezi Cuza, Neamul Romiin~sc. 2 S~pt.1911, p. 1559. ..

2. Idem, vezi §i Lancereaux et Paulesco, Traite de Medicine, T. I, p. 146. (Articolul:

Intoxications par les boissons avec essences).

3. E. Desjardins, L: cit; vezi Vcrax, L. cit., p. 20.

134

EFECTELE CAHALELOR

?rija a ji~ovi~or a ~ost sa puna mana pe cdrciumi, - si, la mceput, m targun, fiecare casa ovreiasca era un debit de spirtoase I clandestin.

In aceste crasme, se mai gaseau si marfuri execrabile, destinate anume pentru tarani.

, . "Prin carciuma se atragea clientul; prin bautura era unpins sa cumpere mardalalele ovreiului sau sa-i cedeze de cele ~ai m~l~e ori pe alcool, cerealele, vitele, pasarile si ~rodusele industriei sale" 2.

. ~ Si r:~f~ricirea este si mai mare cand femeia cade ~l ea m~ ~allllie lac~me ale jidovului. Tot ce poseda 0 gosp~d~ne, ca 1hob~le, scoarte, panze, ... pana si ouale de gama, totul e schimbat la carciuma, in alcool.

Dar bauturile spirtoase prea tari, luate zilnic i~t~xi~a organismul. Alcoolul ataca tubul digestiv, - d~ aict pierderea poftei de mancare; el produce 0 degeneresc~nta grasoasa a ficatului, a altor viscere si a m~~chllor: - de ~nde slabiciune si oboseala rapida; el atmge mal ales sistemul nervos, - si da loc la vise inspaimantatoare, la delirium tremens, la 0 abrutizare care face individul sa cada in stare de tampire sau de imbecilitate.

Aceasta otravire cronica 0 constituie alcoolis~ul; ea se termina, de obicei, prin tuberculoza, care vme sa scurteze 0 viata, de aici inainte inutila.

. ~ar, ce e mai mult, - functiile genitale ale. alc~o!.ICllo~. sunt diminuate sau chiar suprimate, - iar putmn copn care se mai nasc, pe ici pe colo, din betivi,

I. Verax, L. cit, p. 15. 2. Idem, L. cit, p. 28.

135

11101' top fa 0 vdrstd fragedii.

"Alcoolismul, - zice VERA.X, - constituie 0 calamitate lara de leac, adusa de j idani, taranului moldovean" I.

Si, intr-adevar, altadata, - inaintea vernrn Ovreilor, - nu exista alcoolism in Romania.

Taranul putea, din cand in cand, sa se imbete, - Duminica si la sarbatori; dar era mare distanta intre aceasta intoxicatie trecatoare, putin serioasa, si infrico~atoarea otravire cronic a ce e alcoolismul.

"In satele Munteniei, - adauga VERA.x., - unde nu sunt evrei, cazurile de alcoolism sunt excesiv de rare" 2.

Se poate zice chi at", ca aici nu exista aproape deloc acest flagel, - si, personal, pot certifica aceasta afirmatie, in cunostinta de cauza, caci am fost elevullui LANCEREAUX, care a consacrat alcoolismului lucrari nepieritoare.

Dar in Moldova, - acolo unde raia jidaneasca e

foarte intinsa, - alcoolismul este in floare si creste repede, din ce in ceo Poporul degenereaza ~i nu numai ca nu se mai inmulteste, dar se imputineaza in mod dezastruos, - dupa cum constata ultimul recensamant,

Moldoveanul, - altadata bray, onest, muncitor, vesel, - a devenit acum, de pe urma alcoolismului, trist, jigarit, zdrentaros si murdar, de ~ se face mila sa-l vezi . lata deci 0 noua plaga pe care 0 datoram tot blestematului de Cahal !

1. Verax, L. cit., p. 40.

2. Idem.

136

EFECTELE C.\HALELOR

desfra De~fraul. si prostit.utia.-Ovreii mai exploateaza 1 au~ ~I ~rosntutIa, - adica fonnele cele mai cumplite a.e f.at~mel de repr~ducere I. Ei se desfata rin eel

dintfii ~l se nutresc pnn cea de-a doua. p

. Desjh7ul.-Jidanii n-au mer un scmpul s~

cinsteasca fecioare crestine si chiar dupa . ~ iile T 1 d lui . 'I, pi escnptll e

a ~nu IU ut, el par ca isi fac 0 datorie sa dejloreze' cat mat mu teo

F,ara sa mai vorbim de un satir ovrei R di

Boto~am 2. d ' .... III

, cale a se us ~I a parasit 16 Jete de taran

~ol~ovean, - vom cita un fapt identic, mai recent' care ~lat~ ~u~n procede.aza sute si rnii de lude spurc;te la

Illdeplilllr~a acestui rit infam al religieilor. '

~ ~Iata ce spune, In aceasta privinta, 0 scrisoare

aparura anul trecut prin ziare 3: '

"FaIticeni 19 August 1912 U [; .

toata Iumea de aici s-a petrec~t de . - ind n, apt, care a Impresionat

. '. curan III orasul nostru.

. F~mela Paraschlva B ... s-a prezentat Inaintca d-Iui I' .

C ~I, prmtr-o plangero lacum in' ~ ~ po Ital

P a fost viotata de un jidan MarteSCI rVls, aI aratat ca fata sa, Maria

, ex er...

Chemata Ia politie M . P

declaratii " ana '" a facut UfmatoareIe

"Sunt in vdrstd de 15 ani.

intr-o no~~t~~~~ ~:~:~!~1 s~~~i~:~~t~~~~~~~~~ strad~ ~are~

nu fusese inehisa cu chei _ . - a carel usa si, al1lenintandu-m~ a, ~e Martel Vexler, vecin eu MiheIson

, a eu un revolver ee-l avea ill l1l ~ ~ - .

asupra mea si, cu toate ppetele mele, ma viola p ana, ~se .napu~l . fiecare seara, eu feI de fel de fagad . I' . b . e unna, venea III ure 1 ~l a uza de mme.

1. Pau1escu, Insfincte socta le, etc. 1910 p 104 (S/i t d'

2. Idem, p. 135. ',. . e ea, e 11.).

3. Minerva. 21 August, 1912.

,

IN ROMANIA

137

Dupa cateva: Iuni, imbolnavindu-ma, fusei dusa Ia dI. dr.

T. .. care imi spuse ca eram insarcinata...

Despre cele ce spusei, am ca martora pe Domniea F ... care donnea in aceeasi euhnie cu mine si care mai tarziu avu 0 soarta Ia feI eu a mea".

Supusa la un interogatoriu, fata Domniea F ... confirma in totul zisele Mariei P ... adaugand ca:

" Pe cand eram in serviciul d-lui V. S ... , care locuia in aceeasi curte eu Mihelson ~i cu Vexler, acesta a venit intr-o noapte in bucataria un de donnearn si, amenintandu-ma cu un revolver, rna necinsti".

Ea mai facu cunoseut ca aceeasi nenorocire au suferit-o si alte doua fetite romance, pe care le numi. Acestea, fiind aduse la politic, spre marea surprindere a celor ce faceau cercetarile, declarara cele ce urmeaza:

"Ma numesc Magdalena R. .. si am vdrsta de 15 ani.

Eram In serviciul lui Iosub R .. , cand intr-o noapte, rna trezii deodata si vazui pe Martel Vexler care, cu revolverul in mana, intra in bucataria unde dormeam ~i repezindu-se la mine, nui silui. Mi-a fost rusine sa rna plfing la cineva, caci parintii mei sunt oameni de treaba si buni gospodari".

A patra fetisoara povesteste si ea crima, a carei victima a fost, in modul urmator:

"Ma numesc Catinca R. .. si sunt In vdrsta de 14 ani (l).

Eram In serviciul lui L. Fried ... cand, intr-o noapte, pe la ceasul unu, auzii un zgomot la usa; dupa aceea usa se deschise, - desi 0 inchisesem eu eheia de eu seara, - ~i recunoscui pe Martel Vexler care, cu un revolver in mana, se precipita asupra mea ~i ma ameninta ca rna impusca daca tip. Cu toata rezistenta mea disperata, am fost pangiirita de el.

Am vrut sa stiu cum Vexler a putut descuia usa si am gasit, pe capatul din afara al cheiei, unnele unui cleste, ell care fusese intoarsa in broasca".

Satirul fu arestat si la perchezitia ce i s-a facut, s-a gasit

t.·,·,,·' .: ...

138

EFECTELE CAHALELOR

asupra lui un bilet de Iiber-parcurs, al carui soroc era expirat ~i cu care inducea in eroare persona lui cailor ferate."

Nu-si poate inchipui eineva deznadejdea ce euprinde pe 0 biata fetita de 14 sau 15 ani, care, In sanul sau de copil, adaposteste un pui de napdrca.

Chinul trebuie sa fie de nesuferit, cand se gandeste ca de-aici incolo, - aruncata pe strada In cea mai neagra mizerie, lara 0 bucata de paine si lara nici un sprijin, - ea va trebui sa nutreasca si sa creasca 0 samanta din neamul blestemat, care i-a profanat tineretea si a adapat-o cu amaraciune pentru restul zilelor.

Si cand cugeti ca sunt eu sutele si eu miiIe sarmanele feeioare romano, murdarite de jidani, - si ca ele nu indraznesc sa denunte pe acesti monstri, din cauza rusinii care a pangarit pentru totdeauna sufletul lor dezonorat.

Nenoroeitele Margarite, violate de Fausti taiati imprejur si respingatori, - eeea ee Ie asteapta este mai Intai ... moasa jidoafca care Ie mantuie prin avortare si care In acelasi timp Ie sufla si ultima para, pe urma Curtea cu J urau si III srarsrt V~J.1a "'uJ.'-'~~, - ~a~a pnn sinucidere, n-au pus un tennen suferintelor lor de martire.

Prostitutia-Dex, cruznnea aeestor hiene nu se opreste aiei.

Printre bietele fete, dezvirginate de catre desfranapi circumcisi, acele ce nu pot sa moara sau sa se sinucida de disperare, - sfarsesc prin a cadea intr-un fel

iN ROMA.t'JIA

139

de depravare morala, care Ie duce la prostitutie.

Si aici ovreii le pandesc, - caci ei isi fae din ele un fel de vaei eu lapte, pe care le mulg pe loe, In tara, sau Ie exports ill alte tari, mai mult sau mai putin departate ... pana la Shang-Hai si la Buenos Aires.

Intr-adevar, "prostitutia este un comer! esentialmente jidovesc. In Moldova, mai mult de noua zecimi din numarul caselor publiee sunt tinute de jidoafce.

Pezevenghii jidani fae trafieul eu came vie pe 0 scara foarte intinsa; ei exporta fete tinere la Constantinopol, la Cairo, ... pana la Shang-Hai si la Buenos Aires, - dupa cum rezulta din mai multe proeese ce au facut valva" 1.

Si notati bine, Moldova, - cu totul napadita de palamida talmudic a, - ea este mai cu seama teatrul acestui scarnav negot.

Adeseori, jidanii rnsala neferieitele lor victime,

angajandu-le ca servitoare sau ca lucratoare si, cand au cazut In ghearele lor, - dupa ce le neeinstesc, - le inchid in bordeluri, de unde nu mai vad lumina zilei.

lata, ca exemplu, faptele unui strigoi care pangai"e~tc r,:~te biete fete romance, minore, ~i apoi, le exploateaza in mod infam 2.

"Ma numesc J. M ... (romanca din Bucovina) ... Am venit in Romania in anul 1907, la Botosani. Aeolo am intalnit, in 1908, o fata din Dorohoi, care imi propuse sa rna due eu dansa in acel eras, unde are sa-mi gaseasca de lueru ...

Cand am ajuns la Dorohoi eu trenul- pe la 8 seara, - fata aceea m-a dus la un ovrei, care trebuia sarna angajeze in servieiu.

I. Verax, L. cit., p. 44. .' . . . 2. Dupa actele ce se gasesc in dosarul cu No. 2.037 din 1909 al Tribunalului judetului

Dorohoi; vezi A. C. Cuza,Nea,I1!~/Romanesc. 16 Sept. 1911, p. 1651.

...--- ~~.

140

EFECTELE CAHALELOR

. . Acest ovrei, - care se nume te L . --"

odaie din dosul casei: In ace daie ~on ZIS ... , - m-a pus intr-o

d. ' a 0 aIe mat e ~ ~

in Bueegea, care-mi spuse ca si f ra inca 0 fata, A. C ... , serviciu, ~l ea usese adusa acoIo, tot pentru

Am stat noi amando ~ ~ dai

zile... ~ ua, m 0 ale, sechestrate, ca vreo sapte

~ . In acest timp a venit la noi Leon Z'. .

batut Joe de trupul nostru) ~ . IS ... ~1, eu de-a sila, si-a

Noi tipam, _ dar cine pute~ Is: ~1.I1d, ~~ ?e ,almeu si de al celeilalte.

Apoi d ~ . e auza m infundatura aceca I

. . ,upa sapte zile am vazut ca ~ f1 ~ .

prostitutie, caci veneau barb~r' ~ . a .ma a u mtr-o casa de

inceput sa plang cand mi da: ~l rna trnmtea eu ei la odaie. Am

. . ~. ml-am at seama u d

lllmem sa-1m vie ill ajutor _ ~. c: n e sunt, dar n-aveam pe

. ' cact lata A C I~ .

mme... . ... , p angea ~l ea ea

. Imbolna,indu-ma de boale lumesti ~ ..

veneau aeoIo, Leon m-a Iuat . n:e~tl, de la barbatii care

din cand ill cand ne trimete si m a dus mtr-o odaie din dos ... · iar

, a - atat pe mi ~. "

asa bolnave, cu cdte un barb'at I d. .mme cat ~l pe fata A. c. .. -

N'" a 0 ate

~ evoind sa mai stau Ia el Leo ... ~

ea are sa ma bage III pu ~. ' n, .. : dupa ce m-a amenintat

Bacau, Ia 0 ovreica Fani ~c~ne, .. : m-a tnmes eu alt ovrei F ... ' la

~ . . ' care tine tot 0 casa d .

careia I-a cerut 2)4 de I . '~ a e prostitutie ~i

~ . _ el, pentru ca m-a trimes p . ,''''

~. :ll ~ot timpul cat am stat la Le e mIlle: .

_ caci el InU lua imediat bacsi '1 o~, ~u am avut mel un ban

C~l~un e ce-ml dadea b ~ b .. '

Asa facca cu toate fet 1 di . . u ar atn.

ddt . . e e III stabilimentul l . ~

e a OnI, ne punea cate 100 lei ~ ~ UL.., ne incarca

carne imputitti Ji cu viermi _ . pe J.una mancarea, - dandu-ne dadea nici un gologan". ,!ar, 111 taxele ce incasa, nu ne

Eram co un fel de roabe fa el",

Notati ca acest jidan - d ~

atunci cand fetele din b d l' ~dupa cum declara victima J. M -

. ~ or e ea eau bolnave 1 dad ... ,

transnutandu-Ie ell voint ~. .. ' e a ea la romani

, ta virusul sifilitic '

cu preceptele Talmudului. , ... ceea ce este conform

Politia lnchidea ochii - ent ..

asupra eelor ee se petreceau '1' p. ru motiv bme detenninat -

n acest mfect lupanar. '

.'7 ~.1.", • ~-.

IN RmlANIA

141

lata ce poveste~te fata J. M ... :

"Cand venea vreun comisar sau subcomisar in inspec!ie, Leon 'ii ducea la dansul'1n odaie. Aeolo vorbeau ce vorbeau si apoi comisaml pleca" ... binem!eles, nu rara sa i se fi uns laba.

o perchezi!ie facu sa se deseopere ca acest pezevenghi o\Tci avea 0 corespondenta foarte mtinsa, trimWllld nenorocite fete de roman, _ din Dorohoi, - la Boto~ani, la Faltieeni, la Piatra Neam], la Targu-Ocna, la Bacau, la Barlad, la Galati, la Colomea (in polonia), la Rusciuc, la Constantinopoie, pana la Cairo si

pana 'in America.

Cand fu dat in judecata, Cahalul interveni 'in fayoarea lui;

intr-adevar, procesul a durat din Septembrie 1909, pana in Mai 1911, cand Tribunalul din Dorohoi condamna pe fiorosul proxenet, _ care a fost aparat de patru avocati cu mari influente politice, _ la minim-ul pedepsei prevazut de lege 1, adica la 0

fnchisoare de 6 Zuni si 0 zi.

Si acest comert spurcat continua mereu in roata Moldova, tara lncetare.

In urma unui denun!, primit la politi a de siguran!a, s-a descoperit 0 banda de Jidoafce care se Indeletniceau cu comperea de fete minore, romance, - Iacand eu de comer! de came vie ~i expediindu-Ie in Turcia ~iin Egipt. Millorele, ademcnite In Moldova, sunt duse la Constanta ~i predate unor agcnti care le

conduc pana la Constantinopol.

Principala auto are a aeestei crude negustorii este Haia

Sloim. La aceasta pezevenghe "s-a gasit 0 intinsa corespondenfa, din care reiese ca exista un serviciu bine organizat de comer! cu carne vie, avand agenti raspfulditi prin diferite orase din strainatate.. Astfel s-a dovedit ca numita ovreica era in legatura cu diferiti factori ai caselor de toleranta din Turcia ~i din Egipt, intre altii eu Leiba B ... , cu Leib Strul, etc. din Constantinopol, carora le

1. A. c. Cuza, Neamul Romiinesc, p. 1658.

~._ -J".-.>.- ._ •• ~_ .. _ • _. _- .-_._-- __ . ..A-' '<-. --_ ...

142

EFECTELE CAHALELOR

trimitea fete minore din Romania" 1.

lata ~i ce scrie Universul 2 sub titlul de Banda de corupatori de minore, fa Iasi :

. . Mai multi agen]i de siguranta, facand 0 descindere In casa lu~ Itic Nadler, din strada Sarariei, No.7, au gas it acolo mai multe ml~~re (roman~), ademenite spre a fi aruncatein ghearele prostitutiei. S-a stabilit, cu aceasta ocazie, ca exista in Iasi 0 intreaga banda de corupatori de minore.

Si zilnic se descopera fapte noi, identice cu acestea; -dar cele mai multe raman ascunse in intuneric.

Daca sangarul este atat de intins in nefericita Moldova, - Muntenia nu este nici ea mai putin gray atinsa de aceasta lepra ovreiasca.

. ~ ~e stie, de altfel, ca to ate teatrele suspecte de vanetap, to ate concertele echivoce, to ate "cafe-santa~urile", mai ales acele din provine ie, to ate casele in doi peri sau cu reputatie proasta, ... sunt tinute de jidani

masculi sau femele. ' ,

Dar, ca sa ne dam bine seama de ce sunt in stare sa faca ?Vl'~ii, - acolo un de au ajuns pe deplin Ia scop ~i au dobdndit drepturile de cetdtenie, - sa ascultam pe TROCASSE care ne va spune ce se petrece in AustroUngaria in aceasta privinta.

l. Neamul Romdnesc, 13 Decembrie 1910, p. 2339 (dupa Universuh,

2. Universul, IS Dccembrie 1911. .

iN AUSTRO-UNGARIA

Desfraul ~i prostitutia in Austro-Vngaria.-"Cea mai grozava forma pe care a imbracat-o pana acum cruzimea jidovilor, este aceea ce se refera la exploatatia corpului omenesc ...

Modul cum ovreii trateaza taranf din Galitia, - dupa cum povestesc martori oculari, - intrece absolut orice inchipuire. Astfcl, s-au citat cazuri in care plugari poloni, - pentru a plati dobanda unei mici datorii, - au trebuit sa dea pe proprii lor cop ii, prada creditorilor jidani" 1.

"Ca in Galitia, - in Bucovina, ~i in alte provincii sarace, - cand, un taran, ruinat, nu mai poate sa achite dobfinda datoriei sale, fetele lui tsi dau trupul in locul acestei plati. Darul fortat al fecioriei are singur puterea sa impiedice ca parintele lor sa nu fie azvarlit, mizerabil, in drumul mare" 2.

De cele mai multe ori "jidanii sfasie corpul ~i injosesc sufletul tinerelor fete pe care le iau cand de-abia au iesit din vdrsta copildriei" 3.

Dar ei nu respecta nici pe femeile maritate.

"Maritisul intre crestini nu constituie catusi de putin 0 garantie impotriva poftelor senzuale ale ovreilor ... caci nici 0 unire legala, nici un pact matrimonial nu este considerat, in ochii lor, ca posibil intre dobitoace, - adica intre toate fiintele omenesti, care nu sunt ovrei'' 4.

.

Aceleasi relatii exista ~i intre stapanii jidani si

servitoarele sau Iucratoarele crestine.

"S-a adus la lumina modul de a proceda al unui industrias evreu, care ocupa; in atelierele sale, numeroase fete, de la 14 Ia 16 ani. Cand ele ispraveau cei doi ani de ucenicie, - bineinteles, tara sa fi primit nici cea mai mica leafa, - nu puteau sa obtina de la dansul livretul de lucratoare, la care aveau dreptul, decat eu

I. Trocasse, L'Autriche juive, p. 148.

2. Idem,p. 153.

3. Idem.

4. Idem, p. 156.

143

." .• , •. ,\ "'~_L.'''''''''''·'~' .. ~ ..... ~_ .... "--"_~

144

EFECTELE CAHALELOR

conditia sa-i sacrifice ceea ce Dumas numea "capitalullor".

Ispravile savarsite in acelasi gen de catre un aIt jidan, nu sunt mai putin tipice. El expIoata, singur, 1.400 razboaie de [csut in diverse Iocalitati ale Sileziei austriace. Ori, el insusi se Iduda in public ca a primit, in cursu I aniIor, in cantor, vizita intima a mai bine de 0 mie din lucratoarele sale" I.

Dar "vinderea fecioarelor crestine ~i chiar exportarea lor, - speciaIitate rusinoasa, ce necinsteste secolul nostru, - apartine numai jidovilor si inca in mod exclusiv. Trebuie deci sa Ie Iasam lor toata infamia".

"lntr-un proces, - ce s-a judecat in 1892 Ia Lemberg (capitaIa PoIoniei austriace), - 28 de ovrei erau acuzati de rapire si de traficare de tinere fete.

Acesti mizerabili atrasesera intr-o cursa, preparata cu maiestrie, un mare numdr de copile crestine, dintre care cele mai multe mergeau Inca la scoala. Ei Ie fagaduisera conditii stralucite ca sa Ie hotarasca sa pIece in strainatate.

Indata ce trecura fruntaria, fura tratate ca niste roabe si orice incercare de fuga fu strasnic reprimata.

Ajunse in Turcia, eIe fura vdndute la case de prostitutie, eu pretul de 1.000 de marci una.

Dar, cine sunt proprietarii unor asemenea case in Turcia ?

Jidanii singuri sr nu altii ...

Cand in sfarsit politia se decise sa intervina, saizeci din aceste biete fetite fura mantuite ...

ProcesuI dura zece zile. EI puse In lumina amdnunte monstruoase. Fu cIar stabilit ca sute de fete tinere fusesera tarate, de aceasta oribila banda din Lemberg, in rusine, in deznadejde, in boli si impinse chiar pana la moarte".

Dar Cahalul interveni in proces; ~i intr-adevar, "culpabilii nu fura condamnati decat la pedepse neinsemnate. Capul bandei, Isaac Sch ... , scapa cu un an de inchisoare. Toti ceilalti facura numai cateva luni de recIuzie ~i reincepura sinistrul lor negot, - intrebuintand Insa ceva mai mult viclesug si Iucrand cu mai mare taina" 2.

1. Trocasse, L. cit., p. 152.

2. Idem, p. 154-155.

IN ROMANIA

145

Si totusi "nid un cuvant de dezapr?b~re din part~~

'id. ~. 1· fata de acest trafic atat de profund criminal ! Culpabilii

Jl amine, Ii ~ . ~ ...-

n-au fost nici exclusi din comunitatea ovreiasca, - ~l mer macar

dojeniti in Sinagoga, eel putin pentru forma" I.

Intr-adevar, prin Cahal, tap ovreii sunt solidari. ~ Si te intrebi atunci cum Iehova al lor a putut s~ fie atat de ageamiu, sa-~i ia, drept papal' ales, aceasta

stransura de pezevenghi.

*

* *

Sa recapitulam principalele rani c~ care Cahalul: ca 0 divinitate infemala, ne izbeste, - ram care s~nt mal rele de cat plagile Egiptenilor ~i care decurg, mal to ate,

din patima de praprietate.

a) Ovreii au acaparat mai Indii co~nel1ul si ind~stria, cu care ne [urd si ne tnsala, - ~upa cum ~res~ne Talmudul. Pe urma, au inhatat ~l agncultura, padur~le, petrolul... si ajutati de camilla, - alt procede~u talm~dlc ~ au montat banci, trusturi si multe alte intreprinderi

jefuitoare, care le permit sa suga ~~ l:~stul :eve~ noastre. Si astfel ne-au rapit toate bogatllie ~1 chiar toate

izvoarele de existenla.

b) Jidovii s-au servit, - ca mijloace ac~es.orii de distrugere, - de efectele ucigatoare· ale pat~llor de nutritie ~i de reproducere, p~ .care _ le-~u l~oculat romanilor. In adevar.iei au dat bietilor taram lovitura de

1. Trocasse, L. cit., p. 157.

. '/';.,~.' ~ .,.,' .... ;;::,~.'.- '.

" .,','.' .. "" " ... '

146

EFECTELE CAHALELOR

gratie prin bette si prin alcoolism, - iar prin desfrdu si prin prostitutie ne rapesc de la procreatie femeile si mai ales fetele, - viitoare mame, pe care Ie [ac sterpe. Ei indeplinesc astfel preceptul talmudic de-a extermina pe goimi si savarsesc un plan, conceput alta data, dar urmat cu cerbicie pana astazi, - acela de a transforrna Romania intr-o Palestine rdioasa 1.

Efectele patimei de dominatie a ovreilor

,

Pentru ca sa ne distruga cu totul, - adica pentru ca sa devina stapanii absoluti peste aceasta tara, pe care au saracit-o, - nu mai ramane ovreilor decat sa capete si naturalizarea, de care sunt inca Iipsiti.

. 1. Nemu!tu?u~ cu t~ate?unuriIe ce ne-au luat cu japca, jidovii voiesc sa ne distruga si Iitera~,ra ~I sa? mlocUlasc,a cu 0 literatura a lor, care e rudimentara, triviala, pomograflcA, demna de 0 ras., asiatica ... uccazuta.

~n a~tor dramatic roman, D-1. D ... , - care, intr-o adevarata capodopera, ne-a evocat figura mareaJii ~ celui ma! ,plon,os POllUl al_.~1o!do\'el, -_ ne-a dat anul trecut un aIt giuvaer, descriind 11l~-O .Junba dulce ~I frumoasa , - nnpreuna ell lin np desavarsit de zgarcit, - scene deh~lOase ~11l \'~~ta mahalalelor din Bucuresti, de pe la 1860.

EI bine, jidanii nu I-au pnceput, - ~i din nenorocire nu l-a priccput nici directorul teatrului nostru I~all?nal, car,,: pare.a fi strain de tara ...

Toa(~ c!lca pre~el ~)\Tel~~ti s-~ napustit asupra-i, ClI 0 indarjire de caine turbat, - ~i bietul om, amarat de mizeriile ~I de sicanele ce Ie intalnea zilnic In tetrul zis National s-a vazut

fortat sa-~I retraga de pe scena toate Iucrarile dramatiee... '

· Ia~a acum ~i un autor ovrei, ... I~c Bercu zis Ghidala, - zis ~i Roneti-Roman, - care a facut 0 ples~ de .t.eatru,_ ''Man!1se''~ ~nde. lin. jidov habotnie lsi fanatic scuipa ClI dispre], in obrazul romarumn, toata ura salbatIca ce 1-0 insufla Talmudu .

Aceasta_piesa, - rnediocra in realitate, dar considerata de jidanime ca nee plus ultra - a fo~t .scoasa de p.e programul t~atrulU1, - in unna protestarii studentilor romani, - d~ un Mlmst~ ... ~are si-a aI?n~ pale in cap.

· In~ta, ziarele O\Tele~tI fura apucate de.? furie nebun.a !Ii se rcpezira sa s~ie pe Ministru ~l mal ales pe Studentii umversitart, - Vutorul Romaniei, - pe care-i numira huligani ~i ii insultara grosolan.

"~iesa A[anase, tre.bllir:jueata cat de curand ~i fa nevoie CII jandarmul in salii, CuItura fom~e~ca nu iIeb}l1e sa. cedeze unui pumn de imbecili fora vdrstd ~i sa-~i primeasca Insplra~a de la ~arcmm!i ~I strada" (Seara, !3 Oct., 1913).

Iar directorulteatrului, - ca~e _M.ca n-a, inl:l~ pe q-1. D .... n-~ priceput nici pe Itic, - fiind ~liitat de .,JI~an~, ~~a UI!'!t p.an~ mtr-atat, IIlC~t. a indraznit, intr-un afis, sa cantdreasca valoarea tmenmu romane ~I sa afirme ca e "minima" !

· ~t?den~i rom~i. sa se linisteasca, ... dar sa inchida in sufletele lor aceste insulte jidovesti, - ~l c~d, peste ;afIva, am, \'0: aJunge mi!1i~, deputati, senatori, sa-~i aduca arninte de sfatunle ce se gasesc III aceasta carte, sub titlul de Concluzii practice.

iN ROMANIA

147

In Romania: evreii, considerati in masd, nu se bucura de drepturile de cetdtenie, pe care le cer cu

multa insistenta.

Ei insa pot ajunge sa le obtina, in mod indivi-

dual, adresand petitiile lor parlamentului. Si intr-adevar in fiecare an, Camerele, prea indulgente, incetatenesc

sute si mii de jidovi.

Dar, pentru ca 0 asemenea petitie sa poata fi

agreata, trebuie ca ea sa fie 'insotita de un certificat de onestitate relativd, - lucru greu de gasit pentru 0 jumatate de milion de ... pungasi si de proxeneti.

Si cand te gandesti ca, pentm asemenea ceata de rau-fiicatori, - care nu pot fi naturalizati, - toata jidovimea cosmopolita zbiara, de-ti sparge urechile, cerand

indata cetatenia !

Dar, este ceva mai mult.

Acum ea li se pare ca s-a apropiat implinirea

proorociei talmudiee, - adica a unei imparatii universale iudaice, - Ovreii simt trebuinta sa aiba si 0 tara, adica un teritoriu, unde sa-~i instaleze guvernul sau Cahalul, _ care, iesit din intuneric, ar aparea la lumina, - si unde sa-si capatuiasca si gloata natiei lor.

De altfel li s-a imputat ca "nu exista lara

jidoveasca. In momentul de fata si cii prin urmare, nu poate fi yorba de niei un guvern jidovesc" 1.

Palestiha, pe care ar putea usor sa 0 aiba 1, - data fiind stare a deplorabila a imparatiei turcesti, - este astazi un fel de desert mort, care nu le convine; pe cand Romania, ell pamantul ei excesiv de fertil ~i ell locuitorii ei buni, blanzi ca niste miei ~i mai ales naivi ca niste

1. Golas, ziar din St. Petersburg, 3 Oct.l869; vezi Chabauly. Lcs Juifs nos maitres, p.I72.

148

EFECTELE CAHALELOR

copii, - este un fel de Eldorado care ar constitui 0 prada bogata, un adevarat rai pamantesc pentru poporul lui Israel.

"P

_ e~~tru aceasta, de vreo treizeci de ani (adica de pe Ia

18)0), ovren cauta eu staruinta sa-si creeze acest centru national aeeas!a. ~ara israel ita, In provinciile danubiene, astazi r~gatui ROmaI1Iel" 1.

in 1868, treizeci de deputati romdni, avand in capu.I }or ~e ~preJedin.te~e Camerei, denuntara guvernului - ~l, m acelasi timp, lumii intregi - ca Evreii "incearca sa .infiin!ez~ in Romania ace! stat jidovesc, care ar fi pnma realizare a ideilor lor de dominatie

asupra popoarelor crestine". '

. ~ Si dej.a presa intreaga din Europa repetase stngatul de disperare al poporului roman: "Jidovii VOl' sa faca din Romania, Palestina si din Bucuresti, noul Ierusalim" 3.

. Se i~telege, deci, ura furioasa ce agita toata ~.vrelmea, :an~ se refuza iudeilor din Romania dreptul.~le de cetatenie. Este 0 chestie vital a ce priveste natia

jidoveasca intreagd. '

~ D"ar, inainte de a vorbi de sfortarile jidanilor ca

sa dobandeasca impamantenirea in Romania sa amintim, pe scurt, procedarile de care s-au servit in

alte tar~, pentru ca sa ajunga la acelasi scop. '

In Franta, ca si in Austria si in cele mai multe tari

---------- '

1. Chabauty, L. cit., p. 173.

A:" Expune/reOa de motive a proiectului de lege in contra emanciparii ovreilor din Romania: tn Monitoru >ficlal,1868. '

3. Archives Israelites, XVI, p. 719, 1866.

~ ... 4 ;' • .~ ......

/ '.:''"

IN ROMANIA

149

din Europa, ovreii au devenit cetateni numai ill unna unor revolutii sangeroase.

In Algeria, ei au profitat de un rdzboi dezastruos

al Frantei, tara-mama, pentru a castiga aceste drepturi de cetatenie.

In Rusia, tot in unna unui rdzboi nenorocit, ei

au rncercat sa se emancipeze, printr-o revolutie.

Prin unnare, pretutindeni, Ovreii au tras foloase din situatiile grele si din nenorocirile natiilor, sleite de razboaie sau doborate de revolutii.

Vom intalni aceleasi procedari si la noi, - caci

Iuda se repeta, cand un mijloc i-a reusit odata.

Abia intrati in tara romaneasca, - printr-o adevarata invazie i, - jidanii voira ca imediat sa ia fraul dominatiei, prin drepturile de cetiitenie.

Se intclege ce importanta au aceste drepturi

pentru Israel.

Ovreii voiesc, cu orice pret, sa fie proprietari

rurali, - adica sa aiba in posesie mosiile ~i domeniile.

Si pentru ce aceasta arnbitie ?

"Fiindca - ziee CA.'-.1PINEAc"!U, primul ministru al guvernului roman, intr-un raport adresat tuturor curtilor europeene, - proprietatea rurala joaca rolul pr incipal in ORGANIZATIA POLITICA A TARIl, mai ales In constitutia colegiilor electorale care numesc Senatul si Camera deputatilor" 2.

Prin urmare, daca jidovii ar obtine drepturile

1. Aceasta invazie a fost urzita mai dinainte de Cahaieie Europei, in scop de a fixa Statui ovreiesc in Romania, $i intr-adevar, ovreii din inprejurimi s-au precipitat, ca in urma unui ordin, asupra acestei tiiri nenorocite. "Statistica anilor 1878 ~i .1 ~7~ a det~o~rat ca,. numai in timpul acestor doi ani, doua sute de mil de jidovi, veniti din Rusia si Austria, s-au stabilit in Romania" (Chabauty, L. cit., p. 175).

2. Cfunpineanu, Raport ... , 9 lulie, 1897.

150

EFECTELE CAHALELOR

de cetatenie, este manifest ca, prin aceeasi lovitura, ar dobandi si directia in alegeri. Evident ca ei ar numi o.vrei (sau oameni de-ai lor) ca deputati si ca senatori sr, in cativa ani, ar ajunge unicii si supremii dirmuitori ai administratiei, ai politicii §i ar guvernului.

Romania s-ar transforma pe nesimtite intr-un Stat . ov~eiesc si scopul urmarit de Iuda ar fi atins pe deplm si rara zgomot I.

A Dar, din fericire, Constitutia, pe care poporul r~rr:an. ~l-O daduse, se opuse in mod formal (art.Z) la savarsirea acestei mari crime ~i guvemul ii mentinu

riguros dispozitiile 2. '

Atunci, pentru a triumfa in contra acestei rezistente disperate, jidovimea IaCU sa intre in linie de bataie Alianta untversata israelita.

. ~ar ii trebuia 0 pricina, pentru ca sa poata

mtervem.

Motivul aparent fu repede gasit: Ovreii din Moldova ar fi suferit persecuji] din partea populatiei !

A Intr-adevar, inspaimantat de invazia torentiala si

nemcetata a acestor paraziti si iritat de intepaturile lor durer?as~, poporul roman nu facu decdt sa se scarpine. Dar,. m t~mpul acestor .a~a zise rascoale, nici un jidan nu si-a pierdut viata - ~l n-au murit decat doi vagabonzi

I. Chabauty, L. cit., p. 176.

2: Daca.ii~i! nu s-~u mi§Ca: ~ 1848, atu?ci cand a fost revolupe in tara, _ imitatie napa:~Ia a re"olu~el. ~re, 111 all? lfui, le-a deschis larg portile cetajii, _ este fiindca in Muntenia erau.pr:a putini ~umero~1 (c~ \:e~ 6.000) §i in Moldova (unde erau aproape 100.000) pu~a~ inca per:lUnu eu care verusera ~I nu avusera nici macar timpul sa Invete limbo larii. ~I, l.ntr-ad~var, dupa cum spune Desjardins, "invazia ovreiascj, ineeputa de ciliva ani a devenit mal eu searna foarte activa in timpul guvernulut lui Mihalache Sturdza (1834-1848)".

IN ROM..\NIA

151

care, expulzati din - Romania, fura transportati de cealalta parte a Dunarii, - unde soldatii turci se opusera si ei la intrarea acestor lifte in tara lor si ii aruncara in fluviu la 2 lulie 1867.

, .

In zadar guvernul roman demonstra, pnn 0

serioasa ancheta I, ca ovreii, ei insist all provocat miscarea, - pretextul putea sa serveasca. Asta era tot ceea ce cautau sefii lui Israel.

Indata, presedintele Aliantei, avocatul CREMIEUX face prin presa sa rdsune lumea de tanguie.liI~ si "": nintarile lui. EI adreseaza, cu tonul eel mal dictatorial, scrisori peste scrisori, la toate guvemele din Europa, somandu-le sa intervina in favoarea ovreilor, - nenorocite vitime ale intolerantei romanesti, - ~i sa ceara emanciparea lor totala, spre a intampina reintoa~'cerea unor asemenea persecutii. T oate guvemele, - mal mult sau mai putin conduse de Franc-masonerie, - raspund cu deferenta ca se vor ocupa serios de aceasta afacere, - si intr-adevar, intervenira in acest sens pe langa autoritatile romane.

, Pe de alta parte, jidovul CREMIEUX, asistat de 0

alta Iuda, MONTEFIORE, veni in Romania ca sa lucreze chiar In localitate, pentru co-religionarii sai, - pe care-i asigura ca, pana intr-un an, se vor bucura de toate drepturile civile si politice.

I. Ministrul afacerilor straine din Romania,$tefan.Golescu, riispu~e in acesti t~eni jidovului Montefiore: "Sun! in masura sa va afinn, Dornnule, ea tulburarile de care ovren au suferit, desi regretabile din !oate privintele, sunt de parte de a prezenta gravl~atea ce le-a fost inexact atribuitii. Adevarul rna forteaza sa adaug ca, dupa datele .~ehetel, la :are am procedat, co-religionarii vostrii sunt cei ce, din nenorocire; au pricinuit, daca nu au

provocat miscarea despre care e vorba". ! .. .. "...

~i presedintele Camerei rosti aeeste cuvinte ru:upra pretinsei persecutn: Ovreii sunt cei ce lovesc §i tot ei, cei ce lipa." (A. Otabauty, L. CIt., p. 177).

152

EFECTELE CAHALELOR

Da~, aceste Sf0l1ari ramasera sterile; ele se zdrobira de rezistenta unanima si disperara a natiei rornane 1.

~ . C?~eiul intrece ill tenacitate tot ce se poate mc~pU1. ~ntr-adevar, el nu inceteaza niciodata sa-~i mmareasca scopul.

_ . Ze~e . ani dupa aceste evenimente, ill urma

raz~?IUIU1 din 1877. - 1878 2, a avut loc un congres la BeIlm, unde s-a decis independen/a Ronuiniei,

. La ac~st congres, Franta a fost reprezentata

prmtr-un ovrei, sau un aproape-ovrei, WADDINGTON, _ In

O=l~~ c~z franc-mason bine cunoscut, - care in numele /~rl1 lui ~u .ceru decat un lucru: emanciparea ovreilor din Romama.

Asup:~ acestei chestiuni vom lasa sa vorbeasca u~ a~tor strain, - DRUMONT 3 - ca sa Inlaturam orice banuiala de partinire

. , "Dupa tratatul din Berlin, avura loc episoade cu adevarat m1~ca~oa:e m, ~ur~rea acestui popor, pe care Europa il con dam _ nase sa dispara maintea jidanului,

ovr ~u c:a vor~a ~a se admita numai un numar limitat de ac~el, ~ C1 toll ~vrell cc:rora le-ar veni pofta sa se stabileasca in d a~ta !a.ra, m. detnmentul proprietarilor pamantului. Dupa

octnna IUl Waddington, orice jidan era cetdtean roman

, .

l. ~'h~bauty, L. cit., p. 177-178.

2. In timpul razboiuhi] de la 1877-78 . . ,.

de jidani, - care toti au fast natur t ~ pnnt~; 60.~OO de soldati romarn, au fost vreo 900 urma ranilor primite, a fost de pat:.:.;a(/~ Dar ~m~arul °9vreilor ucisi til lupta sau morti in

3. lata cum se ex rima a b .: erax,. CIt., p. 3 ).

"in aceasta .'P_ ?est pu licist francez asupra soartei nenorocite a Rornaniei:

a tara ovreiul nu constitui b 1- fi - I . -' '.

intinsa ~i mai mult s;u mai putin fetida: Ii fi oa ~ ixa, flol d ~ftna mal mult sau 11 .,ulin poate opri. Marele rezervor IS" ' e .onne.. u.n e . e scurgcre perpetua c~ ",U se necontenjt, hoardele lor putu~as:~uttsmulul, Gahlla ~I provinciilo ruse limitrofe va.; aici,

De ° suta de on s-au descris acesti .. da . '. '.

chii peste tot pe unde tree prezen~~ m ~u p~;.c/Um, cu antenu soios .. .lasand sa cada padufnve~unali pe aceasta n'enoroci'" lor~ pnomeJ .I~ pe~~nenla pentru salubritatea publica",

L '" Fa,··· vren 0 srasie 0 rod 0 Sllg ° slei (D

a France juive, I, p. 456-457). -;, , , eiesc. rumont,

iN ROMAi"lIA

153

EVTeu, - sau platit ca sa serveasca pe evrei, - acest Waddington, In orice caz, n-a crutat nimic pentru ca sa-si apere neamul, sau pentru ca sa-si castige banii. El I~i urmari cauza, - care era moartea Romaniei, - eu 0 indarjire adevarat jidoveasca.

Franta, gratie lui, - generoasa Franta, - juca rolul marsav al unui jandarm, care zdrobeste mainile unei natii slabe, pentru ca sa permita jidanilor sa introduca, eu forta, vitriol in gatlejul muribundei.

BRATIA.">'U, cu energia si eli speranta necontenit vie a adevdratului patriot, intreprinse prin Europa 0 calatorie asemenea cu aceea a lui Thiers, ducandu-se sa induplece lumea pentru Franta invinsa.

, Austria, Rusia si Tureia recunoscura, individual, independenta Romaniei.

, In Englitera, in ltalia, B~3,.TIANU gasi peste tot ministri

vanduti ovreilor si se izbi de 0 nemiloasa rezistenta.

Waddington refuza mereu ...

Un alt trimis al Romaniei, d. CATARGIU, nu fu mai norocos. lata, textual, dupa jurnalele israelite, raspunsul cinic ce-I dadu jidanul Gambetta:

"Indemn pe guvernul vostru sa se execute. Franta nu va recunoaste independenta tarii voastre pana ce nu veti acorda drepturile Civile, la toti ovreii,j27ra deosebire. D-I Cremieux tine mult la aceasta. D-l Waddington, la Congresul din Berlin, a luat initiativa chestiei. Onoarea Frantei (!) cere ca ea sa nu fie lasata de-o parte ... Eu insumi mi-am dat cuvantul lui Cremieux ca sa 0 sustin ... "

.

"In zadar i se spunea lui Waddington: Dar intru ce aceasta chestie, - care e intreaga de politie interioara, - poate sa intereseze Franta ?

, Libertatea cultului nu este nici ea in cauza, fiind dovedit ca Romania e poate singura tara din lume, unde toleranta este mai bine practicata" 1.

I. ~i, intr-adevar, un ovrei, Ad. Franck, profesor la College de Hance, declara cli, in Romania, ca ~i in Rusia, credintele religioase sunt absolut straine de rnasurile luate in contra

ovreilor. '

Un alt autor, Ernest Desjardins, membru al Institutului, scrie ~i dansul, asupra acestui punct, in brosura sa, Les Juifs de fa Moldavie, citata mai sus: " Afirm cli motivul religios n-are nici un amestec in rnasurile luate de guvem, nici in dusmania ce populatia arata ovreilor. Raceala grecilor ortodocsi pentru cultul lor ~i indiferenta preotilor pliiti!i de Stat, fac imposibila cea mai mica banuiala de perseciqie religioasii".

·'~;:~~':';;~i~;.;:!.:'·i;:·l.~::· ,.. .~~,~Ic~-":~'.·~' ~t-.'~'~"'~':"":;~~~'~"'~ '~~ ':i

" ... : , .... L '_"" __ "':'~-;"'(~~ ., .. - v

154

EFECTELECAHALELOR

--------

"Romania, cu toate astea sea ~ . ~

Un deputat republican, d. LoUIS' L pa pe /Ul21atate. de p~ricol.

Decembrie 1879, avu curaiul sa \'0 EGR~D , III sedinta din 15 care toatd lumea il evita c;, cea r.beasca _des~~~ acest subiect, pe

"I t~ mat mare ingrijire"

a a 18 luni, - zice el - d ~ d '.

proclamat independent Statui R' ~ ~ .can tratatul dill Berlin a

. omamel Austria R .. .

_ cele trei puteri mai interesat - bser ,USIa ~l TUfCIa, recunoscut imediat independe::: 0 se~e t~a~atul~in Berlin, - au urma si ea, de curand acest e " a~es~l rruci .natlOnalitati. Italia asa si sa lege, cu Rom~nia rel~etl·ml· dP, ul' er .ca ~l Franta sa faca tot

W' ." ip omatice regulate"

addmgton evita - se inteleg ~ -'

explice motivele care l-aufac t '_ I e, - sa spuna adevarul si sa

fie demascat, el sfarsi prin a c~da S2~ ucreze astfel... De frica sa nu

Astfel, dupa un razboi c . , -

noastra t .x iidovi , ,e a tstovit sannana

Crernie~~Ia, 61 oVblmea u.:tern~tionala, reprezentata prin

, am etta ~l pnn omul 1 ' d '

,,:addin~on, gaseste momentul sa ne ~~a ~u~facen gat, zicandu-ne: nil veti avea indepen:e t ' lui la care rnn de romani , si a _ ~ n, a, - pentru

'I - U varsat sangele - d - dati

drepturi de cetdtenie la toti 0" ,'flca nu 'att

S ' vren,

e poate concepe 0 mai grozava talharie ?

I?e atunci, jidanii au cautat prin di

loa - d ,lverse mij-

ce, sa, a A uca din nou chestia pe tapet.

El incercara, rnai intai cu F . . .

Dar lojele nu se populara deca; cu r~n,c-~~~oner!a: care puteau sa se lase - fi . ?vrel sr, rani rornam din undita sa Ie pnnsi, nu muscara totusi

, '

I. Numele de Louis Legrand ...

ar p t f ' pe care romann trebuie ,- . I .

~ ea sa re dat unei strazi din Bucur r , • s.a ~~- ~n1!nteascii cu recuno tin

decal 0 sluga a jidanilor ~i face parte dine~~e ~ ~ul .numelUl I~l Clemenceau, care n~ !~

2. Dnunont, L. cit., I, p. 456-457. asr gma cu Waddington,

IN ROMAc"lIA

155

Jidovii se -fortara, de asemenea, sa introduca

,

Socialismul in tara, dar rezultatul fu deplorabil, - dupa

cum 11 consrata BERNARD LAZARE ellnsll~i.

"Un singur partid ar fi putut sa propuna alte solu!ii sau sa se opuna, eel putin, la proiecte primejdioase, - si anume partidul socialist, daca ar fi fost posibilln Romania; dar existenta lui era tegata de emanciparea singurului proletariat roman, adica a proletariatului jidanesc care, ca~tigand drepturi politice, ar fi putut ~a sllsfina partidul. In lipsa acestui sprijin, existenta sa trebuia sa fie nesigura, - dupa cum si na~terea Ii fusese artificiala.

Acest partid a fost importat in Romania, pe la 1875, de

doi revolu{ionari rust: un ortodox, Petrof si un jidan, NUHAM KATZ, care i~i lua numele de DOBROGEANu-GHEREA.. Cu ei s-a asociat mai intai un tigan, Ion Nadelde, iar mai tarziu ca!iva tineri, _ si prima asociafie comunistd fu fondata. Ea n-avu ali: membri

decdt niste lucratori ovrei.

Socialismul era condamnat in Romania sa apere

drepturile ovreilor, salt sa dispara ... " 1 , ... ~i a disparet.

Totu~i, ovreii, ajunsera aproape sa-~i atinga scopul, in 1900, in timpul unei crize [inanciare, ocazionata de un an cu recolta proasta.

Atunci jidovimea din strainatate ne refuza lara

mila orice credit, si chiar ne arneninta cu faumemvt, daca nu am fi dat imediat drepturi de cetatean fa toti

jidanii in masii.

Dar patriotismul luminat al primului-ministlU

D-l D, A, STURDZA sdipa Romania de un dezastru , inevitabil. El pre~crise mari economii' si facu atatea taieri In buget, ca it fast po sibil, tara un nou Imprumut,

1. Bernard Lazare, Les Juifs en ROllmani(J, p. 100-10 1.

156

EFECTELE CAHALELOR

sa se plateasca dobanzile datoriei ce era contractata la ovrei.

La aceeasi epoca (1904), jidovii facura mari sfortari, dar ill zadar, sa provoaee un razboi cu Bulgaria, - intr-un moment cand noi nu eram pregatiti. Acest razboi, daca l-am fi pierdut, ar fi servit admirabil de bine lui Israel pentru ca sa-§i impuna voin]a.

Ne mai avand alte resurse, jidanii recurs era la un mijloc extrem care, de altfel, le-a reusit intotdeauna si pretutindeni - adica la Revolutie.

lata In ce termeni, remarcabil de clari si precisi, BERNARD LAZARE prezice acest flagel, patru ani inainte de a se fi intamplat.

"Rdzmerita ramane groaza redutabila a guvernantilor ~i a bugetivarilor romani. Ei au vazut, ill 1888, rascoala de la tara; au vazut pe !ilranii razvratiti, navalind in proprietari, aruncand recoltele in garle, distrugand totul in drumul lor.

Burghezimea agrarienilor si a functionarilor a innabusit salbatic revolta, omorand ~i inchizand pe insurgenti. Dar ea nu a rezolvat astfel problema. Dad! maine se pregateste sa incarce cu noi impozite pe clacasul sau, ea va reaprinde torta, Poate daca aduee la disperare pe jidov, daca II scoate din rabdari ... acesta se va uni eu muneitorul campului ~i 11 va ajuta sa scuture jugul. Dar, chiar daca nu se va uni Cli el, intr-o zi, TARANUL RONIAN REVOLTAT, direct sau indirect, va rezolva in Romania aetuala ehestie ovreiasca, liberandu-se pe el insusi si

LIBERA.ND PE JIDAN" I. .

Nu vom face decat sa mentionam rascoala taranilor din 1888, asupra careia nu avem date precise

I. Bernard Lazare, Les Juifs en Roumanie, p. 103.

iN ROM . .\J"IIA

157

.bi - d At de revolutia agrara din 1907,

si nu vom .VOl 1 eca . £' atii demonstrative.

asupra careia at? putut c.~lege ill O~t' unele, de prin

Aceste mfOlmatl1 [e-arn d ofiter dintre

1 I fost pro curate e un ,

ziare; - a te e, ne-au ti - la stingerea

cei mai distin~i, care a luat parte ac Iva oastra sa ne

. . bi oit dupa cererea n ,

rascoalel ~l ca!e a mev _'. evenimentelor la

"t- A1n scns 0 scurta descnere a

rerru a, '

care a asistat.

Rascoala taraneasdi din 1907

Sa vedem mai intai cum a tnceput revolta 1.

1 Flaurranzi sat langa

Rascoala ~ .!nce~ut a. chi F : .. si Belman

Boto~ani, unde doi jidani bogatl, Mo _ cearta _ ca sa

J"." se certau intre ei, "" se faceau ~a :-e d unui' anumit arendeze un domeniu miens apartman

Stu ...

'1 - le va lasa

. ~ t a promis taram or ca

Moc111 F ... la mcepu h' nda _ cu pretul de

. - ~ t 1 pe care I-a luat III are, 'l

jumatate din paman u.' ~ ic) E1 a Insarcinat chiar pe unu

25 de lei fa/cia (pre] ndlCul. de 1111)C ... _ asoare si sa pareeleze din oamenii sai (Constantmescu, sa III

acest pamant. . ~. _ . bsolut sa se tina de iligaduiala si

Dar, mal tarzlU~ refu:a ~ so u 25 de lei. _ dar niei cu

nu mai vru sa dca !aramlor pamant, - nu eu .

100 de lei falcia" 2.

De aici, raseoala.

. 'I ' treabii' "Care a fost scanteia, in

- d'" h z Dansu se m· Gh

I D "uham Katz este III a e\ ar ell a. .' . ·ta" (Dobrogeanu- erea,

. ." d . aglla{Ia antisemt .

19071" <:>i riispunde: "a fost propagan a ,I, . "

'I itet oveCllla

Neoiobagia, p. 206). .. carei fatii gratifiea, eu acest epr ~ , _ ..

Este istoria bine-cunoscutil a f~e:1 ~I~ate, a stei . ne care ar fi pulnt sa-l zica ma-su.

erta _ grabindu-se sa 0 ia lnaintea aces et veer ,

cu care se c ,

2. Universul.A Martie, 1907.

158

EFECTELE CAHALELOR

Prin urmare, la inceput, - cum trebuia un punct de plecare, - Cahalul a insarcinat pe doi din membrii sdi, - cei mai considerabili prin bogatia si prin afacerile lor, - sii puna paie peste joe, caci el l~i preparase terenul, dupa cum vom vedea mai departe, minand tara cu explozivul revoltei.

Acesti doi jidani au atatat incendiul, prefdcdnduse cii se gdlcevesc intre ei, tragandu-se chiar, unul pe aitul, In judecata, - si promitand taranilor pamant ieftin. Apoi, nu se tinura de fagaduiala, ceea ce a fost de ajuns ca sa provoace razvratirea.

Asta e tot ce dorea Cahalul.

Vom face sa se remarce ca asemenea manop era a fost cu adevarat diavoleascd. Ea a avut ca efect sa insele pe Romani, facdndu-i sa creadd ca ovreii sunt nevinovati, - caci la inceput acestia au fost oarecum bruftuiti de cafre taranii revoltati. De altfel, jidovii stiau prea bine ca nu se poate face jumari tara sa se sparga oua, - si trebuiau sa se astepte 1a represaliile de care au suferit mai mult sau mai putin.

Aceasta revolutie nu a fost numai 0 explozie de nemultumire §i de manie, pana atunci ascunsa, a {iiriinimh oprimate, - dupa cum Ovreii VOl' sa ne-o msinueze, - ci, a fost preparata mai dinainte.

"Se scrie din Craiova: Revolta n-a fost spontanee; din contra, ea a fost organizata ~i chiar bine organizata.

De mult se les firele rascoalei, care a ruinat atata fume ~i care a provocat 0 asemenea varsare de sange" 1.

I. Universul, 22 Martie, 1907.

j. '·1\

7"'-"< q" " ' •

iN RO}'L~'iIA

159

Ofiterul, despre care am vorbit, precizeaza sr mai mult.

"La Bulbucata, un sat din judetul. Vlasca, am aflat ca c~a mai mare parte din conducarorii revoltei s-a. d~s, foarte. des, d~n

. iemii la Bucure~ti. Mai mult, ~efi1 din ~et?f1 st l~

~~~~~!ti au ~ers adeseori ~i 'intr-un chip ne~~i~ml1t'Alln .ac~~;;l

, 1 e se tine 'in to ate saptamamle la exan na,

~::7~ ! ~r:euin~lneas~a cu al~ tarani, veniti din sate mai mult

u mai putin departate. fi

sa Astfel am ajuns la conc1uzia ca ~·evoltele all . ost

odlnduite din iarna ~i ca 0 mana crimina/a a tnterventt, desigur,

pentru aceasta".

De altfel, asemenea conc1uzie este eviden~ii, caci revolutia a lnflacarat, in cateva zile, toata_ ta~a ~l a a~t loc la '0 vreme cand taranii erau, - ca sa ZlC a~.a, - 111 abunden!ii, caci anul agricol precedent a fost din cele

mai fertile.

Nu este deci nici mizeria, nici extrema nevoie,

care a impins pe tarani 1a revolta.

Instigatorii.-Iata acum probe ~a a~to.rii rascoale~ s-au servit de instigatori pentru a 0 ticlui ~1 a 0 face sa

izbucneasca. ..

Fapt impOltant: adeseon acestt =r=:

riispandesc idei socialis~e, -. si se stie ca soctallsmul provine din judaism (vezi mal departe).

. "Nu mai este in timpul de fata un secret pentru. au~oritati: eli dureroasele dezordini au fost puse fa cale de =: mstIgaton

. I . bine organizati care au lucrat mult nmp pentru a

pertcu ost, ') "_ _ -II 1

aduce evenimentele la faza acuta de astazi .

l. lfniversul, 9 Martie, 1907.

.. ,-1

·4*5 a

160

EFECTELE CAHALELOR

S-a are stat "v. Dog... care, abonamente pentru 0 administratie

incendiare taranilor" 1 '

, .

sub pretext de a incasa publica, tinea discursuri

,

"Primarul comunei Cornetul Iibertate pe un instigator, care a manifeste revolutionare prin sate" 2.

din Vale (Ilfov) a pus In fost prins cand impartea

In satul Ghimcea, s-a descoperit "un club de tdrani care s-a constituit la 24 Octombrie 1906, cand a venit in iocalitate I. Flor... vanzator al ziarului Gazeta Sateanului ... Doua zile inainte de inceperea rascoalelor, [aranii s-au cotizat. .. II 3.

"La tipografia unui ovrei, Posmantir, din Ramnicu Sarat, s-a confiscat manuscrisul unui manifest revolutionar" 4

, .

"Judecatorul de instructie a facut 0 descindere la N. G ... , corespondentul ziarului socialist Romania muncitoare ~i a confiscat acte revolutionare" 5.

, S-a.ar~stat un anume "Leopold H. .. , care, - sub pretext de

a mcasa, pnn jude], pentru masini de cusut vandute locuitorilor, - facea propaganda socialista printre !arani" 6.

De altfel, se vad uneori [arani revoltati cerand: "pamant si votul universal" 7, - revendicari curat socialiste.

Acesti instigatori au fast alesi, fie printre studenti, - tineri putin experimentati si naivi, care cred tot de Ii se spune;

1. Universul, 7 Martie, 1907.

2. Idem, 15 Martie, 1907.

3. Idem, 3 Aprilie, 1907.

4. Adevarul, 10 Martie, 1907.

5. Universul, 20 Martie, 1907. 6./dem, 18 Martie, 1907.

7. Idem, 10 Martie, 1907.

pz I

1

I

I

I \

!

I !

I

I

\ 1\

iN ROMA.NIA

161

fie printre oameni de meserie, - "clienti bine cunoscuti ai politiei ", - care adesea treceau drept

studenti;

'fie chiar printre straini, - mai ales printre

basarabeni si printre bulgari socialisti, - platiti de catre Cahalurile din strainatate, pentru a pune foe ill tara

noastra.

Studenti.-Astfel, s-au gasit intr-un sat din judetul Iasi, in plina revolta, tr~i studenti din Basarabia, sociali.~ti,.- .ceea ce va sa zica fie agitatori plati!i de ovrei, fie ... prostanacl narvi. .

Acesti studenti au fost arestati ~i adusi la Bucuresn undc, - din cauza !ipsei unui fm conducator, ~ au fost pusi in libertate I.

"Patru studen]i basarabeni au fost arestati la Podul Iloaiei, ca instigatori ai revoltei" 2.

"La Bratcni, in judetu1 Boto~ani, s-au arestat patru studen~ din Iasi, care faceau instigari printre tarani" 3.

"Jandanneria rurala din Ilfov a are stat ieri, la Costesti, pe studentii I. 1... ~i C. P... asupra carora s-au gasit manifeste care a!6!az/pe tdrani la revolta" 4.

Pseudo-studenti.-"Stoian Stan Serb ... , care se dadea drept student, a fost arestat la Oncesti (Vla~ca)" 5.

"Prefectul de Vlasca a gasit numeroase manifeste, provenind de la agel1!i instigatori care treceau ca studenti" 6.

1. Virgil Arion,Pagini din timpul r.ascoalelor Jarane~ti, 1912, p. 8.

2. Universul, 3 Martie, 1907.

3. Idem, 14 Martie, 1907. 4./dem, 16 Martie, 1907. 5./dem, 18 Martie, 1907. 6. Idem, 15 Martie, 1907.

----------------------------------

162

EFECTELE CAHALELOR

"In judetul Dambovita, in capul unei bande de tarani, se gaseau doi tineri, care se dadeau drept studenti. Ei purtau decoratii si erau imbracati in niste haine care simulau un fel de uniforma. Cand au fost arestati, s-a constatat ca erau de origine din Alexandria, eras de langa Dunare" I.

Oameni de meserie: pungasi, vagabonzi etc.vLa Braila, 0 patrula de cavalerie a prins, in gradina Monumentului

patru instigatori, care sunt clienti bine cunoscuti ai politiei" 2. '

~ :'Agenti instigatori cutreiera satele din Romanati ~i imping

pe taram la revolta'' 3.

"S-au arestat, aproape de Giurgiu, patru instigatori, M.

F. .. , D. T ... , S, c. .. , si F. V .. , din comuna Pietrosani care cutreierand s~tele, s-au du.s pana in nordul judetului si au ~partit peste tot manifeste revolutionare" 4.

S-au descoperit, de asemenea, instigatori straini, care au fost prinsi in mijlocul focului si care, totusi, au

fost eliberati dupa putin timp. _

Cahalul, rara indoiala, a intervenit viguros ill favoarea lor.

Straini.-In afara de Leopold H. .. despre care am vorbit mai sus, s-a arestat un austriac din Bucovina, care rascula pe ti"iranii :1::: .xlea Slanicului'' 5.

"Taranii (din Valcea) au invadat satul Campul Mare si au devastat targul, Ei aveau in capul lor cinci indivizi, printre care unul era din tara (N. T. .. din comuna Dobroteasa, judetul Olt), iar ceilalti patru, cu toate ca erau imbracati ca satenii din GOIj - nici

nu stiau romflneste" 6. ' ,

L Adevarul, 16 Martie, 1907.

2. Universul, 15 Martie, 1907.

3. Idem, 17 Martie, 1907.

4. Idem, 19 Martie, 1907.

5. Idem, 18 Martie, 1907.

6. Idem, 20 Martie, 1907.

iN RmfA.'iIA

163

Toti acesti iridivizi, ca sa se impuna satenilor, se tmbracau intr-un mod bizar, simuHlnd adesea 0 uniforma, - care e foarte respectata de catre taranii

fosti soldati.

"Cu ocazia perchezi!iilor facute la sefii rasculatilor din Motatei (Dolj), s-a gas it la unul din ei, Fl. Pet... un costum con;piet de ofiter. Taranii povesteau ca P ... era imb~acat cu aceasta uniforma in timpul rascoalelor; el Ie spunea ca a fost investit cu gradul de ofiter ~i ca a fost insarcinat de cei 'in drept sa

I ,,1 propage revo ta .

Instigatorii impinge au pe tarani sa dea foe si sa macelareasca, spunandu-le ca acesta este singurul mijloc ca sa doblindeasca pamantul, pe care boierii 11

stapanesc pe nedrept.

"Rezulta din ancheta facuta in jude], de catre parchet, In anumite sate ca cei care au impins pe tdrani fa revoltd le-au spus ca toate pdmanturile apartin satenilor, ... ca boierii stapanesc mosiile fara nici un drept ~i ca singurul mijloc pentru /arani de a Ie dobdndi este rascoala" 2.

Acesti instigatori au mers pana a spune taranilor ca Regina este de partea lor si vrea ca toate pdmdnturtle sa fie fmpar!ite intre ei.

"Din.comuna Cornatelul (Ilfov), s-au trimis Ministerului de interne, mai multe imprimate, care au fost lmpartite prin sate si avand urmatorul continut: Regele a murit. Regina se gase$te In

capul trupelor care merg impotriva ctocoilor" 3. _

I. Universul, 26 Martie, 1907.

2. Idem, 5 Aprilie, 1907.

3. Idem, 16 Martie, 1907.

164

EFECTELE CAHALELOR

lata unul din aeeste manifeste, mai pe larg:

~ , "Oameni buni ! Regele a murit. Regina a decis ca toate pam~ntl:nle~ s~.fie Impdrtite intre tdrani, Dar ea pamanturile sa poata ~ lIn~a:!lte, trebuie '" .VO! sa va =r« sa macelarili pe propnetan ~I pe arendasi ~I sa Ie dati foc la case. Numai astfel paman~ul va :a~l~ne al vostru, - caci proprietarii ~i arendasii nu vor mal reveru niciodata

Rasclilati-va astazi chiar - caci aItfel veti ramane lara

pamant" I.' , •

Asemenea manop era a mai fast intrebuintata in

alte dOUG revoluut jidovesti : '

1°. ill Rusia, ill timpul ultimei rascoale cand instigatori au facut pe popor sa creada ca, revoltanduse, serve/t: cauza Tarulut si a Rusiei (vezi pag. 112);

2 : .Ill F:anta, pe vremea Marii Revoiutii, dupa

cum arata istoricul TA1NE: .

. "~i au in~redintat poporul ca Regele voieste ca toti sd fie e?alz, - ea.nu ~aJ vrea seniort si episcopi, nici ranguri, nici dijme ~I dreptun seniorale. Astfel, acesti oameni rataciti eredeau ca uzeaza de dreptul lor si urmeaza vointa Regelui ... " 2.

~ .. In Auvergne, tarani; "urmeaza ordine poruneitoare; ei au ll1~tlI~!ar~e ca Majestatea Sa vrea astfel ... " 3 ~i totusi ei arata mare scarba sa se poarte asa de rau cu niste seniori atat de buni insa

aceasta trebuie" 4. .

La noi, ca si in Franta, taranii asculta de un ordin, - venit, nu se stie de unde.

Ei au jurat chiar, ca nu vor incepe sa lucreze pa- .

I. Adeviirul; 15 Martie, 1907.

2. Taine, t=. Origines de la France contemporaine, II, p. 23.

3. Idem, L. CIt., II, p. 100.

4. Idem, L. cit., II, p. 10 I.

fNROMANIA

165

manful, inainte de a indeplini revolutia.

"Taranii din Vadastra (Caraeal) strigau:

II Trtmisii lui Dumnezeu cutreiera sate Ie si toti !aranii trebuie sa-i urmeze ea sa distruga si sa dea foe".

Taranii din Scaesti au vrut sa omoare pe primarul lor, fiindca acesta le-ar fi aseuns ordinul, venit pentru ea sa devasteze.

Ordinul cui? - se intreaba autorul caruia ii imprumutarn aceste citate. Cine a putut sa dea ordinul sa prapadeasca lara ?

Si, eu toate acestea, in spiritul eelor mai multi dintre rasculati a existat ideea ca implinesc 0 lozinca, care ii leaga si

~ . ~ ~" 1

careia nu pot sa nu se supuna .

Taranii au jurat chiar, cu juraminte ingrozitoare, - si in mai muIte eomune din Vlasca, dupa rascoala, preotii au fost obligati sa ii dezlege de aceste juraminte, pentru ea sa-i decida sa are campul.

Dar, tdranii nici nu stiau de ce se revolta.

"Un proprietar din Dolj zise !aranilor rasculati, - dupa ee s-a invoit sa Ie dea tot ee ecreau, - "in ee priveste recolta, in loc sa-i dati foe mai bine luati-o voi; asa, eel putin, va servi la ceva".

, Tar~nii raspunsera: Dar atunc/ cum ramane cu rivulutia!" 2

,

11 judetul Olt, un proprietar, Take c. .. , traia de iuulta vreme Ia rnosia sa ~i era In buna intelegere cu !aranii.

In timpul rascoalelor, cand puhoiul ajunse la dansul, dadu de bunavoie mosia [aranilor $i semna ehiar un act de cesiune.

"Cand acestia erau gata sa pIece, unul dintre ei obiecta: dar CUIll ramane cu r ivulutia, daca lasam casa boterului neatinsa?

Atunei, ceilalti, recunoscand ca are dreptate, au rugat pe boier sa-i lase sa striee macar ceva din casa.

1. V. Arion, L. cit., p. 36.

2. Universul, 24 Martie, 1907.

166

EFECTELE CAHALELOR

EI Ie dadu voie si taranii intrara sfiosi In casa, In varful pieioareIor, eu caciula In mana, ea intr-o biserica ~i sparsera 0 oglinda atarnata in perete. Astfel revolutia fu satisfacuta" I.

Pentru a stimula pe cei nedecisi, i-au amenintat eli incendiul si chiar ell moartea.

"Pe un stalp de telegraf din com una FuIga, s-a gasit Iipit un afis revolutionar,

Autorii acestui afis amenintau ca vor tntne foe satului In

caz cand taranii nu se vor riiscul~" 2 1 ,

, .

"Loeuitorii dintr-un sat din Ramnicu Sarat au marturisit ca au fost luati eu sila si au fost amenintati eu moartea, in eaz cdnd nil. s-ar fi supus" 3.

In timpul revoltei, s-au vazut multi oameni, intre altii, un politician considerabil P. P. c. .. , care, de obicei, debiteaza ceea ce-i sugereaza prietenii lui jidani, - cerand, sa ne adresam unei puteri straine, si anume Austriei (nu Rusiei), pentru ea sa vind si sa stinga foeul.

Si, lucru mai gray, 0 armata austriaca era gata sa navaleasca in nenorocita noastra tara.

,

A~a, bunaoara, chiar de la fneeputul rascoalei :

"Austria mobilizeaza armata In Bueovina" 4.

Si, a doua zi:

1. C. Anghel (fost prefect de OIl, care a luat parte la potolirea tulburarilor), Riiscoalele

din 1907; vczi Flacara, 28 Aprilie, 1912.

2. Universul, 20 Martie, 1907.

3. Idem, 26 Martie, 1907.

4. Idem, 9 Martie, 1907.

;."

.' ... ~

iN ROMANIA

167

"La granita Bucovinei au sosit trei regimente de soldati austriaei" I.

Dar cine a raspandit 0 asemenea idee, - ~i cine avea interes sa 0 raspandeasca? - mai cu seama cand se CUllOSC urmarile unei ocupatii straine, venind sa inabuse 0 rascoala, - consecinte care ar fi fost eel putin, sa acorde tuturor jidanilor drepturile de cetatenie, atat de jinduite de jidovimea cosmopolita si mai ales de aceea ce domneste astazi asupra Austro-Ungariei.

Si numai gratie intelepciunii si energrei conducatorilor Statului nostru, am scapat teferi de acest pericol mortal.

Vom tennina printr-un pasaj din scrisoarea bravului ofiter despre care am mai vorbit si care este ca un fel de rezumat a tot ce am raportat mai sus.

"Din cercetarile ee am facut, - ziee el, - rezulta ca, in toate satele pe unde am treeut, tdranii stiau ca trebuia sa se rascoale, eu incepere din noaptea de S-tul Toader (Sambata 7 Martie), pana Miereurea viitoare seara, - cdnd totul trebuia sa fie distrus si exterminat; in acelasi timp pamantul trebuia sa fie impartit numai intre ei.

Dar satenii nu stiau pentru ce trebuia sa se revolte, nici de unde Ie venea acest ordin de zavera,

Majoritatea nu stia nici macar ee voia.

Mai mult decat atata niei un taran nu-si da seama de

'. .

gravitatea faptelor pe care Ie eomiteau. Top erau convinsi ca

armata este de partea lor ~i,'mai ales, cd ea nu va trage.

1. Universul, 10 Martie, 1907.

: ... ~ .. ", .; .. ~ . .'," ,"; ~

168

EFECTELE CAHALELOR

Si cand au vazut ca lucrurile se intampla contrariu asteptarii lor, dupa 0 slaba rezistenta, s-au grabit sa ne intoarca spatele.

In toate sate Ie, pe unde am trecut, am descoperit urme de agenti instigatori, care se dddeau drept studenti si promiteau taranilor pamant. Ei puneau sa se dea foe la toate conacele ce intalneau si, trecand dintr-un sat intr-altul, semanau peste tot jalea si parjolul pustiitor.

In sfarsit la Tarnavele, am reusit sa pun mana pe doi din acesti asa-zisi studenti, Unul dintre ei, care se numea Stefan D ... , era bulgar si vorbea prost romfineste.

Venit de curand in tara, el lucrase vara precedenta ca ucenic la masini agricole.

Era un tanar foarte inteligent, - sau mai bine zis foarte siret, - balan, cu ochi albastri si avand 0 mica barba ascutita.

Purta 0 sapca ~i era imbracat cu haine de lustri~a neagra.

Pe piept, i~i cususe doua car]i postale ca fotografia Reginei.

Era incins cu un iatagan si purta, pe dupa umar, 0 plosca cu rachiu. EI impunea supunere taranilor si capatase asupra lor 0 autoritate enorma; cand am intrebat pe mai multi dintre ei daca II recunosc, toti mi-au raspuns cu un aer foarte respectuos: Da, este Domnul Studentu".

"lata si modul cum proceda acest bandit:

Cand intra intr-un sat, taranii 11 ascundeau si-i aduceau de baut $i de mancare. Pe urma, la ordinele lui, - si fora ca sa-t conduca el insusi, - ei plecau ca sa puna foe.

Astfel, el a cauzat pagube de mai multe milioane",

"Am vrut sa stiu, cine intrebuinta pe acesti agenti instigatori ~i in ce scop ei comiteau atatea crime si dezastre?

Amenintai deci pe S. D ... ca 11 impusc si amenintarea mea i$i produse efect. Ochii i se umplura de lacrimi ~i era gata sa vorbeasca, - cand, unul din ofiterii care rna insoteau, avu stangacia sa-mi spuna in frantuzeste ca trebuia sa due viu pe acest raufacator, la Giurgiu.

iN ROMANIA

169

Vazui atunci Imediat, pe fizionomia prizonierului, care se insenina, ca Intelesese conversatia noastra; ~iintr-adevar, el l1U a mai vrut sa-mi'dea nici 0 deslusire si nu am mai putut scoate nimic

de la el.

Am aflat, pe urma, ca acest monstru a fost expulzat din

tara...

Trebuie sa adaug ca, in toate satele ce am vizitat, am gasit ziarul A. .. (iudeo-socialist) foarte cit it de tarani".

*

* *

Dar cine a putut sa fie autorul acestei rascoale, care a insangerat un popor ~i a acoperit de mine 0 tara intreaga ?

Nu sunt taranii - cu to ate di au fost uneltele

, ,

oarbe care au savarsit-o, - fiindca ei nu se gaseau atunci In lipsa extrema 1, si fiindca rascoala, - daca ar fi fost nascuta din patima de proprietate a satenilor, - ar fi fast partiala si nu s-ar fi generalizat asa de repede.

.

Nu este partidul liberal, cum l-a insinuat nu se

stie cine, - pentru ca patima de dominatie, la un roman, nu merge pan a sa sugrume lara, ca sa-i ia carmuirea, ....

1. Virgll Arion, atribuie rascoalele "mizeriei ~i explootarii tfu'anilor".

Dar, dupa cum constata insusi Nuham Katz (Dobrogeanu-Gherea), anul 1906 ~ fost dintre cei mai fertili, "Dad! iei ea exemplu un an cu productie foarte abunden~ .a!/a precum a fost anul1906, cu tifra importanta a rccoltei de 40 de milioane de hectolitri de grau, _ ne putem compara cu' [erile cele mai inaintate in agricultura". (Dobrogeanu·

Gherea, Neoiobagia, 1910, p. 120). . . . .

'In plus, acest autor adauga: "anul 1905 nu a fost, nici el, ,un an obisnuit, Cl un an cu recolta abundentii, caci am produs atunci 36 de milioane ... In vreme ce, III 1904, an eu recolta proasta, nu am seos decat 18 milioane de hectolitri de grau" (Dobrogeanu-Gherea,

L. cit., p. 429).

s

f

t

I

_ _ ...... ...... _"-"- __ lr·_ .•. _ •. n-_ •. J>- _. _ .~-_._

170

EFECTELE CAHALELOR

mai ales di acest partid ar fi avut-o, neaparat, dupa un scurt timp.

Nu sunt nici tartk: strdine, pentru ca ar fi fost absurd sa aprinda la vecini un foe, care ar fi putut sa se intinda pe urma si la ele, - iar prezenta strainilor (bulgari, austriaci, basarabeni), printre instigatorii descoperiti, are 0 alta insemnatate, asupra careia vom revern.

Prin urmare, cauza eficienta a acestei rascoale nu poate ji dedit Ovreii, - fiindca:

l.-Singuri ei sunt condusi de 0 patima de dominatie extraordinar de intensa, care este Intaratata

,

de catre Cahal, - adica de Statul lor, - ~i este impinsa pana la paroxism de catre Talmud, - adica de legislatia lor religioasa,

2.-Singuri ei simt trebuinta absoluta si cu totul zorita, sa dobandeasca dit mai curand drepturile de cetdtenie, ca sa poata In urma sa devina proprietari rurali ~i sa ingenuche astfel Romania, - pe care vor sa o transforme intr-o noua Palestina.

3.-Numai ei au avut si au nevoie sa tulbure adfinc tara, pentru ca Europa, impinsa de Cahale ~i de Franc-masonerie, - sa se creada obligata sa intervina si sa Ie acorde, lara voia noastra, acele drepturi atat de mult dorite, - care . le-ar servi, dupa spusa lor, sa se apere impotriva locuitorilor salbatici ai barbarei Romanii.

iNROM~'\fIA

171

4.-Numai ei s-au servit de Revolutie pentru ca sa dobandeasca aceleasi drepturi de cetatenie In Franta, In Austria si In alte tan ale Europei, - si, acum, ~e curand, au incercat acelasi mijloc ca sa forteze pe RUSIa

sa Ii se supuna 1. . . .

Mai mult decat atat, - ei au imitat revolutiile din

Franta si din Rusia, parra la cele mai mici amanunte, ~ bunioara, spunand popomlui ca Regina vrea r.asc?ala ~~ chiar ca le-o porunceste, - si imbracand pe m.sngaton cu vestminte ciudate, pentru ca sa impuna taramlor.

5.-Ei sunt cei care au aranjat mai dinainte revolta si tot ei sunt cei ce au dat semnalul de incepere.

6.-Numai ei au putut sa recurga la instigatori socialisto-anarhi§ti, - din tara ~i chiar din strainatate (Bulgaria, Austro-Ungaria, Rusia), - care, du~a cum 0 recunosc ei In~i~i (B. LAZARE), sunt In solda lUI Israel.

7.-Singuri ei nutreau 0 urd nefmpiicata impotriva proprietarilor rurali, pe care ~-a~ p.oreclit, ~~ pizma, oligarhia si care au fost ruina? si c~ar o~o~atl In timpul rascoalei; intr-adevar, acesti prop~Ietan, . dandu-si seama de situatie, Impiedicara, pnn legi, ca poporul sa nu cada In ghearele jidovilor.

8.-Numai ei ~i .trambita~ii lor, ar fi vrut sa vada venind aici armata austriaca, ce ne-ar fi impus, desigur suveranitatea lui luda.

, ['

1. Cum zice Nuham Katz: "Romania constituie unlca lara din Europa, - a~arii de Rusia, - care are tristul privilegiu al rascoalelor tarline~i" (Dob.~ogean~-Gherea, L CIt., p, 1 ~3).. I Romania ~i Rusia ! - adica singurele ~ in care ovren nu au mea dreptunle de cetatenie .

..... ,. ,

""'.~'J.I..(.""~:':"~';~'_ ~_ :.....:..:. ,,';'~..:..- "_" •. - .. ~ --' .

"~". '. - -

172

EFECTELE CAHALELOR

9.-Ei insisi sunt eel ee au prezis rascoala (B. LAZARE).

1O.-Si tot ei sunt aeeia care, - dupa ce revolta din 1907 a avortat, - s-au pus sa prepare 0 alta noua ~i au avut chiar indrazneala nemaipomenita sa 0 si anunte prin ziarele lor.

Aeeste zece motive ne dau certitudinea ca ovreii sunt autorii rascoalei din 1907.

De altfel, cine altii, - daca nu jidovii prin Cahalele lor, - au putut sa procure fondurile colosale , - care trebuie sa se fi suit la zeci de milioane de lei -

,

fonduri necesare rascularii unui popor intreg.

Cine altii, - daca nu ei, - au putut plati, cu lefuri grase, pe nenumaratii instigatori care, in timp de mai multi ani, au cutreierat tara de la un capat la altul si, eu mare bagare de seama au scormonit in cenusa taciunele ne~tins al nemultumirii poporului 1, - punand peste el pate.

Cine altii, - afara de ei, - au putut cumpara tacerea administratiilor de la sate, asupra conspiratiei, - urzita, ce e drept, in taina, - dar avand loc chiar sub ochii lor; - iar, dupa rascoala, cine a intervenit... ea instigatorii, prinsi, sa fie imediat eliberati.

o asemenea cheltuiala enorma n-a putut fi facuta de un Stat vecin, - bunaoara ea Bulgaria, - mai

.1. Din ne?orocire este foarte adevarat ca f1iranul este adesea neomenos exploatat de boierul proprietar sau de arendasul sau, - care de multe ori e strain: grec sau ovrei; ca, in plus, e asuprit de ° administratie vitrega ...

Dar. e nu mai putin adevarat ca Ovreiul profita, intotdeauna, de mizeriile omenesti ~i alege tocmai Iocul unde se afla buba, ea sa implante acolo purnnalul ucigas,

IN ROMANIA

173

intai, pentru ca nu i-ar fi pennis bugetul; si al doilea, pentru ca rezultatele obtinute n-ar fi eompensat sacrificiile.

Prin unnare, numai Jidanii prin Cahalele lor din

tara si din strainatate 1, au putut sa adune prin cotizatii, bani in mare abundenta si sa-i mtrebuinteze la plasmuirea acestei rascoale, de care depindea crearea Statului jidovesc, - adica indeplinirea unui seop ce priveste pe neamul intreg allui Israel.

Revolutia viitoare

,

Sub titlul Revolutia de maine, FacIa 2, foaie jidano-socialista, publica 0 scrisoare, scrisa de un asa-zis taran, - dar al carui jargon raspandestc de departe 0 putoare nesuferita de usturoi.

Acest pseudo-taran se pldnge mat intdi amarnic de jandarmi 3, pe care Iuda nu poate sa-i sufere ... deoareee ei impiedica pe instigatorii sai sa ajunga usor pana la adevdratii tdrani si sa-i rascoale din nou.

Pe urma, el prezice astfel viitorul ineendiu:

"0 noua revolta, mai ingrozitoare dedit aceea din pri-

1. lata un fapt caracteristic: "La sofcrul francez al uneia din capeteniile politice ale f1irii, s-a gasit 0 scrisoare de la Toulouse, in care se spunea cit, in primavara anului 1907, all sa se intdmple lucruri mart In Romania". (Nuharn Katz, Neoiobagta, p. 174).

2. Facla, 9 ~!artie, 1913, p. 185.

3. Cu IlU mai pulina amaraciune sc boceste si Nuhiim Katz (Dobrogeanu-Gherea) impo-

triva acestor jandarml inojici.

"Dintre toate invaziile care s-au revarsat asupra satelor noastre, cea mai grea a fost invazia jandarmului rural. Romanul, - cititi jidanul, - mai putea sa scape de eeleialte, ... dar de asta nu mai e cu putinta nici macar sa te ascunzi". (Dobrogeanu-Gherea, L. cit., p. 164).

"Se poate reconstrui, in intrcgime, situatia de violenta ~i de degradatie adusii de jondarmeria rurala, care iniibu~e orice sentiment de demnitate umana ~i nimiceste orice rest de siguranta personala" ... [mai ales pentru bietii jidani §i pentru instigatorii lor) (Dobrogeanu-Gherea, L. cit., p. 363).

".,'":'\',

----.:..-.-~.

174

EFECTELE CAHALELOR

mavara anului 1907, se pregateste acum in sate ~i va izbucni cat de curand.

Dar "rascoala de maine vom face-o asa, ca nici armata sa nu poata tabari pe noi, nici judecata sa nu ne poata trimite la ocna. A~ta 0 cunosc astazi toti taranii si, cand se va da semnalul, toti

snu ce au de facut, '

Jntr-o . lloap~e d~ vara, cand claile si cirezile de grau, cul~~te III curtile boieresti, se vor rasfata in bataia razelor de luna, - on mtr-o noapte racoroasa de toamna, cand hambarele pline, vor geme de greutatea porumbului de-abia cules, - deodata, toate armanele vor lua foe, - din to ate conacele se vor malta valvatai I~cendiul se va intinde de la conac, la conac ~i de la sat, la sat, - ca ~I ~um 0 mana nevazuta va fi purtat prin noapte un somoiog apnns ...

tacea

Iar noi... vom privi scrumul rdmas in armane ~i vom

Si atunci vor veni cei ee ne-au stdpdnit cu cruzime ... si ne vor. ruga v cu. I~Cl'ami de pocainta sa ne luam dreptatea, (vrea desigur sa zica drepturile) pe care, de atata vreme, zadamic 0 cersim.

lata de ce gandul revolutiei de maine aduce nadejde in sufletele noastre, ca 0 fljgaduin!a a mdntutret din urma".

Toate ziarele jidanesri tin isonul Faclei. lata, bunaoara, ce scrie Seara 1:

. " ... Si. daca mai nadajduiesc ovreii 0 Indreptare, 0 nadaj-

?UleSC tocmai de la poporul acestei teri, care va scutura odata jugul ce-/ apasa ~e. veacuri ~i va da ~i ovreilor drepturile, de care au fost despuia]i de 0 oligarchie salbatica si desmetica'',

. In plus, P. P. c. .. , politicianul-trompefa al jida-

~11ar, - ~tr-.un interview cu un redactor al A ... (foaie Judeo-soclahsta), - a declarat ca, viata no astra fiind corupta (?), singurulleac mantuitor est~ revolutta (?!)

I. Seara, II Iunie, 1913.

iN ROMANIA

175

--------------------------------------------------

De altfel O~eii lucreaza pe capete, incercand sa rdscoale din nou pe tdrant, Mai multe gazete au semnalat asemenea tentative:

"In mai multe judete, indivizi suspecti strabat satele, spunand satenilor ca In curand tara va intra in razboi ~i ca, pe urma, tdranii vor dobdndi pamdnt" 1.

Se vede, prin urmare, ca 0 noua revolta, mai infioratoare ca cea din 1907, se pregateste acum fn sate.

Si cine 0 prepara ?

Desigur, cei ce au preparat-o ~i pe cea prece-

denta.

Dar, de data asta, ei au mai intfii a face cu jandarmii, - care ii stanjenesc grozav; apoi, au luat 0 frica teribila de armata 2, care a ararat ca nu glumeste.

Atunci, ce e de facut?

Ei bine, - zic Ovreii, - tdranii vor opera ... ca un jupan care i~i pune foc la dugheana, - bineinteles dupa ce a asigurat-o la 0 societate de crestini.

Deci, fiiranii romdni se vor ascunde pur si simplu, dupa ce vor fi incendiat averile altar romdni, - si farsa va fi jucata,

1. Viitorul, 16 Ianuarie, 1913.

2. Astfel se explica furia turbata cu care jidanii ataca oastea romdna, - ~i in special pe ofi[eri, pc care ii Infiercaza in ziarele IQf din tara ~i din strainatate, ca pe niste rnonstri £lira de mila ~i ca pc niste adevarati banditi, De altfel, unul din c1evetitorii annatei, ziaristul O. Milian, - ':c.:-~, sub acest frumos pseudonim romanesc, aseunde numele adevarat, dar scarbos, de Mendel Grunberg, - a fost de curand condamnat de Tribunalul Militar, la 4 luni 'de inchisoare, pentru 'insulte si calomnii aduse, lara nici un ternei, superiorilor. (Universul, 21 Oct, 1913).

~i, aceasta napustire nebuneasca, - care e analoga eu acea din Franta de aeum ciipva ani, - are loc atunci cand toji romanii, de lavladica pana la opinca, au raspuns cu 0 inflacii.rare indescriptibila Ia chernarea tfuii ~i si-au indeplinit datoria, mai mult decat cu prisos.

.

I

I

I

'." .. ;"

'- ~ ' .. :

:.:, ." -

.--------------------~---- .. .amumE~aa .. ~m=mm_= ...... ----------------~'-'-~·~··'.~-~".-:-=-~--=-'"-= ... ~=-=--== .. ::::::~

.- ""'" .~-. '~--.- ... ,,'~-

···-··Z"'H"'~. ~_

176

EFECTELE CAHALELOR

Atunci vor veni cei ce au asuprit pe bietii jidani ~l 11 val' ruga, - cu lacrimi de crocodil - sa-§i ia

drepturile r '

Ai, vei, ce bichirie !

!'lumai cand te ghindesti, simti ca perciunii trel~ur~ d~ pHlce~·e; ... ai zice ca se apropie Indeplinirea jagadUlelzz de mdntuire a lui Iehova.

A Dar to ate astea ~unt departe de a fi realizate. Si Iuda, mtr-un acees de ciuda, striga:

"Ah! daca rascoalele din 1907 ar fi invins! Daca barierele oraselor ar fi fost =«. de tarani, - daca politicianii regelui ~arol. ar fi fost maturati ca pleava de uraganul revolutiei V1ctonoas.e, - daca insa~i coroana de otel de pe capul de camatar ~I regelui Carol ar fi cdzut in tarana, - ce sarbatoare ar fi fost azi 111 . aer si ce cantece ar fi intampinat venirea primaverei si antversarea desrobirei jidanesti ... pardon, romdnesti" '.

Da. - Ar fi fost un adevarat saba] !

" Dar, remarcati ca Ovreii se asteptau, In 1907,

mel mal mult nici mai putin, decat la ruivalirea tdranilor ~ orase, la masacrarea oligarehiei, - si mai ales, la .rasturnarea regelui Carol, caruia jidanimea t-ar fi taiat capul, - cum a facut altadata lui Ludovic al XVI-lea.

Dar un proverb romanesc ziee: "socoteala de acasa nu. se potriveste cu cea din targ".

. S~ de aeeea Iuda a ramas plouat... si in acelasi

tnnp ~. ~1 turb~t, - caci I~i razbuna astazi, acoperind de ultragii pe Majestatea Sa Regele Rornaniei.

I. Facla, 9 Martie, 1913, p. 199.

IN ROMANIA

177

"Iata, au trecut sase ani de la rascoalele din 1907, - adica de la represia groaznica a Bratienilor, - de Ia executiile sum are, de Ia ororile inutile, de la asasinarea in masa a celor 11.000 de tarani ...

, In anuI acesta (1913) ... cand tenia regula, Iunga de 46 ani de domnie, ne-a ararat ca nu e in stare decdt sa ne suga ... Cand boala latenta a oligarhiei, altoita pe mizeria poporuIui, a supurat III chestia ignobila a SiIistrei ... ar fi trebuit sa ne intoarcem catre 1907.

Arm I 1913 ne pedepseste ... fiindca revolutia poporului a fost infranta, ... fiindca peste linistea de moarte a satclor s-au intins pretutindeni ventuzele caracatitei bratieniste ~i gura lacoma a MolohuIui regal, - fiindca nu am avut atunci nici destula putere ca sa invingem ('1!), nici destul curaj (mai ales) ca sa murim pana la unul sub ploaia de gloante a soldatului roman, - pentru ca am fost lasi si netrebnici (te cred), - si pentru ca n-am stint sa ardem in focuI celui din urma patul de grau si al uItimului conac boieresc, hoituI clasei parazitare care ne guverneaza" '.

Dar pentru a-si varsa toata mama neputincioasa, ce clocoteste in sufletul lor, de cand eu ehixul din 1907, - jidanii recurg chiar la scatologie.

Regele, - venerat ca un parinte mult iubit de poporul rornanesc, care-i datoreste renasterea, - acest Rege, admirabil de intclcpciune, pe care srrainatatea ni-l invidiaza, - este tarit In noroi de 0 sleahta de Iude infame si nobila sa ejigie, ee ne in spira la toti celmai pro fund respect, e nuinjiui pe frunte, - 111 Facia, - cu cifre rosii, ea trase cu sange si desenand numarul 1907.

Pe 0 alta pagina se vede un par, la capatul caruia se afla jigura Regelui si la piciorul caruia urineaza doi diplomati, imbracati ca niste eiocli, - pe cand putin mai departe, se goleste un butoi plin eu excremente, al carui continut este indreptat si el inspre paml regal. In josul acestei pagini se gaseste legenda urmatoare : " .... T oti

• 1. Facia, 9 Martie, 1913, p. 199.

:,;/ •. ,~.,. ,-~".~j'~ .,~, '~'~",- ,

. ;

.. - ..... _- ... _.-..-.. .. -~-. - - ... ;.. .. -

178

EFECTELE CAHALELOR

?iplomat~i Europei isi lac azi treburile si necesitatile inexorahils la pieioarele tarii ~i sub nasul regelui Carol",

Fara comentarii !

. ?~raznieia grosolana a jidanilor nu mai are margmi ~l ar trebui ea a~tor!.t~tile sa intcrvina energic, pentru ea asemenea sacrilegii infarne sa inceteze odata pentru totdeauna.

. ~up~ Regele, in acelasi numar al Fac/ei 1, sunt

insultati trei oameni, - si numai trei:

· .. unul, e~~e I., I. Bratianu care, ea ministru, a ?Ir1Jat r~pres~h.lle d~ I?07, ... a inventat pe afurisitii de J~d~n~ rurali.... sr, m plus, este fiul marelui om, ca~ula_ 11 datoram scaparea din primejdia mortal a unde VOla sa ne afunde Tratatul din Berlin'

· ceilalti do~, -, Cuza si Iorga, - sunt niste bieti

profesori omversitan, care n-au nici 0 putere in tara _

.. ~dar care s-a_u se~al~t :'azbunarii jidovesti prin fap;ul ca sunt a~evaratll aparatori ai tdrdnimii si, mai ales, pentru ca... tree drept capii anti-semitismului din Romania.

Dar sa nu ni se para gluma !

· . ~~nintarile repetate ale jidanilor se vor indeplm.l; ,,- ~l mea eu varf si indesat, - daca nu vom avea oeh11_m"pa~ asupra uneltiri/or lor revolufionare, atat la tara cat ~1 m erase.

I. Facla, 9 Martie, 1913, p. 195.

IN ROMANIA

179

Ultimul razboi

Dar iata ea izbucneste diferendul bulgaro-

roman.

Natural, ea intotdeauna, jidanii au incercat sa profite de greutatile pI1n care trece tara, pentru ca sa ne puna cutitul la gat.

Ei 0 marturisesc ehiar rara de rusine :

"Cdta vreme va exista 0 chestie ovreiasca in Romania, ea va forma partea vulnerabila a [erii ~i Ii se va ridica 'in drum, - fara ca ovreii din tara sa se amestece, tocmai fn momente de grea cumpana" I.

In acelasi timp, toata jidanimea din strainatate a inceput sa urle, somand pe Europa sa intervina in favoarea ovreilor din Romania .

S-au vazut astfel aparand articolele lui LUZATTI, fost prim-ministru circumcis al Italiei, publicate in Corriere della Sera; acele ale lui P. NAlliAN, de la Berliner Tageblatt, - acele ale lui CLEMENCEAU, fost prim-ministru al Frantei, franc-mason de marca si stipendiat de Iuda, articole publicate ill L'Homme libre; articolele din Morning-Post; din Daily Telegraph, ... acele din Neue Freie Pre sse, din Pester Lloyd, din Napii si din Hirlapii unguresti etc., etc.

1. Scrisoare adresata ziarului Viitorul de catre Reprezentaniii ovreilor piimdnteni; IO Ianuarie, 191}:>

lalii cum suna in Iudische, acest entrefilet al "pumuntenilor" pe care ne-am caznit sa-l traducem pe romaneste: "Cata vreme va exista 0 chestiune evreiasca in Romania, atdta vreme ea va forma partea vulnerabila a \iirii noastre ~i tot de atiitea ori ea se va ridica in drumul ei, - lara de nici un amestec al ovreilor din lara, - tocmai in momentele de grea cumpana",

j

!

I

EFECTELE CAHALELOR

Inh'-un cuvant, toate Cahalele din Europa au sarit de-o schioapa, la [ipetele de ananghie ale jidanilor de aici.

Dar difieultatea, pe care eontase atat de mult jidovimea, s-a sehimbat curand intr-un triumf pentru lara romdneascii,

Cahalele dadusera deci gres.

Dar, nu face nimic. lidanii din Romania l~i schimbara imediat tactica.

Indata ee vazura ea nu va fi razboi ~i ca totul se va rezuma intr-un fel de parada inofensiva, - toti jidanasii fura cuprinsi de un entuziasm extraordinar (lngramadindu-se totusi la partea sedentara a ostirii), .. toti hahamii simtira gadilituri la limba si expectorara diseursuri patriotieo-razboiniee,... toate balabustele scoasera din buzunarele lor soioase, un "cinci-parale" si-l dadura, eu gesturi de miliardare risipitoare, altor jidani care seriu la gazeta si care le-au trecut pe toate la nemurire, murdarind coloanele ziarelor, - ee din cauza asta nu se mai puteau citi, - cu gretoasele lor nume.

Dar pcntru ca cititorul sa-si dea seama de ce specie de soldati Iuda procura Romaniei, vom cita numai faptele urmatoare : .

I. Raportul umu capitan catre colonelul sau '.

"Am onoarea de a va raporta ca, retinand la cazarma, pentru ca sa faca garda ... mai multi soldati, intre care si pe Gold ... Itic, acesta a crezut necesar sa intervina pe Ianga medicul regimen-

1. Unirea, Iasi, 11 Februarie, 1913.

IN ROMANIA

tului pentru ca sa fie dispensat. Si, in adevar, a fost ~cutit de .orice serviciu timp de 5 zile, - dar nu s-a indicat diagnosticul bolii care

a incuviintat scutirea. . ..

Acest soldat, - care n-a fost dispensat ca debil de c~n:I~la de recrutare ~i n-a fost prezentat ca slabanog la cor:tra-vIZlta:care, in plus, n-a dat nici un semn de d~bilitat~. de cand este III serviciu, - acest soldat a obtinut de la l~edlcul militar suma de 76 de zile de scutire, dintre care cele mat multe cu dreptul de a sta

acasd. . ~ ~ 2 '1 d

Afara de aceasta. cand la 4 Iulie trebuia sa faca ZI e e

inchisoare. acest soldat' a fost iarasi scutit de pedeapsd, sub

pretext ca'inchisoarea e murda~ii...... . .

Adaug aici foile de scutire ~l de infirmerie .

13 Noiembrie, scutit de serviciu ill timp de 48 ore.

17 Noiembrie, scutire de 5 zile; in aceasta vreme va sta

acasa.

22 Noiembrie, scutire de 3 zile; va sta acasa. 7 Ianuarie, scutire de 4 zile; va sta acasa.

20 Februarie scutire de 5 zile.

25 Februarie, scutire de 5 zile; va ramane acasa. 2 Martie, scutire de 4 zile; va sta acasa.

6 Martie, scutire de 4 zile.

12 Martie, scutire de 4 zile; va ramane acasa. 15 Aprilie, scutire de 3 zile; va sta acasa.

21 ApriIie, scutire de 5 ~le. ~ h ~ •

29 Aprilie, scutire de 3 zile; v~ ram~ne acasa. .

.{ lunie, intrat la infirmerie ~I scutit de concentrare ~I de garda pana la 28 Iunie.

9 Iulie, scutire de 5 zile. Total: 76 zile.

Comandantul companiei (ss) X.

2. In acelasi corp de armata, un alt jidan, Itic W. Leib '", a luat, de la acelasi medic ca precedentul, 270 zil: de c?n~:d/1l intr-un an. Chemat la concentrare, el se multumi sa trimita Ia regiment un certificat de la medicul cu pricina. Dar coloneluI

·"f~"~~~~:·~·~t\"'1~;~~~~:;'lt"-·~~!·

~'~-;,.-, ... -,-.-:...-~. -.~--~ .. :----.-.~ -- ..

182

EFECTELE CAHALELOR

banuind ca are a face cu un eertificat de complezenta, trimise la ovrei un alt medic, care-I gasi perfect sdndtos si constata, in plus, ca nu fusese niciodata bolnav, - ceea ce avu ea unnare ca primul confrate, care se aratase prea indatoritor, fu trimis la inchisoare I.

Vom mai aduce, ca specimen, un rezumat . din tab lou I perceptiei fiscale din Targu-Neam], in ceea ce priveste disparutii, care datoresc taxe militare pe anii 1900-1911 2.

Acesti disparuti, - sau mai bine zis acesti ascunsi, - sunt

In numar de 293, dintre care 248 sunt jidani.

Lista incepe cu numele delicioase de :

Beris Iosub Leiba fiullui Smil ~i al Malchei; Iancu Iosub Mihel fiul lui A vrum si al Dvoirei;

Smil Smil Itic fiul lui Bercu ~i al Rifchei si se continua astfel, pe 5 pagini ale ziarului oficial, pana la sfarsit, trecand prin porec1ele fermecatoare de: Sloim Sloim, - Sulam Itic, -. David Bercu, - Itic Burah, - Strul Naftulea, - neuitatul Aron Ghidale etc., etc.

lata deci ce valoreaza, ca soldati 3 , cei ce ne pretind, - cu amenintari si chiar cu acte de violenta, - drepturi de cetatean.

Concluzii practice

Am trecut in revista 0 parte din efectele Cahalelor talmudice, restul formand Francmasoneria, care va fi studiata in capitolul urmator, - ~i am constatat cii faptele rele ale acestei organizatii periculoase se rezuma :

1. Unirea, I~~ 11 Februarie, 1913.

2. Monitorul Oficial, 140ctombrie, 1911.

3. ~i nici nu mai amintim 0 calitate pretioasa a militarilor jidani, - calitate care a facut celebru pe capitanul Dreyfus §i care s-a manifestat pretutindeni §i intotdeauna, Astfel ziarul Le Nord, din 19 August 1870, face sa se remarce ca "cei mai multi dintre spionii prusieni, prin§~ in A1~acia, erau ovrei. Aceastii m&r§ava meserie nu putea fi mai bine Indeplinita, decat de fii rasei degradate care a avut execrabilul noroc sa produca, in Iuda, tipul eel mai desavarsit de perfidie .i de tradare", (Drumont, L. cit., I, 393).

IN RO~iANIA

183

10-ill spoliatii datorite patimei de proprietate; 20-in revolutii sangeroase ce tin de patima de

dominafie.

Dar, 0 chestiune capitals se pune pentru nOI, Romanii:

Ce trebuie sa facem cu acesti oaspeti nepoftiti

care, hodoronc-tronc, s-au instalat In tara, - sau mai bine zis cu acesti paraziti raufacatori care sunt in

acelasi timp si hoti si asasini ? _ _

Putem oare sa-i extelminam, - cum bunaoara se

ucid plosnitele ? ....

Acesta ar fi mijlocul eel mal simplu ~l eel mal

cornod de a ne scapa repedede ei, - mijloc care ar fi chiar licit daca am urma legile Talmudului.

D~ nul - nu trebuie nici chiar sa ne gandim la a~a ceva, ... caci suntem crestini, - cre~tini, ... atat de

urati de jidovi! . _ Trebuie chiar sa uitam razbunarea, - pauma

sine qua non a unui bun haham 1, -pentm jafurile si omorurile comise sau cauzate de jidani.

Mai mult! trebuie sa iubim pe ovrei ~i sa Ie

facem bine, - pentm ca avem ca invatator pe !lristos, - izvoml iubirii eteme, - care in intelepclunea Sa dumnezeiasca ne-a zis: "Iubiti pe vrajma§ii vostri, ... faceti bine celor ce va urasc" 2.

!\..

Trebuie deci sa iubim pe acesti frati rataciti· Trebuie chiar sa-i iubim cu iubirea unui piirinte,

1, Vezi pagina 50 (nota).

2. Sf: Ap. ~i Ev, Matei, c. V, v.

r---

I

,.,.. , ,

'.'-';"l> ,_",,, ~".~ :;: .. ~ __ ~~.~::'~ __

184

EFECTELE CAHALELOR

caci iubirea parinteasca este sentimentul instinctiv cel n:-a~ intens si eel mai milostiv pe care oamenii pot sa-l alba.

~n consecinta, sa ne intrebam ce ar face un tara, fomi~ l~dulgent, care ar avea Inaintea sa pe fiul sau, mult iubit, ... dar plin de vicii?

Ei bine, acest tara va trebui mai intai sa arate fiului raul ~e. isi cauzeaza lui I~su~i ~i altom, prin purtarea sa vicioasa.

" In acelasi timp va trebui sa suprime acestuia

I11ljloace/~ ell care-si satisface impuIsiile sale patimase, Pnn urmare, datoria noastra este:

. .10 Sa sp~nem ovreilor raul imens ce si-l fac lor

si, mar ales, ni-l fac noua prin Cahale, - pe care, de altfel, A guvemul. ar trebui sa Ie distruga cu 10 tul, srnulgandu-Ie din radacina, - asa cum au incercat sa faca Rusii.... dar din nenoroeire printr.r, procedare defectuoasa 1.

, ,Este de erezut ca, vazandu-se descoperiti, acesti f~a!l at apostolilor lui Hristos, se VOl' rusina de ei insisi si se VOl' lepada In mod sincer de infamul Talmud care-i transforma In furi ~i in ucigasi. '

. AtmI~i, - ne mai fiind sub imperiul patimilor de ?ropnetat~ ~l ~e domin~ti.e, excitate la un grad superlanv de legislatia lo~ religioasa, - si fiind scapati si de Cahal, care-r organizeaza intr-o banda de raufacaton _

jidanii ~u .vor mai fi periculosi pentru noi ~i Ii vdm putea pnnn cu bratele deschise, - dupa cum facem eu once strain, cum se cade.

I, Ar, mai ,trcbui ea guvc,:nul romanesc s~ s: Intclcaga eu eel rusesc §i sa ceara Turcilor, _ : ~evole chiaro cu forta, - s~ ced~ze sau mal bine sa vanda ovreilor, Palestina. Ah! ce fericire . I ~tru n~l, pentru r:!§l,,:, §l pentru toata lumea, .. , sa putem scapa astfel de acest neam asiatlc, .. parantar, care, 10 Europa, nu face decal sa tulbure popoarele prin jafuri si prin

revolutii. >

IN ROMANIA

185

20 Dar, pentru a ajunge la acest sfarsit, mai trebuie sa suprimam ovreilor nostri orice mijloc de satisfacere a patimilor de proprietate si de dominatie, - bineinteles avand si ochii in patru asa ca sa piara pofta junilor circumcisi sa mai necinsteasca fete de roman.

Pentru aeeasta trebuie:

a) ca jidanii sa ne dea indardt tot ce ne-au furat, - lucru foarte greu de obtinut; - in urma sa-i eliminarn din economia no astra, dupa cum se exprima profesorul A. C. CUZA, neinprumutand niciodata bani jidovesti, - nici pentru trebuintele particularilor, nici mai ales pentru acelea ale tarii, - si reluand, printr-o munca lara pre get si printr-o perseverenta tenace, comertul, industria, agrieultura, padurile, petrolul,... si to ate celelalte bunuri ee ei ne-au luat cu japca;

b) mai trebuie ca, - pana cand s-or indrepta, - sa nu-i facem stapfini peste noi, dandu-Ie incetatenirea, pe care patima lor de dominatie 0 reclama cu atata insistenta, - dupa cum un tata foarte intelept trebuie sa nu-si lase autoritatea pe mainile fiului sau, inca vicios .

Si iata in ce chip l-am face pe jidani staptmii nostri daca le-am indeplini dorinta:

Dupa ultimul recensamant, populatia totala a Romaniei este de 7.248.061 locuitori, - dintre care 5.918.928 stau la tara si 1.329.133 ill erase.

Ovreii in numar de vreo 400.000 I, se gasesc

,

printre locuitorii oraselor si chiar cer toemai drepturile

1. Aceasta cifra a fost data, de curand, de Regele Carol, unui redactor, al. ziarulu! Ec~o d~ Paris, Nu stim lnsii daca nu este prea mica, pentru ca ne lipsesc date ~tattstle: ~reclse §I, mal ales, pentru ell jidanii, intotdeauna, au obieeiul sa se sustragli de la once numaratoare.

"':~,~:_,~ >!,:,~"';';~' ,fl,: ':r)" '\ (:,l:>-~ ~~,_

" '''.,:'', .

. - --.-- - .. -.- .. ~. --_.,,,, .. ,'

.----------------- ....... -------~~~ .. - "-~.-=~-~-.<~ -.---- .. -

186

EFECTELE CAHALELOR

de orasan, adica drepturi de cetatenie plenard, completa, absoluta.

Ori laranii, - adica imensa majoritate a poporului roman, - nu se bucura inca de drepturile pe ~are Ie pretind jidanii, .. strdini, veniti de ieri. Intr-adevar, taranii n-au dedit drepturi restranse; ei nu pot sa aleaga un deputat dedit prin delegati si sunt cu totul lipsiti de a participa la alegerea pentru Senat; 'in plus, ei sunt supusi la anumite restrictii ale dreptului de proprietate I, de care sunt scutiti orasenii.

Va trebui deci sa se dea mai Intai taranilor romdni drepturi integrate, totale, - si pe urma sa te gandesti la pleava judaica 2.

AltfeI, ar fi sa ne sinucidem; ar fi sa reinnoim nebunia ce Franta a facut in Algeria, acordand ovreilor drepturi, ce n-aveau nationalii.

Dar, mai e Inca ceva!

Dand drepturi jidanilor, - mai inainte ca taranii romani sa fie emancipati de tutela, - cade~ pe proportia groaznica de un jidan pentru doi rornfini 3.

Se intelege, cat de colo, ce anna formidabila am p~o.~ura noi insine jidovilor, - acesti straini putrezi de VICIl, - pentru ca sa ne poata da lovitura de moarte !

Si nu trebuie sa ne induiosam de chelalaitul

I. Dupa Null~ Katz (~obro~ean~-.Ghe~ea): \aranii ar fi chiar astazi in stare de iobagie, - stare n~moroclta ce trebuie supnmata irnediat ~I cu orice pre], daca exista in realitate.

~. ~~ Katz cere "sufragiul univer-:al pentru masele lueratoare din orase (adicajidanii) ~I din ~ate. (Dobrogeann-Gherea, L. Cit, p. 408). Suntem de aceeasi parere ... dar cu 0 mica corecpe ~I.anume:.~otul safie ~?i~ersal pentru toti Romdnii ~i sa excluda, eel putin pentru

moment, I~ele ;;trame, ca Jidanii ~I alte asemenea lipitori. .

3. Da~, ~I? ce~.L.300.~00 locuitori din erase se scad 400.000 Ovrei, rrul1lin numai 900.000 de romaru ~I .ruauu de diverse nationalitati. Prin urmare, proportia intre jidani ~i rornani este de 4 pe 8, adica de 1 pe 2.

iN ROMANIA

187

"pumuntenilor" care se plang ca n-au protectie, caci e de-ajuns ca un jidanas de aici, - fereasca Dumnezeu, - sa stranute, ca toata jidovimea, din Iumea intrega, sa tipe intr-un gIas: Gewalt! si sa porunceasca guvemelor

franc-masone sa intervina.

Si nici nu trebuie sa ne pese de Iafaielile ~i de

ratoielile OvreiIor, ca lac armata, - ba chiar ca au mel'S fa razboi, - si ca prin urmare, Ii se cuvine sa aiba

drepturi ca orice roman.

Ei, si daca fac armata? - si daca au fost Ia

razboi?

Au facut-o pentru propriuIIor interes; au facut-o

pentru ca sa-si apere prazile adunate jefuind pe romani, _ prazi pe care alti banditi, ca BuIgarii, ar fi putut usor

sa puna mana. . ..

$i de unde pana unde, facand armata, Sloirnii

capata si vrednicia ca sa fie cetateni?

Pentru ca cititorul sa-~i dea bine seama de cum

stau lucrurile In realitate, sa-i expunem situatia printr-o

parabola:

o vaduva care avea zece feciori, vede intr-o zi intrand in curte, un cersetor ~e venise sa ceara un codru de paine si, Iacartdui-se mila de el, ii da de mancare ~i ii ingaduie chiar sa se culee

intr-un colt dupa usa.

~r cersetorul, fiind hot, a inselat pe baie~i batranei ... ba

chiar a furat ~i acesteia multe lucruri de prin casa.

Intr-o noapte, iata ca yin talharii.

Sar toti flacaii babei, ... se face ca sare $i cersetorul, care lnsa, fricos cfu fire, se ascunde dupa casa.. si, in sfarsit talharii

sunt pusi pe goana. .

Ei bine, - ce cap credeti ca a facut batrana, cand a doua ~

dis-de-diminea!3., se pomeneste cu cer$etorul, - care pana atunci

188

EFECTELE CAHALELOR

fusese tolerat de mila, de sila, si care dardaise de team a ca talharii o sa-i ia ceca ce el sterpelise de la bineracatorii sai, _ ca vine, cu obraznicic, sa-i pretinda, - sub cuvant ca a luat si el parte Ia Incaierarc, - sa-l puna in capul bucatelor, ... sa-i dea pe mana cheia de la lada cu bani ~i ... sa aiba dreptul sa se amestece in afacerile casei, - drept pe care opt din baietii babei nu-I capatasera inca, nefiind varstnici.

Trebuie notat ca a fncetiifeni acum catevn mii de jidani, - sub pretext ca au luat parte Ia mobilizare, _ este a face pesches bietei !ari atdtia viitori proprietari de mo~ii circumcisi.

Si daca ne raportam Ia ce s-a petrecut ill Galitia, - unde, In 13 ani, numarul proprietariIor rurali evrei a crescut, de Ia 38, Ia 680 (v. pag. 96), - Romania va putea, peste vreo zece ani, sa-~i schimbe numele In PaIestina.

Si sa nu se uite ca daca DomnitomI Cuza a putut sa smuIga din mainile grecilor mosiile pe care acestia Ie acaparasera, va fi imposibil oricui sa mai scoata vreodata, din gheareIe jidovilor, ceea ce ei au Inha!at.

Unde mai pui ca to ate aceste vipere Imp amantenite vor putea sa se duca la sate, nesuparate de nimeni, - nici chiar de jandannii rurali, - si vor a!a!a acolo, ill voie, 0 noua rascoala fariineasca.

De aItminteri, de se IntampHi nenorocirea ca ovreii miIitari sa fie mceta!enip... s-a srar~it cu tara romaneasca.

Finis ROl1laniae !

Prin urmare, eel putin de aici inainte, va trebui sa nu se mai imparta la Jidani drepturile de cetatenie cu

iN ROMANIA

189

atata darnicie, - mai mult decat stupida, - cum s-a facut pana acum.

Prin urmare, acela care, - ministru, .s~~ator sau deputat, - va contribui fa naturalizar~a unz~l jlda~, este un tradator, un vanzator de tara ~1 comite crtma de

lese-natiune. . .

II vom excomunica ~i-l vom afurisi, - pe ace.st ran roman, - cu urmatorul blestem infricosator, scos din Cheremul talmudic:

I lungi si inspaimantatoare sa vina

Rani adanci, boa e ~

asupra lui d iid . . odata

si fie supt, pa~a l~ madu~va oaselor, e. J:. am. ~~ ca un

~ ac c:i cazut in mizene sa fie vandut de acesn jidani, ~

sar ~ . . ' iidani sa-l hraneasca eu

simplu taran din Galitia, - altor Jl am, care

scarnavii ce produc moartea. . ~ ~ .. b t

Sa lucreze toata viata ~1 pana I~ lst,?v1re, ~': un ro ,p.e~ ru

~ ~ ~ ~ .. dani: iar acestia sa nu alba deloc mila de

ea sa lm~ogateasca pe JI ·I'~ d. . 11 000 bieti tarani, pe care

el - dupa cum n-au avut Ifl l a e eel. '~' ~.

i-au impins la rascoala si pe care In urma i-au Iasat sa-l omoare

armata In Iocullor. ~ fi asti it do.

' Co ilasul sau frumos ea un ingeras, sa te ra 19i1l . c

jidovi, - c:r~ sa-i sc~ata tot sangele, lntepandu-l eu groaznice

piroane ascutite. ~. lt i bita sa fie

Fetita adorabila, sau surioara scumpa ~l .~1U lU 'It I

necinstita d~ un taiat imprejur si, in u.~a~ a~est Jld~n sau un~ a .u , sa 0 inchida intr-un bordel sau sa 0 tnmita sa m?ar<l:.d~ dezn~~eJ~~ Ia Shang-Hai san Ia Buenos-Aires, - ca sute ~l mn e cop I e

tarani romani. . ~ d d~ 1 muri aItii

' Nevasta sa sa fie data altora ~l, can ansu va "

sa se apIece peste dansa, .

Sa cada si sa nu se~ ma~ s~~ale. .

Sa nu fie ingropat m cimitirul crestm. . II .

Acest blestem sa carla pe raul ro~a~ ~l pe~tot n~u ~~e Iar Dumnezeu sa verse pacea ~l bmecuvantarea a p

mine si peste intreg poporul romanesc.

Amin.

.. ~:-~' . :: .. ' .

190

EFECTELE CAHALELOR

Inainte de a sfarsi acest capitol, sa ne fie lngaduit sa adaugam aici 0 analogie medicala.

Poporul roman poate fi comparat cu un copil care a rezistat usor la boli febrile, cu invazia brusca si tumultoasa, ca varsatul, pojarul, scarlatina etc... Si in adevar, el a iesit invingator in toate atacurile furioase ale barbarilor, ale turcilor, ale tatarilor, ale ungurilor, ale grecilor etc.

Dar cand baiatul ajunse la varsta de 21 de ani, el fu patruns incetul cu incetul de 0 boala teribila, cu inceput insidios ~i cu mers cronic, adica de tuberculoza, - care pentru poporul roman este reprezentata de jidani.

Daca scapa de aceasta mortala lovitura, va ajunge fara greutate la 0 varsta foarte inaintata.

Carre un asemenea sfarsit trebuie sa aspire orice bun roman, cu atat mai mult ca din toate partile 'incep sa se auda clopotele funebre ale inmormantarii imparatiei lui Israel, care,- mai putin favorizata de soarta ca cea a lui Mahomet, - a murit in stare de foetus, adica inainte de a se naste, ... indata ce s-a dat de gal. *

De altfel, sa fim mandri ca suntem, cu Rusii, singurele popoare din Europa, care au inteles viclesugul lui Iuda ~i ii rezista cu inversunare I.

* Cu parere de rau am transcris aceste cateva (4) randuri; evenimentele care au avut loc In anii imediat urmatori ~i dupa aceea, demonstreaza, din nenorocire, contrariul.In, edit, 1995) . 1. Tin sa se §tie ca studentii In medicina ovrei nu au de ce sa se teama de sentimentele expuse in aceasta carte.

In adevar, la facultate, - Iucriind pentru lara, - caut sa dau la toti elevii cunostinte folositoare; iar, la examen, li intreb pe toti de aceste nO?uni,jara sa rna ocup cdtusi de putin de deosebirea de naiionalitate, - dupa cum am raw! ~i l-'.:hl azi,

De altfel, nu sunt impotriva unor individualitiui care, izolate, ar fi inofensive, - ci a unei organizatii care, grupandu-le, le face periculoase.

FRANC-MASONERIA

J d . mul nu se agita numai de catava vreme, ~

u alS . d . b~ d-

di - d an~ d simte ca se aprople e lZ an a ~l

a lca e c . .. . d

intrezare~te realizarea visunlor sale de despuiere ~l e

subjugare a natiilor. .. d

Ellucr~aza mtr-ascuns de veacun, - ~l anume .e

. . - ci are un dustnan groazmc

la tnceputul eret cresttne, ca

_ Cre~tinismul - pe care il ura~te de moarte.

Ovreii au 0 rabdare prodigioasa ~i 0 indipata-

d - t dI· avoleasdi Acest neam blestemat nu

nare cu a evara . . . . - .. d fid

d- Indarat niciodata si dmamtea mmanUl, el es: ~

:Up:1 si trece peste to ate piedicile, ~and ~ vo.rba s~-~~ sature ura - care astazi e tot asa de VIe, ca ill tlffipullm

Hristos. . ~ -etu

~i intr-adevar, jidovii, ~are au mo~temt mva:a :

.1 C:... transmi se prill Talmud - cuteaza sa

n e lanselce - ~ ..

I·· divina dupa cum stramosn lor, acum sugrume re igia orvuv- .. C

vreo 2.000 de am, au avut mdrazneala nemalpomem a

sa rastigneasca pe Insu§i Dumnezeu.

~ d v "ab1lll· ·1· combatura de la inceput, doctrina

In a evar, r '

crestina, care facea prozeliti 'in turma lor...

-,- .. "".'"

ft_

192

FRANC-MASONERIA

"Evangheliile trebuiesc ars .

cdci pagdnismul est . . e, - Zlcea hahamul Tarphon, _

iid e mat putin periculo

jl~ ~veasca, ca cre~·tinismul" ... Si' , . s, p~ntru credinja

caci toti hahamii ~ln'telege ~ nu era smgunIl sa cugete astfeI

. ' , au m cc . idi .'

cre~tIl1c~ti pusesera judaismuI" I pnmej re sectele judeo-

Poate chiar ca Ovreii - lid ~

drept carte sfanta _ ft' aca n-ar fi avut decat Biblia

, s-ar I cant 't A B' '

l1~scdl1da ... Un lucru i'nsa I'm iedi ~ 0p'l "", lsert.ca crestina

prmtre popoare . p c~ fuzlUnea ~l mentmu pe jidovi

, - ~l acest smgur I .

Tahnudului" 2 ucru fu elaborarea

Erezii de origine jidoveasca Am ari'itat mai sus ca T; I d I

ura contra Cre"tinl'smul' a ~lU u nu respira decal

• 'f Ul, - ura care s . r ~

faunoasa formula' "t b bezoi -a cnsta izat m eel mai b . . 0 ~e ego1Il1 harog", - adica: "pe I un dmtre cresum ucide I" A

adevaratul sau scop: ext . '. -. cesta este

. elnllnarea bunilor . '.

pentru ca impreuna cu d" .. ~ , ~ , cle§tml,

Talmudul d I ~nd~l1 ~a ~Iara ~I cre~tinismul !

.ec ara eCI razboi ~ b .

mila, pe viata sau pe moarte. ,... un raz 01 lara

Dar pe de 0 parte Ovrei labi '"

nu puteau duce Iupta :6 ~ ~11, S a Itt ~1 l1l1pra~tiati,

detestau si nu se t Pde at~, p~ de alta, Crestinii ii

incre eau m el mai 1 ~ d

vorba de vrco discutl'e reli ~' a es can era

" ,lglOasa.

In asemenea conditii ' 1 "

idee infernala ilumina d ' l' ~a~ mu t decat p.erplexe, 0

pe crcstinl sa lupte ei fn~~ ~ " Ul Iuda. Trebma sa faca

S· intr d ~ . 'Yl~l, III contra cre~tinismului 1 III -a evar se ~ ~ . , . vazura atunci aparand

, una

1. Bernard Lazar L' A •

2 Id . e, f.ntlsemitisme, p. 47.

. em, L. CIt., p. 7.

FRANC-~fASONERIA

193

dupa alta, nenumarate erezii care se succedara neincetat, din primele secole ale crestinismului si pana astazi.

Prin sofisme, jidovii inselara pe crestini si mai ales pe neofiti si ii transformara in ereziarci, - care in urma cautara sa distruga spiritul crestinesc 1.

Astfel s-au format toate ereziile care, - de la Ebionism, pana 1a Protestantism, - recunosc a origine jidoveascd.

"S-ar putea face istoria curentului ovreiesc in Biserica crestina, - istorie care ar merge de le Ebionismul primitiv, la Protestantism, - oprindu-se intre altii la Unitari si la Arieni" 2.

Dintre aceste erezii jidovesti, cele mai imp ortante sunt:

1. Ebionismul 3 si Elkesaismul, ivite 1a sfarsitul primu1ui secol si formate de "judaisanti incapatanati", care voiau sa tina sabatul si aveau repulsie sa converteases pe gentili, - eu alte cuvinte, erau dusmanii catolicitatii Bisericii.

Aceste erezii renascura, mai tarziu, sub numele de Nazarenism sau doctrina crestinilor circumcisi, de Anti-trinitarism, de Quarto-decimanisme etc., ... si se stinsera in cursul veaeului al IV-lea 4.

Ele reinviara, pe la sfarsitul secolului al XII-lea,

1. In Evul Mediu, in anumite societati oculte de vriijitorie, de magie, de satanism, fundate de jidovi cabalisti, acestia perverteau pc crestini, - ale carer pasiuni le excitau, - ~i.-i convingeau ca sunt indraciti, desparpti pentru totdeauna de Biserica si blestemati de dansa, (Copin-Albancelli, Le drame maconnique, II, p. 381-384).

2. Bernard Lazare, L. cit, p. 50-51.

3. Cuvantul Ebionim inseamna sarac.

4. B. Lazare, L. cit., p. 50.

194

FRANC-MASONERIA

In Italia de sus, constituind Pasaginismul.

2. 0 a doua categorie de erezii, cu care Biserica a avu~ l~ult ~e luptat este reprezentata de gnosa jidoveasca ~l mal ales de Nicolaitism, - despre care Sf. Evanghelist lOAN zice ca face parte din "Sinagoga Sa~anei" I - si de alte sisteme asemenea, care ~i ele s-au edificar pe baze judaice 2.

3. Din veacul al IV-lea pana In al VI-lea "istoria

. ,

ovreilor este legata de is to ria Arianismului de

izbanzile si de lnfrangenle lui" 3. Aceasta erezie,' care ataca Sfanta Treime, reusi aproape sa desparta in doua cre~tinismul si, ajutata de mai multi Imparati Ii

ameninta chiar existcnta. " ,

A ~ A Biserica nu a suferit niciodata, - de la incepur si

p.ana III epoca actuala sau franc-masonica, _ ca In timpul persecuutu» ariene 4.

. . Printre ereziile de origine jidoveasca, - dar mai pupn unportame ca cea precedenra, - sa citam pe ace lea ale Unitarilor (monofizism si monotelism), care durara,

I. Apocalipsu/, II §i Ill.

2. B. Lazare, L. cit, p. 51-52.

3. Idem, L. cit., p. 87.

Principali.i s:nitori crestini §i Parintii Bisericii, mai toti, au combann pe lidovi. Asa, de pllda:

Tertulian (De adversus Judaeos),

Sf Grigore din Nysa (Testimonia adversus ludaeos ex vetere Testamento) Sf Augustin (Oratio adversus ludaeos), ' Sf Arnbrozie, Sf Ieronim,

Sf loan Gura de aur(Adversus ludaeos) etc. (B. Lazare, L. cit., p. 69-70).

4. Herge~o~ther, Histoire deJ'Eglise, T. II, p. 22. (Delhomme et Briguet, Edit.). Oro~ea lasata.de ~~ doctrina, in sufletele cre§tinilor, a fost amt de adanc intipiirita, cii

a persistat, la nor, pana la mceputul veacului al XIX-lea. Astfel, blestemele §i afuriseniile _ ~n~ute, d.e exernP.I.u, ~ a~ele de donatie, pentru a inspaimiinta pe urmasii care ar fi v~it sa-si apropneze mO§l1le mchinate miiniistirilor, - sunt tacute pe numele lui Juda §i allui Arie.

. -..:-.-~- , ... ~-.;..------ .. -- .. ---- -'---.-

FRANC-MASONERIA

195

din veacul al v-lea, paua in veacul al VIII-lea 1, si pe aceea a Iconoclastilor, care tulburara pacea Bisericii, de la inceputul secolului al VIII-lea ~i pana la jumatatea secolului al IX-lea 2.

4. Manicheismul, sau gnosa persona, care fu un fcl de amestec al Elkesaismului jidovesc cu doctrina lui Zoroastru 3, lua nastere inca din secolul al Il-lea, In Persia si se intinse din ce In ce, de la rasarit inspre

apus. A ~ • ~ A

In veacul al Xll-lea, aceasta erezie reaparu III

Bulgaria, iar partizanii ei, Bogomili, se raspandira I~ Europa si se stabilira, mai cu seama, in sudul Frantei, unde formara Catari, - care, in secolul urmator, se numira Albigeni.

Aceasta secta afirma ca doctrina ovreilor era de

preferat aceleia a crestinilor. ~. .

In contra Albigenilor, care provocara dezordini foarte grave, Biserica, pentru ca sa-i extirpe, fu obligata sa predice 0 adevarata cruciada 4.

3. Cand Manicheismul fu invins, cu Albigcnii, doctrinele jidovesti gas ira addpost fa Cavalerii

.

1. Hergenroether, L. cit., II, p. 227-345.

2. Idem, L. cit., III, p. 55.

3. Idem, L. cit., I, p. 396.

4. Idem, L. cit., IV, p:-229. . .

Pierre Ie Venerable, starepil din Cluny, sc?e despre ~?Igern: • ....• • d

"Am vazut, - prin 0 crima nemaipomenita la crestini, - prof~d.~lsen~lI:, ~~man. altarele, arziind crucile, biciuind pe preoti, intemniJiind pe calugan §I silindu-i sa-si ia femei, prin amenintari §i chinuri" (Drumont, L. cit., I, p. 158). _ • _. O.

Dupa razboiul Albigenilor, Conciliul din Latran (1215) lua hotararea sa oblige pe wei

. - ,0; Ib - tru ea poporul, care e user de

sa- poarte pe piept, 0 bucata rruca de stoja ga ena, - pen . de i tri

' .. ·'1 1 perli e impo va

inselat, sa pow sa-i recunoasca §i sa se prezerve astfel de msinuatn e .or

religiei crestine,

196

FRANC-MASONE RIA

Templului, care mai inainte fusesera servitori devotati ai credintei crestine,

Din actele procesului, - publicate de MrcI1ELET in Documents lnedits de l'his/oire de France, _ reiese ca, In momentuI supresiei ordinului, batjocorirea Crucii facea parte din ceremoniile initierii. Ace~ti Cavaleri ai lui Crist scuipau de trei ori pe Crucifix, renegdndu.l ',

Sarutul ru~inos completa aceste ceremonii de ini!iere 2.

"Afacerea Templierilor se explica foarte bine, cand ne dam seama de modui de procedare al ovreilor De altfeI, acest mod de a Iucra variaza putin,

JidO\,ii corup ° asociatie putermca, ce Ie serveste drept ma~iml de razboi, ca sa atace cu vigoare organizatia sociala care ii incomodeaza ...

Indata ce au patruns acolo, ei procedeaza ca int1'-o societate financiara, In care sfortarile tuturor nu au alt scop decat a servi cauza sau interesele Iui Israel, - jara ca, de cele rnai multe ori, tndtvizii sa stie ce fac,

Cavalerii Templului se gasira in multe imprejurari In raport cu jidovii, pentru ajaceri de bani, - caci, Intr-adevar, prin

l. Formula de ren~gare era: "AM lepad de Isus, - /JIa lepad de Isus, _ ilia Iepad de Isus",

2. Osculatus fuit recipientem in ore et postea injine spinae dorsi.

"Societiilile, care se /eapada de Cristos, simt trebuinta de a simboliza aceasta injosire, printr-un semn vizibrt,

Sarutu] ru~inos se mai mtalne~te la uni] franc-masoni, nUmi!i Mop,i. Postulantul, _ ai carui ochi sunt legali In timpu] ceremoniei initierii, _ este Intrebat ce prefera: "Sa sarute posteriorul Marelui Maestru sau pe acel al Diavolului?" Cum, de obicei, recipiendaml refuza sa opteze falii de 0 alegcre atdt de PUIUl atragatoare, supraveghetorullojei ii aplica, cu forta, pe buze, posteriorul unui calei impaia!, avand coada ridicata, pe care-l ia de pe masa Venerabilului ~i care reprezUlta pe dracul. Este logic ca, eel ce dispre!Uie~te pe Dull1Ilezeu, sa adore ... curul unui caine.

Ca varianta a sarutului ru~inos, .m uncle loji se practica proba caprei lui Solomon.

Venerabilul, adresiindu-se cu gravitate recipiendarului, ii zice: "DolIlnule, noi posedam capra care a servit drept doicii regelui Solomon; aceastg capra, prin 0 intamplare minunata ~i providen~ala, este mea vie ... Vep ingenunchia ~i veti avea onoarea de a suge din !Alele ei sfinte". Profanul, fiind fiira banuiala, se pune In pozitia voita ~i ... "se pomen~e, pe gura, cu posteriorul spiircait alunui (ap puturos". (Drumont, La France juive, I, p. 176).

FRAl'\'C-MASONERIA

197

t te operatiile financiare ale

Templieri se indeplineau oa

Cruciadelor" 1.

. l jid 'lor - adica 0 revolutie

Dar marele VIS a Jl OVl , I' 'l

..: ? .~ t v de catre Ordinul Temp len or,

. la - organt: a a I 3

umversa A ' V v ile ali lui Jacques de Mo ay ,

- disparu 111 flacan e rugu u

superiorul lor.

4 .

• A farsit la erezia lui Luther ~I a

6. Ajungem 111 srarsi

tovarasilor lui.

, f ei crestinii erau mai putin

"In momentul Re orm... ba) preparase aceasta

. . Averoismul (filozofie ara I v _

credtnciost.i=s» . avura ovreii a raspan-

decadenta a credintei, - ~i se ~tI. e parte ... a1ce tru ei

' • v I rau astte pen .

direa Averoismului, asa ~a ue . c • increduli sau eel putin

Cei mai multi din averoisti erau

atacau religia crestina, f jidovul deveni educator

In ani, care. ~nuntau R~ ~~aii initie in misterele cabalei,

•• A ata pe savanti limba ebraica; e ,

~l-l mv , ,

1. Drumont, L. cit., I, p. 172-173:. _ _ .reme de Ovrei, _ care, in plus,.se bizuiau

2. Aceasta revolt/fie fuscse pregallta de nlU~ta ~ al sultanului din Tunis (VCZl ~~chl\'es pe ajutorul regelui Maurilor dUJ Gr:'llad~ ~I ~ _ scoala leprosilor, foart~ n:lln~rO? UJ acea

ti les carton J 429, No. 18) pre~lll:lY'p,e /01 • d I rael "cu fagaduieli nuncmoase de

na tonates, , •. • d' 111 §I mse all e s ? I 78'

epoca. Acestia dill urma, - atAta\l, u: arj .. I>" (vezi Guillaume de Nangis, .13_ , P' , _

regate, de comitate ~i de alte bU~1Un ~naten~ e uturile ~i fantanile, eu otravuri ~re~ar~te ,de . . . Mlchelet) ar fi servit sa otra\eas~a p ? _ .. ea tulburarea, nebunia, indispen-

,;eZI §I , , fi t pretutindeni mgnjorar ,

Jidani si cu modul asta ar I arunca . ..

sabilernarilor rasturnari sociale. . enoroci i leprosi sa cadii in mainile unci f<:preSI!

De altfel, Ovreii ar fi lasat pe ac~lt n asta ;evolupe, tot profitul ce doreau sa alba nemiloase, indata ce ei ar fi tras, dill ace .. ..

(Drumont, L. cit., I, p. 180). t, in al XVIII-lea secol, in timpul maru revolutii Acest plan a fost reluat, punct cu punc

franceze. . . . . '"1_ .

3. Drumont, L. CIt.; I, p.177. _ _" _ Tern lierii au disparut dill ord~ea Cl\~ a, e!

Manualul Franc-masonilor decJara ca, daca it I p ason din Stockholm pretinde chiar ea

I" at unna In Franc-masonerie .... Marele capi 01 m a stabilit continuarea misterelor

au as . J de Mo ay, care . 178)

~x testamentul autograf al Iui acqu~ nilor" (Drumont, Lcit, I, p. .

poseca nfr .. istice a Franc-maso

Templierilor, sub aparenta co enell1ll . . .. rn

De aici provin ~i Bunii Templieri de lau ~Ol. Protestantismul, _ au fost sustinuti de jidovi . 4. "Husitii, - care au precedat cu p . \Ill

(Bernard Lazare, L. cit., p. 125).