Sunteți pe pagina 1din 3

Forme de manifestare a cererii de marfuri

In cele ce urmeaza ne vom referi in exclusivitate la cererea de marfuri a


populatiei care este mult mai mobila, mai mult supusa influentei unor factori greu
de anticipat, cererea de marfuri a intreprinderilor si societatilor comerciale
manifestandu-se intre niste coordonate mai fixe, mai usor de stabilit.
Aflata sub influenta unui numar mare de factori, atat de natura obiectiva
cat si subiectiva, cererea de marfuri se manifesta in mod diferit de la un produs la
altul, de la o categorie de cumparatori la alta.
a) In functie de modul de manifestare in timp, cafrecventa, cererea de
marfuri poate fi cerere curenta, periodica sirara.
Cererea curenta se manifesta la marfurile de prima necesitate, la intervale
mici de timp, uneori chiar zilnic. Acesta frecventa ridicata este impusa de
caracterul presant al consumului precum si de modul de consumare a produselor
(sunt produse care participa la un singur ciclu de consum, ele dispar fizic in
momentul consumului).
Cererea periodica se manifesta si ea cu o anumita regularitate dar la
intervale mai mari de timp si este specifica produselor de imbracaminte,
incaltaminte, obiecte de uz casnic.
Exista doua situatii in care apare caracterul periodic al cererii. Astfel la
produsele cu o anumita durata de intrebuintare, cererea privita din punct de
vedere individual a consumatorului apare ca o cerere periodica in functie de
momentele de inlocuire a acestor produse. Privita din punct de vedere a
comertului, cererea isi pierde caracterul periodic dat fiind faptul ca inlocuirea
produselor se face la termene individuale diferite, astfel ca magazinele care vand
produse de imbracaminte, incaltaminte etc., o fac zilnic asemanator cu cele care
desfac produse alimentare.
In cazul produselor cu consum sezonier, caracterul periodic al cererii este
evident, atat din punct de vedere al consumatorului cat si din punct de vedere al
comertului.
Cererea rara se intalneste la produsele de folosinta indelungata si cu
valoare mare sau la unele produse cumparate ocazional (articole de arta,
artizanat).
Incadrarea unui produs in una din categoriile de cerere prezentate mai sus
se reflecta in planul comercializarii acesteia si al amplasarii retelei comerciale.
nitatile comerciale care desfac marfuri de cerere curenta se vor amplasa cat
mai aproape de consuamtor, pe cand cele care desfac marfuri de cerere rara se
vor amplasa in centrul comercial al orasului.
b) !upa modul de fixare a cumparatorilor asupra marfii care face
obiectul cererii, cererea de marfuri poate fi cerere ferma si cerere spontana.
Cererea ferma se manifesta atunci cand fixarea cumparatorilor asupra
marfii care urmeaza a fi achizitionata are loc inainte de luarea contactului cu
unitatea comerciala, fiind exclusa inlocuirea marfii respective cu o alta marfa. n
astfel de tip de cerere se manifesta la produsele de prima necesitate, nelipsite
din consumul populatiei, precum si la produsele realizate in sortiment simplu.
Cererea spontana se intalneste atunci cand fixarea cumparatorilor asupra
marfii care urmeaza a fi achizitionata are loc dupa luarea contactului cu unitatea
comerciala. " astfel de cerere se intalneste atunci cand la satisfacerea unei
nevoi pot concura mai multe produse. !e exemplu, cumpararea unui produs
pentru a fi oferit drept cadou.
c) In functie de evolutia in timp a cererii sub aspect cantitativ (valoric)
cererea de marfuri poate fi# cerere constanta, cerere crescanda si cerere
descrescanda.
Cererea constanta caracterizeaza acele nevoi care raman neschimbate o
perioada de timp mai indelungata, indiferent de factorii care influenteaza
marimea cererii (oferta, preturi, venituri).
Cererea crescanda se manifesta intr-o proportie insemnata la ma$oritatea
marfurilor, ca urmare a cresterii veniturilor populatiei, a ofertei de marfuri si a
cresterii populatiei.
%unt insa marfuri la care cererea de marfuri inregistreaza o
dinamica descrescanda datorita influentei a o serie de factori cum ar fi# aparitia
unor produse superioare calitativ, a unor produse cu parametrii functionali
superiori, a unor produse care le substituie pe cele utilizate la un moment dat. !e
exemplu, aparitia televizoarelor color a dus la descresterea cererii de televizoare
alb-negru, deasemenea cresterea veniturilor populatiei poate conduce la
descresterea cererii pentru produse confectionate din inlocuitori.
d) In functie de gradul in care participa la satisfacerea trebuintelor,
cererea de marfuri poate fi# cerere de baza, cerere suplimentara si cerere
complementara.
Cererea de baza se intalneste la acele marfuri care satisfac o anumita
trebuinta determinata a consumatorului (de exemplu cumpararea unui stilou).
Cererea suplimentara se manifesta fata de o marfa care este obligatoriu a
fi achizitionata pentru a satisface necesitatea consumatorului, venind in a$utorul
marfii de baza (cumpararea cernelii pentru a putea utiliza stiloul).
Cererea complementara se refera la acele marfuri care amplifica gradul
de satisfacere asigurat de cererea de baza (cumpararea unui port-stilou).
&unoasterea unor asemenea forme ale cererii de marfuri este importanta
pentru intreprinzatorii comerciali, in sensul de a comercializa toate marfurile care
satisfac cele trei forme ale cererii de marfuri mai sus enuntate.
e) In functie de gradul de corelare a cererii cu oferta de
marfuri cererea de marfuri se structureaza in doua categorii# cerere
satisfacuta si cerere nesatisfacuta.
Cererea satisfacuta cuprinde aceea parte a nevoii solvabile care in
momentul manifestarii sale pe piata ca cerere isi gaseste in masa marfurilor din
componenta ofertei corespondentul volumului si structurii sale. %e apreciaza ca
aceasta forma a cererii se identifica cu volumul desfacerilor de marfuri dintr-o
anumita perioada.
Cererea nesatisfacuta se refera la aceea parte a nevoii solvabile care in
momentul si locul manifestarii sale ca cerere nu-si gaseste corespondentul sau
ca volum, structura, sortiment.
f) In sfarsit, in functie de posibilitatea de manifestare a cererii,
aceasta se clasifica in cerere efectiva sicerere potentiala[1].
Cererea efectiva se refera la acele nevoi care se manifesta pe piata si
exista posibilitatea solvabilitatii lor (exista venituri banesti care sa permita
cumpararea de marfuri sau servicii care satisfac aceste nevoi).
Cererea potentiala cuprinde acele nevoi reale care nu se manifesta insa
pe piata fie din cauza faptului ca desi exista veniturile care sa le faca solvabile,
marfa solicitata nu se comercializeaza sau se comercializeaza la un nivel
cantitativ inferior, fie ca cererea nu se poate manifesta pe piata ca urmare a lipsei
veniturilor, pana la sigurarea acestora ea fiind o cerere in formare.