Sunteți pe pagina 1din 12

CURS NR. 1 02.10.

2012
FIZIOLOGIE
ORGANIZAREA ANATOMO-MOLECULARA A MATERIEI VII
COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII
Celula este unitatea de baza morfofuntiona!a si "enetia a or"anizarii
materiei #ii.
In a!atuirea e!u!ei se distin" struturi sube!u!are $organite% are sunt
a!atuite din macromolecule organice, iar aestea& !a randu! !or& sunt formate
din elemente cimice& ae!easi e!emente 'imie (e are !e inta!nim si in
materia !i(sita de #iata din mediu! inon)urator.
In or"anismu! uman se inta!nes doua ti(uri de e!emente 'imie *
+ ,aroe!emente!e + in antitati re!ati# mari
+ ,iroe!emente!e $o!i"oe!emente!e% + in antitati reduse
Macroelementele ! arbonu!& o-i"enu!& 'idro"enu!& azotu!& su!fu!& fosforu!&
a!iu!& !oru!& sodiu!& (otasiu!& ma"neziu!.
Oligoelementele ! fieru!& u(ru!& man"anu!& iodu!& f!uoru!&zinu!& oba!tu!
et.
+ maroe!emente
CO,.USI + o!i"oe!emente
/NORG/NICI + saruri minera!e
+ a(a
CO,.OZI0I/
,/0ERIEI 1II


+ "!uide&!i(ide&(roteine
SU2S0/N0E + #itamine
ORG/NICE + enzime
+ 'ormoni
.a"e 1 of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
Rolul fiziologic al macroelementelor
"# CAR$ONUL
+ un or"anism de 30 4" ontine 12 5 16 7" de arbon
+ se "aseste fie in ombinatii or"anie $u* 'idro"enu!& o-i"enu! sau
u * 'idro"enu!& o-i"enu! si azotu!% fie in ombinatii anor"anie $CO
2
%
+ CO
2
este (rini(a!u! atabo!it& are (osibi!itatea de 'idratare ra(ida
rezu!tand aidu! arboni are ontribuie !a modifiarea ('+u!ui $or"anismu! are o
serie de substante tam(on a(te (entru a neutra!iza e-esu! de aiditate%.
+ a e!ement tetra#a!ent& arbonu! (artii(a !a formarea s'e!etu!ui
ai!i sau i!i arateristi substante!or or"anie
+ !e"aturi!e formate inma"azineaza mari antitati de ener"ie are
sunt e!iberate si uti!izate in di#erse!e ati#itati a!e or"anismu!ui in (roese!e de
res(iratie e!u!ara.
%# O&IGENUL
+ e-ista 66 7" de O
2
intr+un or"anism de 307"
+ o-i"enu! se "aseste in aeru! atmosferi in (ro(ortie de 21 8
+ este (re!uat din aer de atre or"anism& trans(ortat (e a!e san"ina
si uti!izat imediat !a ni#e!u! tesuturi!or.
+ or"anismu! nu are rezer#e de o-i"en $se "aseste in 'emo"!obina&
dar& in !i(sa unei surse& O
2
se e(uizeaza in 2+9 min%
+ ener"ia neesara mentinerii (roese!or #ita!e isi are ori"inea in
(roese!e o-idarii e!u!are. O-i"enu! este (rini(a!u! ae(tor a! (rotoni!or
formand a(a metabo!ia.
+ absenta o-i"enu!ui atmosferi este inom(atibi!a u #iata.
+ (e de a!ta (arte& and o-i"enu! se "aseste in e-es& se reaza o
serie de (rodusi to-ii : radicalii liberi , (rodusi de o reduere inom(!eta a
o-i"enu!ui.
'# HI(ROGENUL
+ ontinutu! in 'idro"en este de 3 7" (entru un or"anism u "reutatea
de 30 7".
+ aesta este asi"urat (rintr+un a(ort ontinuu de a(a si substante
or"anie reduse
+ se (rodue in urma 'idratarii CO
2
si a disoierii H
2
CO
;
+ (rin intermediu! 'idro"enu!ui se rea!izeaza transferu! de e!etroni si
formarea (unti!or de 'idro"en arateristie substante!or or"anie
+ are ro! in mentinerea e'i!ibru!ui aido+bazi
+ este im(!iat in sinteza <C!
+ trans(orturi!e membranare se fa datorita s'imburi!or ionie
.a"e 2 of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
)# AZOTUL
+ re(rezinta 16 8 din "reutatea or"anismu!ui si se "aseste intr+o
(ro(ortie de 3= 8 in aeru! atmosferi
+ este introdus in or"anism sub forma ombinatii!or azotate or"anie
+ azotu! atmosferi este transformat in om(usi azotati de atre o
serie de baterii e se "ases in so!. Se formeaza aizi aminati are du(a
metabo!izarea de atre or"anismu! anima! sunt e!iminati. .rodusii de metabo!ism
sunt * ureea& aidu! uri si amoniau!.
+ (artii(a !a rea!izarea (roteine!or si are ro! strutura!
+ (artii(a de asemenea !a formarea unor om(onente "!uidie
$'e-ozamina% si a unor baze azotate $(urine& (irimidine% indis(ensabi!e struturii
si funtiei aizi!or nu!eii.
*# +UL,UL
+ re(rezinta 0&>9 8 din "reutate adia 690" !a un adu!t de 307"
+ su!fatii sunt (re!uati din so! de atre (!ante si sunt transferati
or"anisme!or anima!e
+ (rezenta sa este indis(ensabi!a onditionand formarea
aminoaizi!or u su!f $isteina& metionina% dar si a 'ormoni!or de natura (roteia
+ reaza (unti disu!fidie $+ S 5 S +% are onfera ri"iditate
(o!imeri!or or"anii si asi"ura (rin "ru(ari!e S< strutura tertiara a (roteine!or
+ este im(!iat in (roese!e de deto-ifiere 'e(atia (rin
su!foon)u"are
-# CALCIUL
+ (ro(ortia de a!iu din or"anismu! uman este de 1&6 5 1&98 $a(ro-imati# 1
7" !a 30 7" "reutate & din are 600 m" in san"e si >00 m" in mediu!
e-trae!u!ar* 200 m" in mus'i si 600 m" in os%
+ a!iu! din san"e (oate sa iru!e in forma ionizata $a!iu! !iber% sau
neionizata $!e"at u (roteine!e% dar e! are este determinant (t. efetu! fizio!o"i
este e! ionizat
+ ro!uri!e a!iu!ui *
+ intra in strutura osu!ui
+ ontribuie !a e-itabi!itatea membranara $neurotransmisie%
+ este fator de u(!are a e-itatiei u ontratia
+ inter#ine in ati#itatea (aema7eru!ui ardia
+ in "enerarea (otentia!u!ui de atiune ardia
+ (artii(a !a oa"u!area san"e!ui si a !a(te!ui
+ om(artimentu! de s'imb de !a ni#e!u! osu!ui mobi!izeaza Ca $0&9 "?zi (e
are i! de(une sau i! soate in funtie de dominanta 'ormona!a%.
+ a!emia norma!a #ariaza in )ur de 10m" ?100m! iar saderi!e (rin a(ort
insufiient sau (rin deze'i!ibre endorine $'i(o(aratiroidism% se insotes de
tu!burari a!e e-itabi!itatii neuromusu!are $tetanie% si a!e 'omeostaziei osoase
$ra'itism%
.a"e ; of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
+ Semnu! C'#oste 4 * s(asm a! musu!aturii faia!e de!ansat de
(erutia ner#u!ui faia! imediat anterior de !obu! ure'ii si sub aru! zi"omati
$aesta este (rezent in mod norma! !a a(roa(e 10 8 din (o(u!atie%
+ Semnu! 0rousseau* s(asm ar(a! de!ansat de intreru(erea f!u-u!ui
arteria! s(re antebrat tim( de ; 5 9 min
.# ,O+,ORUL
+ (rezent in antitate de 660 " !a un or"anism de 30 7"
+ asimi!area fosfati!or din so! este asi"urata de or"anisme!e #e"eta!e
+ ro!u! e! mai im(ortant onsta in im(!iatia sa ma)ora im(reuna u
a!iu! in e'i!ibru! fosfo+a!i mentinut onstant de inter#entii 'ormona!e
endorine& onferind s'e!etu!ui ri"iditatea neesara
+ este un im(ortant (rodus strutura! intrand in a!atuirea
fosfo!i(ide!or si a fosfo(roteine!or om(onente a(abi!e sa sto'eze ener"ie
+ este onstituient a! sistemu!ui tam(on $fae (arte din sistemu!
tam(on a! fosfati!or%. /esta mentine e'i!ibru! metabo!i in or"anism in sensu!
a im(iedia aumu!area in e-es de baze sau de aizi.
/# +O(IUL
+ antitatea de sodiu din or"anism este de 99 " !a 30 7"
+ onentratii!e sodiu!ui *
+ in san"e * 1;9 5 160 mE@ ? L
+ in e!u!a * 10 5 ;3 mE@ ? L
+ aeasta re(artitie ine"a!a& mentinuta (rin (ermeabi!itatea se!eti#a a
membranei si (rin meanisme!e de trans(ort ati#& ontribuie !a a(aritia
(otentia!u!ui de re(aus transmembranar
+ sodiu! ontribuie !a mentinerea e'i!ibru!ui 'idro+e!etro!iti si aido+bazi
+ neesaru! de sodiu zi!ni #ariaza intre ; 5 9 ". O antitate mai mare sau mai
mia atra"e tu!burari a!e e'i!ibru!ui osmoti
+ a(ortu! de sodiu se fae (rin sarea de buatarie. Este neesara o antitate de
9 5 > " ? zi
+ retentia de sodiu determina a(aritia senzatiei de sete si a edeme!or& in tim( e
(ierderea e-a"erata de sodiu determina astenie musu!ara& ram(e& efa!ee si
#arsaturi.
+ 0ur0ele 1rinci1ale de sodiu din a!imentatie sunt * sarea de buatarie& arnea&
(ainea& !a(te!e
+ o serie de a!imente adu o ontributie re2u0a de a(ort de sodiu * du!iuri&
orez& fainoase
+ rolurile 0o2iului in or"anism sunt numeroase *
1. inf!uentarea (resiunii osmotie
2. inf!uentarea misarii a(ei in om(artimente!e din or"anism
;. modifiarea osmo!aritatii (!asmei $unu! din fatorii e determina senzatia de
sete%
6. im(!iatii (ato!o"ie* 'i(ertensiunea arteria!a $<0/%
9. im(!iat in e'i!ibru! aido+bazi intrand in onstitutia biarbonati!or
.a"e 6 of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
>. ro! im(ortant in fenomene!e membranare e!u!are
+ e-itabi!itatea e!u!ara
+ (ermeabi!itatea membranara
3# POTA+IUL
+ onentratia sa este mai mare in interioru! e!u!ei deat in afara ei *
+ in e!u!a * 190 mE@ ? L
+ in san"e * 6&9 mE@ ? L
+ neesaru! zi!ni de ; " asi"ura mentinerea unei antitati tota!e de
1A0 " de (otasiu in or"anism
+ rolurile 1ota0iului *
+ (artii(a !a mentinerea (otentia!u!ui de re(aus
+ asi"ura e-itabi!itatea e!u!ara
+ re(o!arizarea din tim(u! (otentia!u!ui de atiune
+ inter#ine in ontratia musu!ara
+ ontribuie !a #a!oarea (resiunii osmotie

ureea "!iemia
Osm : 2 $Na% B 4 B ++++++++ B +++++++++++++
2&A 1A
+ inter#ine u ro! re"!ator si in sinteza de (roteine& "!io"en et.
.a"e 9 of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
"5# CLORUL
+ !a un or"anism de 30 7" "asim 129 " de !or& antitate asi"urata
(rintr+un a(ort a!imentar zi!ni de ; 5 9 ".
+ onentratia ioni!or de !or
: in (!asma * 10; mE@ ? L
: ito(!asmatia * 6 mE@ ? L
+ (artii(a !a mentinerea (otentia!u!ui de re(aus a! membranei si a!
e'i!ibru!ui 'idroosmoti
+ !a ni#e!u! tesutu!ui ardia resterea inf!u-u!ui de !or ontribuie !a
e#o!utia (otentia!u!ui de atiune
""# MAGNEZIUL
+ in or"anism& antitatea norma!a de ma"neziu este de ;9 "
+ onentratia : in e!u!a * 29 mE@ ? L
: in s(atiu! e-trae!u!ar * 1&9 mE@ ? L
+ ro!uri!e ma"neziu!ui *
+ inter#ine in ati#area enzime!or
+ inter#ine in e-itabi!itatea e!u!ara
+ inter#ine in e!e trei metabo!isme * (rotidi& "!uidi si !i(idi
+ ontribuie !a mentinerea (otasiu!ui in e!u!a
+ inter#ine in metabo!ismu! fosfo+a!i$ationeaza asemanator u #it.C%
Ionu! de ma"neziu este fator *
+ antistres
+ antia!er"i
+ antito-i
+ antianafi!ati
+ antiif!amator
+ radio(rotetor
+ stimu!ator a! fa"oitozei si a! (rodutiei de antior(i.
.a"e > of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
Rolul fiziologic al oligoelementelor
O!i"oe!emente!e re(rezinta mai (utin de 0&1 8 din "reutatea or"anismu!ui
si u toate aestea e!e )oaa un ro! esentia! in desfasurarea unor (roese #ita!e.
.rezenta !or onditioneaza funtionarea ma)oritatii sisteme!or enzimatie iar !i(sa
aestor fatori determina tu!burari "ra#e u onseinte uneori fata!e (entru
or"anism.
"# ,IERUL
+ in or"anismu! uman e-ista 9 " de fier
+ este onstituient a! 'emo"!obinei si are un ro! foarte im(ortant deoaree
funtia de trans(ortator a o-i"enu!ui de atre 'emo"!obina se datoreaza
(rezentei fieru!ui in forma feroasa& sin"ura a(abi!a sa fi-eze !abi! o-i"enu!.
Etapele absorbtiei *
1. in !umen& fieru! este (re"atit (entru absorbtie $transformat in forma feroasa
Fe
2B
%
2. in e!u!a intestina!a& fieru! este mentinut sub forma de de(ozit (rin
ombinarea u (roteina apoferitina
;. in iru!atie este trans(ortat sub forma de transferina
+ absenta fieru!ui determina tu!burari in s(eia! asu(ra formarii
e!emente!or seriei rosii
+ este im(!iat in e!iberarea ener"iei in !antu! res(irator $itoromi%
+ surse de fier in a!imentatie * s(ana& sfe!a rosie& fiat& ou& (este
%# IO(UL
+ se "aseste in (!asma in onentratie de 6 5 10 D" ? 100m!
+ ro!u! sau e! mai im(ortant onsta in (artii(area !a sinteza
'ormoni!or tiroidieni
+ in li10a io2ului a1are gusa (rin aumu!are de 'ormoni tiroidieni
+ surse de iod * a(a de mare& a(a du!e& so!u!& nui!e
'# ,LUORUL
+ e!ement neesar fizio!o"iei dinti!or si a oase!or& de(ozitat in dentina
si in os& este unosut mai a!es datorita ro!u!ui sau in (re#entia ariei dentare
+ f!oru! este introdus in or"anism (rin a(a (otabi!a si (rin a!imente
+ in san"e se "aseste in onentratie de 100 5 200 D" ? d!
+ in absenta f!uoru!ui& se (rodue osteo(oroza& iar sma!tu! dentar
de#ine ru"os& fara !uiu si (atat u (ete maronii
+ (rezenta in e-es determina saderea a(etitu!ui si a!ifiari !a
ni#e!u! oase!or bazinu!ui sau membre!or
.a"e 3 of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
)# ZINCUL
+ onentratia (!asmatia a zinu!ui este de 0&9 5 1 m" ? d! asi"urata
(rintr+un a(ort a!imentar zi!ni de 10 5 19 m"
+ in or"anismu! uman e-ista o bo"atie de zin mai a!es !a ni#e!u!
te"umente!or& dar si in o'i $oroida& iris%& mus'i& s(erma
+ zinu! (atrunde in or"anism unde este absorbit& mai (utin !a ni#e!
"astri si mai mu!t !a ni#e! intestina! $duoden si (ortiunea initia!a a intestinu!ui
"ros%
+ absorbtia ma-ima se fae in (rima ora du(a masa
Rolurile zincului *
+are atiune enzimatia ati#and mai mu!te enzime
$monoaminoo-idaze 5 ,/O& an'idraza arbonia& a!oo!+de'idro"enaza%
+ ro! in fenomene!e re(aratorii a!e (!a"i!or si arsuri!or
+ ro! in re(roduere& a!a(tare
+ ro! endorin& intra in onstitutia insu!inei
+ inter#ine in sinteza (roteia
+ ro! in resterea or"anismu!ui
+ im(!iat in ras(unsu! or"anismu!ui !a stres
*# CUPRUL
+ onentratia u(ru!ui in san"e este de =2 5 12; D" ? d!
+ forma iru!anta este eru!o(!asmina
+ fai!iteaza absorbtia si uti!izarea fieru!ui (artii(and si !a (roese!e de
trans(ort si uti!izare ener"oe!iberatoare a o-i"enu!ui
+ este un om(us anti(ero-idant are (rote)eaza or"anismu! de atiunea
(ero-izi!or e!iberati de fa"oite
-# CO$ALTUL
+ (artii(a !a sinteza #itaminei 212 u ro! in 'emato(oeza
+ a!te ro!uri * neurotrofiitate& restere si re"enerare tisu!ara
+ surse a!imentare * arnea rume"atoare!or& berea
+ in antitate resuta& (redis(une !a a(aritia ardiomio(atiei
.# MANGANUL
+ (rezent in onentratie de 6 D" ? d! in san"e
+ fa#orizeaza uti!izarea #itaminei 212
+ in antitate resuta (ro#oaa !eziuni neurona!e u tu!burari motorii de ti(
e-tra(iramida! si ne#rite (eriferie
.a"e A of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
Rolul fiziologic al substantelor organice
"# PROTEINELE
+ sunt onsiderate (rini(a!ii onstituienti ai materiei #ii si sunt
formate din aminoaizi u(!ati In se#ente diferite si u "rade diferite de
om(!e-itate
+ au ro! strutura! im(ortant (entru a intra in onstitutia
membrane!or si a a(roa(e tuturor struturi!or or"anie. Intra in om(onenta
umori!or $u e-e(tia bi!ei si urinei%
+ au ro! ener"eti $1" (roteine : 6&1 7a!%
+ (artii(a !a onstituirea unor sisteme tam(on inter#enind in
mentinerea e'i!ibru!ui aido+bazi
+ au un ro! deosebit de im(ortant in (roese!e de restere si
dez#o!tare. ,etabo!ismu! (rotei este e! mai intens in #iata intrauterina. E-ista o
(roteina $E1"!obu!ina% are in #iata intrauterina este (rezenta in (roent de 10
8 iar du(a nastere (rezenta ei are semnifiatia unui un (roes neo(!azi.
Structura proteinelor
+ (roteine!e au s(eifiitate de s(eie& de indi#id& de or"anism data de
strutura (rimara si de or"anizarea se#entia!a
+ structura primara este foarte stabi!a& se rea!izeaza (rin !e"aturi
o#a!ente. Ru(tura !anturi!or (o!i(e(tidie se rea!izeaza (e a!e enzimatia
+ structura secundara se rea!izeaza (rin !e"aturi e!etrostatie are
se stabi!es in diferite (ortiuni a!e !antu!ui (o!i(e(tidi. Sunt mai (utin stabi!e
deat e!e (rimare. Sunt tot tim(u! desfaute si refaute
+ structura tertiara - aran)area s(atia!a
- structura cuaternara - !e"aturi de ti(u! (unti!or de 'idro"en&
(unti!or ionie& !e"aturi u su!f et.
Pro1rietati le 6i7ico-cimice ale 1roteinelor
1 + au capacitate mare de hidratare are se datoreaza struturii
!or $"ru(ari (o!are% si (ro(rietatii a(ei de a ationa a di(o!. Presiunea
coloidosmotica a om(artimentu!ui !i'idian in are se af!a (roteine!e
re(rezinta un im(ortant fator de diretionare a a(ei intre di#erse!e
om(artimente a!e mediu!ui intern
2 + caracterul amfoter & datorat (rezentei simu!tane a "ru(ari!or
aminie si arbo-i!ie !e fae sa se om(orte a aizi in medii a!a!ine si a baze
in medii aide. /est fa(t e-(!ia (artii(area (roteine!or a sisteme tam(on in
e'i!ibru! aido+bazi
; 5 solubilitate diferita : a!bumine!e sunt 'idroso!ubi!e si au ro! in
trans(ortu! a!tor substante si in mentinerea (resiunii osmotie. G!obu!ine!e sunt
so!ubi!e doar in so!utii a!a!ine. .roteine!e fibri!are sunt inso!ubi!e
6 5 greutatea moleculara mare are !e im(iedia sa tra#erseze
(asi# membrane!e e!u!are si )oaa ro! deosebit in s'imburi!e 'idro+e!etro!itie
dintre di#erse!e om(artimente a!e or"anismu!ui.
.a"e = of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
Proteinele 1la0matice
Sunt un "ru( de substanFe e diferG atat strutura! Ht Ii funFiona!& a#Hnd
o onentraFie de --/ g8"55ml.
0oate (roteine!e (!asmatie au o formG "!obu!arG.Une!e (roteine sunt
sim(!e& neon)u"ate um este azu! a!buminei& a!te!e au o struturG om(!e-G Ii
sunt on)u"ate um este azu! !i(o(roteine!or sau a "!io(roteine!or.
/(roa(e )umGtate sau 'iar mai mu!t din (roteine!e (!asmatie sunt
re(rezentate de a!buminG.
Al9umina # Este o mo!eu!G re!ati# miG $>3.000 da!toni% a#Hnd o onentraFie
de 60 "?!itru. Ea este (rodusG Jn fiat si metabo!izatG Jn fiat& rini'i Ii (erete!e
intestina!. /!bumina are o semi#iaFG de 20 de zi!e.Zi!ni este sintetizatG Ii
distrusG o antitate de 1; "rame de a!buminG.
Ro!u! (rini(a! a! a!buminei este de trans(ort a unei mari #arietGFi de
substanFe.
/!bumina trans(ortG bi!irubina& aizii "raIi !iberi& ortizonu!& 'ormonu!
tiroidian si CaBB. Ce asemeni& a!bumina trans(ortG mediamente u arater
aid& um sunt bunGoarG barbiturie!e.
/!bumina are o ontribuFie ma)orG Jn rea!izarea (resiunii onotie& (arte a
(resiunii osmotie e diri)eazG transferu! a(ei Jntre di#erse!e om(artimente
$membrane!e bio!o"ie fiind (ermeabi!e (entru a(G%.
Cla0i6icarea 1roteinelor
+ a!bumine
+ "!obu!ine
<o!o(roteine + 'istone
+ (rotamine
+ s!ero(roteine $in strutura 'eratinei%
+ fosfo(roteine $azeina%
+ "!io(roteine$transferina& eru!o(!asmina%
<etero(roteine + !i(o(roteine $in onstitutia membrane!or%
+ romo(roteine$'emo"!obina& itoromii%
+ nu!eo(roteine$im(!iate in trans(ortu!
aratere!or ereditare%
.a"e 10 of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
.roteine!e strabat sau nu membrane!e e!u!are. /est !uru are o
im(ortanta deosebita in formarea (otentia!u!ui membranar de re(aus.
.roteine!e din e!u!a nu (ot strabate membrana s(re e-terior. Re(artitia se
fae ine"a! de o (arte si de a!ta a membranei.
%# GLUCI(ELE
+ sunt metabo!izate fara aumu!are de (rodusi intermediari si sunt
fo!osite a materie ener"etia (entru or"anism
+ 1 " "!uide : 6&1 7a!
+ sunt aduse (rin a!imentatie sub diferite forme& a)un" !a ni#e!u!
tubu!ui di"esti# unde sunt transformate in om(usi a(abi!i sa intre in san"e.
+ o data absorbite !a ni#e!u! tubu!ui di"esti# se indrea(ta s(re fiat
unde formeaza "!io"enu! : sursa im(ortanta de "!uide a or"anismu!ui.
+ !a ni#e!u! fiatu!ui se de(oziteaza atat "!uide!e a!imentare at si
e!e formate (rin "!uoneo"eneza
+ din "!io"en& atuni and or"anismu! are ne#oie& se e!ibereaza
"!uoza
+ ma)oritatea "!uozei este o-idata in #ederea obtinerii ener"iei
neesare funtii!or #ita!e
O:i2area gluco7ei se desfasoara in doua eta(e suesi#e *
1. etapa anaeroba - in are se formeaza aidu! (iru#i sau aidu!
!ati $(rodusu! fina! a! "!io!izei anaerobe%. Caa e!u!a nu (rimeste o-i"en
aidu! !ati se aumu!eaza si (ro#oaa aidoza
2. etapa aeroba are nu se (oate desfasura in absenta o-i"enu!ui
$este formata din i!u! 4rebs a! aizi!or triarbo-i!ii%. Se a)un"e !a
transformarea fina!a a "!uozei in CO2 si <2O& u e!iberarea unor mari antitati
de ener"ie stoata in /0..
.a"e 11 of 12
CURS NR. 1 02.10.2012
FIZIOLOGIE
Sediu! "!io!izei anaerobe este ito(!asma e!u!ei iar a! e!ei aerobe i!
onstituie mitoondrii!e.
G!uoza (oate fi on#ertita intr+o serie de metabo!iti um ar fi * aizii
"rasi si "!iero!u!& aminoaizii si a!te 'idroarbonate 5 (entoza& "a!atoza.
Cla0i6icarea gluci2elor
I # OZE
1 . 0rioze * a!de'ida "!ieria& di'idro-iaetona
2. .entoze * riboza& dezo-iriboza
+ "!uoza
;. <e-oze * + "a!atoza
+ frutoza
6. Ceri#ati * aizi uronii
II # OZI(E
1. O!i"ozide * ma!toza& !atoza& za'aroza
2. .o!iozide * amidon& e!u!oza& "!io"en
'# LIPI(ELE
+ sunt esteri ai (o!ia!oo!i!or u aizi "rasi
+ re(rezinta Kombustibi!u!L de rezer#a $re(artizat in tesutu! e!u!ar
subutanat& in )uru! unor or"ane% are se mobi!izeaza in stari!e de inanitie ++++++
1" !i(ide : =&2 7a!
+ sunt de doua fe!uri
"# 2e con0titutie 5 intra in struturi si nu #ariaza u a!imentatia
%# 2e circulatie 5 dau #a!oarea !i(emiei $> 5 A " M%
+ au in (rimu! rand ro! ener"eti dar sunt im(!iate si in*
- (ermeabi!itatea membranara $substante !i(oso!ubi!e%
- (rotetia im(otri#a formarii de radia!i !iberi
- formarea aizi!or bi!iari si intra in onstitutia unor 'ormoni stero!ii
Cla0i6icarea li1i2elor *
+ "!ieride : tri"!ieride
Li1i2e 0im1le + eride : eara
+ steride : o!estero!u!
+ fosfatide $!eitine& efa!ine& sfin"omie!ina%
Li1i2e com1le:e + "!io!i(ide $erebrozide%
+ !i(o(roteine
.a"e 12 of 12