Sunteți pe pagina 1din 15

ORGANELE DE SIMT (ANALIZATORII)

Organe de simt contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si la


integrarea acestuia in mediu. Functia analizatorilor este de a receptiona, conduce si
transforma in senzatii specifice excitatiile din mediul extern sau intern.
Organul de simt (analizatorul) este alcatuit din trei segmente:
- segmentul periferic sau receptorul;
- segmentul intermediar, de conducere a impulsurilor, cuprinzand caile nervoase directe
si indirecte;
- segmentul central, care include aria corticala specifica.
Acest ultim segment analizeaza si sintetizeaza informatiile, elaborand senzatiile specifice
constiente.
La randul lor, receptorii se pot clasifica in functie de localizare si de natura
stimulilor pe care ii receptioneaza din mediile, extern si intern.
Natura stimulului
Localizare
Exteroceptori Proprioceptori Iteroceptori
!emoreceptori gustati"i
olfacti"i
c!emoreceptori din
"ase de sange
#ecanoreceptori tactili si de presiune
auditi"i, "estibulari
de presiune
din musc!i si
articulatii
baroreceptori din
"ase sau alte
structuri interne
$ermoreceptori
pentru cald
pentru rece
Fotoreceptori "izuali
%ocireceptori pentru durere
somatica
pentru durere
somatica
pentru durere
"iscerala
& Exteroceptorii sunt localizati la suprafata corpului si receptioneaza stimuli din mediul
extern;
& Proprioceptorii, localizati in musc!i, oase, tendoane si articulatii, furnizeaza informatii
asupra pozitiei si miscarii intregului corp sau a diferitelor sale segmente;
& Visceroceptorii (interoceptorii), localizati in organele interne si in "asele de sange,
furnizeaza informatii asupra modificarilor bioc!imice, de presiune din mediul intern al
organismului;
& Chemoreceptorii sunt sensibili la modificari de concentratie ale unor substante c!imice
dizol"ate. 'xemplu, receptorii gustati"i, olfacti"i si cei situati in "asele de sange;
& Mecanoreceptorii percep stimulii mecanici si de presiune. 'xemplu, receptorii de tact si
presiune, auditi"i si "estibulari sau din musc!i si articulatii;
& Termoreceptorii sunt sensibili la modificari de temperatura;
& Fotoreceptorii situati in retina sunt stimulati de undele luminoase;
& Nocireceptorii sunt sensibili la stimuli foarte puternici, care produc leziuni celulare.
(ndiferent de natura lor sau de localizare, receptorii prezinta trasaturi functionale
comune:
) Capacitatea de a transforma o forma de energie in impuls nervos sau in potential. *n
anumit stimul cu o intensitate peste prag actioneaza asupra receptorului si produce o
depolarizare la suprafata membranei, care nu se propaga. Aceasta depolarizare se numeste
potential de receptor. (ntensitatea polarizarii receptorului depinde de cea a stimulului.
and atinge un ni"el critic se declanseaza un potential de actiune, care se autopropaga
prin fibra ner"oasa senziti"a, conectata cu receptorul.
Capacitatea de a detecta intensitatea unui stimul. +esi receptorii genereaza independent
potentiale, intensitatea stimulului poate fi detectata dupa numarul receptorilor stimulati sau
dupa amplitudinea potentialului generat la ni"elul receptorului.
!ensi"ilitatea specifica. Fiecare receptor receptioneaza un anumit tip de stimul.
) #daptarea. ,educe pana la disparitie raspunsul la actiunea unui stimul puternic sau care
actioneaza timp indelungat. apacitatea de adaptare a receptorilor este foarte diferita.
!I" #" Aalizatorul cutaat ($i%" #&)
-ielea este in"elisul care prote.eaza organismul uman de agresiunile mediului
extern. (n piele se afla un numar mare de receptori foarte sensibili, care au rolul de a sesiza
diferentele intre cald si rece, apasare, mangaiere, durere.
-ielea este alcatuita din trei straturi principale.
Epiderma' stratul superficial al pielii, este alcatuita dintr-un epiteliu stratificat de
tip cornos, ale carui celule se regenereaza in permanenta. 'piderma contine terminatii
ner"oase libere si este strabatuta de fire de par si de canalele excretoare ale glandelor
sudoripare.
Derma' situata sub epiderma, este alcatuita din tesut con.uncti". /tratul superficial
al dermei formeaza spre epiderma papilele dermice. +erma contine canalele de excretie ale
glandelor sudoripare, o retea "asculara si receptori ner"osi.
,eceptorii sunt (fig. 01):
- terminatiile nervoase li"ere (receptori ai tactului si presiunii);
- discurile Mer$el (de percepere a proprietatilor fine ale obiectelor);
- corpusculii Meissner (de percepere a atingerilor foarte fine si a "ibratiilor cu o
frec"enta mai mica de 23 cicli4sec);
- corpusculii %rause &de percepere a temperaturilor sca'ute(.
+erma mai contine partea superioara a foliculului pilos, glande sebacee si un
musc!i neted piloerector. Acest musc!i ridica firele de par sub actiunea impulsurilor ner"oase
primite prin fibrele simpatice.
Hipoderma este stratul profund care separa pielea de structurile subiacente. 'ste
formata din tesut con.uncti" lax, bogat in celule adipoase, indeplinind rolul de rezer"a
nutriti"a, de izolator termic si mecanic. 5ipoderma contine partea profunda a foliculilor
pilosi, glomerulii glandelor sudoripare, o retea "asculara si receptori ner"osi (corpusculii
Vater)Pacini, *uffini si +olgi)Ma''om(.
-rin receptorii pe care ii contine, pielea asigura sensibilitatea tactila, presionala si
"ibratorie, termica si dureroasa.
Receptorii tactili sunt sensibili la cele mai mici atingeri ale pielii.
,eceptorii pentru presiune sunt sensibili la actiunea mecanica de apasare a pielii.
+in punct de "edere structural, receptorii tactili sunt terminatii ner"oase libere sau
receptori incapsulati.
apacitatea discriminati"a tactila depinde de densitatea receptorilor (numarul de
receptori pe unitatea de suprafata) si de alti factori, cum ar fi temperatura. resterea
temperaturii mareste sensibilitatea tactila, in timp ce scaderea ei are efecte opuse.
/ensibilitatea discriminati"a tactila se determina masurand distanta minima la care
doi stimuli se pot percepe separat. Aceasta distanta "ariaza intre aproximati" 6 mm la ni"elul
limbii si al degetelor, si 73-23 mm la ni"elul tegumentului spatelui.
Acuitatea tactila a degetelor este utila indeosebi ne"azatorilor pentru citirea
8raille. /imbolurile 8raille sunt puncte in relief, asezate in pagina la distante de 6,7 mm.
-ipaind aceste puncte in relief pe pagina, un ne"azator experimentat poate citi pana la 033 de
cu"inte pe minut.
,eceptorii tactili si de presiune se adapteaza, in general, foarte usor. +e aceea
contactele permanente nu sunt percepute (imbracamintea, presiunea atmosferica).
Se%metul iterme(iar (calea (e co(ucere)
-rimul neuron se afla pe radacina posterioara a ner"ului spinal, in ganglionul
spinal. Fibrele sensibilitatii termice, dureroase si tactile fac sinapsa cu cel de-al ((-lea neuron
in cornul posterior al madu"ei spinarii, al carui axon trece in cordoanele laterale, formand
fasciculele spinotalamic lateral, termic)dureros si spinotalamic anterior, tactil. el de-al
treilea neuron se afla in talamus, iar axonul acestuia proiecteaza informatia in cortex.
Se%metul cetral
'ste reprezentat de neocortexul receptor, aflat in girusul postcentral din lobul
parietal &aria someste'ica ,(. Fiecare zona a corpului are o proiectie corticala. Aria corticala
senziti"a reprezinta un fel de om - !omunculus senziti". ele mai intinse reprezentari
corticale o au zonele corporale cu sensibilitatea cea mai mare: buzele, limba, mana. (n
peretele superior al santului lateral se afla aria someste'ica ,,, unde se face proiectia
sensibilitatii tactile grosiere.
!I" )" Aalizatorul ol$acti* ($i%" #+)
!imtul mirosului (olfactia) la om este localizat in ca"itatea nazala. +arele de
miros, miresmele din .urul nostru ne aduc informatii despre obiectele sau fiintele din mediul
incon.urator. #irosul ne informeaza despre calitatea aerului sau despre starea unor alimente,
ne a.uta la recunoasterea persoanelor si a locurilor, uneori c!iar la retrairea amintirilor.
Se%metul receptor este reprezentat de mucoasa olfactiva, o parte a mucoasei
care captuseste ca"itatea nazala. #ucoasa olfacti"a apare ca o zona limitata la o suprafata de
6-9 cm
6
. 'ste galbena si permanent umeda. #ucoasa olfacti"a este alcatuita dintr-un strat de
celule epiteliale (de sustinere), intre care se afla celulele alungite receptoare.
Receptorii ol$acti*i se numesc chemoreceptori, deoarece sunt stimulati de
substante c!imice "olatile, antrenate de aerul inspirat si dizol"ate in lic!idul "ascos de la
suprafata mucoasei olfacti"e.
) Celulele receptoare sunt neuroni olfacti"i bipolari (protoneuronul caii), ale caror dendrite
sunt situate printre celulele de sustinere. +endritele se termina cu o mica "ezicula (buton
olfacti"), pre"azuta cu 2-06 cili. ilii olfacti"i ies la suprafata mucoasei in mucusul secretat
de celulele glandulare ale acesteia.
) Neuronul olfactiv &protoneuronul( intra, deci, in contact direct cu excitantul, fara nici un
dispoziti" de receptare, selectare sau diri.are a informatiei. Axonul sau transmite direct
centrului imediat superior o simpla informatie: prezenta sau absenta excitantului olfacti".
Se%metul (e co(ucere
Axonii neuronilor olfacti"i bipolari, care formeaza ner"ii olfacti"i, strabat lama
ciuruita a etmoidului (de la baza craniului) si patrund in "ul"ii olfactivi. Aici fac sinapsa cu
celulele mitrale (neuroni ganglionari multipolari), deutoneuronul caii. Axonii celulelor
mitrale formeaza tracturile olfacti"e si se termina in cortex.
Se%metul cetral este localizat in aria olfactiva din paleocortex. /ensibilitatea
olfacti"a este foarte diferita de la un indi"id la altul, c!iar la acelasi indi"id "ariaza in unele
situatii: inainte de masa sensibilitatea olfacti"a este mai mare decat dupa aceea. /e apreciaza
ca sensibilitatea olfacti"a este mai mare la copii decat la "arstnici. La femeile insarcinate sau
in cazul unor boli digesti"e sensibilitatea olfacti"a este marita.
(ntensitatea senzatiilor olfacti"e depinde si de alti factori: concentratia substantelor
odorante, gradul lor de solubilitate, umiditatea si sanatatea mucoasei.
O substanta odoranta care persista mult timp in .urul nostru determina fenomene
de adaptare olfactiva, intensitatea excitatiei scazand pana la disparitie, desi stimulul persista.
'ste posibila insa formarea altor senzatii olfacti"e sub actiunea unor substante care nu au
actionat pana atunci.
!I" ," Aalizatorul %ustati*
Limba este organul gustati". +aca pri"im cu lupa suprafata acesteia, obser"am
proeminente si rugozitati, denumite papile. -apilele au forme diferite: firisoare (filiforme),
smocuri de firisoare (coroliforme), ca filele unei carti (foliate), ciupercute (fungiforme) sau
in forma de potir (caliciforme), incon.urate de un sant adanc (circum"alate). -rimele doua tipuri
de papile au rol in sensibilitatea tactila si termica. -apilele fungiforme si circum"alate sunt
papile gustati"e, pre"azute cu c!emoreceptori.
Receptorii sunt muguri gustativi care includ celulele sen'oriale. /e gasesc in
papilele din mucoasa linguala si, in numar mai redus, si in mucoasa labiala, a obra.ilor, a
"alului palatin, a faringelui si a epiglotei. (n mucoasa linguala, mugurii gustati"i se afla in
santul din .urul papilelor circum"alate. 'i sunt in numar de 2-06, dispusi in : la baza limbii.
Acestia se mai gasesc si la suprafata papilelor fungiforme de pe fata dorsala a limbii, ca si in
santurile dintre papilele foliate de pe marginile limbii. *eceptorii gustativi sunt
chemoreceptori, stimulati de substante sapide, dizol"ate in apa si sali"a. /ubstantele
insolubile, insipide, nu au gust. -apilele filiforme nu au muguri gustati"i.
Se%metul (e co(ucere
Nervii care conduc sensibilitatea gustati"a sunt nervul facial (:(() pentru mugurii
din partea anterioara a limbii (649), nervul glosofaringian ((;) pentru treimea posterioara si
nervul vag (;) pentru restul mugurilor gustati"i. Fibrele acestor ner"i se alatura in bulb, unde
fac sinapsa cu deutoneuronul caii. +upa incrucisare, axonii deutoneuronilor a.ung in nucleii
specifici de releu din talamus, unde fac sinapsa cu al treilea neuron, care proiecteaza pe
scoarta cerebrala.
Se%metul cetral se gaseste in partea inferioara a girusului postcentral din
lo"ul parietal, in acelasi loc unde se proiecteaza sensibilitatea generala a fetei.
apacitatea discriminati"a gustati"a este mica. Omul percepe patru gusturi
fundamental- acru, sarat, amar si dulce. <ustul "ariat al diferitelor alimente rezulta din
combinatiile celor patru gusturi fundamentale, asociate cu senzatiile olfacti"e si buco-
faringiene (tact, temperatura).
) +ustul acru este localizat pe marginile limbii, la ni"elul buzelor si al gingiilor.
) +ustul sarat este perceput pe marginile stanga si dreapta ale limbii, in partea sa anterioara.
) +ustul amar este perceput spre baza limbii.
) +ustul dulce la "arful limbii.
#ugurii gustati"i din mucoasa faringiana si epiglotica percep, prin asociatie, toate
gusturile fundamentale.
!ensi"ilitatea gustativa "ariaza in functie de concentratia diferitelor substante sau
de "arsta si sexul persoanelor. La "arstnici este mai redusa decat la adulti.
*nele persoane au o sensibilitate foarte mare pentru anumite gusturi (de exemplu,
degustatorii de "inuri).
'xcitatiile gustati"e produse simultan se pot influenta reciproc. Astfel, o solutie
diluata de za!ar da o senzatie mai puternica de dulce daca contine clorura de sodiu. <usturile
isi imbina nuantele, se accentueaza sau se sterg, fapt utilizat pe scara larga in gastronomie.
'xista o mare di"ersitate a gusturilor pentru alimente, dar toate au trei componente
negustati"e comune:
= componenta termica, participa discret prin intermediul mirosului;
= componenta tactila, care iuteste mancarea si este excitata prin condimente;
= componenta osmica ) mirosurile dega.ate de alimentele calde imbunatatesc gustul
produselor alimentare.
!I" -" Aalizatorul *izual ($i%" #.)
:ederea furnizeaza cea mai mare cantitate de informatii din mediul extern. Oc!iul
transforma energia undelor electromagnetice din spectrul "izibil (cu lungimi de unda intre
133 - >33 nm) in impuls ner"os. :ederea permite diferentierea formei, luminozitatii si culorii
obiectelor si in acelasi timp are un rol important in orientarea spatiala, in mentinerea
ec!ilibrului si in acti"area corticala difuza, contribuind astfel la integrarea organismului in
mediu.
Aalizatorul *izual este format din glo"ul ocular, in care se afla receptorul
(segmentul periferic), calea de conducere (segmentul intermediar) si segmentul cortical de
proiectie (segmentul central).
Globul ocular gazduieste receptorii pentru "edere. 'ste alcatuit din trei in"elisuri si
mai multe medii transparente, prin care lumina a.unge la acesti receptori. in"elisurile sunt:
sclerotica, coroida si retina.
Sclerotica este in"elisul extern si are rol protector. La exterior se prind musc!ii
globului ocular: musc!iul drept extern, drept intern, drept superior, drept inferior, oblic inferior si
oblic superior. La polul anterior al globului, sclerotica se bombeaza si de"ine transparenta,
luand numele de cornee.
Coroida este in"elisul care asigura nutritia globului ocular, continand "ase, ner"i
si pigmenti. /pre partea anterioara prezinta o ingrosare numita corp ciliar, alcatuit din muschi
ciliari si din "ase de sange g!emuite numite procese ciliare. #usc!ii ciliari sunt musc!i
netezi, orientati radiar si circular. -rocesele ciliare au rolul de a produce o substanta numita
umoare apoasa. (n prelungirea corpului ciliar, la polul anterior al globului, se afla un
diafragm numit iris, care are un orificiu central - pupila. (n alcatuirea irisului se afla musc!i
netezi, circulari si radiari. ontractia musc!ilor circulari, duce la micsorarea pupilei, iar
contractia musc!ilor radiari - la dilatarea pupilei.
Retina, in"elisul intern, acopera doar 649 posterioare ale coroidei. 'ste alcatuita
din celule receptoare specializate si din neuroni conectati la aceste celule, care transmit
informatia spre centrii ner"osi. /pre coroida, retina contine un strat de pigmenti de
culoare bruna, care formeaza o camera obscura in .urul celulelor receptoare. La polul
posterior al retinei se afla:
- o pata galbena numita macula lutea, cu o depresiune in centru ) fovea centralis;
- o pata oarba, numita asa deoarece nu contine receptori pentra lumina.
Se%metul peri$eric
elulele receptoare sunt de doua feluri: cu conuri si cu bastonase.
elulele cu bastonas (067-093 de milioane) sunt foarte sensibile la lumina. /unt
receptorii "ederii nocturne, dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorile. Aceste celule
se afla in cantitate mare la periferia retinei si sunt absente in fo"eea centralis.
elulele cu conuri (7-> milioane) au un prag de sensibilitate mult mai inalt. /unt
raspunzatoare de "ederea la lumina puternica si de distingerea culorilor. Aceste celule ocupa in
exclusi"itate fo"eea centralis si se afla in numar redus la periferia retinei.
-entru a a.unge la celulele receptoare, lumina trebuie sa treaca prin mai multe medii
transparente: corneea, camera anterioara, cristalinul si camera posterioara.
Corneea nu contine "ase, dar este bogat iner"ata, fiind sensibila la stimuli externi
(durerosi, tactili).
Cristalinul are forma unei lentile bicon"exe, care desparte camera anterioara de cea
posterioara. 'ste legat printr-un ligament suspensor de corpul ciliar. #usc!ii corpului ciliar au rolul
de a regla con"exitatea cristalinului: atunci cand se contracta musc!ii circulari, cristalinul se
bombeaza, iar cand se contracta musc!ii radiari - cristalinul se aplatizeaza.
amera anterioara se afla intre cornee si cristalin, iar camera posterioara: intre
cristalin si retina. (n camera anterioara se afla umoare apoasa, iar in camera posterioara -
umoare "itroasa (corpul "itros).
Se%metul iterme(iar
%euronii care intra in alcatuirea retinei reprezinta primul si al ((-lea neuron al caii
"izuale. -rimul neuron este conectat la celulele receptoare, iar cel de-al ((-lea - la primul neuron.
Axonii celui de-al ((-lea neuron se grupeaza, formand ner"ul optic, si parasesc oc!iul prin pata
oarba. Al (((-lea neuron al caii "izuale se afla in metatalamus, de unde informatia este proiectata
in emisferele cerebrale. /egmentul de conducere este format dintr-un lant de neuroni "ipolari
(protoneuronul caii), care prin dendrite fac sinapsa cu celulele fotosensibile, iar prin axoni, cu
neuroni ganglionari multipolari (deutoneuronul caii).
Se%metul cetral
'ste reprezentat de aria "izuala primara, aflata in lobul occipital. (n "ecinatate se
afla mai multe arii de asociatie, conectate cu lobii frontali si parietali, implicate in procese
psi!o"izuale complexe.
Campul vizual este spatiul cuprins cu pri"irea atunci cand aceasta este fixata
asupra unui punct. La om, cea mai mare parte a campului "izual este asigurata de ambii oc!i
("edere binoculara) si doar o parte din campurile temporale de catre un singur oc!i ("edere
monoculara). ampul "izual binocular reuneste cele doua campuri monoculare, suprapuse in
zona nazala.
Aparatul optic
/ormarea ima%iilor pe retina se datoreaza aparatului optic al globului ocular,
alcatuit din cornee, umoare apoasa, cristalin si corp "itros. +atorita corneei si cristalinului,
aparatul optic are o con"ergenta poziti"a, care face posibila proiectarea imaginilor pe retina,
iar irisul regleaza cantitatea de lumina care patrunde in oc!i. laritatea imaginii la distanta si
in apropiere se datoreaza acomodarii oc!iului prin cresterea con"ergentei cristalinului, adica
prin modificarea razei de curbura a suprafetei sale anterioare, datorita contractiei musc!ilor
ciliari circulatori.
Acomo(area se poate face intre anumite limite: punctum remotum (cel mai
indepartat de oc!i, de la care incepe acomodarea, aproximati" 2 m) si punctum proximum (cel
mai apropiat de oc!i, la care con"ergenta cristalinului este maxima). -unctum proximum
scade cu "arsta din cauza diminuarii elasticitatii cristalinului. La persoanele "arstnice
acomodarea oc!iului are loc intre limite reduse. +efectiunea se numeste presbitism si se
corecteaza cu lentile con"exe.
!I" &" Aalizatorul acustic (au(iti*) ($i%"#0)
Aalizatorul au(iti* este organul de simt care asigura perceperea unde lor
sonore, orientarea in spatiu si "orbirea ca mi.loc de comunicare interumana.
Urechea este analizatorul care deosebeste sunetele unele de altele, dand
semnificatie lumii sonore care ne incon.oara. Acest organ de simt este format din aparatul
de captare si transmitere a undelor sonore (situat in urec!ea externa si medie) si din
aparatul de receptare a sunetelor (situat in urec!ea interna).
*rec!ea se imparte in: urechea externa, urechea medie si urechea interna.
,eceptorii se afla la ni"elul urec!ii interne.
Urechea externa este formata din pavilion si conductul auditiv extern.
Pavilionul urechii este alcatuit dintr-un sc!elet fibrocartilaginos in"elit in
tegument si prezinta pe suprafata sa neregularitati care permit captarea sunetelor si orientarea
lor spre conductul auditi".
Conductul auditiv are o lungime de 6,7-9 cm si se intinde pana la membrana
timpanului.
Timpanul reprezinta poarta de intrare a sunetelor in urec!ea medie. 'ste o
membrana fibroasa, groasa si "ascularizata, care poate "ibra cu 93-93333 cicluri pe secunda
la undele sonore primite prin conductul auditi". $impanul are rolul de rezonator.
Urechea medie (camera timpanului) este o ?mini-toba@ de marimea unei aspirine,
a"and de o parte si de alta doua fete conca"e, se formeaza intr-o ca"itate a osului temporal. 'a
este plina cu aer la presiune atmosferica, datorita comunicarii cu naso-faringele prin trompa
lui 'ustac!io. La fiecare ing!ititura, trompa se desc!ide si aerul intra in urec!ea medie,
egalizand presiunea interioara cu cea atmosferica. +e aceea, guturaiul poate a"ea ca urmare
infectia urec!ii medii (otita); in conditii de crestere a presiunii exterioare (explozii, tunete,
sunetul a"ioanelor supersonice, difuzoare cu peste 033 decibeli) se impune necesitatea de a
desc!ide gura ori de a ing!iti repetat sau de a tipa.
ele doua membrane rezonatoare ale urec!ii medii sunt timpanul si fereastra
ovala. #ai .os de fereastra o"ala se gaseste fereastra rotunda (timpanul secundar).
$ransmiterea "ibratiilor este realizata de trei oscioare articulate, suspendate de
peretii urec!ii medii prin ligamente si doi musc!i. Oscioarele auzului sunt: ciocanul, care
este prins pe fata interna a timpanului, nicovala si scarita, care se spri.ina pe fereastra o"ala.
#usc!ii atasati oscioarelor contribuie la modificarea intensitatii sunetelor. Astfel, contractia
musc!ilor ciocanului poate diminua amplitudinea sunetelor prea puternice. ontractia
musc!ilor scaritei amplifica "ibratiile prea slabe. La amplificarea sunetelor mai contribuie si
diferenta de suprafata dintre timpan si membrana ferestrei o"ale (timpanul este de 0> ori mai
mare ca suprafata).
+incolo de membrana ferestrei o"ale, in urec!ea interna, se gaseste receptorul
pentru sunete.
1rec2ea itera se afla intr-o ca"itate situata in stanca osului temporal. 'ste
formata din labirintul osos, alcatuit la randul sau din vesti"ul osos, canale semicirculare
osoase si melc osos sau cohlee. (n interior se afla labirintul membranos, format din:
)vesti"ulul mem"ranos, a"and doua "ezicule (utricula si sacula) si canalele semicirculare
membranoase;
- melcul mem"ranos sau canalul cohlear.
Melcul osos (co!leea) este un canal osos, spiralat in .urul unui ax numit
columela. +e la columela porneste o lama osoasa, subtire (lama spirala osoasa), care imparte
incomplet ca"itatea melcului in doua compartimente, unul superior (rampa "estibulara) si
altul inferior (rampa timpanica). ele doua compartimente contin perilimfa, un lic!id cu o
compozitie asemanatoare lic!idului cefalora!idian, si comunica cu "arful melcului prin
!elicotrema.
Melcul mem"ranos (canalul co!lear) ocupa numai o parte a melcului osos, fiind
delimitat de rampa timpanica prin membrana bazilara (continuarea lamei spirale osoase) si
de rampa "estibulara prin membrana ,eissner. 'ste un tub rasucit in spirala, ingustat de la
"arf spre baza si plin cu endolimfa. Mem"rana "a'ilara il parcurge in lungime si este
formata din aproximati" 73333 de corzi elastice, fibre microrezonatoare, intinse in latimea
membranei, una langa alta. Lungimea fiecarei coarde corespunde unui anumit numar de
"ibratii, ca si coardele unui pian sau !arpe. -e fiecare dintre corzile membranei bazilare se afla
grupati mecanoreceptori (receptori pentru "ibratii), formand organul Corti. *nele celule,
dispuse in arcade, formeaza tunelul Corti, celelalte sunt celule de sustinere, iar cele auditi"e
sunt celule sen'oriale ciliate. Aceste celule receptoare auditi"e sunt incon.urate la baza de
prelungirile dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral orti, situat in columela
(protoneuronul caii). 'xtremitatea ciliata a celulelor auditi"e "ine in contact cu mem"rana
tectoria, aflata deasupra organului orti.
Se%metul (e co(ucere
Axonii neuronilor din ganglionul Corti formeaza ramura acustica a ner"ului
cranian :(((. Acesta face sinapsa cu neuronii din nucleii co!leari pontini (deutoneuronul
caii). #a.oritatea axonilor deutoneuronilor se incruciseaza in punte si fac sinapsa cu al
treilea neuron, in corpul geniculat medial (metatalamus). +in metatalamus, informatia
auditi"a a.unge la scoarta cerebrala.
Se%metul cetral
#ria auditiva primara se afla in lo"ul temporal. Aici se formeaza senzatia de auz.
'xista insa si arii de asociatie, localizate cu deosebire in cortexul parietal.
+in impulsurile ner"oase, care codifica sunetele receptate, neuronii din cortex
inc!eaga armonii, melodii, zar"a etc. Cortexul este dispoziti"ul integrator care leaga
senzatiile auditi"e de altele "izuale, tactile, musculare etc., realizand o perceptie complexa
care este memorata in circuite si mecanisme de retea. (n general, perceptiile auditi"e
?imbraca@ un obiect "izualizat in notiunile abstractizate logic prin cu"ant.
Mecaismul auzului ($i%" )3)
#embrana ferestrei ovale "ibreaza cu frec"enta si amploarea transmisa de
oscioare. :ibratiile acestei membrane sunt transmise perilimfei din rampa "estibulara si, prin
!elicotrema, perilimfei din rampa timpanica. Fereastra o"ala se bombeaza spre urec!ea
medie si creeaza spatiul necesar "ibrarii. :ibratia perilimfei se transmite endolimfei, undele
lic!idului fiind similare cu cele ale aerului (produse de sunet). *ndele endolimfei se abat
peste cor'ile mem"ranei "a'ilare, care prin miscarea lor "ibratorie ridica celulele sen'oriale
auditive. ilii acestor celule incla"ate in mem"rana tectoria sunt indoiti, iar celulele auditive
sunt excitate. 'xcitatia se transforma in impulsuri nervoase, care sunt transmise cortexului.
!I" 4" Aalizatorul *esti5ular
Aalizatorul *esti5ular (sau organul de simt al ec!ilibrului) participa alaturi de alti
analizatori (Ainestezic, cutanat, optic, acustic) la mentinerea ec!ilibrului static si dinamic al
organismului. ,eceptorii vesti"ulari sunt localizati in utricula, sacula si in trei canale
semicirculare pline cu endolimfa, din urec!ea interna. ele trei canale semicirculare,
desc!ise in utricula prin 7 orificii, sunt orientate fiecare spre unul dintre cele trei planuri
spatiale: orizontal, "ertical-sagital si "ertical-frontal. Fiecare canal are la unul din capete o
dilatatie numita ampula, unde se afla or%aul receptor' creasta ampulara. Aceasta este
formata din celule de sustinere si celule sen'oriale. elulele senzoriale sunt pre"azute cu cili
grosi si lungi, care patrund in masa gelatinoasa (cupula) ce acopera suprafata crestei
ampulare. La baza celulelor senzoriale se gaseste o retea de fibre ner"oase, dendrite ale
neuronilor din ganglionul "estibular /carpa. restele ampulare sunt receptorii "estibulari
pentru miscarea rotatorie.
(n utricula si sacula se afla aparatul otolitic' sau macula, care constituie
receptorul static de postura si miscare rectilinie. Aparatul otolitic este alcatuit din celule
receptoare si de sustinere. Celulele receptoare sen'oriale sunt pre"azute cu cili, care patrund
intr-o membrana gelatinoasa sub forma de retea, situata deasupra maculei. (n aceasta
membrana se afla concretiuni fine de car"onat de calciu (otoliti). 'le stimuleaza mecanic
celulele ciliate. (n .urul si la baza celulelor receptoare se gasesc fibrele ner"oase ale ramurii
"estibulare a ner"ului acustico-"estibular, care se alatura fibrelor ner"oase pro"enite din
ampule.
Se%metul (e co(ucere
+endritele neuronilor situati in ganglionul /carpa (protoneuronul) culeg
informatii de la ni"elul celulelor receptoare, iar axonii formeaza ramura vesti"ulara a
nervului cranian V,,,. %er"ul "estibular patrunde in cutia craniana si face sinapsa in nucleii
"estibulari din bulb (deutoneuronul).
O parte din fibrele nucleilor "estibulari a.ung la scoarta cere"eloasa din
ar!icerebel (prin fibre "estibulo-cerebeloase), contribuind la coordonarea ec!ilibrului static si
dinamic. Altele a.ung la nucleii motori de origine ai nervilor cranieni (((, (: si :( (fibre
"estibulo-nucleare) care iner"eaza musculatura extrinseca a globului ocular si, prin fasciculul
vesti"ulospinal, la motoneuronii somatici ai madu"ei spinarii, contribuind la reglarea
tonusului muscular. O parte din fibrele nucleilor vesti"ulari din "ul" au traseul pana la
talamus, unde fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron, al carui axon proiecteaza in scoarta
cere"rala.
Se%metul cetral se afla in lo"ul temporal, in partea posterioara a girusului
temporal superior.
Miscarile de rotatie implica acti"itatea canalelor semicirculare. Lic!idul din
aceste canale curge si deplaseaza masa gelatinoasa din ampule. a urmare, cilii celulelor
senzoriale sunt excitati si se formeaza un impuls ner"os.
Miscarea rectilinie se obtine prin miscarea otolitilor in utricula si sacula. and
corpul este imobil, otolitii din utricula si sacula raman nemiscati in substanta gelatinoasa,
deasupra celulelor ciliate, exercitand o presiune asupra acestora. +aca organismul se misca
liniar, otolitii se deplaseaza si substanta gelatinoasa se lasa intr-o parte, atingand cilii, care
genereaza un impuls ner"os.
/imtul ec!ilibrului este o ?senzatie care nu se simte@, actionam fara sa ne dam
seama. #iscarea automata este asigurata de conexiunile dintre receptorii "estibulari si centrul
tonusului si al miscarii, fiind controlata continuu prin feed-bacA. #iscarile uniforme nu
determina excitarea receptorilor "estibulari, de aceea in tren sau a"ion miscarea nu este
perceputa, daca inc!idem oc!ii. /imtim miscarea doar la oprire si la pornire.
+ereglarile functionale ale analizatorului "estibular pot fi temporare (rau de
calatorie) sau permanente, in di"erse boli. !indromul Menier este o boala determinata de o
acumulare de endolimfa care poate afecta canalele semicirculare, producand ameteli si
pierderea ec!ilibrului.
!I" +" Aalizatorul 6iestezic (motor)
reierul reuseste sa coordoneze miscarile "oluntare (pe care dorim sa le facem)
printr-un regla. central diferentiat, in care informatiile emise de receptorii vesti)"ulari si de
receptorii musculari a.ung la centrii ner"osi care coordoneaza tonusul, postura, gesturile in
raport cu intentia. -rintr-un sistem de feed-bacA, comanda este controlata clipa de clipa prin
efectul produs.
#iscarea este rezultatul actiunii de ansamblu a organului de simt Ainestezic,
format din milioane de receptori microscopici (proprioceptori) dispusi in milioane de
fascicule musculare, tendoane, suprafete articulare, ligamente.
+upa structura lor, exista mai multe tipuri de proprioceptori:
= fusuri neuromusculare, distribuite in tot corpul printre fibrele musculare striate;
= organe tendinoase <olgi, localizate printre fibrele tendinoase;
= corpusculi :ater--acini, dispusi in periost si articulatii;
= terminatii ner"oase libere.
Fusurile neuromusculare sunt receptori care contin 9-06 fibre musculare
modificate, subtiri, in forma de fus, numite fi"re intrafusale, incon.urate si prinse intr-o
capsula con.unctiva. /tructural, fusul are o portiune centrala, necontractila, plina de nuclei.
Aceasta zona prezinta doua categorii de terminatii nervoase senziti"e, primare si secundare,
care functioneaza ca receptori sen'oriali.
Terminatiile nervoase sen'itive primare formeaza o spirala in .urul fibrelor
intrafusale. 'le au o "iteza de conducere foarte mare. +easupra si dedesubtul fibrelor
senziti"e primare se afla terminatiile sen'itive secundare, ?in buc!et@. 'le sunt mai subtiri si
au o "iteza de conducere mai lenta. $erminatiile senziti"e sunt dendrite ale neuronilor
somatosenziti"i din ganglionul spinal.
'xtremitatile fusului neuromuscular sunt formate din fibre musculare cu rol
contractil si sunt iner"ate de axonii neuronilor gama din coarnele anterioare ale madu"ei
spinarii, diferite de fibrele eferente alfa care iner"eaza fibrele musculare striate extrafusale.
/timularea fusului neuromuscular se poate produce prin intinderea musc!iului si
prin contractia capetelor fusului. ontractia capetelor produce intinderea zonei centrale a
fusului si excitarea terminatiilor senziti"e. a urmare, produce contractia reflexa a
musc!iului.
Oranele tendinoase Goli sunt situate la .onctiunea fibrelor musculare cu
tendonul. Acestea sunt retele de terminatii nervoase "utonate pe fibrele musculare, la insertia
lor pe tendon. Aceste terminatii ner"oase sunt formate din dendritele neuronilor situati in
ganglionul spinal.
and fasciculele musculare se contracta, trag de tendon pentru a efectua miscarea.
,eceptorii tendinosi percep intensitatea acestei tractiuni (tensiunea contractiei musculare).
+aca tensiunea de contractie musculara este prea mare, atunci impulsul ner"os format este
transmis madu"ei spinarii, care reduce acti"itatea musc!iului respecti". ,eflexul tendinos
actioneaza, in consecinta, ca un mecanism de feed)"ac$ negativ, care se opune dez"oltarii
unei tensiuni prea mari in musc!i, pre"enind ruperea sau smulgerea insertiilor acestora.
Se%metul (e co(ucere
(mpulsurile de la proprioceptorii musculo-articulari se transmit la centrii ner"osi
superiori pe doua cai. Aceste cai ale sensibilitatii propriocepti"e constiente (fasciculul <oll-
8urdac!) si inconstiente (fasciculele spinocerebeloase) au fost prezentate in lectia despre
madu"a spinarii.
Se%metul cetral
aile sensibilitatii propriocepti"e constiente proiecteaza in aria sen'itivo)motorie
parieto)frontala, unde au loc analiza si sinteza informatiilor Ainestezice. Alte arii, frontale si
probabil parietale, coordoneaza miscari mai putin diferentiate. Lezarea oricarui segment al
analizatorului Ainestezic determina tulburari de coordonare a musc!ilor.
-utem considera ca musc!ii nostri isi simt propria forta si sfortare. *eceptorii din
masa musculara semnalizeaza intensitatea de tractiune si incordare (tonus) in cursul
desfasurarii miscarii.