Programa scolara, ca parte componenta a curriculumului national, reprezinta
principalul document scolar de tip reglator instrument de lucru al cadrului didactic care stabileste, pentru fiecare disciplina, oferta educationala (competente si continuturi ale inatarii!propusa spre realizare in bugetul de timp stabilit prin planul"cadru, pentru un parcurs scolar determinat, in conformitate cu statutul si locul disciplinei in planul"cadru de inatamant# Asadar, programa scolara reprezinta detalierea planului de inatamant, pe fiecare disciplina, in functie de clase, ani de studio, preazand cunostintele, priceperile si deprinderile ce trebuie insusite intr"o perioada determinate (un an scolar!# $n elaborarea programelor scolare pentru limba si literatura romana s"a pornit de la urmatoarel epremise% " proiectarea continuturilor inatarii din perspectia unei actiitati didactice centrate pe formarea de capacitati si atitudini& " asigurarea unei coerente erticale, in sensul e'istentei unor relatii de racordare si continuitate de la un ciclu la altul, de la o clasa la alta& " asigurarea unei coerente orizontale, in sensul crearii unor cone'iuni in cadrul aceleiasi arii curriculare sau intre arii curriculare diferite& Programele scolare au fost reactualizate, aand in centru competente"c(eie europene, din care au fost deriate competentele generale si cele specifice# Principalul domeniu de competenta, )Comunicare in limba materna*, asa cum apare acesta definit in documentele +niunii ,uropene, a generat construirea competentelor generale# La acest domeniu s"au adaugat, implicit sau e'plicit, o serie de competente"c(eie indirecte sau transersale pentru disciplina noastra# Astfel, afectata a fost si structura programelor# -oua structura a programelor de gimnaziu arata astfel% .# -ota de prezentare /# Corelarea dintre competentele"c(eie europene si competentele generale 0# Competente generale 1# 2alori si atitudini 3# Competente specifice si continuturi asociate acestora 4# Lista de continuturi 5# Sugestii metodologice Se obsera in acest sens trecerea de la organizarea pe obiectie"cadru si obiectie de referinta la programe organizate pe competente generale si specifice, pastrandu"se continuturil eprogramei disciplinei# Corespunzator fiecarei competente generale au fost generate competente specifice, iar fiecareia dintre competentele specifice i s"au asociat continuturile adecate# $lustrati este e'emplul urmator, e'tras din programa aferenta clasei a 2"a% Competenta generala .# Receptarea mesa6ului oral in diferite situatii de comunicare Competente specifice% Continuturi asociate% .#0# sesizarea unitatilor le'icale necunoscute in flu'ul orbirii, in scopul clarificarii acestora " ocabularul limbii romane& " cuantul"unitate de baza a ocabularului& forma si continutul cuintelor& " cuant de baza& cuinte deriate7serii deriatie& radacina, sufi'e si prefi'e& sinonime si antonime& " articolul de dictionar $n ceea ce prieste lista de continuturi, aceasta a ramas nesc(imbata% a# Lectura b# Practica rationala si functionala a limbii c# ,lemente de constructie a comunicarii Structura programei pentru liceu este diferita% .# -ota de prezentare /# Competente generale 0# 2alori si atitudini 1# Competente specifice si continuturi asociate acestora 3# Recomandari priind continuturile inatarii 4# Sugestii metodologice 5# Lista de continuturi integreaza urmatoarele domenii% 8# a# Literatura 9# Limba si comunicare .:# Se remarca, in ceea ce prieste continuturile asociate, organizarea tinand cont de curriculum diferentiat# +n e'emplu e'tras din programa pentru clasa a ;$"a% Competenta generala% .# +tilizarea corecta si adecata a limbii romane in diferite situatii de comunicare Competente specifice Continuturi asociate .#1# +tilizarea adecata a te(nicilor de redactare <C C= tip A C= tip > Modalitati de indicare a bibliografiei, normele citarii Analiza, comentariu, sinteza, paralela, eseu structurat si nestructurat Recenzie, cronica unui eeniment cultural Completarea7Redactarea unor documente folosite curent in domeniul de specializare +n rol important il ocupa programa in cadrul proiectarii didactice, in realizarea actiitatilor didactice si in ealuarea actiitatilor eleului# Proiectarea demersului didactic este acea actiitate desfasurat de profesor care consta in anticiparea etapelor si a actiunilor concrete de realizare a predarii# Proiectarea didactica presupune% " lectura personalizata a programei " planificarea calendaristica(anuala si semestriala! " proiectarea secentiala(unitate de inatare sau lectie! $n conte'tul noului curriculum, conceptul central al proiectarii didactice este demersul didactic personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de inatare# =emersul didactic personalizat e'prima dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalitatilor pe care le considera optime in cresterea calitatii procesului d einatamant, respecti, raspunderea personala pentru a asigura eleilor un parcurs scolar indiidualizat, in functie de conditii si cerinte concrete# -oul curriculum national accentueaza faptul ca documentele de proiectare didactica sunt documente administartie care asociaza intr"un mod personalizat elementele programei " competente generale7specifice si continuturi cu alocarea de resurse (metodologice, temporale si materiale! considerata optima d ecatre profesor pe parcursul unui an scolar# $n acest sens, programa scolara"element central in realizarea proiectarii didactice" nu este priita ca )tabla de materii* a manualului sau ca un element de ingradire pentru profesor# ,a reprezinta un document reglator, in sensul ca stabileste competentele, tintele ce urmeaza a fi atinse prin intermediul actiitatilor didactice# ?iecarei competente generale ii sunt asociate competentele specifice si continuturile adecate# Atingerea scopurilor si realizarea competentelor se produce cu a6utorul acestor continuturi# $n conte'tul noului curriculum, planificarea calendaristica este un document administrati ce asociaza elemente ale programei ( competente si continuturi! cu alocarea de timp considerata optima de catre profesor pe parcursul anului scolar# Se recomanda parcurgerea urmatoarelor etape% a# realizarea asocierilor dintre competentele specifice si continuturi b# impartirea in unitati d einatare c# stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de inatare d# alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate d einatare, in concordanta cu competentele specifice si continuturile izate# Astfel, un model d eplanificare anuala ar t@rebui s cuprinda% Semestrul +nitatea de inatare -umar de ore Saptamana Obseratii Planificarea semestriala ar arata asa% -r# Crt# +nitatea de inatare Competente specifice Continuturi asociate -r# ore Saptamana Obseratii ,lementul generator al planificarii calendaristice este unitatea de inatare# Proiectarea unitatii d einatare ca si a lectiei" incepe prin parcurgerea sc(emei urmatoare, care precizeaza elementel eprocesului didactic intr"o succesiune logica, in ederea atingerii comepetentelor specifice# ,lementele sunt aceleasi, pentru fiecare unitate% Ce oi faceA $n ce scop oi faceA Cum oi face A Cu ce oi face A Cat s"a realizat A Selectarea continuturilor $dentificarea competentelor =eterminarea actiitatii de inatare Analiz aresurselor Stabilirea instrumentelor de ealuare $dentificarea unei unitati d einatare s eface prin tema acesteia# Stabilirea temei de catre profesor pe baza lecturii programei, utilizand surse dierse, este primul pas in identificarea unitatii de inatare in care a fi impartita materia unui an scolar, respecti, in organizarea unui demers didactic personalizat# $#c#c#p# actiitatile de inatare, acestea e construiesc pe baza corelarii dintre competentele specifice si continuturile preazute in programa# Actiitatea de inatare presupune orientarea catre un anumit scop, redat prin tema actiitatii# $n momentul propunerii lor spre rezolare, actiitatile de inatare or fi transpuse intr"o forma de comunicare inteligibila nielului de arsta al eleilor# $n proiectul unitatii de inatare, dar si al lectiei, profesorul a alatura fiecareia dintre actiitati acele resurse pe care le considera necesare pentru conceperea strategiei si realizarii demersului didactic# $n functie de propria iziune, profesorul a mentiona formele de organizare a clasei, mi6loacele d einatamant, alocarea de timp, precum si orice alte elemente considerate utile in derularea scenariului didactic# Lectura programei si a manualelor nu mai este in mod obligatoriu liniara# Programa trebuie parcursa in mod necesar de catre toti, insa ea se pliaza unei citiri personale si adaptate# Asupra continutului programei, profesorul poate intereni prin regruparea lor sub temele unitatilor de inatare pe care le"a stabilit# Asupra unor unitati sau elemente de continut din manual, propfesorul poate intereni in mai multe moduri% adaptare, inlocuire, omitere, adaugare# Referitor l aproiectarea actiitatii de ealuare, aceasta se realizeaza concomitent cu proiectarea demersului de predare"inatare si in deplina concordanta cu acesta# Catea ointrebari utile in proiectarea probelor de ealuare ar putea fi% Care sunt competentele generale si competentele specifice pe care trebuie sa le realizeze eleiiA Care este specificul colectiului de elei pentru care imi propun ealuareaA Cand si in ce scop ealuezA Pentru ce tipouri de ealuare optezA Cu ce instrumente oi realiza ealuarea A Cum oi proceda pentru ca fiecare ele sa fie ealuat prin tipuri de probe cat mai ariate, astfel incat ealuarea si notarea sa fie cat mai obiectia si mai releantaA Cum oi folosi datele oferite de instrumentele de ealuare administrate, pentru a inlatura eentualele bloca6e constatate in formarea eleilor si pentru a asigura progresul fiecaruiaA ?ocalizata pe unitatea de inatare, ealuarea ar trebui sa asigure eidentierea progresului inregistrat de ele in raport cu sine insusi pe drumul atingerii competentelor preazute in programa# ,ste important sa fie ealuata nu doar cantitatea de informatii de care dispune eleul, ci, mai ales, ceea ce poate el sa faca utilizand ceea ce stie sau ceea ce intuieste # $n acest sens, catea aspecte trebuie aute in edere % " deplasarea accentului de la ealuarea sumatia, care inentariaza, selecteaza si ierar(izeaza prin nota, la ealuarea formatia, care are drept scop ealuarea potentialului de care dispun eleii si conduce la perfectionarea continua a stilului si a metodelor proprii d einatare# " Realizarea unui ec(ilibru dinamic intre ealuarea scrisa si cea orala, aceasta din urma, desi propune un olum mare de timp pentru aprecierea tuturor eleilor si bloca6e datorate emotiei si timiditatii, prezinta aanta6e deosebite, precum realizarea interactiunii ele"profesor, demonstrarea stadiului de formare a unor competente, prin interentia cu intrebari a6utatoare, demonstrarea comportamentului comunicati si d einterrelationare al eleului# " ?olosirea cu o mai mare frecenta a metodelor de autoealuare si ealuare prin consultare, in grupuri mici, izand erificarea modului in care eleii isi e'prima liber opinii proprii sau accepta cu toleranta opiniile celorlalti, capacitatea de a"si sustine si motia propunerile etc# Referitor l amomentul ealuarii, in planificarea unitatii de inatare este preazuta o ora de ealuare sumatia# ?iecare actiitate de ealuare a rezultatelor scolare trebuie insotita de o autoealuare a procesului pe car eprofesorul l"a desfasurat cu toti eleii si cu fiecare ele# -umai asa se poate descrie nielul de formare a competentelor fiecarui ele si pot fi stabilite modalitati prin care poate fi reglata de l ao etapa la alta, actiitatea de inatare"formare a eleilor in mod diferentiat# Parerea mea este ca un rol deosebit il au sugestiile metodologice din cadrul programelor, prin care suntem g(idati sa orientam studiul catre ele, ni se ofera sugestii legate de bibliografia pe care o putem utiliza in ederea realizarii actiitatilor de inatare sau pentru diersificarea metodelor si instrumentelor de ealuare# Consider ca programa scolara are un caracter util i#c#cp# proiectarea si cred cu tarie ca fiecare dintre noi ar trebui s ao studieze cu ma'ima atentie inainte de a incepe proiectarea demersului didactic, pentru ca astfel se pot eit amulte neplaceri#
