MANAGEMENTUL PERFORMANTEI

DIN PERSPECTIVA RESURSELOR UMANE

Student: Bechira Alexandra
Anul 3, EAI / ID
2
MANAGEMENTUL PERFORMANTEI DIN PERSPECTIVA
RESURSELOR UMANE
Definiia managementului perfrmanei
Managementul performanei repreint! un concept nou "n domeniul admini#trarii afacerilor$
%ontri&uia ma'or! a managementului performanei e#te focaliarea pe o&inerea reultatelor, de
exemplu produ#e (i #er)icii pentru clienii din interiorul (i din exteriorul organiaiei$ Accentul
e#te mutat de pe efort (i ocuparea timpului pe reultate (i eficacitate$
*n preent, organiaiile #e confrunt! cu pro)oc!ri mai numeroa#e (i mai mari dec+t "n orice alte
momente din trecut, fie ace#ta chiar cel foarte apropiat$ %oncurena #porit! o&lig! firmele #! fie
foarte atente atunci c+nd aleg #trategiile prin care urm!re#c #! ram+n! competiti)e$ *n plu#, e#te
ne)oie ca toat! lumea din organiaie (i toate proce#ele (i #i#temele #! acionee (i #! funcionee
eficace, adic! #! realiee exact ceea ce tre&uie realiat, "n modul potri)it (i la timpul potri)it$
Managementul performanei repreint! o a&ordare strategic (i integrat a a#igur!rii
#ucce#ului de durat! "n acti)itatea organiaiilor, prin "m&un!t!irea performanei organiaiei,
echipelor (i indi)iiilor ,Arm#trong (i Baron, -../0 Arm#trong, 211-2$
Managementul performanei e#te #uma inter)eniilor #trategice care influenea! pe termen
lung acti)itatea organiaiei, duc+nd la "m&un!t!irea reultatelor economice$ 3or&im "n fapt de
un an#am&lu de aciuni g+ndite #pecial pentru a "m&un!t!i reultatele anga'ailor,
departamentelor (i ale "ntregii companii$
%a element al ace#tui #i#tem de management, e)aluarea performanelor repreint! o anali!
periodic! retro#pecti)! a reultatelor o&inute ca urmare a derul!rii #trategiilor propu#e$
4e l+ng! e)aluare, managementul performanei mai cuprinde ,"ntr5o #chem! #impli#t!2: definirea
rolurilor fiec!rui departament/ indi)id, #ta&ilirea indicilor de performan! ,ce anume define(te
performana20 a #tandardelor de performan! ,care e#te ni)elul optim care indic! performana20
comunicarea rolurilor, indicilor (i #tandardelor (i, nu "n ultimul r+nd, a#igurarea unui mediu
propice reu(itei$
Dificult!ile care planea! a#upra ace#tor demer#uri reid! "n "n#!(i dificultatea de a defini
conceptul de performan!$
*n general #e con#ider! c! lip#a de performane ale unei companii #e datorea! exclu#i)
anga'ailor ace#teia$ Exi#t! "n#! o #erie de factori interni (i externi care pot pertur&a reali!rile
unei organiaii, precum: mediul organiaional ,exi#t! companii relaxate (i companii paranoice,
al caror mediu &lochea! iniiati)a indi)idual! (i, implicit, reu(ita2, #tilul de management
practicat ,cel dictatorial generea! mai puine reali!ri dec+t cel democratic2, mediul #ocial5
economic "n care acti)ea! compania ,c+nd contextul economic e#te propice, e)ident c! e#te mai
u(or #! fi performant2, concurena direct! (i indirect! ,c+t e#te de numeroa#!, de agre#i)!, care
e#te poiionarea ace#teia2$ De aceea, managementul performanei tre&uie #! con#tituie o
preocupare permanent! a "ntregii echipe manageriale (i nu doar a departamentului de re#ur#e
umane (i tre&uie #! ai&! "ntotdeauna "n )edere contextul general, nu doar elemente punctuale$
3
%aracterul #trategic reult! din preocuparea pentru pro&lemele mai generale cu care #e
confrunt! organiaia pentru a funciona eficient (i eficace "n mediul extern "n care #e afl! (i
pri)itor la direcia general! pe care dore(te #! o adopte pentru a5(i "ndeplini o&iecti)ele pe termen
mediu (i lung$ De altfel, in#tituirea oric!rui program de management #trategic are ca punct de
pornire mi#iunea, )iiunea, o&iecti)ele (i #trategiile organiaiei, definite "n faele planific!rii
#trategice$ De la ace#tea #unt de)oltate apoi proce#e de e)aluare (i de m!#urare a performanei$
%aracterul integrat )iea! modul "n care managementul performanei #e articulea! "n
acti)itatea "ntreprinderii (i #e corelea! cu alte proce#e e#eniale, cum ar fi #trategia "ntreprinderii,
de)oltarea anga'ailor, managementul calit!ii totale etc$ ,6artle, -..72$ 4utem )or&i at+t de
integrarea pe )ertical!, c+t (i pe oriontal!$
Integrarea )ertical! #e realiea! prin corelaia "ntre #trategia economic!, pe de o parte, (i
planurile (i o&iecti)ele de performan! pe care (i le propune "ntreprinderea, pe de alt! parte$
E#te e#enial ca o&iecti)ele #! fie #ta&ilite de comun acord, nu pe cale ierarhic!$
Integrarea oriontal! )iea! corelarea o&iecti)elor pri)ind performana cu #trategiilor din
di)er#e p!ri componente ale "ntreprinderii$
Semnifi!aia perfrmanei" Cara!teri#ti!ile $ntreprin%erii perfrmante
4erformana poate fi definit! at+t prin reultate, c+t (i prin comportament 5 modul "n care
acionea! organiaiile, echipele (i indi)iii pentru a5(i "ndeplini #arcinile$ A#tfel, %amp&ell
,-..12 con#ider! c! 8performana e#te un comportament (i ar tre&ui deo#e&it! de reultate #au
efecte9$ *n opinia #a, reultatele pot fi afectate de factori contextuali (i, din ace#t moti), nu
reflect! corect performana indi)idual! #au a echipei$
4utem reine c! performana tre&uie e)aluat! (i m!#urat! at+t cu referire la reultate ,ie(iri din
proce#ul "ndeplinirii #arcinilor2, c+t (i la comportamente ,intr!ri "n proce#ul muncii2$
*n ceea ce pri)e(te caracteri#ticile organiaiei performante, apar de a#emenea concepte (i
a&ord!ri )ariate$ Menion!m c+te)a dintre ace#tea, mai influente:
4erformana organiaiei e#te exprimat! de eficacitatea ace#teia (i, "n acea#t! accepiune, o
"ntreprindere eficace e#te una performant! ,6erman (i :en, 211220
4erformana organiaiei e#te determinat! de patru tr!#!turi organiaionale cheie, numite
8capacit!ile9 firmei ,;ett#, :<an (i =ro##man, -../2:
%apacitatea adapti)!: a&ilitatea organiaiei de a monitoria permanent mediul extern,
r!#pun+nd cerinelor (i pre#iunilor ace#tuia ,de exemplu, prin #ati#facerea cerinelor
clienilor2 (i, "n acela(i timp, de a #e #chim&a permanent "n interior pentru a putea
r!#punde ace#tor pre#iuni$
%apacitatea leader#hipului: a&ilitatea de a #ta&ili direcii de aciune "n )iitor, de a a#igura
re#ur#ele nece#are (i de a ghida aciunile oamenilor "n direciile re#pecti)e$
%apacitatea managerial!: a&ilitatea de a utilia eficient (i eficace re#ur#ele firmei0
%apacitatea tehnic!: a&ilitatea de a concepe (i a produce &unuri (i #er)icii care #!
#porea#c! #er)iciile adu#e clienilor (i con#umatorilor$
;a ace#te capacit!i de &a! #e poate aduga "nc! una, referitoare la a&ilitatea de a modifica
"n #en# poiti) mediul extern prin aciuni de informare, educare, con)ingerea partenerilor
firmei etc$
4erformaa firmei e#te a#igurat! de "m&un!t!iri "n c+te)a one cheie ,Blumenthal, 21132:
>
Sta&ilitatea organiaional!, reflectat! "n a#igurarea continuit!ii li)r!rii de produ#e (i
#er)icii0
Sta&ilitatea financiar!, dat! de #ol)a&ilitatea firmei, care e#te capa&il! #!5(i achite
o&ligaiile financiare pe termen #curt0
%alitatea programelor manageriale0
%re(terea organiaional!, &aat! pe atragerea cde re#ur#e (i oferirea de mai multe
&unuri (i #er)icii$
&enefi!iile managementului perfrmanei
Managementul performanei pre#upune o&inerea reultatelor cele mai &une de la
organiaie, echipe (i indi)ii, prin cunoa(terea (i ge#tionarea performanei$ E#te o a&ordare
#i#tematic! pe &aa unor proce#e permanente de planificare, e)aluare (i m!#urare a reultatelor,
"n concordan! cu o&iecti)ele #ale #trategice$ 4remi#a de &a! e#te c! realiarea reultatelor dorite
conduce la "ndeplinirea o&iecti)elor firmei (i la a#igurarea performanei ace#teia0 accentul e#te
pu# pe reultate (i eficacitate$
Managementul performanei ofer! &eneficii organiaiilor (i modului de a face afaceri, "n
general:
5 ofer! o a&ordare #tructurat! orientat! #pre reultate, nu #pre de#f!(urarea acti)it!ilor, (i un
mecani#m de raportare a datelor (i informaiilor pri)ind reultatele c!tre managementul #uperior
(i toi factorii de intere# ,clieni, anga'ai, in)e#titori etc$20
5 implic! p!rile 5 clieni, anga'ai, management, ali factori de intere# ? "n proce#ul de planificare
(i e)aluare a performanei$ *n acela(i timp, dincolo de efectele moti)ante ale implic!rii, exi#t! (i
alte mecani#me de #porire a re#pon#a&ilit!ilor p!rilor pentru "m&un!t!irea performanei$
5 propune un mod etic de a face afaceri$ A#tfel, deciiile importante ale unei firme ? cum ar fi
cele pri)ind alocarea re#ur#elor, promo)area, repartiarea #arcinilor de munc!, di#tri&uirea
recompen#elor (i altele ? #unt luate pe &aa reultatelor (i performanei, adic! a unor criterii
o&iecti)e$ Sunt eliminate a#tfel e)alu!rile #u&iecti)e, influenate de "nf!i(are, per#onalitate #au
alte forme de fa)oriti#m$
5 facilitea! "ndeplinirea o&iecti)elor ,(i ade#ea dep!(irea lor2, orientarea "ntregului per#onal #pre
#copurile comune ale organiaiei, adoptarea unor deciii mai &une, "ntr5un timp mai #curt,
a#igurarea unei mai mari "ncrederi (i moti)!ri "n r+ndul managerilor (i per#onalului$
Managementul performanei "nglo&ea! proce#ele de m!#urare a reultatelor (i de e)aluare a
per#onalului ,Arm#trong, 211>2$
Prgramele %e $m'un(t(ire a perfrmanei
@n prgram %e management al perfrmanei #emnific! un cadru formal prin care #e
define#c a&ord!ri #i#tematice ale "m&un!t!irii performanei prin proce#e continue de #ta&ilire a
unor o&iecti)e de performan!0 prin m!#urarea performanei0 prin colectarea (i analiarea datelor
(i informaiilor referitoare la performan!0 prin ela&orarea unor planuri de aciune$
Elementele unui prgram %e management al perfrmnaei
4rogramul de management al performanei cuprinde urm!toarele elemente:
Sta&ilirea o&iecti)elor (i #tandardelor0
7
Definirea unui #i#tem de m!#urare a performanei0
%on)enirea re#pon#a&ilit!ilor0
Sta&ilirea unui #i#tem de colectare a datelor referitoare la performna!0
Sta&ilirea unui #i#tem de anali! (i compararea "ntre datele de#pre reali!rile
efecti)e (i o&iecti)e/#tandarde0
Deciderea unor aciuni corecti)e
Ace#te elemente #unt configurate pe parcur#ul introducerii (i derul!rii programelor de
management al performanei, a#ociindu5#e c+te unei etape di#tincte$
Etapa )* Sta'ilirea 'ie!ti+elr ,i #tan%ar%elr
*n prima etap! #e #ta&ile#c o&iecti)e ,ceea ce tre&uie realiat2 (i #tandarde ,ni)elul
reali!rii2$ 4entru fiecare component! din cadrul organiaiei, ace#tea decurg din (i #unt articulate
cu cele de la ni)elele anterioare$ De pild!, o&iecti)ele fiec!rui mem&ru al echipei #unt con)enite
pe &aa o&iecti)elor echipei "n an#am&lu$
Acea#t! prim! etap! repreint! o fa! #trategic!, ea fiind reol)at! "n mare parte "n cadrul
managementului #trategic, prin care #e determin! )iiunea (i mi#iunea firmei, o&iecti)ele ma'ore
generale pe termen mediu (i lung ale organiaiei$
Decurg+nd din contextul planului #trategic exi#t! dou! 8produ#e9 #pecifice care define#c
mai departe o&iecti)ele de performan! organiaionale ,(i indi)iduale2$ Ace#tea #unt:
4lanurile performanei ? documente ce detalia! contri&uiile organiaionale (i
indi)iduale pentru o&inerea reultatelor "n ariile cheie de #ucce#, determinate "n
concordan! cu o&iecti)ele (i #trategiile firmei0
Acordurile performanei ? 8contracte9 "ncheiate "ntre management (i departamente,
echipe, anga'ai indi)iduali ale c!ror contri&uii au fo#t planificate (i prin care #e #ta&ile#c:
o&iecti)ele (i #tandardele de performan!, modul "n care #e m!#oar! ace#tea$
4rin acea#t! etap! fiecare parte component! a organiaiei ? departamente, unit!i, echipe,
indi)ii 5 cunoa(te ce reulate #e a(teapt! de la ea, ce o&iecti)e tre&uie #! realiee, la ce ni)el
,#tandard2$

Etapa -* Definirea unui #i#tem %e m(#urare a perfrmanei
M!#urarea e#te un concept important "n managementul performanei, con#tituind &aa
pentru identificarea locurilor unde lucrurile merg &ine pentru a #e a#igura &aele cl!dirii
#ucce#ului )iitor #au unde lucrurile nu merg &ine pentru a #e "ntreprinde aciuni corecti)e$ @n alt
a#pect demn de notat e#te c!, potri)it unor numeroa#e #tudii, organiaiile care ge#tionea!
performana prin m!#urarea reultatelor reu(e#c mai &ine "n lupta concurenial!$ Dac! anga'aii
#unt mai &ine informai "n leg!tur! cu ni)elurile de performan! preente (i #ta&ilite pentru a fi
realiate "n )iitor, precum (i de factorii care contri&uie la ace#te reultate )or fi mai "ncre!tori "n
propriile fore (i #iguri "n aciune, )or lua deciii mai &une$
Etapa .* Cn+enirea re#pn#a'ilit(ilr
:e#pon#a&ilitatea #e refer! la o&ligaia unei per#oane, grup #au organiaie "n an#am&lu de
a "ndeplini #arcinile ce deri)! din o&iecti)ele repartiate$
Exi#t! mai multe a#pecte ale re#pon#a&ilit!ii:
-2 E#te o relaie, un contract "ntre dou! p!ri ,de regul! #uperior (i #u&ordonat20
22 E#te orientat! #pre reultate, accentul c!+nd pe ace#tea (i nu pe inputuri ,efortul
depu# pentru atingerea reultatelor20
A
32 4re#upune r!#pundere, "n #en#ul o&ligaiei de a oferi explicaii #au 'u#tific!ri pentru
modul de "ndeplinire a o&iecti)elor$ De a#emenea, pre#upune raportarea pri)ind
reultatele (i/#au a#umarea r!#punderii pentru reultate$ B!r! raportare
re#pon#a&ilitatea n5ar exi#ta$
>2 Indic! o o&ligaie (i are "ntotdeauna con#ecine ,decurg+nd din "ndeplinirea #au nu a
o&ligaiei20
72 %onduce la "m&un!t!irea performanei: #copul re#pon#a&ilit!ii e#te performana, nu
critica #au pedeap#a$
*n alt! ordine de idei, exi#t! mai multe ni)eluri ale re#pon#a&ilit!ii:
4er#onal! ?"n relaie cu #ine "n#u(i0
Indi)idual! ? "n relaie cu munca ce "i re)ine indi)idului "n cadrul organiaiei0
A echipei ? re#pon#a&ilitatea di#tri&uit! "ntre meme&rii echipei "n relaie cu munca de
"ndeplinit0
A factorilor de intere# ,#taCeholder#2 ? "n relaia dintre factorii de intere# (i organiaie$
:e#pon#a&ilitatea nu #ur)ine de la #ine, prin deciia unilateral! a indi)idului, echipei,
departamentului, ci #e "n#crie "ntr5un #i#tem exi#tent "n cadrul organiaiei$ 4entru acea#ta tre&uie
"ndeplinite dou! condiii:
Exi#tena unui mediu de re#pon#a&ilitate$ Dre&uie #! exi#te "n organiaie un mediu
adec)at, care #! determine indi)iii, echipele (i organiaia "n an#am&lu #! #e #imt!
moti)ai (i #timulai #! "(i a#ume re#pon#a&ilitate pentru "ndeplinirea #arcinilor de
munc!, #! #e #imt! o&ligai #! realiee reultatele con)enite (i #! accepte #! r!#pund!
pentru ace#tea$ @n mediu optim e#te acela unde accentul cade pe o&inerea unor
reali!ri remarca&ile, mai degra&! dec+t pe c!utarea 'u#tific!rilor pentru nereali!ri$
:epartiarea re#pon#a&ilit!ilor$ *n cele mai multe cauri, re#pon#a&ilit!ile #e
#ta&ile#c de #u# "n 'o#, pornind de la ni)elele manageriale de )+rf (i continu+nd, "n
ca#cad!, cu a#umarea re#pon#a&ilit!ilor pentru realiarea o&iecti)elor con)enite la
ni)el de departament, echipe, anga'ai indi)iduali$ Acea#ta "n#eamn! c! pe fiecare
ni)el, oamenii "(i a#um! o&ligaia de a executa #arcinile, de a m!#ura reali!rile, de a
raporta reultatele, de a "ntreprinde aciuni corecti)e dup! primirea feed&acCurilor (i
de a5(i "m&un!t!i permanent performana$
Etapa /* Sta'ilirea unui #i#tem %e !le!tare a %atelr referitare la perfrmna(
Etapa fire#c! care urmea! dup! #ta&ilirea o&iecti)elor, re#pon#a&ilit!ilor (i dup!
preciarea metodelor de m!#urare a reultatelor e#te cea de colectare a datelor de#pre performan!
pe parcur#ul de#f!(ur!rii acti)it!ilor de i cu i$
Sur#ele (i metodele de informaii pot fi foarte )ariate, de pild!:
Sur#e 8i#torice9 (i curente ,ex$: informaii pri)ind co#turile furniate de departamentul
financiar, reultatele din producie, #tati#tici de per#onal20
4rognoe ,ex$: efectele unui conflict de munc!, anga'aii care pleac! dup! un cur# de
perfecionare, cur#ul )alutar2
E&#er)aii$ :epreint! #ur#e de informaii )aloroa#e, dar e#te &ine ca ceea ce #e
o&#er)! #! fie corelat cu alte #ur#e de informaii pentru a nu #e interpreta gre(it
anumite manife#t!ri #au comportamente o&#er)ate$
Dehnici manageriale de colectare a informaiilor de tipul inter)iurilor, #onda'elor,
punerii de "ntre&!ri, focu# grup$
F
@tiliarea unor echipamente tehnice de m!#urare ,ex$: pentru determinarea
temperaturii, pentru efectuarea de analie chimice20
Achiiionarea unor #tati#tici din afara organiaiei$
Indiferent de #ur#ele (i metodelor de colectare utiliate, tre&uie #! #e in! cont "n
de#f!(urarea ace#tei acti)it!i de o #erie de con#iderente:
datele (i informaiile colectate #! fie rele)ante pentru pro&lema de reol)at0
datele (i informaiile colectate #! fie u(or de "nele# de per#oana care le )a primi0
ni)elul de detaliere #! fie adec)at$ Ace#tea nu pot fi foarte am!nunite, din dou!
moti)e: "n primul r+nd, co#turile a#ociate colect!rii informaiilor pot de)eni exce#i) de
mari iar, "n al doilea r+nd, prelucrarea lor de c!tre per#oana care le prime(te poate fi
co#ti#itoare$ 4e de alt! parte, ele nu tre&uie #! #ufere din caua unor omi#iuni$
datele #! fie di#poni&ile "n cadrul #i#temelor informaionale exi#tente (i #! poat! fi
furniate "n mod regulat$
Etapa 0* Cmpararea $ntre 'ie!ti+e ,i re1ultatele efe!ti+e
5 %ompararea reali!rilor efecti)e cu #arcina pre#ta&ilit! e#te o etap! ce d! #en# datelor cule#e
anterior$ 3ariaiile "n performan! #unt po#i&ile "n orice acti)itate (i de aceea tre&uie #ta&ilit c+nd
)ariaia fa! de o&iecti)/#tandard e#te #emnificati)! (i tre&uie #! i #e acorde atenie$
Etapa 2* 3ntreprin%erea unr a!iuni !re!ti+e
Atunci c+nd performana e#te #ati#fac!toare, nu mai e#te ne)oie de nici o corectur!$ *n
ace#t ca, &ucla performanei #e "nchide #implu, prin continuarea acti)it!ii de #tr+ngere de date
de#pre reultate$
Dac! din comparaie reult! diferene negati)e pri)ind performana, atunci #e "ntreprin
aciuni, care dincolo de di)er#itatea lor dat! de condiiile #pecifice ale de#f!(ur!rii acti)it!ii, pot
fi grupate "n dou! categorii:
5 modificarea o&iecti)elor (i #tandardelor, dac! #e a'unge la concluia "n urma analiei c! ace#tea
nu au fo#t #ta&ilite core#pun!tor #au dac! circum#atnele au #chim&at #uficient de mult datele
iniiale ale pro&lemei$
5 con)enirea "ntre p!rile implicate a unui plan de aciune prin care #e urm!re(te #! #e
"m&un!t!ea#c! performana$ Dup! punerea ace#tuia "n aplicare #e continu! colctarea datelor
de#pre reultate$
E+aluarea perfrmanei per#nalului
E)aluarea per#onalului #e refer! la e#timarea reultatelor produ#e de indi)id, cu #copul
determin!rii potenialului (i nece#it!ilor #ale de de)oltare, precum (i a #ta&ilirii direciilor de
"m&un!t!ire a reali!rilor$ Gu#tificarea ace#tei acti)it!i e#te c! atunci c+nd oamenii (tiu ce #e
a(teapt! de la ei, performana lor cre(te$ %a urmare, e#te util #! #e di#cute "ntre toate p!rile
intere#ate a#pectele pri)itoare la performan!$
E)aluarea anaga'ailor poate a#igura un fundament o&iecti) pentru mai multe deciii
importante "n pri)ina de#tinului ace#tora, "n calitate de oameni anga'ai "n munc!, dar (i pentru
organiaie$ A#tfel, pot fi documentate deciii legate de orice a#pect al performanei, aciuni de
"m&un!t!ire, cre(terea #alariilor, promo)area$
/
Managementul performanei per#onalului pre#upune de#f!(urarea unui ciclu, format din
mai multe etape:
-$4lanificarea "n#eamn! con)enirea mai multor a#pecte ,Arm#trong, 211F2:
5 ce #e a(teapt! #! fac! anga'atul, "n &aa fi(ei po#tului0
5 ce #e a(teapt! de la ei #! ating! ,o&iecti)e (i #tandarde20
5 ce tre&uie #! (tie (i cum tre&uie #! #e comporte anga'atul$ 4reg!tirea di#cuiei de e)aluare, unde
principalele preocup!ri #unt legate de m!#urarea performanei (i compararea reultatelor efecti)e
cu #tandardele$
2$Di#cutarea performanei, care repreint! o etap! de anali! a performanei de#f!(urat! "n cadrul
formal a unui inter)iu #u#inut de #uperior (i #u&ordonat (i care, mai departe, de)ine &aa pentru
re)iuirea acordului de performan!
3$=e#tionarea curent! a performanei ,pe parcur#ul anului2$
Biecare dintre ace#te etape poate da na(tere unor pro&leme$ A#tfel, e)aluarea per#onalului
e(uea! ade#ea din caua inform!rii incomplete (i din timp a anga'ailor pri)itor la ceea ce #e
a(teapt! de la ei ,cu alte cu)inte, e(ecul e#te "n ona acordului ,contractului2 de performan!
dintre #u&ordonai (i #uperiorii lor2$ Alte pro&leme pot #ur)eni din deficienele de procedur!,
#i#temice #au, pur (i #implu, ce in de per#oana e)aluatorului$ De exemplu, din comoditate, un
#uperior poate #! e)aluee cu un calificati) maxim toi #u&ordonaii, chiar dac! muli dintre ei
o&in reultate neati#facatoare$ *n #f+r(it, pro&leme pot fi generate (i de modul necore#pun!tor "n
care e#te preg!tit (i #e de#f!(oar! inter)iul de anga'are$
Planifi!area e+alu(rii
4lanificarea e)alu!rii #e refer! la con)enirea de comun acord a domeniilor de reultate,
o&iecti)elor, #tandardelor (i a(tept!rilor de competen!$
Definirea fi,ei %e p#t" Dmenii4!5eie %e re1ultate
4lanificarea e)alu!rii are ca punct de pornire fi(ele de po#t$ Dotu(i, ace#tea nu #unt
#uficiente pentru a clarifica ce #e a(teapt! de la anga'at, din cau! c! ele )iea! nu o per#oan!
indi)idual!, ci un grup de po#turi #imilare$ De pild!, o fi(! de po#t poate fi )ala&il! pentru toi
directorii comerciali, inclu+nd formul!ri generale de genul: 8coordonea! echipe de )+nare9
#au 8e#te re#pon#a&il pentru toate acti)it!ile de marCeting ce pri)e#c produ#ele
departamentului9$ *n ace#t mod, ele nu #unt #uficient de preci#e pentru pentru a #e aplica unui
anumit director comercial #upu# e)alu!rii performanei
4rin urmare, pe &aa fi(ei de po#t, "n #copul e)alu!rii, p!rile implicate ? #u&ordonaii (i
#uperiorii ? con)in a#upra #arcinilor principale de "ndeplinit de c!tre po#e#orul po#tului$
De#crierea domeniilor de reultate ,#arcinilor principale2 nu intr! "n detalii, ci #e reum! la
exprim!ri #uccinte, de regul!, o #ingur! propoiie$ %a #til, #e recomand! ca acea#ta #! "nceap!
printr5un )er& de aciune (i #! explice de ce tre&uie "ndeplinit! #arcina:
58:!#punde la "ntre&!rile de#pre conturile clienilor, pentru a a#igura meninerea #tandardelor
pri)ind atenia acordat! clienilor9$
58Menine moralul echipei de )+nare la un ni)el ridicat, pentru a reduce fluctuaia per#onalului9$
Definirea 'ie!ti+elr ,i #tan%ar%elr
.
E&iecti)ele define#c ceea ce tre&uie realiat iar #tandardele, ni)elul de performan! ce
tre&uie atin#$ 4rin urmare, o&iecti)ele de#criu intele pri)itoare la #arcinile din domeniul5cheie
de reultate, de5a lungul unei perioade de timp, de c!tre anga'aii indi)iduali$ Ele pot fi expimate
"n termeni de renta&ilitate, producie realiat!, )olum prelucrat, )olum de )+n!ri, ni)el de
pre#taie a #er)iciului, reducerea co#turilor, reducerea procentului de re&uturi$
E&iecti)ele tre&uie #! "ndeplinea#c! cerinele uuale de a fi SMA:D:
5 Specifice ,clare, la o&iect, f!r! am&iguit!i, u(or de "nele#20
5 M!#ura&ile ,cantitate, calitate, timp, &ani20
5 A&orda&ile ,dificile, dar nu impo#i&il de atin# de c!tre o per#oan! competent!20
5 Rele)ante ,rele)ante pentru o&iecti)ele organiaiei, a#tfel ca elurile indi)idului #! #e
aliniee elurilor organiaionale20
5 Temporale ,de atin# "n cadrul unei limite de timp con)enite de comun acord2$
E&iecti)ul SMA:D face referire la ni)elul de performan! ce tre&uie atin#, ceea ce
define(te un standard$
Definirea !erinelr %e !un,tine ,i !mpetene
*n etapa planific!rii tre&uie con)enit "n comun ceea ce tre&uie #! cunoa#c! anga'atul,
aptitudinile ce "i #unt nece#are (i care #unt comportamentele adec)ate pentru "ndeplinirea
fiec!reia dintre domeniile de reultat ale po#tului$ Doate ace#tea pot fi "ncorporate "ntr5un #ingur
concept, cel de competen!, larg utiliat "n contextul managementului performanei$
M(#urarea perfrmanei anga6ailr

4rin #ta&ilirea o&iecti)elor (i #tandardelor, p!rile implicate a'ung #! cunoa#c! ce tre&uie
realiat (i "n ce condiii #au la ce ni)el de performan!$ Mai departe, ace#tea tre&uie #! con)in!
cum )or (ti c+nd (i cum au fo#t realiate o&iecti)ele (i #tandardele$ %u alte cu)inte, e#te nece#ar
#! #e determine modalit!ile adec)ate de m!#urare a performanei$ *n ace#t #cop pot fi utiliate
dime#iuni ,criterii2 "ncadra&ile "n categorii menionate "n #eciunea anterioar!: financiare, ie(iri,
impact, reacii (i timp$
Exi#t! anumite principii foarte pertinente pri)itoare la modul de m!#urare a performanei
anga'ailor, de care e#te &ine #! #e in! #eama:
5 #e )or m!#ura reultatele, nu efortul depu# pentru o&inerea ace#tora0
5 o&inerea reultatelor tre&uie #! fie #u& controlul per#oanei e)aluate ,altfel ar fi a&#urd #! fie
inute re#pon#a&ile pentru acea#ta20
5 m!#urarea #! fie o&iecti)! (i o&#er)a&il!0
5 #! exi#te date di#poni&ile de#pre performana realiat!0
5 #! fie utiliate, pe c+t po#i&il, metodele de m!#urare exi#tente #au cu u(oare adapt!ri a celor
exi#tente$
%a metode de e)aluare a performanei anaga'ailor #5au conturat "n practica internaional!
c+te)a foarte )aloroa#e:
Scala de e)aluare ? 4e un formular #e "n#criu pe )ertical! caracteri#tici cantitati)e (i calitati)e
ale muncii, iar pe oriontal! calificati)ele o&inute de per#oana e)aluat! ,ne#ati#f!c!tor,
#uficient, &ine, foarte &ine, remarca&il2$
Erdonarea alternati)! ? 4re#upune ordonarea anga'ailor, pentru o anumit! competen!, de la
cel mai &un la cel mai #la&$
-1
Metoda narati)! ? Se utiliea! fi(e indi)iduale pentru fiecare anga'at, pe care #e
"nregi#trea! progre#ele "nregi#trate de ace#ta "n perioada de timp #upu#! e)alu!rii$
Bolo#irea ace#tor in#trumente de e)aluare a per#onalului poate fi di#tor#ionat! din caua
unor pro&leme, cum ar fi:
- #tandarde de performane neclare ? cel mai ade#ea acea#t! pro&lem! e#te cauat! de in#uficienta
definire a calificati)elor ,ex$: &ine, #uficient2, ceea ce d! na(tere unor interpret!ri diferite$ Din
ace#t moti), e#te important #! exi#te un ghid, unde fiecare calificati) #! fie explicitat prin c+te)a
propoiii$
- tendina central! ? muli #uperiori e)it! #! folo#ea#c! extremele din #cara de e)aluare, a#tfel c!
tind #! pla#ee #u&ordonaii e)aluai #pre ona medie$
- idei preconcepute ? pro&lema con#t! "n influenarea aprecierilor din caua diferenelor de
)+r#t!, #ex #au performan! din perioadele anterioare celei pentru care #e face e)aluarea$
*n toate caurile, e#te important pentru e)aluator #! con(tientiee ace#te pro&leme poteniale,
ca un prim pa# "n efortul de a le "nl!tura$
Di#!utarea perfrmanei

E+aluarea
E che#tiune important! e#te cine #! fie per#oana #au per#oanele care #! realiee e)aluarea
anga'ailor$ *n acea#t! pri)in! pot exi#ta mai multe opiuni:
5 Superiorul ierarhic ? Managerii imediai #unt "n poiia cea mai &un! de a o&#er)a (i apreciere
performana #u&alternilor$ Din ace#t moti), cele mai multe #i#teme de e)aluare #e &aea! pe
munca ace#tora$
5 %olegii: performana per#oanei e#te apreciat! de colegii din echip!$ Metoda are capacitatea de a
indica mai ale# per#oanele cu cele mai mari (an#e de promo)are0 pe de alt! parte, o pro&lem! e#te
tendina mem&rilor echipei de a5(i acorda unii altora calificati)e #uperioare$
5 %omitete: in organiaiile mari pot funciona comitete de e)aluare compu#e din managerul
imediat (i din ali 35> manageri ,dar care au date de#pre performana pero#anei re#pecti)e2$
Bolo#indu5#e mai muli e)aluatori #e urm!re(te #porirea gradului de o&iecti)itate$
5 Auto5e)aluarea: chiar dac! #uperiorul e#te cel c!ruia "i re)ine #arcina de a e)alua #u&ordonaii
#!i, e#te po#i&il #! exi#te (i practica efectu!rii unei auto5e)alu!ri de c!tre fiecare dintre ace(tia din
urm!$
Aute+aluarea
*n ceea ce pri)e(te ultima a&ordare, chiar dac! nu e#te o practic! oficial!, auto5e)aluarea poate fi
&enefic! pentru indi)id: o cunoa(tere #i#tematic! (i one#t! a propriei performane repreint! o
&un! &a! at+t pentru inter)iul de e)aluare, c+t (i pentru de)oltarea carierei$ Din ace#t moti),
preent!m mai 'o# c+te)a linii directoare pentru anga'atul care "ntreprinde ? "n mod oficial #au
informal 5 un a#emenea demer#:
5 inelegerea fi(ei de po#t, a domeniilor5cheie de reultat ,"n caul unor neclarit!i )a di#cuta cu
#uperiorul20
5 inelegerea a(tept!rilor #uperiorilor pentru fiecare domeniu5cheie, adic! a o&iecti)elor (i
#tandardelor$ *n mod normal, n5ar tre&ui #! exi#te dificult!i "n acea#t! pri)in!, ci fiecare din
o&iecti)e (i #tandarde ar fi tre&uit #! fie reultatul acordului dintre p!rile implicate$ Dotu(i, dac!
nu #e "nt+mpl! a(a ? iar "n multe "ntreprinderi, mai ale# cele mici, chiar nu #e "nt+mpl! ? e#te util
ca anga'atul #! clarifice a(tept!rile prin di#cuii cu #uperiorul direct$
--
5 con#ultarea de#crierilor competenelor exi#tente "n firm!$ Dac! ace#tea par de#tul de a&#tracte (i
neclare ,ex$: 8#pirit de echip!9, 8creati)itate92 e#te &ine #! fie clarificate cu #uperiorii ,"n
principiu ace(tia ar tre&ui #! fie di#pu(i #! poarte a#emenea di#cuii, de(i e#te po#i&il ca unii
dintre ei #! nu apreciee ace#te preocup!ri2$
5 efectuarea unor &ilanuri proprii periodice ,ex$: lunar2, trec+ndu5#e "n re)i#t! progre#ele
referitoare la o&iecti)e, #tandarde, competene, precum (i #ucce#ele (i e(ecurile$ E#te &ine, de
a#emenea, ca anga'atul #! reflectee a#upra cauelor (i ale unora (i ale celorlalte, ceea ce "i poate
permite #! de#copere cum tre&uie #! acionee pentru corectarea erorilor #au cum #! con#truia#c!
mai departe pe #ucce#e, ce modific!ri de comportament #! fac! etc$ E)entual poate determina ce
ne)oie de in#truire #au a'utor (i con#iliere are$
5 reexaminarea &ilanurilor pariale "naintea di#cuiei periodice pri)ind e)aluarea cu #uperiorul
ierarhic$
Preg(tirea pentru inter+iul %e e+aluare
4entru preg!tirea inter)iului de e)aluare #unt trei acti)it!i ma'ore de "ndeplinit de c!tre
e)aluator$ *n primul r+nd tre&uie colectate (i analiate date$ 4rincipalele #ur#e #unt: fi(a de po#t,
comparaia dintre reultatele efecti)e (i #tandarde, e)alu!rile din perioadele anterioare$ *n al
doilea r+nd, tre&uie preg!tii #u&ordonaii "n )edere de#f!(ur!rii inter)iului de e)aluare$ Ace(tia
tre&uie anunai cu c+te)a #!pt!m+ni "nainte de#pre data #u#inerii ace#tuia, a#tfel "nc+t #! ai&!
timp #! analiee pro&lemele, #! preg!tea#c! e)entuale "ntre&!ri (i comentarii$ *n al treilea r+nd
tre&uie ale# locul (i preciat! durata ace#tuia$ ;ocul )a fi ale# a#tfel "nc+t #! permit! de#f!(urarea
unor di#cuii #cutit de "ntreruperi din partea altor per#oane #au din caua telefoanelor$ Durata
tre&uie fixat! a#tfel "nc+t #! #e poat! de#f!(ura "ntr5un ritm normal, f!r! a gr!&i lucrurile$ *n
general, inter)iurile pentru per#onalul operati) durea! mai puin dec+t cele pentru cadrele de
conducere$
Cn%u!erea %i#!uiilr
E&iecti)ul inter)iului de e)aluare e#te identificarea planurilor (i con)enirea a#upra lor$
Acea#ta "n#eamn!, "n#!, implicit efortul de a cl!di pe performanele &une (i dep!(irea
pro&lemelor de performan!$ %u alte cu)inte, di#cuia e#te orientat! #pre )iitor, dar planurile #e
&aea! pe analia reali!rilor din trecut$
Di#cuiile de e)aluare nu #e refer! la emiterea de 'udec!i, fie poiti)e ,laud!2 #au
negati)e ,critic!2$ Dotu(i e#te po#i&il ca pe parcur# #! #e preciee #ituaiile "n care lucrurile au
mer# &ine #au r!u iar c+nd #e fac a#emenea meniuni, e#te important #! #e furniee prompt
do)eile$ %hiar (i "n ace#te cauri, di#cuiile tre&uie focaliate a#upra "ntre&!rii de ce lucrurile au
mer# &ine #au pro#t (i ce #e poate face "n pri)ina re#pecti)!$
*n conducerea inter)iului ar tre&ui a)ute "n )edere mai multe a#pecte:
5 #ta&ilirea unui ton adec)at de la &un "nceput$ 4entru acea#ta tre&uie preciat cum #e )a de#f!(ura
(i #! #e accentuee ideea c! )a urma o di#cuie "n am&ele #en#uri$
5 trecerea "n re)i#t! a e)enimentelor din "ntreaga perioad!, nu numai a celei recente$ %u acea#t!
ocaie pot fi recuno#cute (i adu#e laude pentru reali!ri, dac! e#te caul, f!r! a exagera #au a face
comentarii lip#ite de #inceritate$ *n caul "n care e#te nece#ar! critica, acea#ta tre&uie #! fie
con#tructi)!, &aat! pe do)ei, nu pe opinii0 "n cadrul unei (edine #e )a e)ita #! fie a&ordate mai
mult de dou! #l!&iciuni ,deoarece exi#t! o limit! de acceptare a criticilor de c!tre un indi)id2$
A&ordarea #ucce#elor #au deficienelor pri)itoare la performan! tre&uie dominat! "n#! de
maniera reol)!rii pro&lemelor, nu pe emiterea de 'udec!i ,ca "n recomandarea urm!toare2$
-2
5 manife#tarea unei atitudini poiti)e c+nd #e )or&e(te de#pre punctele tari #au #la&e ale
anga'atului$ Bocaliarea di#cuiei pe gre(elile #au inad)ertenele din trecut #au din perioada
analiat! nu repreint! o a&ordare producti)!$ De aceea, #e )a )or&i de#pre probleme iar dac!
tre&uie criticat ce)a, )a fi criticat! #ituaia #au e)enimentul, nu per#oana$ De exemplu, nu #e )a
formula "n a#tfel de inter)iuri o afirmaie de genul 8nu )ini de#tul9 ,critica per#oanei2, ci
referirea #e )a face a#tfel: 8)+n!rile au #c!ut9 ,critica pro&lemei2$
5 a&ordarea de tipul reol)!rii pro&lemelor "(i #pore(te capacitatea producti)! dac! #e pun
"ntre&!ri, nu #e ofer! #oluii ,ex$: 8Ce msuri crezi c ar trebui s iei?92$ @n tip )aloro# de
"ntre&!ri #unt cele ipotetice, care facilitea! generarea de idei ,ex$: 8Ce-ar f dac! am
organiza o reuniune a clienilor t!i cei mai importani, pentru a le afa ideile
asupra genurilor de servicii pe care le doresc de la tine? Cum ai aborda o
asemenea reuniune?92$
5 in final, managerul e)aluator (i #u&ordonatul #!u tre&uie #! con)in! de comun acord un plan de
aciune, care #! conduc! la "m&un!t!irea performanei ace#tuia din urm!$
-3
&I&LIOGRAFIE
1. Ioan :otariu0 :enata Hiu Antonie0 %orina Io(dean0 :amona 4erian0 Bianca ;udo(an ,
Managementul tranzaciilor economice internaionale i strategia competitivitii, Editura
Mirton, Dimi(oara, 2112$
2. Istocescu A. , Strategia si managementul strategic al frmei, Editura AE,
!ucuresti, 2""#.
#. $iculescu %. , &erboncu I. , Fundamentele managementului organizatiei,
Editura 'ribuna Economica, !ucuresti, 2""1.
(. ))).biblioteca-digitala.ase.ro
->