Sunteți pe pagina 1din 2

Noi

Noi e un cntec spontan de o mare autenticitate i vibraie liric, o doin de jale sfietoare
(Ion Rotaru)
In cadrul dezvoltrii poeziei romneti, O. Goga este cel mai autentic continuator al lui Eminescu. Prin
excelent liric, Goga este, ca i Eminescu, un exponent al poporului. El a intuit mai mult ca oricare altul
valoarea poetic a doinei, a cntecului de jale, murmurat ca pentru sine insui, dar cu atit mai emoionant,
mai convingtor, mai omenesc.
Poezia Noi este o doin cult in care tendina, revolta impotriva asupririi naionale i sociale a
romnilor din Ardeal se transform in art superioar, intr-un mod surprinztor i original. Versurile lui
Goga vehiculeaz aproape nite concepte: jale, lacrimi, cntece, suferin, patimi, impreun cu
elemente ale naturii, luate de asemenea, la nivelul generalitilor, fr nchegarea unei imagini pictorice,
individualizatoare: codri verzi de brad, cmpuri de mtas, fluturi, privighetori, Murul,
Oltul, etc.
Titlul e simbolic: cuvntul semnific nu numai fiina noastr naional, ci insi ara, spaiul ei geografic
i etnic. La noi este locul de batin, cu codri verzi de brad, cmpuri de mtase, cu plaiuri scldate in
soare, cu flori i cntece de hor. La noi e pmintul strbun. Sunt Criurile i Oltul, in apele crora
e glas de durere. Om i ar suntem noi, iar poetul, contiina i inima indurerat a rii.
Versurile, aluzive prin tlcul cuvintelor simbolice, condenseaz in ele i nostalgii, i darurui nespuse,
suferin i neliniti. Farmecul sraniu, rscolitor al poeziei rezult din simplitatea lexicului evocator, de
provenien popular, cu valoare unor concepte de jale, suferin, patimi, crora li se altur altele, ce
domnesc ara. Natura e social in poezia lui Goga. Umanizat in poezia Noi, ea personific suferina, ca
in doina de jale; proiecia ei este simbolic. Relaia dintre ar i om, realizat prin juxtapunerea strilor
sufleteti cu elementele care definesc spaiul geografic i entic al rii, capt rezonanele grave ale
sentimentului de jale al unor tulburtoare neliniti.
Durerea unui neam, strin in propria-i ar, vibreaz in petalele florilor, in desiul codrilor, in apele
Mureului i ale Criurilor. Jalea unui intreg popor obidit este povestit de codri seculari, este purtat din
hotar in hotar, de Mure i de tustrele Criuri. Natura plinge impreun cu oamenii: nevestele, prinii,
feciorii. Insui btrinul Olt e impletit din lacrimile vrsate secole de-a rindul. Motivul acestei lamentaii
generale este visul neimplinit, copil al suferinei, nutrit de milenii de poporul asuprit, este visul
eliberrii naionale i sociale de a crui jale ne-au rposat i moii i prinii.
Poezia este scris intr-un limbaj aluziv, cu aspect conspirativ, misterios. Prevestirea unei zile mree nu
putea fi acut in acele imprejurri, in mod direct, ci prin intermediul unei abundene metaforice pline de
subnelesuri: La noi sunt codri verzi de brad () Noi o stropim cu lacrimi.
Expresia unei revolte impotriva asupririi naionale i sociale a romnilor din Ardeal, devine in poezia
Noi o art superioar, care poart nota autenticitii i originalitii liricii lui Goga in general. Poetul
utilizeaz frecvent conceptele: suferin, lacrimi, jale , patimi, pe care le asociaz, in evocare imagini
picturale, cu elemente ale naturii: cmpuri de mtas, privighetori, tustrele Criuri etc. Fiina
poetului se contopete cu cea a poporului su, inlocuind pe eu cu noi, ceea ce confer poeziei o not
de simplitate, i totodat un mare rafinament artistic. Sentimentul de jale este accentuat in poezie i rin
anaforicul la noi, de 3 ori in strofa I, de alte 2 ori in urmtoarele dou strofe, precum i de epiforicul
plng, de 3 ori in strofa a III-a. Versul final: Deertciunea unui vis/ Noi o stropim cu lacrimi, incheie
potennd tonul general al poeziei Noi.
Atmosfera de profund tristee din poezie este accentuat i prin numeroase personificri, acestea
devenind impresionante, fiindc sunt fcute in maniera doinei de jale: codrii povestesc de jale, i jale
duc Mureul i Criurile, cntecele plng, hora e mai domolit, codrii ii nfioar snul, Oltul
btrin este impletit cu lacrimi.
Cele 5 strofe alctuite din cte 8 versuri, iambice, sunt constituite in realitate, din cte 4 versuri lungi, cu
cezur, rimate independent (La noi). in organizarea strofelor, poetul a evitat ins versul lung, cu cezur,
nefolosit in poezia popular ntruct Noi are caracterul unei doine i a unei litanii totodat. Fiecare
strof este format, simetric din cte dou fraze construite prin coordonare. Aceasta sporete impresia de
doin de jale, jale a crei permanen este subliniat apoi de predicate exprimate la timpul prezent, la
prezentul continuu, ntrit prin unele gerunzii modale: gemnd, plngnd, mbrind. Vocabularul
este cel folcloric-popular adecvat: codri, jale, btrinul soare, povestesc cu jale etc. Lexicul poetic,
procedeele i mijloacele artistice, structura versurilor asocierilor de cuvinte etc., creeaz, in ansamblu,
atmosfera de doin i de litanie a poeziei, intitulat atit de sugestiv Noi.