Sunteți pe pagina 1din 10

Semintele de patrunjel , inainte de semanat pot fi tinute in apa pentu cateva ore , vor germina mai

usor . Adancimea de semanat la patrunjel este e 1,5-2 centimetri . In ghiveci , semanatul se poate
face distribuind semintele uniform pe suprafata de semanat dupa care se acopera cu un strat fin de
pamant . Patrunjelul grmineaa la o temperatura cuprinsa intre 5 si 22 de grade . Pentru cateva
plante de patrunjel este suficient un ghiveci de 12 centimetri in diametru , cel mai bine patrunjelul
se cultiva in ghiveci patrat cu dimensiuni de 12-15 centimetri latime !" de centimetri lungime si o
adancime de circa 15 centimetri . Acest ghiveci poate fi aseat si pe pervaul ferestrei de la
bucatarie intr-o poitie nu foarte insorita , patrunjelul prefera o poitie relativ umbrita . #ste
reistent la frig dar sensibil la inghet daca va fi lasat afara pe perioada de iarna poate fi acoperit cu o
folie de plastic . Patrunjelul prefera un teren de te$tura mijlocie bogat in substante organice .
Cerine fa de temperatur-Plantele sunt rezistente la temperaturi sczute,putnd suporta pn la -20 grade C,fapt care
ngduie s fie semnat sau plantat din toamn.Cldurile excesive din timpul verii diminueaz producia,n scim! att
frunzele,ct "i rdcinile sunt mai aromate.
Cerine fa de lumin-Plantele de ptrun#el pretind lumin mult,mai ales n periaoada ngro"arii rdcinii.Culturile nerrite
la timp dau producii mici.
Cerine fa de apa din sol-$anifest cerine moderate,fiind mai rezistent la secet dect morcovul.%xcesul de umiditate din
sol provoac putrezirea rdcinilor.
&ol-Culturile de ptrun#el reu"esc pe solurile luto-nisipoase sau nisipo-lutoase,lucrate adnc "i fertile.
'ertilizare-Plantele de ptrun#el au un consum difereniat fa de principalele elemente fertilizante din sol "i anume
consumul de azot este mai mare imediat dup rsrire "i n anul al doilea de cultur,de potasiu ctre sfr"itul perioadei de
vegetaie,att n anul (,ct "i n anul ((,iar de fosfor mai mic,dar repartizat uniform pe tot timpul perioadei de
vegetaie.)ngr"mintele organice*gunoi de gra#d+ "i cele cimice*fosfat,sare potasic,azotat de amoniu+ aplicate dau rezultate
!une.
Foloseste un amestec de pamant de flori, compost (ingrasamant care imbogateste solul
cu substante nutritive) si vermiculita (retine umezeala si aeriseste pamantul).
oregano se uda regulat, dar nu in exces. Pamantul tre!uie sa se usuce intre udari. (n cazul in care se intarzie cu udarea,
oregano va fi !ine, el fiind o planta aromatica foarte rezistenta la seceta. $ai mult, specialistii din domeniu ne spun ca
pamantul tre!uie sa fie aerat, usor drena!il si la nevoie putem folosi un feritilizator licid diluat.
Condimente la ghiveci
Pantee aromatce, precum busuocu, evantca, usturou sau arpagcu, pot fooste mpotrva
daunatoror ator pante, nd de a|uns sa e pu n aproperea panteor afectate pentru a scapa de
acesta.
Rasadur de pante aromatce
Ma nta umpet vasee pregatte dnante cu un amestec de pamant usor umed. Presarat apo
semntee, dupa care asezat deasupra or un strat mc de pamant s tasat cu fundu unu pahar sau
cu o ngura, pentu ca semntee sa se xeze s sa prnda umezeaa dn so.
Vasu n care at pus semntee trebue acopert cu o foe transparenta de pastc (atente, trebue sa
aba gaur pentru ca sa ntre aeru) pana cand ncep sa se vada pantutee. Asezat rasadnta pe
pervazu une ferestre orentate spre sud, pentru a beneca de umna dn pn. Pentru a uda
pamantu dn ghvec, turnat apa n farfuroara acestua, nu turmat apa pe deasupra.
Pantarea aromatceor n ghvece
Cand pantutee au a|uns sa masoare 5 cm, pantat-e pe ecare n ghvece separate sau rart-e
(taat pantutee ma rave, asandu-e astfe pe cee sanatoase s vguroase sa se dezvote perfect n
contnuare).
Daca semntee nu au germnat, motvee pot urmatoaree: pamatu a fost prea uscat sau prea
umed, temperatura prea scazuta, semntee au fost acoperte cu prea mut pamant sau, pur s
smpu, semntee nu au fost de o catate buna.
Pamantu trebue sa e nspos s usor drenab, ar ghvecu trebue sa permta asta. Umpet doua
trem dn ghvec cu pamant, asezat pantee s apo acopert cu un strat de muc. Trebue sa udat
frecvent, ma aes vara.
O dee buna va sa mutat ghvecee undeva cat ma aproape de peret case, pentru a adapost
pantee de razee drecte ae soareu, dupa-amaza. Ghvecee trebue sa aba tavte, pentru ca apa
scursa de a ecare udare sa asgure umezeaa atat de necesara.
Ma|ortatea panteor aromatce cresc bne n condt smare: aceas canttate de umna, tp de so,
etc., nsa o atente specaa trebue acordata drena|uu. In aceasta stuate, putet reaza ghvece cu
ma mute tpur de pante, adevarate oaze de parfum s aroma care pot sta pe o terasa nsorta.
Pante aromatce care se cutva usor:
* Busuoc (Ocmum bascum)
* Cmbru de gradna (Sature|a hortenss)
* Menta (Mentha sp.)
* Hasmatuch (Anthrscus cerefoum)
* Corandru (Corandrum satvum)
* Marar (Anethum graveoens)
* Patrun|e (Petrosenum hortense-satvum)
* Maghran (Ma|orana hortenss)
Busuocu (Ocmum bascum) este un condment bne-cunoscut pentru propretate sae cunare dar
s pentru aroma puternca. Frunzee sae deosebt de aromate se consuma proaspete s pot pastrate
n congeator, foosndu-se ndeoseb n combnate cu rose s usturou, n preparerea sosuror
pentru pzza, a pasteor sau mancarure dn peste. Dn punct de vedere terapeutc, busuocu
stmueaza dgesta s creste apettu, favorzand metabosmu.
Busuocu are nevoe de muta umna, cadura (peste 20 grade C) s apa, n prma una de a
nsamantare nd recomandat sa se ude znc, cate putn. Este o panta anuaa ce se cutva
prmavara s are propretatea de a tne daunator a dstanta, ar ampasata n ghvece, pe bacon, te
va fer s de tantar.
Oregano (Organum vugare) este omnprezent n bucatara cu specc medteraneean nd
ndspensab savor pzze. Se fooseste ma aes n cobmate cu rose, carnea, egumee erte sau
frpte, masnee s eusteanu, armonzandu-se foarte bne cu mancarure pcante.
Panta perena poate a|unge pana a 60 cm ar frunzee sae trebue recotate nante de norre, nd
ntrebuntate ma mut uscate decat proasptete, astfe nd ma aromate. Uscat oregano atarnand
tupne ntr-un oc ntunecos s bne aerst, dupa care depoztat- n pung de harte sau sacuet de
panza, fert de aer s umna.
Sava (Sava omcnas) foosta n bucatare s medcna natursta are ore roza, nd un
condment foarte aprecat n bucatara medteraneeana. Este ndcat sa foost frunzee proaspete
pentru ca sava uscata s perde dn aroma. Sava are un gust puternc s usor amaru s este
exceenta n condmentarea carn (de pu, vta sau vte), stropta apo cu vn.
In medcna, este un adevarat eac pentru pastrarea sanatat, utzandu-se n caz de ndgeste,
baonare, astm, bronsta, snuzta, astene, eczeme s mute ate afectun.
Cutvata prmavara, sava va nor pana toamna tarzu, cand se pot strange semntee pentru anu
urmator. Sava este sensba a frg, de aceea trebue expusa n ocur nsorte, s necesta o canttate
moderata de apa, pentru ca udatu n exces poate cauza moartea pante.
Maghranu (Ma|orana hortenss) este o panta aromatca s medcnaa cu aspect de tufa, ce poate
a|unge pana a 80 cm. In gradna poate pantat aatur de cmbru, marar, busuoc s cmbrsor, cu
rou de a ndeparta tantar, avand gr|a sa naturat buruee dn |ur, care sufoca repede pantee
aromatce.
Maghranu este o panta perena sensba a frg (toamna trebue adusa n casa daca este cutvata n
ghvece), ndu- prenc un pamant nspos, usor acd, bne afanat. Frunzee sae contn ueur
eterce ce- dau o aroma s un mros specc, usor mentoat s pot recotate tot tmpu anuu, daca
este crescut n ghvec. Pot fooste proaspete sau uscate pentru condmentarea mancaruror cu
egume, carne de vta, de pasare sau peste.
Terapeutc, maghranu este foost n tratarea grpe s a guturauu, pentru camarea dureror de
stomac, probeme de crcuate s cresterea pofte de mancare.
Rozmarnu (Rosmarnus omcnas) este foost atat pentru uz cunar cat s ca panta decoratva,
frunzee sae nd ntotdeauna verz, cu or abastre, abe sau roz, ce noresc prmavara s toamna.
Crengutee proaspete de rozmarn se usuca ntr-un oc uscat s caduros, dupa care frunzee se
desprnd de ramura s se pastreaza n recpente nchse ermetc, ferte de cadura, umna s
umezeaa.
Frunzee sae mc, sub forma de ace, foarte aromate, sunt fooste pentru aromatzarea otetuu, a
mancaruror dn peste, carne de pu sau oae, a egumeor pra|te n ue de masne, precum rose,
vnetee sau dovece, recomandandu-se sa nu se fooseasca n exces pentru ca panta nu-s perde
aroma prn erbere ndeungata.
Cmbru (Thymus vugars)
Exsta peste o suta de spec de cmbru; Thymus vugars este ce care poate cutvat s n bacon
sau pe pervazu ferestre. Are un aspect foarte frumos cand noreste, ar ore au mros aromat,
pacut- de aceea este foost s ca panta ornamentaa. I pot nsamanta n so bne afanat, ntr-un
ghvec pe fundu carua a pus be de arga, pentru un bun drena|.
Cand creste, se poate nmut prn butasre. Se utzeaza frunzee, dar s corchn oror, care se
cueg dn ue pana n august, se tae dmneata devreme s se pastreaza n borcane nchse ermetc.
Se fooseste s uscat, se erbe sau se frge. Este antseptc s are un gust usor ntepator. Face
grasme ma usor de dgerat, dreneaza, scade febra. E ndcat s n cazu crampeor menstruae sau
a durere de stomac.
Cerinte in cultivarea cimbrului
%ste tolerant la seceta, are pretentii moderate fata de apa doar in primele etape de vegetatie.
Prefera cernoziumurile usoare, solurile argilo-nisipoase. ,u sunt indicate solurile grele, compacte, reci.
Patrun|eu (Petrosenum crspum) este o panta erbacee egumcoa, cu tupna nata, cutvata
pentru radacna pvotanta, aba s pentru frunzee e aromate, ntrebuntate n amentate s n
medcna popuara. Poarta s denumre de gagaut, patagee (p.), patrun|ca sau peters. E bogat n
cacu (e bun pentru oase, dnt s ungh), od (regeaza functonarea gande trode), vtamna C
(prevne nfecte), er s protene, ar frunzee u pot netede sau crete. Sunt mute tratamente
care au a baza patrun|eu s trateaza ndgesta, obeztatea, vem ntestna, durere menstruae,
retenta de apa n organsm, baonare sau durere stomacae. Pana s resprata dupa o masa
copoasa poate repede nprospatata cu putn patrun|e.
La ce foosm: Frunzee, tupna, dar s radacna patrun|euu pot ncuse n mancarur (paf,
ostrope, saramura), n corbe sau n supe or n saate, daca sunt taate foarte marunt. Este, de
asemenea, extrem de ut pentru garntur sau decor. Patrun|eu se fooseste n bucatare, pentru
decorarea patouror sau char n cosmetca datorta bogatuu contnut de vtamne s mnerae.
Sfatur cunare: Pentru a- ntensca aroma e bne sa- asocem cu putn eustean. In pus, acesta nu
trebue pus n mancarur n tmpu erber, c adaugat nante de servre sau dupa ce se nchde focu.
Dn rozmarn se face char s vn.
Mararu (Anethum graveoens) este o panta anuaa, cu vata scurta, natva sud-vestuu s centruu
Ase. Mararu contne ue voat (a|uta dgesta, reduce baonarea s retenta de apa) s estrogen
(ncetneste procesu de mbatranre s regeaza menstruata).
La ce foosm: In Europa, este foost ndeoseb a conservarea muraturor sau aatur de egume,
peste s otetur aromatce cu erbur. In Europa nordca, mararu este foost, ma aes, ca eement de
decor pentru saate s egume (carto ert). In tare scandnave, mararu este condment natona.
Preparatee dn peste s scoc sunt aromate cu marar sau sunt servte cu sosur preparate dn marar.
In Germana, supee de peste s tocanee sunt aromatzate cu marar. Daca e fraged (cum e ce a
egatura), se foosesc a mancarur sau a corbe atat frunzee, cat s tupna, taate marunt. Da gust
bun tocanteor (de carto, de cuperc), chfteeor, cremeor de branza, sosuror sau frptur.
Sfatur cunare: Fore mararuu dau o aroma specaa otetuu pentru saate, muraturor sau
pesteu. Ma mut, cu semntee zdrobte ae pante putem condmenta dferte sosur. La mancarur
e bne sa e puse doar frunzee, daca mararu este nort.
Leusteanu (Levstcum omcnae) este o panta perena comestba, foosta ca s condment n supe
s n ate feur de mancare. Panta poate creste pana a natm de 2 metr s are or gabene. Este o
panta medteraneana, descoperta s foosta pentru prma data ca ament pe actuau tertoru a
Itae. Este foarte aromat, destu de asemanator cu tena. Leusteanu trateaza probemee aparatuu
resprator, aparatuu urnar, sstemuu endocrn, aparatuu dgestv s pe cee muntare.
La ce foosm: Cand este prescrs ca tratament naturst, eusteanu se consuma sub forma de suc,
de nfuze sau macerat n vn.
Aroma este socotta foarte potrvta pentru prepararea muraturor, a oteturor aromate, a supeor,
mancaruror de carto s sosuror de ros. Se spune ca gustu u poate nocu sarea s se pune
foarte frecvent a corbe s borsur, dar se poate adauga s a mancarure de carto.
Sfatur cunare: Mancarure cu eustean sunt ma savuroase daca aceasta arba aromatca, tocata
marunt, se pune n preparatee respectve dupa ce vasu a fost uat de pe foc. Gustu sau "se
asorteaza" foarte bne cu carnea de vta, cu fasoea uscata s cu sosure pentru frptura.
CHIMEN
Fame chmen: (Carum carv) Apaceae - fama margarete
Orgn chmen: Europa Medteraneana, n ocure umede. n Evu Medu semn[ee de chmen erau
purta[e n sacue[ n |uru gtuu cf trad[e ca acestea aparau pe oamen de vra|toare
Caracterstc chmen: Chmenu poate crete pna a 90 cm na[me. Chmenu con[ne tannur,
ueur esen[ae ueur nutrtve.
Zona de cretere chmen: Loc cad nsort. Pentru radacne sae ramcate e necesar un so
profund rgat.
Utzare chmen:
Scop decoratv: datorta norescen[e, dspusa sub forma unor umbree de cuoare roe
Efecte terapeutce: chmenu cameaza durere stomacae sporete pofta de mncare
Gastonome: semn[ee de chmen sunt fooste a frptur, carto, supe saate
CORIANDRU
Fame corandru: Apaceae - fama morcovuu
Orgn corandru: Provne dn Orentu M|ocu. n Evu Medu corandru era foost mpotrva
paduchor a purcor
Caracterstc corandru: Frunzee au un mros foarte puternc. Vara corandru produce umbree de
or abe sau ro. Dn or cresc semn[e u[.
Zona de cretere corandru: n ocure cade nsorte. Sou trebue afnat bogat n cacu.
Utzare corandru:
Scop decoratv: Fore de corandru arata bne n stratur dar n buchete.
Efecte terapeutce: ceau dn corandu amestecat cu chmen s nucoara natura probemee
stomacae ntestnae uoare
LAURUL
Fama auruu: Laurus nobs- Frunza de dan
Orgne auruu: Lauraceae - fama danuu. Panta e numta aur, dar frunzee sae sunt cunoscute
ca Frunze de dan. Orgnara n Asa. Cununa de aur repreznta a roman un smbo casc a
succesuu (ma aes prntre ate[ a Ompada, razbonc vctoro poe[ bnecunoscu[, termenu
"aureate" nd dervate tocma de ac). Arbust peren care se poate dezvota ntru-un adevarat copac
, auru atnge uneor pna a 9 m na[me. E preferab sa e pantat n |ardnere. Fore sunt mc
abe, ar fructee de cuoare roe-abastre. Frunzee au margn erputoare o aroma puternca,
care este conferta de ueure esen[ae bogate.
Zone de cretere ae auruu: Soare depn sau umbra par[aa Prefera un oc prote|at un so bogat.
Utzare aur:
Scop decoratv: cu frunzee sae mereu verz foarte aromate, auru adauga un pus de frumuse[e
bacoaneor, teraseor gradnor. Pute[ aran|a o gradna n care sa panta[ auru aatur de ate
pante aromatce medteraneene, cum ar : rozmarnu, mrtu, evan[ca oregano.
Efecte terapeutce: Ueu de aur se foosete n tratarea uxa[or a vnataor. Fructee de aur
sunt de a|utor n tratarea reumatsmuu
Gastronome: frunzee de dan confer o aroma extraordnara supeor, sosuror a feuror pe baza
de carne.
LEVAN|ICA
Spece evan[ca: Lavandua angustfoa
Fame evan[ca: Lamaceae - fama mente
Orgn evan[ca: Levan[ca provne dn zona medteraneana. Roman utzau evan[ca pentru
parfumarea deznfectarea baor pubce, ca mpotrva dureror de cap. Levan[ca e utzata a
fabrcarea parfumuror a sapunuror.
Caracterstc evan[ca: Crete pna a 40-65 cm na[me are frunze parfumate. Fore, parfumate
ee, apar ncepnd cu una ue. Levan[ca e bogata n ueur esen[ae, saponne, tannur
acaoz.
Zona de cretere evan[ca: Are nevoe de soare trebue prote|ata mpotrva vntuu. Sou trebue
sa e uor umed argos.
Utzare evan[ca:
Scop decoratv: Levan[ca arata bne aatur de trandar. O putet cutva aatur de ate pante, a
margnea straturor, parfumu e a|ungnd pna a cee ma nate bacoane.
Cosmetca: evan[ca uscata este foosta ca ngredent a ba, dn ea extragndu-se ue.
Efecte terapeutce: evan[ca se utzeaza ca ngredent a prepararea baor, deoarece nduce
somnu, dmnund starea de stres. Levan[ca a|uta a probemee egate de tensune a durere de
stomac.
Gastronome: evan[ca este una dn famoasee "erbur de Provence", aatur de sop, oregano,
rozmarn, save, cmbru fencu.
MENTA
Fame menta: Menta Lamaceac - fama abateor
Orgn ae mente: Menta cu frunzee rotunde are orgne n estu sudu Europe, raspndndu-se
dn Insuee Brtane pna n Sudu Suede. Menta e cunoscuta ca panta cunara decoratva.
Caracterstc ae mente: Menta crete rapd n gradna, a|ungnd a o na[me de 90 cm sau ma
mut. Menta are mute frunze cu arome de fructe, motv pentru care engez o ma numesc menta-
mar. Fore sae sunt abe sau roz apar vara, trzu.
Zone de cretere a mente: Menta are nevoe de o umna saba de un so umed bogat, a fe ca
ate spec de menta. Poate crete a soare, dar nu-I pace uscacunea.
Scop decoratv: e foarte des ntnta n gradn. E parfumata. nfrumuse[eaza bacoanee, daca e
pantata n ghvece suspendate.
Utzare menta:
Efecte terapeutce: menta con[ne mento, ca zma, este foosta mpotrva probemeor
stomacae ntestnae.
Gastonome: aroma proaspata de menta se potrvete bne feuror de mncare duc, contrbund, de
asemenea, a prepararea unu cea decous. Frunzee de menta trebue gatte, dn cauza peror care
e acopera.
MIRT
Fame mrt: Myrtaceae (fama mrtuu)
Orgn mrt: Mrtu e asocat cu regunea medteraneeana, dar poate gast dn Asa Centraa pna
n nordu Afrc. Grec antc vedeau mrtu ca pe un smbo a frumuse[ a dragoste.
Caracterstc mrt: Mrtu - Panta perena care poate atnge 0,5 m na[me, dar de obce se
panteaza n ghvece, unde nu crete att de nata. Frunzee cu gande ueoase sunt tpce pentru
mrt. Fore abe parfumate ae mrtuu apar a sfrtu prmaver. Mrtu con[ne o mare canttate de
ueur esen[ae, precum ran, tannur acaoz.
Zona de cretere mrt: Mrtuu pac zonee nsorte, dar poate crete a umbra saba. Sou nu
trebue udat excesv.
Utzare mrt:
Scop decoratv: pute[ panta mrtu n ghvece, pentru a va putea bucura de e toata vara, sau, daca
vre[, pute[ savura parfumu pute[ avea senza[a de vara medteraneeana tot tmpu ern ntruct
mrtu pastreaza aroma tot tmpu anuu.
Efecte terapeutce: frunzee de mrt con[n un ue esen[a cu efecte antseptc, care a|uta n acea
tmp a probemee de respra[e.
Gastronome: mrtu este foost ca rozmarnu sau ca cmbru, a carne ape gratar. Frunzee pot
pregatte ca cee de dan. Fructee mrtuu pot fooste ca ngredent a prepararea sosuror.
Ma mute nforma[ despre mrt, gas[ ac.
BUSUIOC
Fame busuoc: Lamaceae
Orgne busuoc: Busuocu a fost o panta aromatca foarte cunoscuta n Asa, tmp de secoe. Astaz,
crete n Europa, n mute vareta[ spec.
Caracterstc busuoc: Busuocu poate crete pna a 50 cm na[me, n func[e de cmat medu.
Busuocu are frunze opuse, aungte, ascu[te a vrf, bogate n ueru esen[ae. Busuocu se
gasete sub numeroase spec tpur, care dfera ca aroma, cuoare a frunzeor forma.
Zone de cretere busuoc: Pentru a- dezvota aroma a maxmum, busuocu necesta un oc cad
nsort, cu un so umed. Scop decoratv busuoc: datorta vareta[ oror a dferteor sae arome,
busuocu arata foarte bne pe bacoane terase. Fore sae repreznta o atrac[e pentru utur
abne.
Utzare busuoc:
Efecte terapeutce: ueu esen[a de busuoc cameaza nerv aunga stresu.
Cosmetca: busuocu este foarte emcent n men[nerea respra[e proaspete. Adauga[ 1 mna de
frunze proaspete de busuoc ntr-o cana de apa erbnte , asa[ sa stea 15 mnute cat[-va gura cu
acest amestec.
Gastronome: busuocu este foost foarte des n bucatara medteraneeana. Se adauga saateor
pasteor, dar feuror pe baza de carne pete.
MAGHIRAN
Fame maghran: Lamaceae (fama abateor)
Orgn maghran: Datorta popoareor arabe, maghranu ma crete nca n zona medteraneeana,
unde are orgne. Maghranu e vestt a roman grec pentru numeroasee sae propreta[
benec. Maghranu era adaugat ca afrodsac n vnure ro bogate.
Caracterstc maghran: n zona de unde provne, aceasta panta este perena, dar n cmatee rec,
este anuaa. Maghranu are tupn ro frunze cenu, aromate. Vara, ore maghranuu sunt
abe, roz sau de cuoarea evan[ca. Maghranu e bogat n ueur esen[ae, tannur substan[e
amare.
Zone de cretere ae maghranuu: Maghranu are nevoe de acea cond[ ca oregano: soare,
cadura, un so umed.
Utzare maghran: Scop decoratv: maghranu crete ca panta anuaa, pe bacoane, n ghvece.
Raspndete un mros pacut n amestecu cu ate pante.
Efecte terapeutce ae maghranuu: maghranu con[ne substan[e care a|uta dgesta. Ceau de
maghran ntarete sstemu nervos. Egpten antc fooseau maghranu a deznfectarea ranor.
Gastronome: aroma maghranuu se potrvete foarte bne a supe, carto feur pe baza de carne.
OREGANO
Fame oregano: Lamaceae (fama abateor)
Orgn oregano: n sudu Europe, de unde s-a raspndt uteror n Scandnava, precum n Amerca
Centraa de Nord
Caracterstc oregano: Acest arbust poate atnge o na[me de 50 cm. Oregano are radacn groase
crete cu uurn[a. Oregano con[ne nu numa tannur aaoz, dar un ue esen[a ce are n
componen[a sa tmo.
Cond[ de cretere oregano: Cnd frunzee de oregano sunt zdrobte ntre degete, raspndesc o
aroma puternca. Una sau doua pante de oregano sunt sucente pentru uzu casnc. Pute[ germna
semn[ee de oregano a nteror, a nceputu prmaer, pantnd ma trzu rasadure a exteror.
Scop decoratv: Oregano e o panta aromatca foarte frumoasa, care atrage abnee, utur mute
ate nsect. Arata mnunat n gradne cu ptre. Oregano crete bne pe bacon, pantat n ghvece.
Fore uscate de oregano confera buche[eeor o nota aparte.
Utzare oregano:
Gastronome: Panta aromatca foosta a pzza, supe, carne paste. Oregano se foosete n
amestec cu ate pante aromatce, pentru a ob[ne famoasee "erbur de Provence".
Efecte terapeutce: substan[ee amare stmueaza func[a vezc bare. Ceau preparat dn 1 ngura
de oregano a 1 ceaca de apa erbnte ameoreaza probemee stomacae ntestnae.
Cosmetca: Ueu esen[a con[nut de oregano se foosete n compoz[a a numeroase produse
cosmetce.
ROZMARIN
Famerozmarn: Lamaceae (fama abateor)
Orgn rozmarn: Rozmarnu provne dn zona medteraneana, unde crete adesea spontan, a mau
mar. Roman grec antc consderau ca rozmarnu aduce noroc, prote|ndu-I pe oamen de
sprtee maece.
Caracterstc rozmarn: Acest arbust poate crete pna a 1,80 m na[me, dar a attudne nordce,
na[mea sa ramne ceva ma mca. Trasatura caracterstca a rozmarnuu o repreznta frunzee n
forma de ace, care sunt a baza gr. Prmavara rozmarnu produce or abastre deschs, abe sau roz.
Frunzee aromatce ae rozmarnuu con[n foarte mut ue esen[a bogat n camfor. Rozmarnu ma
con[ne saponna, cu efect expectorant, ca tannur acaoz amar.
Cond[ de cretere ae rozmarnuu: pac ocure cade nsorte. Sou dea pentru rozmarn
trebue sa con[na humus nsp trebue sa e bne afnat. n regune ma cade, rozmarnu
poate pantat ntr-un oc prote|at, dar pe tmpu ern, trebue bne acopert. Arbustu toereaza ma
bne cond[e de ardtate, dect umezeaa extrema.
Utzare rozmarn:
Scop decoratv: rozmarnu are o aroma pacuta, de aceea ar trebu sa- pasa[ ntr-un oc foost
pentru reaxare.
Efecte terapeutce: rozmarnu este bun pentru dgestve pentru crcua[a sngeu. Datorta
efectuu sau, rozmarnu este utzat ca ngredent de baza pentru tratarea reumatsmuu. Panta
ma stmueaza ntarete sstemu nervos.
Cosmetca: Ueu de rozmarn este un ngredent de baza n prepararea parfumuror a
cosmetceor. Adaugat n apa de bae, are efecte stmuatoare sexua ae sstemuu nervos.
Gastronome: datorta arome sae ntense, rozmarnu este un condment foarte bun pentru carnea
de dverse feur pentru pete.
Ma mute nforma[ despre rozmarn, ac.
VALERIANAFama vaerane: Vaweranaceae (fama vaerane)
Orgn vaerana: Adevarata vaerana, cunoscuta a no sub denumre de odoean sau gua-
porumbeuu, crete n toata umea. Vaerana prefera ocure umede, cum ar mau azuror,
pa|te margne paduror. n Evu Medu, vaerana era foosta ca remedu mpotrva gute.
Crcua vorba ca demon erau [nu[ a dstan[a cu a|utoru vaerane. Vaerana a fost recunoscuta
tmp de secoe pentru efectee e camante, ar astaz este cutvata pe zone extnse, nd foosta a
numeroase preparate farmaceutce.
Caracterstc vaerana: Poate a|unge a 1, 80 m na[me. Dn radacne puternce de vaerana
cresc tupn carnoase ramcate, cu frunze verz deschs puternc penate. Dn ue pna n
august, vaerana produce umbree de or abe sau roz. Vaerana con[ne acaoz cu efecte de
camare.
Cond[ de cretere ae vaerane: Vaerana trebue cutvata n gradn, a soare tota sau umbra
par[aa, prefer sou umed. Vaerana se potrvete foarte bne n gradne extnse de acasa, sau n
gradne de pante aromatce, dar are nevoe de mut spa[u, pentru numeroase tupn. n gradne
cu pante sabatce, vaerana se poate nmu[ de a sne.
Utzare vaerana:
Scop decoratv: vaerana produce o muttudne de or abe sau roz. Uscate, pot fooste a crearea
bucheteor.
Efecte terapeutce: Vaerana este utzata cu success mpotrva nsomne, a nervozta[ a
stresuu. Efectee sae camante sunt nduse de substan[a chmca vaepotrata. Vaerana ma
con[ne acd zovaeran, esterur tannur, precum ueru esen[ae. n tmpu peroadeor de
nervoztate sau nsomna, o bae cu vaerana nante de cucare poate aduce reaxarea mut dorta.
Se consdera ca vaerana stmueaza pofta de mncare.
Cosmetca: ueu de vaerana e foost pe scara ndustraa a fabrcarea parfumuror, precum ca
ngredent aromatc n ndustra amentara.
Plante aromatice si condimentare: Leusteanul
%eusteanul &Levisticum officinale 'och.( se cultiva pentru frunele si semintele sale intrebuintate in arta culinara.
#ste o planta perena de cultura, originara din sudul #uropei, cunoscuta din cele mai vechi timpuri.
%eusteanul este o planta glabra, robusta, lucitoare si atinge inaltimea de 1 - 2,5 m. )oate partile plantei preinta o aroma
specifica.
Subteran, leusteanul preinta un riom gros &uneori ramificat( ce se prelungeste cu o radacina pivotanta.
*lorile leusteanului sunt de culoarea galbena - deschis, dispuse in umbele. Infloreste in perioada iunie - august. %a un gram intra
2"" - 2+" de seminte, facultatea germinativa este de !" - 5", si se pastreaa 2 - ! ani.
Specia are pretentii reduse fata de factorii de vegetatie, creste si se devolta bine la temperatura de 1" - 12-..
%eusteanul este reistent si la temperaturile scaute de peste iarna.
/e asemenea, suporta semiumbrirea.
0adacinile leusteanului sunt bine devoltate, fapt pentru care specia este relativ reistenta la seceta. .erinte mai mari pentru apa
are doar in primul an de viata, la inceputul perioadei de vegetatie.
%eusteanul are pretentii modeste fata de sol, indicate fiind cele mai bune sunt solurile mijlocii spre usoare &luto-nisipoase sau
nisipo lutoase(.
.a poitie, leusteanul prefera mai mult locurile umbrite. )ehnologia de cultura recomanda ca bune premergatoare leguminoasele.
)erenul pe care se va cultiva leusteanul trebuie lucrat 1gradinareste2. Semanatul se poate face toamna, dar si primavara, in luna
martie &1" - !"(. 3ecesarul de seminte este de 5" g41"" m5.
.ultura de leusteanse poate infiinta pe teren modelat &in brade inaltate - 1(, dar si pe teren nemodelat &2(. Ad6ncimea la semanat
este de 1 - 1,5 cm.
Pentru reusita culturii de leustean, foarte important este o buna pregatire a solului si un teren lipsit de buruieni.
%ucrarile de intretinere se refera la raritul culturii de leustean, conform schemei de infiintare a culturii, irigare, dar si la prasitul
manual si mecanic pe suprafete mari.
Pentru suprafete reduse, gradinarii obisnuiesc sa produca mai int6i rasad in rasadnite reci.
Plantarea rasadurilor de leustean se poate face at6t toamna, c6t si primavara.
%eusteanul se inmulteste si prin despartirea tufelor, cu plantare primavara, devreme.
*runele de leustean se recolteaa, incep6nd din anul I, iar fructele si radacinile numai in anul II de cultura. /upa fiecare recoltare,
frunele trebuie sa fie transportate c6t mai repede la umbra, in soproane sau in incaperi, in vederea conditionarii.
Productia de frune este de circa 2" 7g41"" m5. *ructele se recolteaa din anul II de cultura, c6nd au capatat o culoare cafenie.
Productia medie de seminte este de 5 7g41"" m5, iar de radacini - 2"" 7g41"" m5.
%eusteanul are si intrebuintari farmaceutice. In riomi si radacini se gaseste ulei volatil &1,(, dar si alte componente.
Sa cultivam plante aromatice si condimentare - Cimbrisorul!
.imbrisorul &)h8mus vulgaris %.( este o planta condimentara apreciata datorita aromei speciale dar si a virtutiilor sale terapeutice.
.imbrisorul sau cimbrul are intrebuintari diverse9
- condimentarea unor mancaruri &in special vara(:
- in industria conservelor de carne si legume:
- la prepararea muraturilor:
- la prepararea ceaiurilor.
In industria farmaceutica este intrebuintat la prepararea unor medicamente.
.ontinutul in ulei volatil ii confera proprietati e$pectorante ceaiului, calmeaa spasmele cailor respiratorii. #ste recomandat la
tratarea tusei convulsive, bronsitei, tusei astmatice dar si a raguselii.
.imbrisorul &)h8mus vulgaris %.(, este o planta perena, cu o parte a tulpinii lignificata, cu aspect de subarbust foarte ramificat
&inaltime 15 - 2" cm(. *runele sunt eliptic lanceolate sau alungite liniare.
*lorile cimbrului, grupate mai multe la un loc, sunt de culoare rosie sau albicioasa. Planta infloreste in perioada mai - iunie.
In cultura se regasesc doua specii9 )h8mus vulgaris &cel mai cultivat( si )h8mus serp8llum.
.imbrisorul propriu-is &)h. v.( are doua forme9
-cimbrisorul de vara sau frantuesc:
-cimbrisorul de iarna sau nemtesc.
.imbrisorul de vara este tratat ca planta anuala, iar cimbrisorul de iarna este mai reistent la temperaturi scaute si nu sufera
deloc in timpul iernii.
Planta este bine sa fie cultivata pe terenuri insorite, iar pentru a beneficia din plin de o aroma cat mai puternica nu se va
administra prea mult aot.
Infiintarea culturii de cimbru se face prin9 semanat direct in camp, prin rasad sau prin despartirea tufei. Semanatul se e$ecuta cat
mai in pragul iernii.
Pe teren nemodelat se amplaseaa randuri la +" cm distanta si 2" - 25 cm intre plante pe rand.
Pe teren modelat la 1,5" m schema este tot cu 2 randuri pe brada &!2 - +" - !2 cm(.
Semanatul se face la suprafata solului, se tavalugeste imediat pentru a asigura un contact mai bun intre samanta si sol.
/upa rasarirea completa a cimbrului si la momentul optim, rarim plantele &la 2" - 25 cm(.
3ecesarul de samanta este de 1" - 12 g41"" m.
Lucrarile de intretinere la cultura de cimbrisor
%ucrarile se fac atat in anul intai, cat si in continuare, la prasile repetate, precum si indepartarea buruienilor &prin plivit( de pe
randul de plante.
0ecoltarea plantelor se face numai din anul al doilea de cultura. 0amurile sunt taiate, legate si uscate la umbra. Productia de frune
de cimbru este de circa 1" 7g41"" m;.
O alta conditie pentru ca semintele sa germineze este lumina. Unele seminte au nevoie
de o cantitate mare de lumina, astfel ca nu trebuie sa fie acoperite cu pamant. Altele
germineaza mai bine daca primesc lumina ''filtrata'', deci daca sunt acoperite cu putin
pamant. !ista si seminte care germineaza la intuneric " cele care trebuie acoperite cu
un strat de pamant de # cm, bine batatorit. Aceste informatii le gasiti pentru fiecare tip
de seminte, pe ambala$. Odata germinate, rasaduriel nou aparute au nevoie de
neaparat de lumina, fie ea naturala (situatia ideala) sau artificiala. Cel mai bine este sa
asezati vasele cu rasaduri pe pervazurile cel mai bine luminate% uneori va fi nevoie sa
suplimentati lumina naturala, pentru ca plantutele au nevoie de #&"#' ore de lumina
pe zi.

Temperatura de care au nevoie semintele difera in timpul germinatiei si dupa. In timpul germinatiei, cu cat
pamantul este mai cald, cu atat este mai bine. Temperatura recomandata pentru incaperea in care sunt asezate
vasele cu seminte este intre 23-32 de grade Celsius. Daca temperatura scade chiar si pana la 21 de grade
Celsius, va trebui sa mutati semintele intr-un loc mai cald langa o soba, aeroterma. Dupa ce plantutele au
aparut, temperatura perfecta se incadreaza intre 1!-21 de grade Celsius.

"e masura ce rasadurile isi dezvolta primul set de frunze #nu cele initiale, pornite din samanta$, vasul in care le-
ati semanat va deveni neincapator, astfel ca va trebui sa le mai rariti. "oate va va fi greu sa aruncati din plantute,
mai ales ca toate arata atat de sanatoase, insa daca nu o faceti, situatia se va schimba. % recomandabil sa
pastrati cele mai sanatoase si mari plante, iar pe celelalte sa le smulgeti cu mana sau sa le taiati de la nivelul
pamantului. &ricum, intre plantutele ramase trebuie sa ramana cel putin 2,' cm distanta. Cand afara
temperaturile au depasit 1( grade si nu mai e)ista pericolul aparitiei inghetului, rasadurile ramase trebuie scoase
afara, intr-o zona prote*ata+ dupa 2-3 zile din acest moment, plantutele vor putea fi plantate in gradina.

"robleme
In general, semintele nu sunt foarte afectate de variatiile mici ce intervin in conditiile de mediu in care sunt
crescute+ e)ista insa si e)ceptii
- plantutele se ofilesc parca dintr-o data si mor, fara vreun motiv anume problema este cauzata de o ciuperca.
Incercati sa preveniti aceasta situatie, evitand udarea in e)ces si rarind rasadurile imediat ce par a fi ingesuite.
"entru a impiedica aparitia ciupercii, folositi pamant de buna calitate, steril, si spalati bine inainte vasele in care
puneti semintele la incoltit. &ricum, odata ce plantutele s-au ofilit, nu mai aveti ce sa faceti.
- rasadurile cresc foarte inalte, nu stau drepte, au tulpini foarte alungite, iar intre frunze este foarte mult spatiu
motivul este lumina slaba, temperatura foarte crescuta din incapere sau faptul sa plantuele sunt foarte
inghesuite in vas.
- frunze decolorate sunt cauzate de o deficienta de minerale. In acest caz, pentru a remedia problema, tratati
saptamanal plantutele cu o substanta fertilizatoare lichida, amestecata la *umatate din concentratie. ,u
e)agerati, pentru ca rasadurile se pot imbolnavi.
- frunze ondulate problema apare din cauza folosirii in e)ces a substantelor fertilizatoare. De obicei, rasadurile
nu au nevoie de fertilizatori pana cand nu incep sa dezvolte frunze adevarate si chiar si atunci, este mai bine sa
le tratati des si cu moderatie decat rar, dar cu cantitati mari.