POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTA

SI TIPURI DE TURISM PRACTICATE IN JUDETUL CONSTANTA

Capitolul I Asezare geografi
Capitolul II Potentialul turistic
Capitolul III Infrastructura
Capitolul IV Tipuri si forme de turism,
statiuni turistice
Capitolul V Propuneri si concluzii
1.1 Pozitia geografica, limite
Judetul Constanta este situat in
extremitatea sud-estica a Romaniei
Vecinii judetului sunt:
la N judetul Tulcea
la V fluviul Dunarea
la S frontiera romano- bulgara
la E Marea Negar
Are o suprafata de 7071 km patrati.
Structura administrativ-teritoriala a
judetului Constanta cuprinde:
3 municipii, 9 orase,58 de comune.
1.2 Incadrare din punct de vedere turistic,
cultural si istoric.
Sapaturile arheologice testifica ca exista urme de
locuire a acestui teritoriu inca din epoca
paleolitica(culturile de la Gumelnita si Hamangia),
iar incepand cu sec VII pe tarmul vestic al M.Negre
apar cetatile grecesti Histria, Tomis si Callatis care
la sf. sec.I au trecut sub ocupatie romana,civilizatie
care a durat 630 de ani.
Istoria judetului Constanta este legata de orasul
Tomis(actualul Constanta) oras ce primeste
numele dupa sora imapratului C-tin cel Mare si
care in 1878 devine portul principal al Romaniei.
Portul Constanta este pe locul 4 in lume ca
marime.
Judetul Constanta are in prezent ca activitate
principalat urismul.
Capitolul II Potentialul turistic
Dupa G.Erdeli potentialul turistic se clasifica in:
A - natural (componentele cadrului natural)
B - antropic (cultural-istoric si tehnico economic).
A Potentialul turistic natural
2.1 Potentialul turistic al reliefului
Relieful se prezinta ca un podis suspendat, in raport cu valea Dunarii si bazinul Marii Negre.
Podisul are aspect tabular, este usor inclinat spre nord-vest si are o panta mai inclinata
in apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboara pana la 50 metri, pe aripa nordica si
sudica se ridica pana la 200 metri. Ca principale unitati naturale se disting: podisul,care
cuprinde aproape intreg teritoriu (podisul Dobrogei), litoralul Mrii Negre si valea Dunarii.
Se poate concluziona ca relieful judetului Constanta este format dintr-un podis tabular,
inconjurat de apele Dunarii, in partea de nord, sud, si vest si de apele Marii Negre,
in partea de est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral.
Solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona, datorita asezarii
geografice si reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare valorificare turistica
aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament.
2.2 Potentialul turistic al climei
Clima judetului Constanta este predominant continentala.Caracterul continental al climei
se accentueaza in a doua jumatate a verii si la inceputul toamnei, cand predomina
timpul senin si secetos,care rareori este intrerupt de cate o ploaie torentiala de scurta
durata.
In decembrie-ianuarie, cand zilele sunt mai scurte energia solara este mai redusa.Acesta
se intensifica in mai-septembrie, cand zilele sunt mai lungi, valorile maxime
inregistrandu-se in zona litorala.
Vanturile dominante sunt cele de vest, crivatul uscat si geros si brizele marine.
2.3 Vegetatia, flora si fauna caracteristice zonei
Vegetatia este in cea mai mare parte de stepa, fiind un rezultat al intrepatrunderii
influentelor pontice premaritime cu cele submediteraneene. Aceasta este formata din
ierburi marunte si arbusti.
Silvostepa are ca trasaturi specifice participarea masiva a stejarilor subxerofili-termofili,
predominanta in subarboret a elementelor submediteraneene cu frunze cazatoare,
existenta unor elemente sudice mai rare, a sibleacurilor de diferite tipuri, apare de
asemenea si stejarul pufos, formatie submediteraneeana de tip balcanic.
Padurea, in comparatie cu stepa si silvostepa, are cea mai redusa extensiune. Prin
participarea redusa a gorunului si prin abundenta speciilor mezofile de amestec.Se poate
aprecia ca este o padure de cvercinee submezofile de tip balcanic. In zonele inalte
(podisul Babadagului) se gaseste etajul stejarului (cer-garnita, stejar pedunculat).
Vegetatia intrazonala este formata din paduri de salcam, vegetatie mediteraneeana,
(smochini salbatici, iasomie, carpinis) si vegetatia de lunca.
Fauna este corelata cu vegetatia, fiind formata din mamifere, pasari si pesti. Ea prezinta un
colorit pontico-submediteranean.
Dintre animale se intalnesc porumbelul gulerat, gugustiucul, fazanul colonizat, soimul dunarean,
pajura tipatoare, vulturul codalb, bufnita mare. Mamiferele sunt reprezentate de caprioara,
veverita, mistretul, muflon, pisica salbatica ,vulpea rosie, jder, dintre insectivore-ariciul, cartita,
liliac si dintre rozatoare-soarece de padure.
O valoroasa fauna piscicola de mare importanta economica o constituie pestii migratori care in
anumite perioade ale anului parasesc Marea Neagra si intra pentru reproducere in Dunare sunt:
scrumbia, palamida, zarganul, hamsia, barbunii si cu deosebire sturionii (morunul, nisetrul,
pastruga) care dau cunoscutele icre negre. In Marea Neagra mai traieste si o specie de rechin
care ajunge pana la 1,70 metri lungime, traind in adanc pana la 70 metri,iar dintre mamifere
putem aminti delfinul.
2.4 Obiective turistice hidrografice.
Alaturi de apele Marii Negre, care reprezinta cea mai importanta resursa turistica a judetului,
mai sunt valorificate turistic si apele minerale si lacurile din interiorul judetului unde se
gaseste namol terapeutic. Principalele lacuri din judetul Constanta :
Techirghiol, Tascau si Tatlageac,Sinoe si Siutghiol

In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit
in oferta turistica a regiunii, acestea sunt:
Masivul Cheia
Rezervatia Fantanita-Murfatlar
Dunele litorale de la Agigea
Padurea Hagieni
Lacul Techirghiol
Canarelele de la Harsov
Pesterile de la Gurile Dobrogei
Punctul fosilifer de la Aliman
Punctul fosilifer Seimenii Mari
Punctul fosilifer Cernavoda
Reciful de la Topalu
2.5 Rezervatii naturale si monumente ale naturii.
B - Potentialul turistic antropic
2.6 Asezari umane
Constana, capitala judetului, este cel mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port
maritim, important centru balnear.






Baneasa, situata in Podisul Oltinei, in apropiere de granita cu Bulgaria, la 94 km de Constanta si
120 km de Vama Veche.
Cernavoda, situat pe malul drept al Dunrii, Port la Dunre.
Eforie, situat pe malul Marii Negre la 19 km de Constanta.
Ovidiu, vechea denumire a localitatii data de catre turci este Canara.
Murfatlar (Basarabi),prima atestare documentara a orasului dataeaza din anul 1855.
Negru Voda, situat in sudul podisului cu acelasi nume, la 6 km de granita cu Bulgaria.
Harsova, port pe malul drept al Dunarii.
Mangalia, port la Marea Neagr. Staiune balneo-climatic.
Medgidia, isi trage numele de la ntemeietorul ei, sultanul Abdul Medgid.
Navodari, situat pe tarmul Marii Negre, la 6-8 m alt., in apropiere de lacul Sutghiol
Techirghiol, staiune balneo-climatica.
2.7 Edificii religioase
Bazilicile antice, in numar de cinci, dateaza din secolul al V-lea d.Hr. si impresionaza prin
frumusetea picturilor murale.
Catedrala ortodox Sfintii Apostoli Petru si Pavel, este o constructie ridicata dupa
planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885.
Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a fost construita in anul
1910, pe locul unei vechi geamii.
Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf. Maria.
Sinagoga Comunitatii Evreilor situata in cartierul vechi al orasului, aminteste de atmosfera
sfarsitului de secol XIX.
Biserica romano- catolica Sfantul Anton ,constructie in stil romanic, ridicata in 1937.
Biserica greaca Schimbarea la Fata, a fost construita intre anii 1863 si 1865.
2.8 Obiective culturale si istorice, monumente si busturi
Cetatea Histria Muzeul de Arta Populara
Muzeul de Arta Cetatea Callatis (Mangalia)
Edificiul Roman cu Mozaic Cetatea Tomis (Constanta)
Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Cetatea Tropaeum Traiani
Muzeul Portului Staiunea preistoric de la Cernavoda
Bustul lui Mihai Eminescu Mormantul Pictat
Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii : Acvariul, Planetariul , Delfinariul
2.9 Manifestari culturale, artistice si etnografice
Calendarul evenimentelor din judetul Constanta
Festivalul de muzica electronica (aprilie)
Festival de zmee Black Sea Kite Festival
1 Mai La Mare (Litoral)
Festiva de Interpretare Muzica Populara- Dor de cant romanesc (mai)
Nopti albe Noaptea Muzeelor
Sarbatoarea Salcamului
Festivalul de dansuri traditionale si moderne pentru copii
Festivalul National de Film Romanesc
Freedom Jazz La Vama Veche
Festivalul International pentru Tineret Dobroge, mandra gradina
Festivalul National de Muzica Usoara Mamaia
Festivalul Callatis
Ziua Recoltei
Sarbatoarea Recoltei si a Vinului Dobrogean
Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna Dupa datina strabuna.
Sarbatoarea Kurban Bayram (sarbatoarea sacrificiului- comunitatea turca)
Sarbatoarea Ramazan Bayram (sarbatoarea postului, a dulciurilor )
Sarbatoarea Nevruz o sarbatoare a primaverii, a renasterii naturii
Sarbartoarea Hadarlez cultul celor trecuti in nefiinta
Zilele culturii aromane
Vasilopita sarbatoare a comunitatii elene
Capitolul III - Infrastructura
3.1 Unitati de cazare si alimentatie publica
Structura principala de cazare este hotelul (de una,doua pana la cinci stele).
Urmatoarea forma de cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate de
vacanta.Vilele si casutele constituie o forma complementara de cazare.
Restaurantele,terasele pun la dispozitia turistilor o variata paleta gastronomica din
bucataria traditionala dar si internationala.
3.2 Infrastructura privind transportul local
Drumuri europene
Drumuri nationale si judetene
Cai ferate
Cai navale (transport fluvial si maritim)
Cai aeriene (aeroportul Mihail Kogalniceanu)
Capitolul IV Tipuri si forme de turism, statiuni turistice
Cele mai intalnite tipuri si forme de turism sunt: excursiile, turismul de odihna si
recreere, turismul la sfarsit de saptamana, turismul monahal, gastronomic, istorico-
cultural, economic, de aventura, de litoral.
4.1 Trasee turistice in zona de circulatie turistica.
Murfatlar-Adamclisi-Ion Corvin-Oltina
Constanta-Istria-Murfatlar
Cernavoda-Murfatlar-Constanta
Constanta-Adamclisi-Ostrov/Oltina
Histria-Gura Dobrogei-Targusor-Murfatlar/Megidia
Mangalia-Techirghiol-Murfatlar
4.2 Staituni turistice - Baze
de agrement si cura
oConstanta Mamaia
o Costinesti Navodari
o Cap Aurora Techirghiol
o Eforie Sud Mangalia
o Eforie Nord Vama Veche
o Olimp Neptun
o Venus Cap Aurora
Capitolul V Propuneri si concluzii
5.1 Analiza SWOT
Puncte tari
* mediu natural propice dezvoltarii turistice (plaje naturale cu nisip fin si insorite, fundul
marin nisipos, dealuri impadurite, rezervatii naturale)
*porturi maritime,*deschidere strategica
*capacitate ridicata de cazare
*potential banear, SPA, tratamente de infrumusetare
*resurse umane calificate si cu experienta in domeniu
*accesibilitate buna in/din judet
*potential turistic istorico-cultural
*potential turistic sportiv si agrement
*cei mai renumiti producatori de vinuri
Puncte slabe
* mediatizarea turismului insuficienta
*numarul locurilor de parcare insuficiente
*valorificare slaba a potentialului istorico-cultural, degradarea monumentelor si edificiilor
* lipsa investitorilor
*orase cu structuri urbane insuficiente
*infrastructura de turism si transporturi (mai ales cele feroviare) este invechita
*dezvoltarea insuficienta a infrastructurilor de servicii publice si utilitati
*management necorespunzator al deseurilor
*caracter sezonier al turismului
*distrugerea bioclimatului
*lipsa modernizarii si reconditionarii aspectului localitatilor in armonie cu mediul natural
*lipsa de la conducere a persoanelor integre si capabile, a programelor coerente de dezvoltare
Oportunitati
*potential ridicat de dezvoltare a turismului religios,cultural, balneoclimateric si ecologic
*interes international pentru conservarea si promovarea bioclimatului natural
*constructia si modernizarea drumurilor si mijloacelor de transport
*promovarea pe piata internationala a produselor ecologice
*promovarea produsului turistic
*stimularea consumului de produse ecologice
*conservarea unicitatii si originalitatii
*oportunitate de a dovedi seriozitate si interes, profesionalism in tot ceea ce tine de mediu si
protejarea/conservarea lui
Amenintari
*concurenta zonelor turistice din strainatate datorita superioritatii calitatii serviciilor si
preturilor competitive
*accentuarea procesului de degradare a mediului natural
*capacitate redusa de finantare a modernizarii si menegmentul defectuos al pietelor de
desfacere
*riscul migrarii masive a populatiei din mediul rural in cel urban
*riscul emigrarii masive a populatiei ca urmare a pierderii locului de munca
*riscul perceperii unei imagini nedemne a turismului estival
*risc de producere a calamitatilor naturale, riscul disparitiei plajelor
5.2 Propuneri si concluzii
Echilibru intre cerere si oferta (cerem turisti- oferim conditii)
Oferte autohtone competitive cu cele din strainatate
Legislatie clara, concisa ,bine structurata si la obiect,in care sa fie stipulate drepturile si
obligatiile atat ale turistilor dar si a entitatilor publice, juridice, turistice
Minimalizarea birocratiei
Promovarea turismului ecologic
Decizii si masuri in vederea respectarii mediului si igienei publice
Informarea si educarea continua a populatiei
Informarea si mediatizare potentialilor turisti prin intermediul mass-media, internet
Pastrarea integra si demna a imaginii a localitatilor turistice si a turismului romanesc.
Bibliografie

Geografia Romniei
Istoria Romanilor
..
VA MULTUMESC!
VA MULTUMESC!