1.

Derivatii uzuale in tehnica electrocardiografica

Derivatiile folosite in ECG sunt:
- Directe: electrozii de culegere se plaseaza direct pe pericard sau miocard,
in timpul interventiilor pe cord sau experimental
- Semidirecte: electrozii de culegere sunt plasati la mica distanta de
cord (ex: el intraesofagian) pentru inregistrarea, in special, a activitatii
atriale.
- Indirecte: sunt folosite curent in practica medicala si, in cadrul lor,
respectiv pe membre sau pe suprafata peretelui toracic, culegandu-se
astfel variatii ale campului eletcric generat de activitatea cardiaca.
Derivatiile pot fi:
- bipolare standard
- unipolare: ale memebrelor si precordiale
Derivatiile bipolare se formeaza astfel:
- derivatia !: se plaseaza un electrod pe bratul stang, cuplat la polul
pozitiv si un electrod pe bratul drept cuplat la polul negativ
- derivatia !!: se plaseaza un electrod pe bratul drept cuplat la polul
negativ si unul pe piciorul stang la polul pozitiv
- derivatia !!!: se plaseaza un electrod pe piciorul stang la polul pozitiv
si unul pe bratul stang la polul negativ.
Derivatiile unipolare:
- sunt formate dintr-un electrod indiferent cuplat la polul negativ al
galvanometrului si un electrod activ, explorator care culege diferenta
de potential, cuplat la polul pozitiv.
Derivatiile bipolare si unipolare ale membrelor, exploreaza activitatea
electrica a cordului in plan frontal, inregistrand diferentele campului eletric
generat de dipolul cardiac.
"entru planul orizontal se folosesc derivatiile unipolare precordiale
2. Depolarizarea atriala formarea vectorilor, proiectia lor.
- #timulii din $#%, condusi prin miocardul atrial determina depolarizarea
lui.
- %par dipoli momentani, reprezentati prin vectori instantanei. !nsumati, dau
un vector mediu rezultant al depolarizarii atriului drept si un vector mediul
rezultant al atriului stang.
- %triul stang se depolarizeaza cu o intarziere de &,&' secunde fata de atriul
drept.
- (ectorii medii rezultanti ai celor ' atrii au acelasi punct de origine ($#%),
dar au directii diferite.
- "entru obtinerea vectorului mediu rezultand al depolarizarii atriale se
construieste paralelogramul fortelor, diagonala lor fiind vectorul mediu
rezultant care se va proiecta pe liniile de derivatie, generand undele ECG ce
reprezinta depolarizarea atriala (unda ").
- #ensul undei inregistrata in derivatiile bipolare este dependent de sensul
)umatatii liniei de derivatie pe care se proiecteaza.
!n derivatiile unipolare, sensul undei este dependent de sensul vectorului fata
de electrodul explorator. (daca se indreapta sau se indeparteaza)
- %mplitudinea undelor inregistrate depinde de pozitia vectorului fata de
linia de derivatie: orientarea paralela a vectorului fata de linia de derivatie
determina o proiectie maxima a acestuia pe linie, respectiv o amplitudine
maxima a undei in acea derivatie.
- *n vector perpendicular pe linia de derivatie determina o proiectie minima
(un punct sau o unda), un complez ec+idifazic, in care suma algebrica a
componentelor este &.
3. Caracterele normale ale undei C!, care reprezinta
depolarizarea atriala.
"e ECG, depolarizarea atriala este reprezentata de unda ".
- #ensul undei ", normal in ma)oritatea derivatiilor e pozitiv, dar obligatoriu
negativ in a(,.
- !n (-, (', poate fi bifazica, cu o prima componenta pozitiva data de
vectorul depolarizarii %D si o componenta negativa datorata %#. Cand
decala)ul dintre depolarizarile celor ' atrii este pana la &,&'s, cele '
componente ale undei " se suprapun, dand o singura unda. Cand acest
decala) depaseste &,&' s, cele ' componente ale undei " devin distincte si se
obtine un " bifid, aspect intalnit in patologie.
- Durata normala a undei ": &,&. &,-&s (max &,--)
- %mplitudinea undei ": &,&/ &,'/m(
- %xul electric al undei " reprezinta ung+iul format de proiectia vectorului
mediu rezultant al depolarizarii atriale cu linia derivatiei ! sau axa &--.&
grade.
(alorile normale ale axului electric al undei " sunt cuprinse intre: 01& - 02&
grade (cu limite intre & - 03& grade).
#. $%pecte C! ale hipertrofiei &%upraincarcarii' atriale
($D:
- creste amplitudinea undei ", dar durata ramane nemodificata ("
pulmonar)
- %D +ipertrofiat se depolarizeaza inaintea %# si termina depolarizarea
inaintea acestuia,de aceea durata ramane nemodificata
- " simetric, ascutit in D', D1, (-, ('
- "oate avea aspect bifazic in (- (prima componenta mai mare)
- %pare in cordul pulmonar cronic, stenoza de artera pulmonara,
stenoza de tricuspida.
($S:
- creste durata undei " (deci creste durata depolarizarii %#), dar
amplitudinea ramane nemodificata (" mitral)
- durata &,-'-&,-2s in D!, a(4, (/, (2
- bifazica in (-, (' (cu componenta negativa mai mare) si bifida in (/,
(2 (cu a doua componenta mai mare)
- axa deviata la stanga (-1& grade)
- apare in stenoza mitrala, stenoza aortica, insuficienta aortica.
/. )odificari ale depolarizarii atriale in ritmurile patologice
5odificari ale depolarizarii atriale apar in tulburarile de ritm
a) In aritmia sinusala: toate undele " sunt identice, atat undele " cat si
complexul 6,# si unda 7 sunt de obicei normale, cu forma si
marimea identica, dar cronologia ciclurilor este neregulata
b) Fibrilatia atriala: se datoreaza descarcarii unor numeroase focare
atriale, nu exista un impuls unic care sa depolarizeze in mod complet
atriile si numai din intamplare influxul a)unge la $%(. $u se pot
vedea undele ".
c) Extrasistolele atriale:
- o bataie prematura atriala ia nastere intr-un focar ectopic atrial si apare
mult mai curand decat ar afce-o unda " normala.
- Deoarece acest impuls nu ia nastere in $#%, nu se aseamana cu
celelalte unde " din aceeasi derivatie.
d) Extrasistolele nodale: se observa un complex de aspect normal care
survine foarte precoce si care de obicei nu este precedat de o unda ".
- cateodata acest focar trimite un impuls care stimuleaza atriile de )os in
sus (conducere retrograda) si poate lua nastere o unda " inversata
situata exact inaintea sau dupa complexul 6,#, iar alteori ea se poate
amesteca cu complexul 6,#.
e) Blocul de iesire sinusal: la bolnavii care nu prezinta activitatea atriala
din cauza unui bloca) sau a unei absente a $#%, traseul ECG arata
absenta tuturor undelor " in toate derivatiile si bradicardie.
f) Tahicardia paroxistica atriala se datoreaza unei descarcari rapide si
bruste a unui focar ectopic atrial: undele " nu se aseamana cu alte
unde " dinaintea ta+ocardiei din aceeasi derivatie. %stfel, exista mai
mult de o unda ", mici si ascutite, pentru fiecare 6,# . (acestea arata
adesea existenta unei intoxicatii digitalice).
g) Tahicardia paroxistica ventriculara: cu toate ca atriile se
depolarizeaza inca in mod regulat, cu ritmul lor propriu, nu se vad de
obicei unde " distincte
+) Flutterul atrial: undele " survin in succesiune rapida si fiecare este
identica cu urmatoarea.
- focarul ectopic atrial descarca cu o frecventa de '/& -1/& antrenand o
succesiune rapida de depolarizari atriale.
- $efiind vorba de unde " veritabile, deoarece ele iau nastere in mod
ectopic, se mai numeste unde de flutter, comparate cu dintii de
fierastrau (linia de baza este numita 8in dinte de fierastrau9 iar undele
se succed rapid si intre ele traseul nu se mai intoarce la linia de baza
plata).
*. Caracterele normale ale undelor C! care reprezinta
depolarizarea ventriculara.
Depolarizarea ventriculara este reprezentata pe ECG de comple+ul ,-S.
- are sensul pozitiv in ma)oritatea derivatiilor, in (- si (' trebuie sa
aiba forma r#, in (1, (: are forma ,# sau rs, iar in (/, (2 apare de
forma ;,s sau ;,
- durata: &,&2-&,-& (&,--) secunde
- amplitudinea: avand in componenta mai multe unde, se calculeaza
indicii #o<olov-4=on (pana la '& de ani are val max de :/mm, si dupa
'& de ani pana la 1/mm) si >+ite-?oo< (valori cuprinse intre --: si
0-.).
- %xul electric: intre (-1&) (0--&) grade cu valori medii (01&) (03/)
grade
- 5entiune speciala: unde 6 trebuie sa aiba o durata pana la &,&1
secunde si o amplitudine pana la '/@ din amplitudinea complexului
6,#.
.. /ariante fiziologice ale componentelor C!.
!n functie de varsta:
- la copii mici: predominanta ventriculului drept
- la nastere: in toate derivatiile planului orizontal, unda 7 este negativa
si se pozitiveaza de la (2 spre (-, odata cu inaintarea in varsta, iar in
)urul varstei de '& de ani, e pozitiva in toate derivatiile planului
orizontal.
- 4a varstnici: reduceri ale complexelor ECG
in Aunctie de sex:
- la femei: amplitudine scazuta a complexelor EBG din cauza masei
cardiace reduse
!n functie de tipul constitutional:
- tipul astenic, longilin : poate prezenta un cord verticalizat, C in
picatura D
- tipul picnic cu diafragmul sus situat, poate avea un cord
orizontalizat
in Aunctie de antrenamentul fizic:
- la cei care desfasoara o activitatea fizica sistematica, la care vom
intalni o reducere a frecventei cardiace, o crestere a amplitudinii unor
componente, modificari ale axului electric al 6,#, un bloc minor de
ramura dreapta.
0. $%pecte 1! ale hipertrofiei ventriculare:
- creste amplitudinea undei , in conducerile precordiale de partea
ventriculului +ipertrofiat
- se adanceste # de partea opusa
- poate fi sistolica (concentrica) datorita unui obstacol in evacuarea
sangelui in cavitatea (stenoza aortica, de artera pulmonara, E7%) si
rezulta denivelarea segmentului #7 si unda 7 inversata (repolarizarea
se face de la endocard spre epicard)
- poate fi diastolica (dilatativa) stanga, in insuficienta mitrala,
persistenta canalului arterial, si se observa o usoara subdenivelare de
#7 si unde 7 aplatizate sau ascutite in (/, (2 si diastolica dreapta in
cazul unei tulburari de conducere intraventriculare drepte.
(/S:
- creste masa ventriculului stang si masa septala stanga
- se observa o frecventa orizontalizare: potentialele electrice ale (# se
proiecteaza spre bratul stang iar cele din (D spre picior, rezulta unde
, sau ;, in D! si a(4 si r# in D!!! si a(A.
- 6,# cu durata crescuta, dar fara sa depaseasca &,-' secunde
- (%7 intarziata in (/, (2 peste &,/ sec
- %xa electrica deviata la stanta (& - (-2&))
- !ndicele #o<olov-4=on mai mare de 1/mm
- Eipertrofie sistolica: #7 denivelat, 7 asimetric, opus 6,#, iar in (-,
(' #7 e supradenivelat cu 7 ampla diferit fata de (/, (2 unde #7 e
izoelectric si 7 negativ.
- Eipertrofie diastolica: 7 pozitiv, #7 izoelectric sau usor subdenivelat
- %pare in: insuficienta aortica, E7%, scleroza aortica, insuficienta
mitrala
(/D:
- deviatia axei spre dreapta (F --&grade), rezulta astfel r# in D! si ;, in
D!!!
- durata 6,# nu depaseste limita normala
- (%7 crescut in (-, ('
- Denivelarea #7 in acelasi sens cu inversarea 7, dar in sens opus 6,#
(axa 7 opusa axei 6,#)
- Eipertrofie diastolica dreapta G aspect de bloc de ramura dreapta pe
EBG cu #7 usor denivelat si 7 pozitiva sau difazica in (/, (2
- %pare in cordul pulmonar cronic, stenoza mitrala, stenoza arterei
pulmonare, tetralogia Aallot
(ipetrofia biventriculara:
- apare in stenoza mitrala cu E7% pulmonara, cord pulmonar cronic cu
E7% sistemica, persistenta de canal arterial si defect septal ventricular
- devierea axului 6,# spre dreapta, rotatie orara
- aspect de E(# in (/(2 sio E(D in (-('
- intarzierea (%7 la ambii ventriculi
- devierea axului 6,# spre stanga si E(D in (-('
2314. $%pecte 1! in tulburarile de ritm de %curta5lunga durata ale
e+citabilitatii:
Tulburari tranzitorii: aritmia si ta+icardia paroxistica
%ritmii sistolice sistematizate: cand exista o ritmicitate intre ritmul de baza
si aparitia extrasistolelor. Ex: extrasistolele ventriculare.
Tulburari de lunga durata: flutter si fibrilatie atriala si ventriculara
Alutter-ul ventricular:
- e foarte grav
- arata o inima preagonica
Aibrilatia ventriculara:
- duce la deces
- se utilizeaza defibrilatorul sau in)ectia intracardiaca
Aibrilatia atriala:
- :&&-2&&bHmin
Alutterul atrial: mai mult de 1&&-1/& bHmin
!n +ipopotasemie: apare unda u dupa complexul 6,#, in special in
derivatiile planului orizontal
!n +iperpotasemie: unda 7 marita foarte mult (ca si la vagotonici)
!n +ipercalcemie: intervalul 6-7 prelungit (cu segmentul #7 mult marit)
!n infarctul acut (leziune, isc+emie si necroza):
- 7 simetric si inversat (arata isc+emia)
- Denivelari ale punctului I
Complexul "ardi: #7 supradenivelat si inversat
!n pericardita acuta: #7 supradenivelat, unda 6 si 7 sunt de aspect normal
11. Depolarizarea %eptului ventricular: vectori, proiectia lor.
Depolarizarea ventriculara incepe cu depolarizarea septului, de la endocard
catre mi)loc pentru septul stang (vectorul fiind orientat de la stanga la
dreapta) si de la dreapta la stanga pentru septul drept.
Aiind doi vectori de marimi si sensuri diferite, insumarea lor algebrica va
avea drept rezultanta un vector de depolarizare septala orientat de la stanga
la dreapta (septul stang are grosime mai mare decat septul drept)
12 %i 13. Depolarizarea ventriculului drept %i %tang vectori, proiectia
lor
Dupa depolarizarea septului, urmeaza depolarizarea ventriculara, incepand
cu varful, apoi marginile si peretii ventriculari si in final se depolarizeaza
baza ventriculilor.
Depolarizarea peretilor ventriculari se face de la endocard spre epicard:
- de la stanga la dreapta si de sus in )os pentru (D
- de la dreapta la stanga si de sus in )os pentru (#
%cesti vectori, avand origine comuna rezultanta lor arata doar directia
momentana a procesului de depolarizare in general, vectorul mediu rezultant
fiind orientat de la dreapta la stanga si de sus in )os.
1#. -otatiile electrice ale cordului
a) In 6urul a+ului longitudinal planul orizontal (axul ce
uneste apexul cu centrul bazei inimii)
- sens orar (deviatie spre stanga): aspecte #, 6!!! si complexe
ec+idifazice in (/(2 prin mutarea zonei de tranzitie din (1(:
- sens anti-orar (deviatie spre stanga): aspecte 6! #!!! si complexe
ec+idifazice in (-(' prin mutarea zonei de tranzitie din (1(:
b) In 6urul a+ei antero7po%terioare 7 planul frontal(axul e
perpendicular pe planul frontal si trece prin centrul de gravitatie
al inimii):
- orizontalizare: complexe 6,# din (/(2 asemanatoare cu cele din
a(4, iar cele din (-(' cu a(AJ axul 6,# intre (-1&) (01&) grade
- verticalizare: complexe 6,# din (/(2 asemanatoare cu cele din a(A
si cele din (-(' cu a(4J axul 6,# intre (02&)-(0K&) grade
c) In 6urul a+ului tran%ver%al (axul uneste marginea stanga cu cea dreapta
trecand prin centrul de gravitatie) plan %agital
- retropozitia varfului: in derivatiile standard intalnim unde # in D!, D!!,
D!!!
- anteropozitia varfului: in derivatiile standard apar unde 6 in D!, D!!, D!!!.
1831*31. 9ulburarile dromotropi%mului prin accelerare, prin alungire
%au %i%tare la nivelul :$/ %i la nivel ventricular
7ulburarile dromotropismului se numesc ?4LC*,!.
;locurile de ramura:
- se datoreaza unui bloca) al impulsului in ramurile dreapta sau stanga a
fasciculului Eis.
- ,amura dreapta a fasc Eis transmite rapid stimulul de depolarizare la
(D. %celasi lucru se intampla si pentru ramura stanga si (#. %stfel
stimulul este transmis in acelasi timp la cei doi ventriculi.
- *n bloc al unueia sau celeilalte ramuri determina o intarziere a
impusului electric de partea respectiva.
- De obicei, ventriculii sunt depolarizati simultan, dar in blocul de
ramura un ventricul se depolarizeaza cu putin mai tarziu decat celalalt,
determinand doua 6,# decalate.
- !n blocul de ramura largimea 6,# este de &,-' sec sau mai mult si se
observa doua unde , (,-,M)
- Daca exista un bloc de ramura trebuie privit in (- si ('(derivatii
precordiale drepte) si in (/ si (2 (derivatii precordiale stangi) in
cautarea aspectului ,-,M.
?locul de ramura poate fi:
N ma)or: intai se activeaza ventriculul a carui ramura conduce impulsul
normal
- prezenta undei " si un interval "6 peste &,-'sec
- alungirea duratei 6,# 0 alterarea morfologiei
- (%7 mai mare de &,&.sec in derivatiile precordiale specifice ramurei
blocate
- #7 si 7 de acelasi sens, dar opuse 6,#
N minor :
- intreruperea partiala a uneia dintre ramuri
- durata 6,# G &.-&-&,-'sec
- (%7 mai mic de &,&.sec
?locul de ramura %tanga :
- 6,# largite peste &,-1sec, crosetate, pozitve in D-, (/, (2
- (%7 peste &,&/ sec in (/(2
- %xa 6,# deviata la stanga, axa 7 deviata la dreapta
- (/(2: #7 subdnivelat, 7 negativ, asimetric, , crestat sau rs,M
- (-(': #t supradenivelat, 7 pozitiv, r# cu crestaturi
- %pare in cardiopatia isc+emica, E7%, se asociata cu E(#
?locul de ramura dreapta:
- axa 6,# deviata la dreapta
- (-(': 6,# cu durata peste &,-' sec, (%7 peste &,&1 sec si , crestata
sau rs,MH,s,M
- (/(2: 6,# sau ;r# cu unda # larga
- 6,# crestate in D! si a(4 cu unda # larga si in a(, aspect r#,M
- 7 in opozitie cu partea a doua, ingrosata a complexuluiJ 7 negativ in
(-(', pozitiv in (/(2 si D!
- %pare in cardita reumatica, miocardita acuta infectioasa,
ateroscleroza.
Alungirea segmentului PQ:
- fiziologic: vagotonici, sportivi, varstnici
- patologici: blocuri atrio-ventriculare.
;locul $/ gradul I: alungirea constanta a intervalului "6 F &,'& sec
;loc $/ gradul II:
- tip )obitz I cu perioade <uciani7=enc>ebach creste progresiv
segmentul "; de la un complex la altul pana la blocarea transmiterii
prin $%( (" neurmat de un complex ventricular) dupa care se reia o
noua perioada.
- 9ip )obitz II:
a) segmentul "; cu durata fixa, constanta, dar in mod izolat un stimul e
blocat
b) cu relatie fixa blocarea transmiterii prin $%( e sistematizata de tip
'H- sau 1H-
?loc %( gradul !!!: (disociatia atrio-ventriculara)
- independenta totala intre activitatea electrica a atriilor si a
ventriculilor.
curtarea segmentului PQ:
%cestea se mai numesc si tracturi aberante de conducere
prin fa%ciculul "aladino71ent: sindromul >olf-"ar<inson->+ite sau
sindromul de preexcitatie
- ocoleste $%(, realizeaza legatura dintre %D si (D sau %# si (#
- lipsa segmentului "6
- prezenta undei delta data de depolarizarea pe cai ep+aptice, rezulta
deci o durata crescuta a 6,#
- 7 se opune undei delta
"rin fa%ciculul ?ame% (b=-pass atrionodal): ?oala 4oOn-Ganong-
4evine
- face conexiunea dintre atrii si treimea inferioara a $%( sau
fasciculului Eis.
- 6,# normale ca durata, morfologie

"rin fa%ciculul )ahaim: (b=-pass Eiss-"ur<in)e)
- face legatura intre partea inferioara a $%( si septul interventicular sau
intre ramul stang si partea superioara a septului interventricular,
scurtcircuitand portiunea initiala a fasciculului Eis.
- aparitia undei delta si cresterea duratei ,
- segmentul "; normal
- modificari #7 si 7 secundare
-.. Dromotropi%mul la nivel atrial: in conditii fiziologice %i patologice
4a nivel atrial se pot evidentia cai specifice de conducere:
- ,eteaua bac+mann (7ractul internodal anterior): da o componenta
pentru %#, o ramura face legatura intre $#% si partea anterioara a %#
si alta descendenta care trece prin septul interatrial la $%(
- 7ractul >enc<ebac+ (7ractul internodal mi)lociu): merge direct la
$%(
- 7ractul 7+orell (7racul internodal posterior): de la partea inferioara a
$#% la peretele posterior al %D pana la partea laterala a $%( (calea
principala internodala)
4a nivel patologic: tracturile aberante.
-K. Caracterele normale ale undelor 1!, care reprezinta repolarizarea
ventriculara
E reprezentata pe EBG de segmentul #7 si unda 7 (faza terminala)
#egmentul #7 reprezinta faza de repolarizare lenta, pasiva, iar unda 7 este
faza de repolarizare rapida, activa.
#egmentul #7 are ca parametru important caracteristic punctul de legatura
cu unda # (punct de )onctiune-punctul I)
$ormal, punctul I e situat pe linia izoelectrica sau poate fi denivelat
fiziologic in urmatoarele conditii:
- subdenivelare pana la &,&/ m( si traseul sa fie ascendent
- supradenivelare pana la &,1m(
aceste denivelari sunt considerate fiziologice doar daca unda 7 e de aspect
normal, iar clinic nu sunt semne de afectare cardiaca.
Durata segmentului #7: &-&,-/ sec.
*nda 7 are drept caracter important sensul sau , pentru ca repolarizarea
ventriculara are sens invers depolarizarii, unda 7 trebuie sa aiba acelasi sens
cu sensul ma)or al complexului 6,#.
Exceptii:
- la copii, in derivatiile (/,(2
- la adulti, in (-('
$ormal, unda 7 este in ma)oritatea derivatiilor pozitiva deoarece sensul
ma)or al complexului e pozitiv.
*nda 7 e obligatoriu negativa in a(,.
Aorma undei 7 e asimetrica: panta ascendenta mai lenta si panta descendenta
mai rapida.
%xul electric al undei 7 e cuprins intre (01&) (02&).
E mai importanta relatia cu axul electric al 6,# pt ca intre cele doua valori
tebuie sa fie o diferenta mai mica de 2& grade.
Durata undei 7: &,-/- &,1& sec
%mplitudinea:
- in plan frontal: -H.--H2 --H: din amplitudinea 6,#
- in plan orizontal: P--H' din 6,#
4a indivizii parasimpaticotonici (#$( simpatic e foarte activ), amplitudinea
undelor 7 e mult mai mare.
'&. )odificari patologice ale undelor 1! care reprezinta
repolarizarea ventriculara.
!nfarctul de miocard:
- dpdv electrofiziologic: 1 zone concentrice:
necroza(zona centrala): inactiva electric
leziune partial polarizata
isc+emie: normal depilarizata, dar repolarizata cu intarziere.
Ischemia:
- modificari ale undei 7
- subepicardica (repolarizare inversata: de la endocard la epicard) si
rezulta un 7 negativ, simetric (datorita vectorilor patologici)
- subendocardica (de la epicard la endocard) rezulta unda 7 pozitiva,
simetrica
zona de isc+emie - a peretelui anterior si lateral: modificari in D!, a(4
si (/(2
- a peretelui posterior: modificari in D!!!, a(A
!eziunea:
- subepicardica explorata omolateral: #7 supradenivelat si fuzionat cu
6,# si 7 intr-o singura unda
- subendocardica explorata omolateral: unda negativa, #7 subdenivelat
cu inglobarea undei 7
- leziunea subepicardica explorata contraletarl: leziunea subendocardica
explorata omolateral si invers.
"ecroza: unde ; patologice (F&,&1 sec, amplitudine F '/@ din 6,#)
volutia electrica a infarctului:
N primele '-1 ore:
- modificari isc+emice: 7 ascutite, simetrice
- scurtarea intervalului 67
- usoara subdenivelare #7
intre 1-': ore (stadiul acut):
- predomina semnele de leiune: #t supradenivelat cu inglibarea 7 (pctul
I mult supradenivelat) unda monofazica 8en dom9
- 7 deasupra liniei izoelectrice
dupa ': ore: supradenivelare #7 si detasarea undei 7 care devine
negativa, simetrica, ansamblul #7-7 descrie aspectul denumit Qunda
coronariana "arde9
- se contureaza si ; patologic.
in zilele urmatoare #t coboara spre linia izoelectrica iar 7 (-) devine
mai amplu, mai adanc.
#apt a-'-a: coexista unda 6 cu unda 7 negativa anormal de mare 7
coronarian, iar #7 devine izoelectric
Dupa '-1 sapt: unda 7 incepe sa se micsoreze
Dupa cateva sapt-luni: persista unda ; anormala, cu 7 de mica
amplitudine, usor negativ, difazic sau pozitiv
*nda ; care apare in primele ore, persista toata viataR
9opografie:
- infarcte anterioare: D!, D!!, a(4, ('-(:
- infarcte antero-laterale: D!, a(4, (/, (2
- infarcte antero-septale: ('(: 6# 0 semne isc+io-lezionale
- infarct lateral:
- infarct posterior: imaginea in oglinda.