ASPECTE TEORETICE ALE FOBIEI

Fobiile sunt temeri persistente, irationale de obiecte sau situatii care persista chiar daca frica nu are o baa in
realitatea curenta! Oamenii cu fobii pot trai e"periente mentale intense si simptome fiice atunci cand sunt
e"pusi la ce#a care le declanseaa fobia! Pe lan$a sentimente intense de an"ietate si frica, pot transpira,
preinta ritm cardiac crescut, au dificultati sa respire si traiesc si alte simptome care pot escalada sub forma
unui atac de panica!
Cunoscuta si ca tulburarea de an"ietate sociala, fobia sociala este dia$nosticata la oamenii care au an"ietate
e"trema in anumite situatii sociale si situatii publice!
Spre deosebire de timiditate, oamenii cu fobie sociala se simt confortabil de cele mai multe ori cu oamenii
din %urul lor, dar traiesc un discomfort e"treme in anumite situatii! Reultatul este e#itarea situatiilor sociale!
Pacientii se pot in$ri%ora timp de cate#a ile sau saptamani inaintea unui e#eniment social! Oamenii cu fobie
sociala e"a$ereaa impactul $reselilor si simt ca toti ochii din incapere sunt asupra lor, pri#indu&i cum
transpira, rosesc, sau arata frica si ca ceilalti sunt pe punctul de a&i %udeca atunci cand $resesc! Teama de a
#orbi in public, de intalniri si de a #orbi celor cu autoritate sunt elemente definitorii ale acestei boli! Pacientii
se tem sa foloseasca toaletele publice, sau sa manance in fata altora, sau sa #orbeasca la telefon, sau sa scrie
in timp ce altii ii pri#esc! Tind sa creada ca a arata an"ietatea este semn de slabiciune, si cred ca alti oameni
sunt mai competenti decat sunt in realitate! Sentimentele de inferioritate si stima de sine scauta par sa fie la
radacina fobiei sociale! 'nii cercetatori indica fobia sociala ca a#nd componenta $enetica, pentrru ca
tulburarea este mai dees intalnita la cei care au rude de $radul I care sunt dia$nosticati cu fobie! Tipul de
fobie sociala de care pacientii sufera poate depinde de $enul lor! (e e"emplu, frica de a rosi este mai des
intalnita la femei decta la barbati! In alte cauri, frica este baata pe e"perienta! Frica de a manca in public
poate sa apara mai de$raba la cine#a care a a#ut un moment %enant in timp ce manca in public!
ST'(I' (E CA)
*!(ATE PERSO+ALE
+umele,-!.abriela
/arsta,0*ani
Profesie,Economista
Stare ci#ila, casatorita ,un baiat
1!(ATE SE-+IFICATI/E (I+ A+A-+E)A
Pacienta a lucrat inca de la incheierea studiilor pe functia de economist si a fost bine cotata in profesia sa! A
intrerupt ser#iciul pentru cresterea copilului, acum baiatul e la scoala ,in clasa I, si pacienta se $andeste sa&si
reia ser#iciul, dar nu poate din caua fobiei sociale, sustine aceasta! Sotul lucreaa in politie, si este bine
remunerat! Ei locuiesc intr&un apartament confortabil impreuna cu parintii pacientei! -ama o a%uta foarte
mult la intretinerea $ospodariei, dar ii face si reprosuri pentru faptul ca se trateaa de multa #reme23ani4 si
nu&si $aseste remediul! -ama pacientei crede ca fiica sa isi cauta scue si ca nu e bolna#a cu ade#arat, ci o
bolna#a inchipuita! Pacienta nu iese din casa sin$ura, nu a fost nici la scoala la sedinta cu parintii pentru
baiatul ei, ele# in clasa I!
0! OBIECTI/ELE TERAPIEI
(escoperirea de sine
Recasti$area increderii in ea prin diminuarea an"ietatii
(eterminarea unui comportament de control al an"ietati
5!E6PLICATIE (I+ PERSPECTI/A '+EI TEORII PSI7OLO.ICE 8CO+CEPT'ALI)AREA CA)'L'I
-odelul SORC
S 2stimul4 9 Pacienta nu iese sin$ura din casa, nici macar pana la cel mai apropiat ma$ain, si nici la sedinta
fiului sau!
O 2or$anism, co$nitii: emotii: somatic4 9 co$nitii , ;-i se face rau pe strada, in piata sau in ma$aine<= :
9 emotii , frica ,an"ietate
9 somatic , transpiratii,nod in $at, tahicardie, ameteli, sufocare
R 2reactii comportamentale4 9 o suna pe sora sa sa o insoteasca daca e ce#a ur$ent si nu suporta amanare, isi
suna frec#ent sotul la ser#iciu: cand #ine de afara, atunci cand iese insotita de sora , de mama ei sau de sotul
ei, se intinde in pat ca sa nu lesine, sa nu cada!
C 2consecinte , ;>= :=& ;4 9 consecintele poiti#e, scade disconfortul somatic: scade an"ietatea, acestea,
consecintele poiti#e intaresc raspunsul!
9 consecintele ne$ati#e , nu poate iesi sin$ura din casa: depinde de preenta altei persoane pentru a iesi din
casa: nu mer$e nici macar la scoala sa duca copilul, decat daca e insotita de sotul, de mama sau de sora ei:
consecintele ne$ati#e intaresc co$nitiile catastrofa 2O4!
3!PLA+'L (E I+TER/E+TIE 8 (ECI)II TERAPE'TICE SI TE7+ICI 'TILI)ATE
Pe parcursul psihoterapiei pacienta a fost foarte recepti#a si dispusa sa colaboree autentic! In cele
doispreece sedinte desfasurate au fost abordate atat tehnici si prescriptii terapeutice eric?soniene, cat si
perspecti#e inte$rati#e, adaptate specificului caului dat,
Po#estea ;+oroc, $hinion, cine stie@=, pentru relati#iarea unor e"periente de #iata,
-etafora ;Calatoria pe o stanca=27unter4 8 pentru intarirea eului:
Transe cu su$erarea unor pro$resii de #arsta in care pacienta re$aseste starile de echilibru si placere pe care le
abandonase, se simte confortabil afara, la plimbare:
Inter#iuri structurate care au punctat efectul realiarii unor prescriptii 2ritualul arderii4:
Prescriptii din terapia co$niti# 8comportamentala 2lista plimbarilor preferate, centrarea interesului persoanei,
pacientei, pe ona de confort psiho&afecti#, desensibiliare prin e"punere4!

SE(I+TA I,
Anamnea, a lucrat inca de la incheierea studiilor pe functia de economist si a fost bine cotata in profesia sa!
A intrerupt ser#iciul pentru cresterea copilului, acum baiatul e la scoala elementara si pacienta se $andeste sa&
si reia ser#iciul, dar nu poate din caua fobiei sociale, sustine aceasta! Sotul lucreaa in politie, si este bine
remunerat! Ei locuiesc intr&un apartament confortabil impreuna cu parintii pacientei! -ama o a%uta foarte
mult la intretinerea $ospodariei, dar ii face si reprosuri pentru faptul ca se trateaa de multa #reme23ani4 si
nu&si $aseste remediul! -ama pacientei crede ca fiica sa isi cauta scue si ca nu e bolna#a cu ade#arat, ci o
bolna#a inchipuita! Pacienta nu iese din casa sin$ura, nu a fost nici la scoala la sedinta cu parintii pentru
baiatul ei, ele# in clasa I! (esi mama o a%uta foarte mult, aceasta este in #arsta si in$ri%este in acelasi timp si
pe sotul ei care este bolna# si imobiliat la pat! Pacienta mai are o sora care este casatorita in acelasi oras ca
si ea, se intele$ bine amandoua! 'neori sora ei #ine si o ia din casa pentru a se plimba!
Pacienta sustine ca i se face rau pe strada, in piata sau in ma$aine! (e aceea nu iese sin$ura! A fost si la
medici si la #ra%itoare, dar nu si&a reol#at starile de fobie sociala!
Trimiterea la psiholo$ a fost facuta de medicul de familie!
Scala de an"ietate 7emilton a indicat tendinte accentuate de an"ietate!
SE(I+TA II,
/erificarea scopului, I&am pus intrebarea daca doreste intr&ade#ar sa&si recasti$e increderea@! Raspunsul a
fost afirmati#, dar simte ca inca ce#a o opreste! Am intrebat&o ce #a pierde atunci cand #a redobandi
incredera@ A fost foarte surprinsa, dar dupa o #reme mi&a raspuns ca #a pierde a%utorul celorlalti! Apoi, am
intrebat&o ce #a casti$a@ Reflectand, mi&a raspuns ca #a casti$a autonomia, increderea in ea insasi!
Am lucrat pe inte$rarea partilor aflate in conflict, partea care dorea #indecarea si cea care se opunea!
SE(I+TA III ,
Testarea su$estibilitatii prin catalepsia pleoapelor: pacienta a raspuns poiti# su$estiei de rela"are! Am
efectuat apoi rela"area si hipnoa prin metoda clasica prin care i&am indus su$estii de intarire a Eului!
SE(I+TA I/,
Am adancit hipnoa, apoi am mers pe ima$erie creand un scenariu A-a$ainul= ce se plia pe dificultatile
pacientei!
SE(I+TA /,
S&a desfasurat in conte"tul social asistand&o la cumparaturi alaturi de o persoana apropiata ei!
SE(I+TA /I,
I&am trasat ca sarcina sa efectuee sin$ura cumparaturile, persoana apropiata ei sa stea la o oarecare distanta!
Pacienta s&a descurcat, chiar daca a a#ut o anumita ani"etate!
SE(I+TA /II,
Iesirea in oras cu cine#a care sa&i fie aproape pentru a efectua o plimbare si a face cumparaturi de la -all!
SE(I+TA /III,
Repetarea aceleiasi acti#itati pentru intarirea comportamentului si casti$area increderii in sine!
SE(I+TA I6,
Iesirea in oras cu un membru al familiei care sa stea in umbra sa si sa inter#ina doar daca pacienta ii solicita
spri%inul
SE(I+TA6,
Cumparaturi de la -all, dar persoana sa stea in umbra!
SE(I+TA 6I,
Iesirea in oras sin$ura si notarea an"ietatii pe o scala de la * la *B! Pacienta a marturisit ca an"ietatea s&a
situat la 0, dar a reusit sa o constientiee si $estionee usor!
SE(I+TA 6II,
Continuarea intaririi comportamentului anterior si mersul de asemenea la scoala pentru a participa la sedinta
cu parintii!
Pacienta s&a decis sa mear$a si la scoala la sedinta cu parintii si a fost foarte mandra de reultatele ei si de
modul in care fiul sau in#ata!
C!RE)'LTATE 8 E/OL'TIA PACIE+TEI
(upa terminarea procesului terapeutic, pacienta a reusit sa depaseasca momentul critic si sa poata iesi sin$ura
din casa, sa mear$a la cumparaturi, si nu in ultimul rand, la sedintele cu parintii,unde a ramas placut
impresionata de reultatele fiului sau!