Sunteți pe pagina 1din 16

1

Universitatea Naional de Aprare Carol I





Misiunea OSCE in Moldova
Evaluarea nivelului de securitate in regiunea transnitreana





Albu Diana Georgian Barbu Oana Luiza
Brujbu Ionu Padurean Alina
Petrea Cristian Rafa Paula
Stirbetiu Turdor SMSA 11-13


Bucureti, 2013



2

Contents
Misiunea OSCE in Moldova ......................................................................................................................... 1
Evaluarea nivelului de securitate in regiunea transnitreana .......................................................................... 1
Introducere .................................................................................................................................................... 3
Cadru conceptual ...................................................................................................................................... 4
Consideraii metodologice ........................................................................................................................ 6
Capitolul 1: Evaluarea OSCE a riscurilor i ameninrilor de securitate generate de conflictul moldo-
transnistrean ................................................................................................................................................. 7
1.1 Scurt istoric al conflictului moldo-transnistrean. Poziie geografic. Implicaii ................................. 7
1.2. Misiunea OSCE in Transnistria ........................................................................................................... 9
1.3. Tipologia amenintarilor generate de conflictul Transnistrean din perspectiva OSCE ..................... 12














3

Introducere

Departe de a putea fi calificat drept un sfrit al istoriei
1
, perioada de dup Rzboiul
Rece a adus schimbri majore n mediul global de securitate, nu doar din privina anulrii
echilibrului impus de sistemul bipolar, ci i din cea a emergenei unor noi tipuri de actori i
interaciuni pe scena internaional. n timp ce n arhitectura bipolar se putea vorbi doar de
ameninri bine definite, dac nu chiar evidente, noua structur n sine poate fi interpretat drept
o ameninare sau o oportunitate. Mai mult, sfritul Rzboiului Rece n 1989 a determinat
dispariia echilibrului bipolar, ceea ce a cauzat, pe plan internaional, diversificarea crizelor i a
tipologiilor de conflicte, genernd astfel reacii multidirecionale, bazate pe mobilitate, coeren
i complementaritate att la nivel naional, ct i internaional
2
. Vorbim aici de ceea ce
specialitii numesc Rzboaie de Generaia a Patra, rzboaie provocate de revoluia
informaional i de contradiciile rezultate din mondializarea economiei i a societilor.
3

Astfel, arhitectura stabil a sistemului bipolar a disprut, lsnd loc pentru noi
ameninri, noi tipuri de conflicte i noi alternative de reacie. Legitimarea aciunilor externe a
devenit imperativ pentru state i organizaii internaionale, singurii actori instituionalizai de pe
scena internaional.
Astzi, dinamica sistemului de securitate internaional nu mai este animat de opoziia
ideologic democraie-comunism, ci de noi ameninri precum naionalismul, fundamentalismul,
terorismul, etc. Relevant pentru aceast situaie este zona Mrii Negre, o regiune care unete i
desparte n acelai timp diverse civilizaii, culturi, continente. Mozaicul cultural, economic,
etnic i religios al acestei regiuni a mobilizat mai multe organizaii internaionale precum BSEC,
NATO, OSCE, Tratatul de Securitate Colectiv, grupul GUUAM, ns a reprezentat i factorul
declanator al conflictului din Transnistria, al conflictul abhaz-georgian, al celui georgian-
osetian, al conflictului Nagorno-Karabakh, cauznd i instabilitatea din Caucazul de Nord,
incluznd Ceceniei
4
.

1
Francis FUKUYAMA: The End of History? National Interest, summer 1989
2
Teordor MELECANU, Studii de securitate, Editura Cavallioti, Bucureti, 2005, pp. 60-61.
3
Jean-Mark BALENCIE, Arnaud de la GRANGE, Les guerres batardes. Comment lOccident perd les batailles d
XXIme sicle, Editura Perrin, Paris, 2008., p. 11.
4
Ionel Cloca, Rzboiul Naval i legile lui, Editura Militar, Bucureti, 1991, p. 12, apud Gheorghe Marin, op. cit., p
136
4

Ca rezultat al acestor modificri survenite pe scena internaional, diversele organizaii
au fost nevoite s-i modifice i ele profilul, pentru a putea face fa noilor provocri. Este cazul
Conferinei pentru Securitate i Cooperare n Europa (CSCE), devenit n 1994 Organizaia
pentru Cooperare i Securitate n Europa (OSCE), o structur de securitate a crei eficacitate este
adesea contestat, ns a crei prezen este constant, att n perioada Rzboiului Rece, ct i n
perioada care i-a urmat. n aceeai categorie intra i NATO, care dintr-o structur militar de
securitate a devenit una politico-militaa.
Avnd n vedere contexul actual de securitate, pentru a releva modul de gestionare a unui
conflict de ctre o organizaie internaional ne-am ales ca studiu de caz misiunea OSCE n
Transnistria. Contieni de faptul c aceasta problematic a fcut subiectul a numeroase analize,
considerm c actualitatea subiectului ( data de imposibilitatea de a ajunge la un consens asupra
stratutului acestei regiuni) ne legitimeaz demersul.
Pentru aceast analiz plecm de la ipoteza c dificultile cu care se confrunt OSCE n
procesul de reformare instituional a determinat gestionarea defectuoas a conflictului
transnistrean, intrat n categoria conflictelor ngheate, dar care reprezint o zon de risc pentru
securitatea internaional.
n vederea testrii ipotezei, vom chestiona modul de evaluare a riscurilor i ameninrilor
de securitate prin prisma OSCE, evaluarea deficitului de securitate n urma misiunii acestei
organizaii i, n ultim instan, vom ncerca s trasm liniile unei strategii de acoperire a acestui
deficit.
Cadru conceptual

Sfritul Rzboiului Rece a modficat considerabil i sfera academic. Dac pn atunci
paradigma realist se afla ntr-o opoziie ireconciliabil cu cea liberalist, dup 1989 observm
stabilirea unui consens ntre teoreticienii relaiilor internaionale, care consider c diferena ntre
cele dou teorii (astzi devenite neo-realist i neo-liberalist) rezid doar n modul n care
acestea percep realizarea cooperrii la nivel internional i interesele care stau la baza acesteia.
Paradigma care va direciona analiza noastr va fi cea neo-liberalist sau instituionalist,
potrivit creia organizaiile, prin intermediul instituiilor proprii, influeneaz comportamentul
statelor datorit fluxului de informaii, a posibilitii de negociere pe care o ofer, a transparenei
5

procesului decizional i a mecanismelor de care dispun pentru a interveni n situaii critice
5
.
Astfel, avnd la baza paradigma instituionalist, ne vom structura analiza pe dou axe
teoretice, prima fiind cea a relaiilor internaionale, iar cea de-a doua a studiilor de securitate. Ca
atare, de-a lungul demersului nostru vom folosi cteva concepte cardinale, precum securitate,
cooperare, conflict i ameninri pe care ne vedem nevoii s le definim.
Securitatea reprezint pentru Joseph Nye absena oricrei ameninri la adresa valorilor
considerate de oameni eseniale pentru a putea supravieui
6
. Aceast definiie poate prea
ambigu, lucru de care i-au dat seama membrii colii de la Copenhaga, care, adepi ai
paradigmei constructiviste, au identificat cele dinci dimensiuni ale securitii (identificnd astfel
i sursele ameninrilor): politic, social, economic, de mediu i militar
7
. Pentru analiza
noastr, este necesar s amintim i modul n care OSCE percepe securitatea, aa cum reiese din
Carta pentru Securitatea European:
8. Fiecare stat participant are drept egal la securitate. Reafirmm dreptul inalienabil al
fiecrui stat participant i al tuturor statelor participante la libertatea de alegere a propriilor
aranjamente de securitate, incluznd tratatele de alian, aa cum sunt emise. De asemenea,
fiecare stat are dreptul la neutralitate. Fiecare stat participant va respecta drepturile tuturor
celorlalte n aceste privine. Ele nu i vor ntri securitatea n detrimentul securitii altor state.
9. Ne vom construi relaiile n conformitate cu conceptul de securitate comun i
comprehensiv, ghidat de parteneriat egal, solidaritate i transparen. Securitatea fiecrui stat
participant este inseparabil legat de securitatea celorlalte state. Ne vom adresa dimensiunilor
uman, economic, politic i militar ale securitii ca la un ntreg.
8

Pentru adepii neo-liberalismului, securitatea poate fi asigurat doar prin cooperare, pe
care o definesc ca reprezentnd capacitatea statelor de a-i armoniza aciunile printr-o politic de
coordonare, astfel nct interesele particulare s devina interese comune
9
.
n ciuda acestor eforturi, mediul internaional de securitate este destabilizat de numeroase
conflicte. Cercettoarea Ulrike C.Wasmouth definete conflictul ca fiind un fapt social care
implic cel putin doi actori ce urmresc scopuri divergente i care doresc s utilizeze mijloace

5
Iver B. NEUMANN, Ole WAEVER, op.cit., p.112.
6
Joseph S. NYE, op.cit., p.588.
7
Buzan, B., Wver, O. and de Wilde, J. (1998), Security: A New Framework for Analysis, Boulder, CO: Lynne
Reinner, p 2
8
Carta pentru Securitate European, http://www.osce.org/docs/english/1990-19997summits/istachart99e.htm.
9
Robert O. Keohane, International Institutions: Two Approaches in op.cit., p.380.
6

disputate n vederea atingerii lor10. Conflictul devine cu adevrat periculos n momentul n care
se implementeaz strategii de dobndire a puterii, neexcluznd folosirea violenei, conflictul
devenind astfel din ce n ce mai greu de controlat11.
Complexificarea dinamicii mediului de securitate a determinat i diversificarea i
complexificarea tipologiei riscurilor i ameninrilor. Acest lucru a fcut dificil definirea
termenilor, existnd, n funcie de tradiia fiecrei coli, multiple variante. S-a ajuns totui la o
accepiune general n definirea conceptului ameninare, o definiie de sorginte politico-
militar, protrivit creia amenninarea reprezint atitudinea politic a unui stat, a unui grup de
state sau a unei aliane care, sprijinit de puterea militar, afecteaz suveranintatea i integritatea
altor state
12
. Un alt concept des utilizat este acela al ameninrilor asimetrice, neles drept
ameninare reieit din posibilitatea de a ntrebuina mijloace sau metode diferite pentru a lovi
sau neutraliza punctele forte ale unui adversar exploatnd slbiciunile sale n scopul de a obine
un rezultat disporporionat
13
.
Consideraii metodologice

Tratarea subiectului ales este una analitic, cci ncercm s nelegem i s evideniem
efectele pe care modul de abordare folosit de OSCE n conflictul din Transnistria le-a avut
asupra securitii regionale i chiar internaionale.
n demersul nostru am folosit metoda calitativ, sprijinindu-ne atat pe surse primare (
documente oficiale, rapoarte, discursuri), ct i pe surse secundare (literatura de specialitate,
cri, articole, etc.), care ne-au furnizat informaiile necesare att pentru realizarea cadrului
teoretic, ct i pentru analiza propriu-zis. Analiza documentar pe care am facut-o reprezint o
metod de cercetare sociologic ce ne-a ajutat s obtinem informaii cu caracter oficial privitoare
la misiunea OSCE n Transnistria, informaii att de necesare pentru analiza noastr.

10
http://www.peacebuilderscenter.jp/parts/20110201-0311/Conley/20110209_Conley_Text.pdf, accesat la data de
25.11.2013
11
Ioan CRCIUN, Prevenirea conflictelor i managementul crizelor, Editura Universitii Naionale de Aprare
Carol I , Bucureti, 2006, p.21
12
1000 Stichworte zur Bundeswehr, Editura Verlag, E.S. Mitller & Sohn, Bonn, 1997, p. 34 in col. ( r) dr. Grigore
ALEXANDRESCU, Amenintari la adresa securitatii, Editura Universitatii Nationale de Aparare, Bucuresti, 2004,
p.6
13
Idem 12
7


Capitolul 1: Evaluarea OSCE a riscurilor i ameninrilor de securitate
generate de conflictul moldo-transnistrean

1.1 Scurt istoric al conflictului moldo-transnistrean. Poziie geografic. Implicaii

Dupa destramarea URSS-ului, statele emergente s-au confruntat cu numeroase crize pe
fond politic sau etnic, crize induse de autoritatile sovietice prin modificarea realitatilor din
teritoriu. Un astfel de conflict este conflictul transnistrean, care se adauga pleiadei de conflicte ce
au destabilizat zona Marii Negre.
Este important de subliniat importanta strategica a acestei zone, care deriva din rolul pe
care l-a jucat si pe care il joaca si in prezent, fiind simultan o punte de legtur i o frontier, o
zon tampon i una de tranzit ntre Europa i Asia, la interesecia dintre fostele puteri i imperii.
Mai mult, ea reprezinta un punct de jonciune pentru rutele comerciale i regiunile bogate n
resurse energetice.
14
De o insemnata importanta este si componenta demografica, deoarece
populatia statelor incluse in zona Mrii Negre nsumeaz o suprafa aproape dubl ct suprafaa
Europei, circa 15% din suprafaa globului) i o populaie de 314 milioane de locuitori, peste 5%
din populaia globului
15
.
Revenind la conflictul moldo-transnistrean, acesta se declanseaza ca urmare a proclamarii
independentei la data de 27 august 1991 a Republicii Moldova, ca succesoare a Republicii
Sovietice Socialiste Moldoveneti, creat n 1940 dup anexarea de ctre URSS a Basarabiei.
Teritoriul republicii a fost constiuit din Republica Basarabia i o parte din teritoriul fostei
Republici Autonome Sovietice Socialiste Molodoveneti (RASSM)
16
.
Declansarea conflictului a fost insa favorizata de interventia sovieticilor care, profitand
de diferentele etnice si culturale dintre cele doua regiuni, au promovat o politica de

14
Alexandra Sarcinschi, Cristian Bhnreanu, Redimensionri i reconfigurri ale mediului de securitate regional
(zon Mrii Negre i Balcani), Editura Universitii Naionale de Aprare, Bucureti, 2005, pp.39-40., apud Dumitru-
Daniel Rou, op. cit., p. 14
15
Idem 14, p. 26
16
http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=512&t=/Prezentare-generala/Serviciul-de-
presa/Noutati/Textul-Declaratiei-de-Independenta-prevaleaza-in-raport-cu-textul-Constitutiei-Sesizarile-nr-
8b2013-si-41b2013, accesata la data de 14.12.2013
8

deznationalizare in vederea crearii unui popor moldovenesc. Trebuie mentionat faptul ca in 1989
moldovenii reprezentau aproximativ 65% din populaie, n timp ce ucrainienii se situau pe locul
2 cu 14% i ruii pe 3 cu 13%. n Transnistria moldovenii aveau o majoritate relaiv 40%,
ucranienii formau 28% din populaie iar ruii 26%
17
. Limba folosita de minoritatile nationale in
1989 era rusa, iar in acest context, populatia transnistreana s-a vazut amenintata de perspectiva
adoptarii limbii moldovenesti ca limba de stat, precum si a alfabetului latin.
18

Aceste diferente au facut ca, la data de 23 iunie 1990, Republica Moldova sa adopte
declaraia de suveranitate. n acelai an dou regiuni moldovene, gguz, n sudul statului i cea
transnistrean (cuprinzand judetele Camenca, Dubsari, Grigoriopol, Rbnia, Slobozia i oraul
Tiraspol) din estul rii s-au proclamat republici autonome indepedente.
In ciuda eforturilor URSS-ului de a impiedica desovietizarea acestei regiuni, la data de 27
august 1991 Republica Moldova isi declara independenta. Imediat dupa declararea
independentei, in centrele industriale din zona de est a Republicii Moldova a izbucnit
nemulumirea, accentuata i de trupele fostei Armate a 14-a, uniti ale acesteia fiind dislocate
dup 1945 n orae din zona de est a Republicii Moldova
19
. Intensificarea nemultumirilor a dus la
izbucnirea conflictului care s-a desfasurat intre 2 martie 21 iulie 1992.
Dupa interventia rusa ca mediator, la data de 21 iulie 1992 se semneaza Conventia cu
privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat din zona nistreana a Republicii
Moldova ntre preedintele rus, Boris Eln, i cel moldovean, Mircea Snegur. Regimul separatist
deine controlul a 12% din teritoriul Republicii Moldova i are o populaie de circa 700.000 de
locuitori.
20

Doi ani mai tarziu, la data de 21 octombrie 1994 Rusia i Moldova au semnat un tratat
care prevedea retragerea trupelor ruse in 3 ani, retragere conditionata de acordarea autonomiei
Transnistriei. Deoarece Rusia nu a mai ratificat tratatul, acesta a fost invalidat.

17
http://www.revista22.ro/moldova-o-dorinta-de-occident-570.html, accesat la data de 13.12.2013
18
Cristian Urse, Transnistria Prospects for a Solution, George Marshall Center for European Security Studies,
Nr.7/2007, p. 5,
http://www.marshallcenter.org/mcpublicweb/MCDocs/files/College/F_Publictions/occPapers/occ-paper_7-
en.pdf, accesat la data de 17.06.2012
19
Edward Ozhiganov, "The Republic of Moldova: Transdniester and the 14th Army," in "Managing Conflict in the
Former Soviet Union: Russian and American Perspectives," Alexei Arbatov, et al. eds. (Cambridge: MIT Press,
1997), p. 179.
20
CS II. dr.Petre Duu, Cpt. dr.Pavel Du, Conflictul transnistrean i securitatea Mrii Negre, n Securitate i
stabilitate n bazinul Mrii Negre a V-a Sesiune Internaional de comunicri tiinifice, Editura Universitii
Naionale de Aprare Carol I Bucureti, 2005, p. 130
9

In 2003, Rusia a inaintat Planul Kozak, in vederea reglementarii conflictului. Planul
prevedea un mecanism de facilitarea a conditiilor de separare de Republica Moldova regiunea
Transnistria, precum si acceptarea declaratiei de independenta sau de apartenenta la un alt stat a
acesteia.
21
Era in sine un plan de federalizare a Republicii Moldova ca metode de solutionare a
conflictului, fara a cere acordul OSCE, ceea ce dovedeste intentia Federatiei Ruse de a tine
deoparte comunitatea europeana si de pastra problema in cadrul CSI
22
. Pentru Republica
Moldova, acest episod a reprezentat inceputul orientarii sale catre Occident.
Esecul Planului Kozak nu a descurajat Federatia Rusa, care de atunci a propus o serie de
alte planuri, precum Planul Belkovski (in schimbul recunoasterii independentei Transnistriei, se
accepta reunificarea Basarabiei cu Romania), Planul Porosenko, Planul Voronin (in 2005
Vladimir Voronin a propus autonomia Transnistriei, parlamentul aprobnd Legea cu privire la
principiile de baz ale statului juridic al localitiilor din stnga Nistrului. Aceasta decizie a
permis Transnistriei crearea de instituii proprii precum parlament, guvern, buget, drapel i
imn)
23
. In cele din urma, niciunul dintre aceste planuri nu par a pune capa negocierilor.
Pe langa Republica Moldova si Federatia Rusa, conflictul transnistrean a implicat si alti
actori statali sau non-statali precum Ucraina, OSCE i ONU prin naltul comisariat. Totusi, dintre
toate acestea s-a evidentiat prin implicarea activa OSCE, a carei misiune in acesta zona de
conflict o vom detalia in cele ce urmeaza.
1.2. Misiunea OSCE in Transnistria

Dupa caderea comunismului, CSCE a devenit forumul paneuropean absolut necesar
24

pentru reconfigurarea ordinii politice si economice in Europa, demers care s-a concretizat prin
semnarea, in 1990, a Cartei de la Paris pentru o Noua Europa, act care recunostea suprematia
democratiei drept unicul regim politic acceptat voluntar, act care prevedea si noul aranjament
institutional al acestei structuri de securitate.
25
. Tot de atunci CSCE depaseste statutul de cadru
pentru dezbateri incheiate prin luari de pozitii politice si dobandeste valente practice

21
General-maior (r.) dr. Mihail E. Ionescu, op. cit., p. 38
22
Transnistria. Evolutia unui conflict inghetat si perspective de solutionare, Institutul Ovidiu Sincai, Bucuresti, 2005,
p.4
23
Idem 22, pp. 5-7
24
Idem 65, p.40.
25
La Charte de Paris pour une Nouvelle Europe, http://www.osce.org/fr/mc/39517 , consult le 25.03.2013
10

semnificative.
26
.
OSCE reprezinta astazi cea mai mare organizatie de securitate regionala, alcatuita din
57 de membri, organizatie al carei spatiu geografic se intinde de la Vancouver la
Vladivostok
27
. Initial, aceasta organizatie a fost construita sub forma conconferinte -
Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa - ce avea ca scop debutul negocierilor si
consultarilor multilaterale intre Est si Vest
28
. Denumirea din CSCE in OSCE se schimba in
1995, atunci cand incepe procesul de institutionalizare
29
. Astfel, astazi OSCE are in structura sa
Presedintia, un Consiliu Ministerial, un Consiliu Permanent, un Forum pentru Cooperare in
domeniul Securitatii, un Reprezentant pentru Libertatea Presei, un Birou pentru Institutiile
Democratice si pentru Drepturile Omului, un Inalt Comisar pentru Minoritatile Nationale, o
Curte de Conciliere si Arbitraj, precum si o Adunare Generala si un Secretariat General
30
. Toate
aceste institutii deservesc cele cinci dimensiuni ale securitatii pe care OSCE le acopera prin cele
trei paliere (sau cosuri) ale sale.
Datorita abordarii sale cuprinzatoare, OSCE a dezvoltat o agenda de lucru complexa, care
include o ntreaga gam de aspecte din sfera relatiilor internationale, pornind de la lucrurile de
baz pentru securitate si reglementrile specifice alecomportamentului militar, parcurgnd
relatiile economice si ajungnd la dimensiunea uman. Avand in vedere necesitatea ca statele s
coopereze, OSCE a fost de la bun nceput o structur tipic de securitate (preventiv).
La aceasta organizatie a aderat si Republica Moldova, la data de 30 ianuarie 1992, iar la
26 februarie 1992 a semnat Actul Final de la Helsinki. Din momentul aderrii Republica
Moldova s-a bucurat de o susinere permanenta din partea OSCE, care este principalul actor
internaional colectiv, implicat plenar n procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Misiunea OSCE n Republica Moldova a fost instituita in conformitate cu Decizia celei
de-a XIX-a Reuniuni a Comitetului Inaltilor Functionari din data de 4 februarie 1993, incepandu-
si activitatea la data de 23 aprilie 1993
31
. Misiunea a stabilit contacte cu Guvernul Republicii

26
Pavel Dnu DU, Teodor FRUNZETI, Ion PANAIT, diteurs, Operaiuni i misiuni OSCE, dition Techno
Media, Sibiu, 2008, p.32.
27
Edwin BAKKER, Hinke PIETERSMA The OSCE in Search of a Meaningful Reform Agenda in Atlantisch
Perspectief, December 2005, p.23.
28
Teodor MELECANU, op.cit., p.69.
29
Miriam SAPIRO, Changing the CSCE into the OSCE: Legal Aspects of a Political Transformation in The
American Journal of International Law, Vol.89, No.3, 1995, p.631.
30
Andreea GUIDEA, Global perspective in regional cooperation, dition Politeia, SNSPA, 2004, p.328.
31
CSCE Mission of the Republic of Moldova, CSO Viena Group, 11 March 1993, Journal nr. 7
11

Moldova i autoritile de la Tiraspol i este implicat activ n monitorizarea situaiei i
promovarea dialogului. Misiunea incearca sa fie de ajutor n a ncepe un proces spre o
soluionare negociat a conflictului. La 20 iulie, dup negocieri ndelungate, s-a ajuns n sfrit la
un acord cu privire la principiile de cooperarea dintre Misiunea CSCE i Comisia Unificat de
Control ( CUC ). Acordul semnat de HOM (Head of Mission) i de ctre cei trei co-preedini ai
CUC ( moldovean, rus, transnistrean) permite misiunii, printre altele, s se deplaseze liber n
zona de securitate, s investigheze incidente specifice i s participe la reuniunile CUC. Ca
rezultat al compromisurilor ntre pri n cadrul CUC, acordul s-a dovedit destul de restrictiv, n
ceea ce priveste unele aspecte .
n primvara anului 1995, Misiunea a deschis un birou permanent n Tiraspol n sprijinul
activiti sale n zona Transnistriei. Ca urmare, Misiunea este acum mai bine plasat pentru a
explica oamenilor condiiile pentru o soluionare de succes.
Mandatul Misiunii are urmtoarele obiective
32
:
- Facilitarea stabilirii unui cadru politic global pentru dialog i negocieri n vederea
reglementrii politice definitive a conflictului
- Colectarea informaiei cu privire la situaie, incluznd cea militar, investigarea
incidentelor specifice i evaluarea consecinelor lor politice
- ncurajarea negocierilor cu privire la statutul i retragerea trupelor strine
- Oferirea consultrilor juridice i expertizelor n domeniul drepturilor omului i
minoritilor, repatrierea refugiailor, democratizarea societii i definitivarea unui statut
special pentru regiunea transnistrean
- Meninerea unei prezene vizibile a OSCE n regiune i stabilirea contactelor cu toate
prile implicate n conflict.

La 9 decembrie 1999, prin intermediul deciziei Consiliului Permanent al OSCE cu nr.
329, mandatul Misiunii a fost extins prin introducerea noilor competene
33
:
- Asigurarea transparenei procesului de retragere i distrugerea armamentului rus

32
Idem 31
33
http://www.osce.org/moldova/43359, consultat la data de 12.12.2013
12

- Coordonarea asistenei tehnice i financiare n facilitarea retragerii i distrugerii
menionate.

Mai mult, in aceast regiune au fost elaborate Discuiile 5+2, care cuprind priile
implicate Republica Moldova i Transnistria, i mediatorii Federaia Rus, Ucraina i OSCE, n
timp ce SUA i Uniunea European sunt observatori.
34
Acest cadru a fost ntrerupt n 2006 ca
urmare a refuzului autoritilor de la Tiraspol i Chiinu de a mai participa la negocieri. Pn n
2011, cnd la Moscova cele dou pri au hotrt reluarea negocierilor, ntlnirile au avut loc la
un nivel neoficial n formatul 3+2.
35

1.3. Tipologia amenintarilor generate de conflictul transnistrean din perspectiva OSCE

Pentru a intelege mai bine obiectivele si scopul misiunii OSCE in Transnistria, este
necesar sa identificam tipurile de riscuri si amenintari pentru securitate pe care care conflictul
transnistrean le-a generat.
Astfel, fiecarui palier de securitate al OSCE ii corespunde cate un tip de amenintare:
politica, sociala, economica, militara, transfrontaliera
36
. La o privire de suprafata a situatiei din
Transnistria, observam ca ameninrile i riscurile din regiunea pericliteaz securitatea ntregii
Europe. Coflictul moldo-transnistrean s-a manifestat la nceput ca un conflict de natur intern
aparut ntre autoritiile centrale ale Republicii Moldova i autoritile locale din regiunea
transnistrean. Diferendul s-a internaionalizat odat cu implicarea Armatei a14-a ruse n
conflictul armat din 1992. Identificm aici o ameninare la adresa pcii i stabilitii, fosta
Armata a14-a sprijinind Transnistria cu armament. Riscul major al acestei crize l reprezint
dezghearea sau nclzirea conflictului, avnd n vedere c ncetarea conflictului armat nu a
nsemnat si ncetarea confruntrii dintre pri. O alt ameninare, de data aceasta asimetric, o
reprezint pericolul traficului cu arme, posibil datorit prezenei depozitelor vechi de armament
sovietic de pe teritoriul separatist.

34
***, Conflict prevention and resolution, http://www.osce.org/what/conflict-prevention, accesat la data de
13.06.2012
35
http://www.osce.org/ro/moldova/66435, accesat la data de 15.12.2012\3
36
Col. (r )dr. Grigore ALEXANDRESCU, Amenintari la adresa securitatii, Editura Universitatii Nationale de
Aparare, Bucuresti, 2004, pp. 9 - 20

13

Bazele militare ruseti prezente n regiune refuz s respecte Tratatul Forelor Armate
convenionale n Europa, semnat sub egida OSCE, ceea ce reprezint o ameninare continu.
Separatismul Transnistriei a generat probleme n consolidarea noilor state independente din
regiunea acesteia, complicnd tranziia acestora spre democraie. Astfel i pot face apariia noi
riscuri n ceea ce privete sistemul economic slab, organizaiile de tip mafiot, migraia ilegal.
a. Amenintari politice si sociale
37

Parte a mandatului OSCE in Moldova priveste amenintarile la adresa democratiei si a
drepturilor omului, cu precadere in probleme precum combaterea torturii si a tratamentului
inuman (cazul Ilascu), reforma sistemului electoral, promovarea statului de drept, libertatea
religioasa, intarirea puterii legislative, promovarea drepturilor minoritatilor nationale. Astfel,
amenintarile identificate de OSCE privesc:
- dreptul la invatamant in limba materna: Organizatia pentru Securitate si Cooperare n
Europa (OSCE) a depus eforturi ncepnd cu anul 1993 n a facilita obtinerea unor solutii
provizorii pragmatice privind statutul, activitatea educationala si functionarea scolilor din
Transnistria, administrate de autoritatile moldovenesti, cu predare n grafia latina (scolile cu
predare n grafia latina). Odata cu reluarea n 2011 a negocierilor politice privind solutionarea
conflictului transnistrean si renceperea n 2012 a ntrunirilor Grupului de Lucru n domeniul
Educatiei, chestiunea este n prezent discutata att la nivel de experti, ct si la nivel politic. n
scopul facilitarii acestor discutii si sustinerea unor solutii pragmatice, acest raport este o
ncercare de a prezenta ambelor Parti si statelor participante ale OSCE o analiza completa a
situatiei actuale a celor opt scoli n cauza. Acesta de asemenea contine recomandari, menite sa
asigure functionarea scolilor pna va fi posibila atingerea acordului asupra unei solutii durabile n
disputa privind scolile, nbaza unei solutionari cuprinzatoare a conflictului
38
.
- consolidarea statului de drept: in 2008, guvernul Republicii Moldova, in colaborare cu
Biroul OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului au adoptat un cadru legal
normativ prin care se acorda si se legaiza dreptul societatii civile de a se organiza
- drepturilor omului (in speta a detinutilor) : misiunea monitorizeaza eforturile
guvernului si a societatii civile de a preveni tortura si tratamentul inuman ; de asemenea OSCE
acorda expertiza si sprijin in vederea perfectionarii legislatiei si a practicilor institutionale,

37
http://www.osce.org/moldova/43608, accesat la data de 14.12.2013
38
Scolile cu grafie in limba latina administrate de Moldova, in Transnistria, Raport OSCE, Noiembire 2012
14

dezfasurand totodata proiecte pentru imbunatatirea conditiilor detinutilor in inchisori si epntru
reintegrarea acestora in societate dupa ispasirea pedepsei
- transparenta sistemului judiciar: dreptul fiecaruia de a beneficia de un proces correct
- reforma electorala: misiunea furnizeaza informatii si expertiza pentru consolidarea
legislatiei electorale nationale si regionale
- libertatea mass-mediei : misiunea OSCE considera ca fiind importanta pasigurarea
transparentei mass-mediei; in acest scop, OSCE sprijina pregatirea jurnalistilor, acordand burse
studentilor din Transnistria
- egalitatea de gen: misiune OSCE incurajeaza participarea femeilor la viata publica si
politica la nivel local, regional si national ; in 2008 au fost organizate scoli de vara pentru
tinerele din mediul rural in vederea constientizarii importantei educatiei superioare; in 2010 s-a
reusit rezivuirea legislatiei, eliminand astfel discriminarea de gen; in preajma alegerilor din 2011,
misiunea OSCE a organizat seminarii (referitoare la moduld e desfasurare a unei campanii
electorale, identificarea intereselor alegatorilor, participarea la dezbaterile publice) la acre au
participat 150 de femei din zona rurala;

b. Amenintari militare
39


Dincolo de aspectele sociale si politice ale securitatii, OSCE detine mecanisme si pentru
asigurarea securitatii militare. Amenintarile de ordin militar sunt relevate de actiunile misiunii
OSCE in Transnistria, dupa cum urmeaza :
-controlul armamentului si dezarmare: dupa Summitul de ls Istanbul din 1999, Misiunea
OSCE in Moldova a fost mandatatat pentru a asigura transparenta procesului de distrugere a
munitiei si armamentului rus si sa coordoneze asistenta tehnica si financiara in vederea realizarii
acestuia. In 2000 si 2001, Federatia Rusa si-a retras 141 de vehicule blindate si a distrus 108
tancuri de tip T-64 si alte 139 de piese de echipament militar, in conformitate cu CFE. Misiunea
a avut sarcina de a observa si de a verifica retragerea a 11 trenuri incarcate cu echipament militar
si alte 37 de trenuri incarcate cu 22 000 tone de munitie. Amenintarea este insa prezenta,
deoarece din 2004 nu s-a mai realizat nicio activitate de retragere a armamentului, astfel incat in
Transnsitria exista inca 20 000 tone de munitie, precum si echipament militar.

39
http://www.osce.org/moldova/43599, accesat la data de 14.12.2013
15

- rezolvarea conflictului si medierea negocierilor
40
:in conflictul din Transnistria, OSCE
Joaca rolul de mediator, facilitand intalnirile directe intre cele doua parti; scopul negocierilor este
acela de a gasi o solutie politica a conflcitului; intreruperea negocierilor in 2004 a potentat
amenintarile de ordin militar; pana in 2011, negocierile s-au desfasurat la nivel informal, iar la
22 septembrie 2011, in cadrul unor consultari de mitp masa rotunda, partile implicate au
hotarat sa reia oficial negocierile in formula 5+2.
- asigurarea transaprentei actiunilor militare, a medierii si a increderii intre partile
implicate
41
: in iulie 1992, a fost cosntitutita o Comisie de Control in vederea supravegherii
incetarii focului in Zona de Securitate stabilita de-a lungul Nistrului; de asemenea Comisia este
insarcinata si cu supravegherea tranzitului de persoane, bunuri si servicii la frontiera.

c. Amenintari transfrontaliere
Lipsa unui consens la masa negocierilor in ceea ce priveste conflictul inghetat
transnistrean face ca amenintarile de securitate sa depaseasca frontierele si sa pericliteze astfel
securitatea unui spatiu mai larg. Din categoria amenintarilor transfrontaliere, OSCE a identificat:
-traficul de persoane
42
: Misiunea OSCE organizeaza seminarii pentru judecatori,
procurori, avocati, politisti si asistenti sociali la nivel local si national in vederea perfectionarii in
combaterea traficului de eprsoane si a abusului copiilor pe internet; de asemenea, in zonele rurale
s-au organziat campanii de informare a femeilor si copiilor asupra riscurilor, cauzelor si
consecintelor traficului de persoane si a violentei domestice.
-amenintari la adresa mediului inconjurato
43
r: 40 de tone de pesticide ramase din
eprioada sovietica in Transnistria au fost eliminate cu suportul ethnic si financiar al misiunii
OSCE in Transnistria; conform esitmarilor specialistilor, din regiune mai trebuie eliminate alte
cateva sute de tone de pesticide.
Ca o concluzie a acestui capitol, observam ca Misiunea OSCE in Moldova este centrata
in special pe deimensiunea politico-sociala a securitatii, acolo unde, de altfel, a inregistrat si cele
mai multe succese. In capitolul urmator vom detalia mecanismele de care dispune OSCE a

40
http://www.osce.org/moldova/43602, accesat la data de 14.12.2013
41
Idem 40
42
http://www.osce.org/moldova/43611, accesat la data de 14.12.2013
43
http://www.osce.org/moldova/109039, accesat la data de 14.12.2013
16

raspunde amenintarilor din regiunea transnistreana, rpecum si eficienta acestora in securizarea
spatiului in cauza.