Sunteți pe pagina 1din 9

Cuprins:

Capitolul 1. Prezentarea institutiei de invatamant

3

Capitolul 2. Elemente definitorii ale culturii

4

Capitolul 3. Exercitarea funcţiilor manageriale în

5

Capitolul 4. Managerul organizaţiei

7

Capitolul 5. Măsuri de optimizare și alte concluzii

8

Teme recuperatorii seminare:

9

2

Capitolul 1. Prezentarea institutiei de invatamant.

“Se afla o privelişte încântătoare cum nu e alta pe lume, acolo unde puhoiul Sucevei intră ca un paloş de sticlă în apa domoală a Siretului, acolo unde un cneaz pe nume Iurg Liteanu ”

(M. Sadoveanu- povestind despre localitatea Liteni în

opera "Nicoară Potcoavă"). Liceul Tehnologic Iorgu Vârnav Liteanu-Liteni formează tineri din zona geografică a oraşului Liteni şi a zonelor adiacente. Oraşul Liteni (împreună cu satele aparţinătoare: Corni, Rotunda, Roşcani, Siliştea şi Vercicani), se întinde pe o suprafaţă de 72,41 km2, suprafaţă reprezentând 0,82% din cea a judeţului Suceava, aflându-se la distanţe relative egale (30-40 km) de oraşele Suceava, Fălticeni, Botoşani şi Paşcani. Şcoala din Liteni datează din 1865, modificându- şi periodic profilul, iar din 1997 s-a reînfiinţat liceul ce funcţionase între anii 1963-1997. În prezent Liceul Tehnologic Iorgu Vârnav Liteanu-Liteni are în componenţa sa toate nivelele de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi profesional (Şcoala de Arte şi Meserii, denumită în continuare prescurtat SAM ). Astfel în învăţământul preşcolar sunt cuprinşi 258 de copii şi în cel primar 442 de elevi. Învăţământul secundar cuprinde 880 de elevi din care 731 elevi în învăţământul secundar inferior (gimnaziu 507, ciclul inferior al liceului 115, SAM nivelul I 109 şi 149 elevi în cadrul învăţământului secundar superior, liceu ciclu superior 106 elevi, SAM nivelul II 43 elevi). Liceul Tehnologic Iorgu Vârnav Liteanu-Liteni (denumire dată din anul şcolar 2004/2005 după numele omului politic Iorgu Vârnav Liteanu, dispune de o bază materială bogată: 3 corpuri de şcoală (3200 m/p), Centru de Documentare si Informare (cu peste 15 mii

a construit o cetate cu turn de strajă

de şcoală (3200 m/p), Centru de Documentare si Informare (cu peste 15 mii a const ruit
de şcoală (3200 m/p), Centru de Documentare si Informare (cu peste 15 mii a const ruit
de şcoală (3200 m/p), Centru de Documentare si Informare (cu peste 15 mii a const ruit

3

de volume), sală şi teren de sport, 33 de săli de clasă, 2 laboratoare, 11 cabinete, 4 ateliere şi o sală de maşini unelte. Personalul unităţii, este format din 93 cadre didactice, 5 cadre didactice auxiliare şi 11 nedidactice, dintre care: 1 cu studii de masterat, 34 gradul I şi 11 gradul II.

Capitolul 2. Elemente definitorii ale culturii organizaţionale.

Nivelurile la care se manifestă managementul în unitatea de învăţământ aflată sum observare sunt aceleași cu cele specifice oricărei organizații funcționale și anume:

managementul de vârf (nivelul conducerii școlii);

managementul de mijloc (nivelul comisiilor, catedrelor, departamentelor);

managementul de bază (nivelul lecțiilor desfășurate de cadrele didactice cu colectivele de elevi). Acestea fiind spuse putem considera că întreg personalul implicat în procesul de învățare reprezintă manageri educaționali pentru că sunt persoane care, folosindu-se de o serie de legi, principii, metode etc., în funcţie de abilităţile personale, conduc un anumit nivel ierarhic al organizaţiei școlare către atingerea scopurile urmărite. Funcția de director al Grupului școlar o deține Prof. Mancaş Ioan. Unitatea de învăţământ preuniversitar Liceul Tehnologic “Iorgu Vârnav Liteanu” este condusă de Consiliul de Administraţie. Directorul unităţii de învăţământ este preşedintele Consiliului de Administraţie. În activitatea de conducere directorul este ajutat de directorul adjunct, şi se bazează pe Consiliul Profesoral. În cadrul unităţii mai funcţionează Comisii de catedră, Comisii pe probleme, Consiliile profesorilor claselor ca organe de lucru. Aceste organe îşi desfăşoară activitatea pe baza unor planuri de muncă anuale şi semestriale supuse aprobării Consiliului de administraţie înainte de începerea cursurilor. Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, cu rol de decizie în domeniul administrativ, este format din director, director adjunct, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentanţi ai părinţilor, 1-5 reprezentanţi ai cadrelor didactice, reprezentantul agenţilor economici şi un reprezentant al elevilor, pentru ciclul secundar superior. Numărul de membri şi componenţa sa sunt aprobate în fiecare an şcolar în prima şedinţă a Consiliului Profesoral, de regulă înainte de începerea cursurilor, pe baza propunerii Consiliului

4

de Administraţie anterior. Secretarul Consiliului de administraţie este numit de director dintre membrii acestuia, având atribuţia de a consemna, într-un registru special, procesele verbale ale şedinţelor. Consiliul de Administraţie se întruneşte o dată pe lună pe baza unui grafic stabilit la începutul anului şcolar precum şi în şedinţe extraordinare. Consiliul profesoral, cu rol de decizie în domeniul instructiv-educativ, se constituie din profesorii de bază (care au mai mult de 9 ore/săpt.) şi care au obligaţia de a participa la toate şedinţele Consiliului. Ceilalţi profesori pot participa la şedinţe în calitate de invitaţi. Preşedintele Consiliului profesoral este directorul şcolii. Consiliul pentru curriculum este compus din responsabilii tuturor catedrelor şi colectivelor, directorii şcolii şi consilierul pentru probleme educative şi activităţi extracurriculare. Preşedintele Consiliului este directorul. Componenţa consiliului este aprobată în fiecare an şcolar de Consiliul profesoral. Consiliul pentru curriculum are în subordine următoarele comisii:

a. Comisiile de catedră

b. Comisia de perfecţionare metodică

c. Comisia pentru orar.

Capitolul 3. Exercitarea funcţiilor manageriale în organizaţie.

Principalele funcţii ale managementului luate în considerare în această lucrare sunt următoarele:

Previziunea/Proiectarea;

Organizare;

Coordonarea;

Antrenarea/Motivarea;

Controlul/Evaluarea. Previziunea/Proiectarea. Misiunea şcolii: “Grupul Şcolar "Iorgu Vârnav Liteanu" formează tinerii din zona geografică a oraşului Liteni şi a zonelor adiacente, pentru o societate deschisă şi o cetăţenie activă. Şcoala oferă şanse egale fiecărui elev, pentru a deveni o personalitate puternică, independentă şi capabilă să se integreze activ în societate.Misiunea grupului școlar poate fi

5

considerată ca reprezentând câteva obiective cu grad mare de generalitare, redactate într-o manieră care să placă potenţialilor clienţi (părinți, elevi) şi colaboratori (parteneri, primărie etc), precum şi propriului şi personal și conducere. Proiectarea în cadrul grupului școlar se face:

pe termen lung (10 ani) prin studii de prognoză;

pe termen mediu și scurt prin planuri operaționale care cuprind obiective, activităţi, responsabilităţi, termene, resurse, indicatori de evaluare;

pe termen foarte scurt (de ex., o săptămână) prin programe care descriu foarte amănunţit acţiunile ce vor fi întreprinse, precum şi mijloacele şi resursele utilizate pentru realizarea planului. Obiectivele sau țintele sunt punctele finale către care sunt îndreptate activităţile organizaţiei în ansamblu sau separate. Regulile impuse în cadrul organizației analizate, sunt întroduse prin intermediul documentului cunoscut și sub numele de “Regulament de ordine interioară”. Acest document se află la îndemâna tuturor, fiind postat pe site-ul grupului școlar. Prezentul regulament este întocmit conform prevederilor Constituţiei României, ale Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011 cu modificările ulterioare, a Statutului personalului didactic, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, a Legii nr. 35/2007 şi a Legii nr. 29/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/2007 privind măsurile de siguranţă din şcoli. Prevederile prezentului regulament se aplică elevilor, cadrelor didactice, personalului auxiliar şi nedidactic şi persoanelor străine aflate în incinta Liceului Tehnologic “Iorgu Vârnav Liteanu”. Organizarea. Organizarea în organizația analizată cuprinde:

repartizarea sarcinilor, gruparea acestora în departamente funcționale;

alocarea resurselor pe departamente;

stabilirea modului de colaborare dintre grupuri sau personae.

În urma observațiilor putem concluziona că organizarea instituției este bine structurată, fiecare strategie, process, activitate, fiind planificat din timp. Dar ar trebui de menționat și faptul

că, chiar și la nivelul unui post, se cer prea multe planificări, rapoarte de activitate și alte dovezi scriptice. O bună parte din timpul folosit pentru întocmirea acestora putându-se folosi în alte

6

scopuri, cum ar fi: formarea unor deprinderi noi la elevi prin practicarea unor jocuri, exercitarea unor activități extracuriculare etc. Coordonarea personalului reprezintă un ansamblu de procese prin care se realizează legătura dintre obiectivele, resursele umane, structura organizatorică și tehnologia instituţiei. Coordonarea se realizeaza prin mamagementul organizației școlare care ia decizii, convoacă ședințe și întâlniri periodice cu subodronații. În ceea ce privește fluxul informațional putem spune că s-a observant faptul că informațiile nu se transmit rapid și nedistorsionat către toate unitățile structurii organizatorice, ci mai degrabă cu întârziere și incomplet. Aceasta se datorează faptului că instituția nu are un sistem IT bine pus la punct, informațiile circula doar în format tipărit sau pe cale orală. Este puțin utilizată poșta electronică. Antrenarea/motivarea constă în capacitatea managerului de a-i determina pe subordonaţi să participe activ, responsabil şi creator la îndeplinirea sarcinilor ce le revin. În ceea ce privește antrenarea, aceasta deseori nu se realizează diferențiat – în funcție de caracteristicile fiecărui angajat, ci mai degrabă nivelatoriu. Controlul/evaluarea are drept scop verificarea ritmică a îndeplinirii sarcinilor, remedierea operativă a disfuncţiilor şi promovarea experienţei pozitive. Controlul în instituție se realizează periodic și constant.

Capitolul 4. Managerul organizaţiei.

Directorul grupului școlar Prof. Mancaş Ioan este o persoană activă, energică și echilibrată din punct de vedere emoțional. Directorul reprezintă grupul școlar la ceremonii, întruniri etc, este un bun lider pentru că a creat un climat de muncă în care angajații lucrează la un nivel apropiat de cel optim pentru atingerea obiectivelor organizației, este un liant pentru că crează și menține relații cu alte instituții și directori. Deasemenea directorul joacă rolul de purtător de cuvânt, mediator și distribuitor de resurse. Cea mai mare problemă cu care se confruntă directorul de școală actual este procesul de monitorizare și diseminare a informațiilor de care dispune (informații care pot proven din surse formale și informale, cum ar fi: rapoarte, minute, mass media, reviste de specialitate, zvonuri etc.). În unele cazuri (după spusele mai multor profesori), fiind copleșit de un volum foarte mare

7

de informații care îi consumă mult timp prețios, directorul distribute informațiile cu întârziere sau ia decizii incorecte, lăsându-se influențați de surse de informații care nu sunt de încredere. De regulă directorul grupului școlar practică un stil de conducere democratic, politicile organizației stabilindu-se în cadrul uni process colectiv. Dar, în funcție de situație sunt adoptate și alte stiluri de conducere. Fără doar și poate Prof. Mancaş Ioan este un lider înnăscut pentru că înspiră încredere, motivează, colaborează, convinge și face ca lucrurile să meargă cât mai bine.

Capitolul 5. Măsuri de optimizare și alte concluzii.

După cum s-a menționat și anterior un volum foarte mare din timpul profesorilor este alocat formalităților (pregătirea planificărilor, rapoartelor etc.). Consumul acestui timp s-ar putea reduce la minimum, timpul ramas putându-se realoca pentru alte activități. Acest lucru este posibil printr-o modificare care ar ține de tot sistemul de învățământ (hotărâre de la ministerul educației de ex.). Deasemenea s-a menționat faptul că fluxul informațional nu este constant, informațiile deseori ajungând cu întârziere sau ăntr-o formă incompletă. Acest lucru se datorează faptului că gruul școlar nu posedă un sistem IT bine pus la punct, informațiile de pe site-ul organizației nu se updatează systematic iar profesorii nu folosesc în mod constant poșta electronică (sau alte mijloace electronice de comunicare). Situația se poate redresa prin implementarea unui sistem unitar de IT (o platformă unde s-ar putea întălni online atât profesorii cât și elevii și părinții, un sistem de reguli care ar enunța pe întelesul tuturor cum se poate folosi platform într-un mod cât mai eficient), dar și încurajarea comunicării între cadrele didactice prin intermediul poștei electronice (informațiile noi ajungând în felul acesta la destinație mult mai rapid și într-o formă completă). S-ar putea organiza cursuri, traninguri pentru profesori și elevi pentru folosirea cât mai eficientă a oportunităților din mediul online. Implementarea acestor optimizări ar ajuta foarte mult și directorul de școală, procesele de monitorizare și diseminare a informațiiloor facilitându- se semnificativ. Se dorește deasemenea ca antrenarea cadrelor didactice să se realizeze diferențiat, lasând loc creativității și inovării în realizarea sarcinilor, obiectivelor care sunt trasate de conducere.

8

Teme recuperatorii seminare:

1. De ce resursa umană este tratată în ultima perioadă drept capital uman? Pentru a înțelege care este diferența între capitalul uman și resursa umană, cel mai simplu ne putem raporta la DEX, unde găsim următoarele definiții:

RESÚRSĂ, resurse, s. f. Rezervă sau sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată. CAPITÁL, (1) capitaluri, s. n. 1. (Ec. pol.) Totalitatea bunurilor economice deținute de o persoană sau de un grup de persoane, care sunt utilizate în scopul producerii de bunuri și servicii destinate vânzării și obținerii de profit. 2. (În sintagmele) Capital uman = competența salariaților, comportamentul și abilitatea intelectuală. Capital de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență. Pur și simplu, prin definiție, resursele sunt finite. Putem extrage zăcăminte din minele de cărbune, aur și fier până când resursele se epuizează. În schimb capitalul poate fi infinit, deoarece poate fi folosit pentru a produce mai mult capital. Dintr-o perspectivă mai largă, capitalul uman include caracterul, etica, personalitatea și creativitatea date de o ființă umană. Chiar dacă ne-am născut cu aceste atribute, este de multe ori necesar petrecem timp, să depunem efort și bani pentru ca acesta să se păstreze, respectiv să crească - prin urmare, majorăm capitalul uman. Considerând resursa umană drept capital, angajatorul va încerca să mărească acest capital (va învesti în oameni), ce va obține acestea cel mai probabil va fi mai mult decât un câștig financiar – angajatorul va obține cunoștințe, un grup mai mare de persoane de contact, o productivitate mai ridicată și un grad crescut de fericire și de securitate a angajaților. 2. Argumentaţi afirmaţia lui Napoleon, din perspectiva managementului organizaţiei şcolare: „Nimeni nu poate conduce alţi oameni fără a le arăta un viitor. Un conducător este un vânzător de speranţă.” O cerință esențială care se impune organizațiilor școlare și mai ales conducerii acestora este viziunea. Coducătorii trebuie să gândească pe termen lung și să aprecieze in ce măsură sistemul lor se potriveste într-un context mai larg; ei trebuie să discearne, în confuzia și dezordinea din prezent, elementele care urmează să fie și descriu liniile directoare ale unui viitor posibil, care pune oamenii in mișcare.

9

5. Redactaţi o declaraţie a misiunii organizaţiei d-voastră, răspunzându-vă la întrebările:

Cine suntem noi? - Grupul Şcolar "Iorgu Vârnav Liteanu" Ce facem noi? - formează tinerii din zona geografică a oraşului Liteni şi a zonelor adiacente, De ce facem aceasta? - pentru o societate deschisă şi o cetăţenie activă. Pentru cine? - Şcoala oferă şanse egale fiecărui elev, Cum? - pentru a deveni o personalitate puternică, independentă şi capabilă să se integreze activ în societate.

6. Proiectaţi organizaţia şcolară a viitorului. Organizația școlară a viitorului este în mare parte un sistem care se bazează pe cunoaștere și schimbare continuă. Eu cred că organizația școlară a viitorului își are sediul principal în mediul online, unde reunește într-un singur loc dascăli și ucenici din întreaga lume. Ea pregătește oamenii pentru schimbare, îi instruiește cum să învețe.

10