ELEMENTE DE ARHITECTUR I SISTEMATIZARE

1

I N T R O D U C E R E


Pentru formarea unui specialist n domeniul construc|iilor, pe lng cunostin|ele
multilaterale care rspund direct necesit|ilor cerute de viitoarea activitate practic, studiul
evolu|iei principalelor manifestri umane n domeniul activit|ii arhitecturale de|ine un loc
nsemnat. Cunoasterea monumentelor ridicate de mesterii trecutului, n|elegerea cauzelor
care au determinat modificrile survenite n arhitectur de-a lungul secolelor, constituie o
permanent surs de nv|minte pentru practica actual.
Fenomenul arhitectural a cunoscut un ndelungat proces de evolu|ie pe parcursul
cruia sau acumulat treptat experien|e noi, sau imaginat procedee constructive, sa
modificat modul de n|elegere al expresivit|ii formelor arhitecturale.
Primele forme ale unei activit|i constructive au aprut n timpul comunei
primitive. Spturile arheologice au demonstrat existen|a, nc din epoca neolitic, a unor
asezri colective alctuite din bordeie, colibe sau locuin|e lacustre aprate de elemente
natural sau ntrite cu san|uri si palisade. Asemenea asezri sau pstrat pn n zilele
noastre la acele popula|ii care vie|uiesc nc n condi|iile ornduirii primitive.
Dar primele construc|ii ridicate de oameni nu pot fi socotite arhitectur. Termenul
de arhitectur se refer la acele cldiri n care organizarea spa|iului atinge un anumit nivel
de complexitate, satisfcnd nu numai cerin|ele de utilitate si soliditate constructiv, ci si
pe cele ale expresivit|ii, construc|ia trebuind s dobndeasc si valoare artistic.
La sfrsitul neoliticului a aprut un fenomen nou, socotit a fi una din primele
manifestri de esen| arhitectural, ridicarea monumentelor megalitice. Acestea sunt
construc|ii a cror func|ie nu se cunoaste (de cult sau funerar) caracterizate prin asezarea
ordonat a unor blocuri verticale de piatr de mari dimensiuni (menhiri) sau a unor dolmeni
lespezi orizontale rezemate de dou elemente de piatr verticale, fie n aliniamente
simple, fie n cercuri concentrice (cromlehuri). Aria de rspndire a monumentelor
megalitice coincide cu cea a culturii neoliticului trziu si cuprinde Europa (Anglia, Fran|a,
Suedia, Danemarca), nordul Africii, sudul si estul Indiei.

Not: palisad =element de fortifica|ie, folosit n amenajrile defensive mai vechi, alctuit din pari grosi si
lungi btu|i n pmnt, lega|i ntre ei cu scnduri, frnghii etc. si avnd ntre spa|ii mpletituri de nuiele,
mrcini, srm ghimpat etc.;
menhir =monument megalitic de la sfrsitul epocii neolitice, construit dintr-un bloc nalt de piatr necioplit,
asezat vertical, izolat sau n grup;
dolmen =monument funerar megalitic, format dintr-o lespede mare de piatr asezat orizontal pe altele
dispuse vertical;
cromleh =monument megalitic cu caracter sacru din epoca bronzului, alctuit din mai multe pietre verticale
dispuse n cerc, la distan|e egale, n jurul unei pietre mai mari.
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.
t
r
a
c
k
er -s of t w
a
r
e
.
c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.
t
r
a
c
k
er -s of t w
a
r
e
.
c
o
m
ELEMENTE DE ARHITECTUR I SISTEMATIZARE
2

Cel mai cunoscut ansamblu megalitic este cel de la Stonehenge din Anglia.














C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.
t
r
a
c
k
er -s of t w
a
r
e
.
c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.
t
r
a
c
k
er -s of t w
a
r
e
.
c
o
m
ELEMENTE DE ARHITECTUR I SISTEMATIZARE
3





C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.
t
r
a
c
k
er -s of t w
a
r
e
.
c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.
t
r
a
c
k
er -s of t w
a
r
e
.
c
o
m
ELEMENTE DE ARHITECTUR I SISTEMATIZARE
4

O dat depsit pragul comunei primitive, arhitectura a devenit una din manifestrile
majore ale civiliza|iei omenesti.
Arhitectura diferitelor epoci reflect, prin programele folosite si rezolvarea
func|ional si plastic, modul de via| specific si raporturile de clas existente si prin
rezolvrile constructive, capacitatea tehnic a societ|ii care a creato, reprezentnd astfel
o expresie sintetic a vie|ii sociale.
Istoria arhitecturii studiat de pe o pozi|ie stiin|ific ilustreaz modul n care
activitatea constructiv a mbrcat forme specifice pentru fiecare |ar sau regiune, n
diferitele epoci istorice n func|ie de situa|ia social si de condi|iile specifice de clim,
materiale de construc|ie, mod de via|, tradi|ii etc. Din cunoasterea particularit|ilor
arhitecturii diferitelor |ri si regiuni, reies concluzii menite s nlesneasc n|elegerea
necesit|ii si modalit|ilor de a se realiza, n |ara noastr, construc|ii cu trsturi proprii, cu
specific na|ional.
Constructorii secolelor trecute siau nsusit ntotdeauna experien|a predecesorilor
lor, folosindo transpus ntro viziune nou, corespunztoare cerin|elor epocilor
respective. Acest proces complex a determinat continuitatea fenomenului arhitectural,
legtura permanent cu tradi|ia.
Cunoasterea concret a modului n care mbinarea dintre tradi|ie si inova|ie a
constituit impulsul dezvoltrii arhitecturii trecutului, este de o mare importan| pentru
crea|ia contemporan. Arhitectura vremurilor noastre este rodul unei ndelungate evolu|ii,
aceasta trebuind s se nscrie n mod logic pe aceeasi linie, folosind din plin, n spirit
creator, aportul epocilor anterioare, n condi|iile tehnicii si necesit|ilor vie|ii actuale.



C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.
t
r
a
c
k
er -s of t w
a
r
e
.
c
o
m
C
lic
k
t
o
b
u
y
N
O
W
!
P
D
F-XChan
g
e
w
w
w
.
t
r
a
c
k
er -s of t w
a
r
e
.
c
o
m