Rivalitatea sovieto-americana a dominat relatiile internationale din perioada de dupa cel de-al doilea

razboi mondial si a atras pe orbita sa multe dispute internationale ale caror radacini nu se regasesc n
aceasta competitie, ca de exemplu, conflictul Arabo-israelian n care, initial, ambele parti au sustinut
cauza israeliana.
Crizele initiale ale Razboiului Rece au avut n vedre Turcia si Iranul, dar estul Asiei a fost, n general,
neimplicat n dispute, n ciuda razboiului civil din China !"#$-!"#"%, care a condus la instaurarea n
acest spatiu a unui regim comunist, apropiat &oscovei.
Razboiul din Coreea a determinat largirea zonei de 'containment( n ntreg perimetrul estic al Asiei.
)esi n politica *+A se remarca o crestere a cheltuielilor destinate apararii si o extindere geografica a
zonei de ngradire a +R** nca din perioada premergatoare razboiului coreean, conflictul a fost
catalizatorul, conditia necesara pentru consolidarea acestui proces.
,a momentul diviziunii Coreei, secretarul de stat american, -.rnes a nclinat catre ideea mpingerii
granitei c/t mai spre nord posibil. 0n aceasta ordine de idei, *+A a sugerat 1aralela 23 ca linie de
demarcatie, propunere acceptata fara nici un fel de obiectie de *talin, deoarece chiar daca lasa doua
treimi din populatie n sud, plasa sub influenta sovietica zona nordica mult mai industrializata. Astfel,
+R** a instalat rapid la guvernare un 1artid Comunist, care sa serveasca intereselor sovietice,
suprim/nd totodata si un numar de revolte anti-comniste.
*+A, consider/nd Coreea ca fiind de o importanta strategica redusa, a decis sa instaleze un guvern
autohton n sud si sa se retraga cu un minim de efecte negative, ceea ce a avut ca urmare organizarea de
alegeri libere n mai !"#3, sub tutela 45+, urmate la scurt timp de adoptarea constitutiei Republicii
Coreea. 0ntre timp, n 5ord Rusia a contraatacat prin institutionalizarea Republicii )emocrate 1opulare
Coreene si sf/rsind prin a-si retrage trupele n luna decembrie. *tatele +nite au urmat exemplul
sovieticilor retrag/ndu-si trupele, evit/nd astfel sa fie atrase n ostilitatile determinate de o invazie nord-
coreeana fapt ce parea a fi foarte probabil%. Totusi, *+A nu dorea sa asiste la o prabusire a Coreei de
*ud si a furnizat guvernului de la *eul suficient suport economic si militar pentru a putea face fata
provocarilor interne si atacurilor de guerila. Astfel, p/na n anul !"67 Coreea de *ud si consolidase
securitatea interna, nsa o serie de probleme precum cresterea pretului la orez a dat nastere la
nemultumiri pun/nd n dificultate administratia Rhee
,iderul nord-coreean, 8im Il *ung, a fost cel care i-a propus lui *talin o invazie a Coreei de *ud
motiv/nd ca celulele 1artidului &uncitoresc sunt extrem de active n *ud, iar populatia va declansa o
revolta atunci c/nd 1artidul va da semnalul. Aceste afirmatii se bazau pe existenta, nedovedita nsa, a
unui numar de 99777 luptatori de guerila si a altor 677777 de comunisti aflati n ilegalitate. *talin s-a
consultat cu &ao :edong, care a aprobat initiativa nord-coreeana argument/nd ca *tatele +nite nu vor
interveni din moment ce razboiul ar fi o problema interna a Coreei. *talin, desi nu la fel de ncrezator
precum cei doi lideri asiatici, a ncuviintat invazia miz/nd pe un conflict de scurta durata si pe o victorie
rapida a 5ordului si evit/nd n acest fel o interventie americana. )/nd dovada de precautie, dupa un
proces masiv de echipare a armatei nord-coreene, Rusia si-a retras consilierii militari pentru a ascunde
orice implicare a +R** n conflict. +lterior, ;rusciov a criticat aceasta decizie sustin/nd ca implicarea
unuia sau a doua detasamente de tancuri sovietice n conflict ar fi putut asigura victoria 5ordului.
0n timpul invaziei din <6 Iunie !"67 american, ;arr. Truman, se afla n vacanta. +lterior, acesta a
declarat ca, n drum spre =ashington si-a amintit de &anciuria !"2!%, >thiopia !"26-!"2$% si de
Austria !"23% c/nd pasivitatea democratiilor occidentale a ncura?at escaladarea conflictului @
')aca aceasta actiune ar fi ramas fara replica, ar fi dus la izbucnirea celui de-al Treilea Razboi
&ondial, asa cum incidente similare au condus la declansarea celui de-al doileaA>ra de asemenea
limpede pentru mine ca fundamentele si principiile 5atiunilor +nite erau amenintate n cazul n care
acest atac neprovocat nu era stopat.(
!
Acest punct de vedere nu caracteriza doar politica *+AB o directiva a unui oficial francez aprecia ca
pierderea Coreei ar deteriora ireversibil prestigiul Cestului.
1otrivit spuselor *ecretarului de *tat, )ean Acheson, guvernele mai multor natiuni vest-europene pareau
a fi intrat ntr-o stare de panica, pe masura ce asteptau sa vada daca *tatele +nite vor actiona sau nuB
exista si temerea *+A, cauzata de faptul ca o eventuala neimplicare ar determina >uropa sa adopte o
pozitie neutra. Asadar, decizia *tatelor +nite de a se implica n conflict nu a fost luata n virtutea unor
sentimente de simpatie fata de natiunea coreeana sau datorita importantei sale strategice, ci n dorinta
amortizarii tensiunilor generate n sistemului international. *+A s-a adresat Consiliului de *ecuritate al
45+, care datorita boicotului sovietic, a putut condamna invazia si soma Coreea de 5ord sa se retraga.
Asa cum era de asteptat somatia a ramas fara raspuns, astfel nc/t *+A a extins a?utorul naval si aerian
acordat Coreei de *ud stiind ca se va bucura de spri?inul 4rganizatiei 5atiunilor +nite, n ciuda faptului
ca initiativa a premers unei solicitari adresate membrilor pentru a participa la stoparea agresiunii. >ste de
prezumat ca *+A ar fi adoptat acelasi comportament si n cazul n care delegatul sovietic ar fi fost
prezent pentru a face uz de dreptul de veto n Consiliu de *ecuritate, dar trebuie mentionat ca o
componenta importanta a politicii administratiei Truman a fost aceea de a asigura functionalitatea 45+,
respectiv capacitatea acestuia de a fi furnizor de securitate colectiva. )e asemenea, suportul 45+ a fost
de dorit pentru a legitima un razboi a carui comanda a cazut pe umerii *tatelor +nite si n cadrul caruia
toate deciziile importante au fost luate de catre americani. 0n cele din urma, la presiunile politice ale
*+A, !6 state la care se adauga si Coreea de *ud% au contribuit cu trupe, dar doar cele ale
CommonDealth britanic si Turciei av/nd nsa o importanta semnificativa.
Initial, a?utorul *tatelor +nite si &arii -ritanii s-a materializat n suport aerian si naval consider/ndu-
se, n ciuda scepticismului liderilor militari americani, ca acest a?utor va fi suficient. 0n cur/nd, nsa
pana la sf/rsitul lunii iunie% s-a conturat nevoia unei implicari concrete, astfel nc/t presedintele Truman
a autorizat trimiterea de trupe terestre.
Reusita Invaziei de la Inchon !6 septembrie!"67% a determinat administratia americana sa se ntrebe
ce va urma. Initial, *tatele +nite au declarat ca interventia are ca scop restabilirea ordinii de dinainte de
razboi, dar n timpul verii anului !"67 tot mai multe voci cereau pedepsirea Coreei de 5ord. Astfel, pe
<9 septembrie &acArthur a fost instruit sa procedeze n consecinta, fiind asigurat ca este putin probabil
ca +R** si China sa ofere suport militar Coreei. Acest mod de g/ndire s-a dovedit a fi unul nu tocmai
corect. ,a momentul respectiv decizia era ?ustificata din mai multe puncte de vedere@
!. practica pedepsirii agresorului si mai gasise aplicare n politica Aliatilor n anii !"##-!"#6 Aliatii
nu s-au oprit la frontierele Eermaniei%.
<. trebuia prevenita o eventuala regrupare a fortelor nord-coreene si izbucnirea unui nou conflict.
2. se creau premisele necesare implementarii politicii 45+ privitoare la reunificarea Coreei prin
organizarea de alegeri libere.
Astfel, pe 9 octombrie !"67 o rezolutie britanica, aprobata cu o ma?oritate cov/rsitoare de Adunarea
Eenerala, a mputernicit fortele 45+ sa traverseze 1aralela 23, sa 'restabileasca ordinea n ntreaga
1eninsula( si sa organizeze alegeri.
1e 2 octombrie !"67 primul ministru chinez, :hou >n-lai, a declarat la radio ca tara sa se considera
ndreptatita sa intervina, daca trupele 45+ sau cele sud-coreene vor traversa paralela. )e fapt, China
viza implicarea n conflict nca din vara anului !"67 mai precis, iulie !"67%, c/nd *+A a anga?at trupe
at/t pe teritoriul Coreei de *ud c/t si n *tr/mtoarea TaiDan. ,a acel moment, China a am/nat invazia
TaiDanului si a nceput pregatirea pentru 'o interventie n razboiul Coreean daca va fi necesar(. 4 luna
mai t/rziu &ao si exprima ngri?orarea fata de o victorie a americanilor n Coreea declar/nd ca (n cazul
n care *tatele +nite imperialiste c/stiga razboiul, vor deveni mai arogante si vor fi o amenintare la
<
adresa noastra(. ,a sf/rsitul lunii septembrie China se considera apta de a intra n razboi. Astfel pregatita
si baz/ndu-se si pe suportul aerian promis de *talin, &ao :edong decide, la doua zile dupa ce trupele
sud-coreene traversasera 1aralela 23 sa intre n razboi la mi?locul lunii octombrie. +lterior, liderul
sovietic a revenit asupra promisiunii asigurarii suportului aerian si astfel a determinat -iroul 1olitic al
1artidului Comunist Chinez sa-si reconsidere pozitia. )ar &ao face presiuni n vederea materializarii
interventiei armate, astfel nc/t la data de !" octombrie trupele chineze penetreaza n forta spatiul nord-
coreean.
,a sf/rsitul lunii noiembrie &acArthur lanseaza ofensiva finala n dorinta de a atinge malurile
Fluviului Galu, dar actiunea sa a coincis cu contra-ofensiva chineza. Astfel, nfr/ngerea suferita de
trupele americane n -azinul Chang?in, coroborata cu nfr/ngerea Corpului II al armatei sud-coreene a
determinat o retragere generala. ,a data de $ decembrie, fortele comuniste au ocupat 1H.ong.ang, iar a
doua zi frontul a fost mpins la doar 2< Im deasupra 1aralelei 23. ,a aproape 2 saptam/ni de la debutul
contra-ofensivei sino-coreene, Coreea de 5ord a fost eliberata de trupele inamice. 0n A?unul Anului 5ou
fortele chineze si nord-coreene au lansat o alta ofensiva ma?ora, captur/nd *eulul si determin/ndu-l pe
*ecretarul de *tat Acheson sa declare, ulterior, aceasta nclestare ca fiind cea mai severa nfr/ngere de la
-atalia de la -ull Run din timpul Razboiului Civil.
)upa ce Aliatii au avansat doua propuneri de ncetare a focului, esuate nsa decembrie !"67 si
ianuarie !"6!%, n iulie !"6! Rusia s-a aratat dispusa la negocieri.
5egocierile au fost deosebit de dure ntinz/ndu-se pe o perioada de doi ani. +n prim progres s-a
nregistrat n noiembrie !"6!, c/nd s-a convenit asupra unei linii de armistitiu de-a lungul frontului
conferind o pozitie usor avansata Coreei de *ud fata de 1aralela 23%. 4 data solutionat acest aspect, n
atentia negociatorilor a fost adusa problema repatrierii prizonierilor de razboi mpotriva vointei lor.
Aproape ?umatate din prizonierii comunisti doua treimi dintre acestia fiind chinezi% au refuzat sa se
ntoarca n tarile de origine. Comandamentul 45+ a ezitat sa-i repatrieze fortat, nu doar din motive de
propaganda ci si pentru a nu-i expune pe acestia unor tratamente asemanatoare cu cele ale prizonierilor
rusi napoiati dupa Galta.
0n octombrie !"6< Comandamentul 45+ a facut o oferta finala de pace si o data cu respingerea ei de
catre comunisti s-a retras de la masa negocierilor pentru o perioada nedefinita. Astfel, s-a reafirmat
posibilitatea unor actiuni coercitive, dar generalii americani s-au ndoit de succesul unor operatiuni
terestre fara o remprospatare a trupelor B reizbucnirea luptelor n 4ctombrie J 5oiembrie !"6< a
confirmat acest punct de vedere. 5oua tactica a 45+ a vizat o masiva acumulare de trupe si diri?area
acestora fie spre 'g/tul( peninsulei, fie spre Fluviul Galu, operatiune sustinuta de atacuri asupra
depozitelor de provizii si aerodromurilor chineze. 0n timpul vizitei sale n Coreea, presedintele american
ales, )Dight >isenhoDer, a declarat ca este partizanul unei ncetari a focului n peninsula. )esi nu a
solicitat punerea la punct a unor planuri de lupta, care sa vizeze operatiuni ma?ore, a sugerat discret, ntr-
un cerc restr/ns 'ca n absenta unui progres satisfacator, intentionam sa uzam decisiv de arsenalul nostru
militar, fara nici un fel de inhibitie si vom nceta a ne simti raspunzatori pentru escaladarea conflictului
n 1eninsula Coreea(. +n factor decisiv n reluarea negocierilor de pace a fost, dupa toate probabilitatile,
decesul lui *talin din 6 martie !"62. 1rezent la &oscova pentru funeralii, :hou >n-lai a sugerat
reasezarea la masa tratativelor si constat/ndu-se acordul tuturor partilor implicate, negocierile au fost
reluate. 0nca o data acestea au fost deosebit de dificile, fiind ngreunate si mai mult de rezistenta
liderului sud-coreean, *.ngman Rhee, la orice armistitiu ce ar fi lasat Coreea divizata. )e asemenea,
negocierile au fost mpovarate de intensitatea bombardamentelor americane, precum si de puternica
ofensiva finala a armatei chineze. 1/na la urma comunistii au renuntat la cererea lor privind repatrierea
fortata a prizonierilor si acordul de ncetare a focului a fost semnat.
2
-ilantul razboiului este nfiorator@ "77.777 de chinezi, !, 6 milioane de nord-coreeni si !, 2 milioane
de sud-coreeni n mare ma?oritate civili% au cazut victime conflictului. )e asemenea, 2#.777 de
americani au murit n lupta si peste !77.777 au fost raniti. 1eninsula a sf/rsit, asa cum de altfel era si
nainte de izbucnirea razboiului, prin a fi mai aspru mpartita dec/t Eermania. 1osibilitatea unei noi
invazii a 5ordului nu era nca exclusa. 1e de o parte din acest motiv, pe de alta pentru a-l determina pe
Rhee sa accepte armistitiul, *+A a ncheiat un acord defensiv cu Coreea de *ud si a mentinut trupe pe
teritoriul acesteia.
+na din motivatiile razboiului coreean a fost aceea de a demonstra abilitatea 45+ de a fi furnizor de
securitate colectiva. Faptul ca rezultatul nu a fost cel scontat este relevat si de retinerea acestui for de a
ntreprinde alte actiuni militare coercitive, p/na la invazia americana din 8uDeit. )ar, daca nfruntarea
din peninsula nu a putut constitui un precedent valabil pentru consacrarea conceptului de securitate
colectiva, cu certitudine a adus alte c/stiguri comunitatii internationale. Traversarea 1aralelei 23 a
determinat China sa intre n razboi, ceea ce a constituit un bun prile? pentru o evaluare reala a capacitatii
acesteia de a fi parte la un conflict armat. *tatele +nite nu vor mai face aceasta greseala n Cietnam,
c/nd desi au bombardat n anii H$7 si H97 Cietnamul de 5ord, nu-l vor invada. Razboiul din Coreea, a
fost n cea mai mare parte a sa, un 'razboi limitat(, 45+ lupt/nd nu at/t pentru o victorie categorica, c/t
pentru a determina inamicul sa accepte un armistitiu, care sa respecte n linii mari granitele de dinainte
de razboi. Aceasta este, n linii mari, practica sugerata de legile internationale privind legitima aparare.
Initial conflictul din peninsula a ntarit alianta sino-sovietica. )ar pe parcurs, necesitatea Chinei de 'a
cumpara( necesarul militar de la partenerul sovietic a slabit coalitia.
4 importanta mult mai mare a avut-o nsa efectul razboiului din Coreea asupra relatiilor dintre *+A
si Kaponia. Truman decisese naintea izbucnirii razboiului sa forteze un tratat de pace cu Kaponia, av/nd
astfel posibilitatea de a pastra baze militare pe teritoriul acesteia, asum/ndu-si chiar riscul ca Rusia sa nu
semneze. Razboiul a adaugat un plus de urgenta aspectului si a indus o atmosfera prielnica pentru
implementarea unei astfel de politici. )e asemenea, a ntarit hotar/rea *tatelor +nite de a nu permite
crearea unei dependente comerciale a Kaponiei fata de China. 1rin aceasta, statul nipon ram/nea
imobilizat n sfera de influenta a *tatelor +nite.
Alaturi de relatie *+A-Kaponia, razboiul din Coreea a modificat si raporturile dintre *tatele +nite si
fosta Eermanie Federala, mai exact avem n vedere planurile de renarmare a acestui spatiu. *e poate
afirma fara nici o ndoiala ca prezenta militara sovietica n >uropa Centrala o depasea net pe cea a
5AT4B la acea vreme se credea ca !96 de divizii sovietice erau gata de actiune. )esi aceasta estimare a
fost redusa, ulterior a?ung/ndu-se la $7 de divizii, acestea tot surclasau cele cel mult $ divizii ale
Aliatilor aflate pe frontul german. 1lanurile de razboi ale *tatelor +nite militau pentru o retragere din
>uropa si pentru instalarea unor baze militare in &area -ritanie si Africa de 5ord. Asadar, nu constituie
nici o surpriza faptul, ca cei mai timpurii avocati ai renarmarii Eermaniei s-au dovedit a fi *+A si
&area -ritanie. At/t *tatele +nite, c/t si &area -ritanie au nceput sa analizeze un plan de renarmare a
Eermaniei Federale n cadrul 5AT4. Ideea s-a dovedit a fi nsa nedigerabila deoarece ar fi putut distruge
planurile franceze pentru nfiintarea Comunitatii >uropene a Carbunelui si 4telului.
Razboiul din Coreea a schimbat lucrurile. >xistau anumite analogii neconfortabile cu Eermania
divizata. +nu lucru era cert nsa si anume faptul ca actiunea nord-coreeana nu pute fi catalogata ca fiind
una izolata, ci ca fac/nd parte dintr-o strategie comunista privita la nivel mondial. *tatele +nite, care era
supusa unui proces de renarmare puternic, privea n continuare cu suspiciune intentiile sovietice, astfel
nc/t ntr-o prima faza s-a declarat partizana a mentinerii trupelor n >uropa 4ccidentala. 0nsa, n iulie
!"67 raporturile misiunilor diplomatice ale *tatelor +nite n >uropa, l-au determinat pe Acheson sa
acorde prioritate renarmarii Eermaniei sub o directa consiliere americana.
#
,a nceput *tatele +nite au insistat pe suficienta unui singur contingent de trupe americane pe
teritoriul >uropei, pe reproiectarea structurii de comanda a 5AT4 si pe necesitatea renarmarii
Eermaniei. )atorita unei atitudini contrare ferme a Frantei, administratia americana a adoptat o pozitie
mai putin rigida, dar a stipulat permanent ca un eventual refuz al renarmarii Eermaniei ar periclita
prezenta americana pe continent.
0n urma unor intensive negocieri at/t Franta c/t si *+A si-au modificat pozitiile initiale. 1e de o
parte, Franta a acceptat prezenta n 'armata europeana( a unor unitati de lupta germane si a eliminat
multe dintre prevederile discriminatorii la adresa Eermaniei. 1e de alta parte, *+A a acceptat ideea
conform careia progresul si securitatea continentului nu se pot contura fara o armata europeana.
Initial, *+A au sperat ca primii recruti vest-germani sa devina operationali n !"6!, dar lucrurile au
decurs inevitabil putin mai lent. Astfel, prima operatiune de recrutare a tinerilor vest-germani a fost
posibila n anul !"69. Renarmarea Eermaniei Federale a ramas controversata si a dat nastere la o serie
de ntrebari. A avut aceasta decizie un rol hotar/tor, asa cum au sustinut membrii ai 1artidului *ocial
)emocrat Eerman la acea vreme, n mentinerea partitionarii Eermaniei cel putin p/na n !""7%L A fost
o miscare esentiala pentru consolidarea credibilitatii capacitatii de aparare a 5AT4 si pentru
supravietuirea aliantei dupa retragerea lui )e Eaulle din !"$6L *i n final, a fost important pentru
reintegrarea Eermaniei n >uropa 4ccidentala, ca problematica renarmarii acestui spatiu a fost adusa n
discutie nu de catre Eermania nsasi, cum s-a petrecut dupa 1rimul Razboi &ondial, ci chiar de catre
americaniL
6